CURRICULUM SCOLAR FORMAL

Prof. Stefan VLASTON

Constatam ca este tot mai necesara schimbarea curriculumului scolar pentru

invatamantul preuniversitar. De fapt, noi nu avem nevoie de modificari
cosmetice, ci de reconstructia pe baze noi a unui concept esential pentru
pregatirea elevilor. Schimbarea de sistem politic-social-economic din 1989
n-a fost insotita la noi, din pacate, si de schimbarea sistemului educational.
Japonia, Finlanda, Slovenia, pentru a da doar cateva exemple, au inteles
importanta unui sistem educational adecvat intereselor societatilor lor si l-au
reinventat. Acelasi lucru trebuie sa facem si noi, chiar daca, din pacate, cu
foarte mare intarziere.

Curriculum-ul romanesc actual este “maximalist” intrucat poate fi parcurs in

bune conditiuni doar de 30-40% dintre elevi. Restul il parcurg cu greu,
uneori resping si ceeace, in mod firesc, ar fi invatat fara dificultate.
Flexibilitatea curriculara lipseste, din pacate, din conceptia creatorilor de
curriculum.

Exista riscul ca scoala, prin mecanismele sale, sa “omoare” curiozitatea

nativa a fiecarui copil. Este lucrul cel mai grav ce se poate intampla si care,
din pacate, se intampla de multe ori. Curriculumul are si el partea sa de vina,
daca nu este construit astfel incat sa deschida perspective, sa trezeasca
interes si curiozitate si, in orice caz, sa nu prezinte “pachete” de informatii
ce trebuie “inghitite” automat de catre elevi.

Exemplificarile sunt preponderent din matematica, corespunzator

specializarii autorului.

1. CONSTRANGERI

Proiectarea unui curriculum se raporteaza la stadiul dezvoltarii

invatamantului la un moment dat si la asteptarilor societatii.

Cel putin urmatoarele constrangeri trebuie avute in vedere

1
a. Adecvarea la particularitatilor de varsta ale elevilor si la piata
muncii.

Curriculumul actual este foarte vechi, corespunde perioadei cand la liceu, de

exemplu, veneau 25-30% dintre absolventii de gimnaziu, ceilalti fiind
indreptati catre scoala profesionala, intrau direct in piata muncii sau se
multumeau cu activitati agricole de subzistenta. Masificarea invatamantului
liceal, la noi ca si in alte tari, impune o modificare a structurii curriculare. Pe
de alta parte, piata muncii in continua diversificare si globalizare cere
competente noi: creativitate, initiativa, gandire logica, lucru in echipa,
comunicare, inclusiv in limbi straine, abilitati de autoformare continua.
Evolutia rapida a tehnologiilor societatii cunoasterii impune o evolutie la fel
de rapida a sistemului educational
Un bun exemplu de discutat sunt continuturile la disciplina limba romana si
comunicare, numita in prezent limba si literatura romana. Cu exceptia
filierei teoretice, profilul uman, istoria literaturii romane, teoria si critica
literara nu se mai justifica ca timp si pondere in curriculum. Pentru piata
muncii si formarea personalitatii viitorilor cetateni mult mai importanta
ramane comunicarea in limba romana, sub aspectul vocabularului,
ortografiei si sintaxei. De asemeni, intelegerea si evaluarea textelor din viata
de zi cu zi, care au putina legatura cu textele literare. Aceasta nu inseamna
ca lectiile de comunicare in limba romana nu pot fi ilustrate cu texte din
opere literare, ilustrative pentru claritatea si frumusetea comunicarii unor
idei. Ramane problema lecturilor unor texte literare sau non-literare.
Majoritatea elevilor citesc carti sau presa in functie de personalitatea proprie,
de inclinatii, preocupari, curiozitati. Nu obligati de scoala. Sarcinile de
invatare devin considerabil mai simple daca se renunta la zecile de opere
literare, ale caror continuturi trebuie “memorate” pentru diferite examene.
O alta discutie s-ar putea duce in zona pastrarii geografiei ca disciplina
distincta. Globalizarea pietelor, in special a pietei muncii si comertului, fac
necesare cunostinte aprofundate si extinse asupra tarilor si zonelor de interes
in viata de adult a absolventilor invatamantului obligatoriu.

b. Flexibilizare.

Traseele de invatare, diferite functie de inclinatiile, aptitudinile si

talentele diferite de la elev la elev, solicita o flexibilizare curriculara, astfel
incat fiecare sa–si regaseasca personalitatea, intersele si curiozitatile in
disciplinele din planul de invatamant. Astfel, invatamantul general
obligatoriu trebuie sa asigure elevilor competentele esentiale necesare

2
racordarii la curriculumul liceal, dar si la activitatile zilnice (verificarea
facturilor, calcule finaciar-bancare, geometrie aplicata in viata cotidiana,
elemente de statistica, etc.). Filiera liceala teoretica, profilul matematica
informatica, trebuie sa beneficieze de un curriculum mai sofisticat,
cuprinzand teme si capitole ale matematicii care sa inlesneasca elevilor
racordarea la cursurile universitare, stiind faptul ca aproape toti absolventii
acestei filiere isi continua studiile in invatamantul superior. La filiera
tehnologica, curriculumul la matematica trebuie sa contina foarte multe
aplicatii, pentru a face din matematica un instrument eficace in cariera
profesionala a viitorilor absolventi. La filiera vocationala si scoala
profesionala curriculumul matematic trebuie sa devina un mijloc pentru
intelegerea si achizitionarea competentelor de la disciplinele de specialitate.

Ar fi utila construirea a trei programe la fiecare disciplina: maximala,

medie, minimala. Obligatorie este parcurgerea programei medii, care
asigura elevilor obtinerea mediei 7. Elevii care au talent si aptitudinile
necesare pot solicita la orele de CDS parcurgerea programei maximale,
adica acele teme, capitole si aprofundari care nu sunt cuprinse in
programa medie. Parcurgerea programei maximale, urmata de
evaluarile corespunzatoare, asigura medii mari, iar insusirea doar a
programei minimale asigura medii de trecere.

La Curriculumul la dispozitia scolii (CDS) si in cel la dispozitia

profesorului, se pot adanci capitole si teme in scop remedial, de performanta,
aplicatii practice in diferite domenii (economic, tehnic, stiintific, etc.)
In concluzie flexibilizarea se realizeaza pe urmatoarele directii:
• Pe filiere: teoretica, tehnologica, vocationala, profesionala
• Alegerea curriculei maximale, medii, minimale.
• Alegerea de module
• Partea de curriculum la dispozitia profesorului
• Partea de curriculum la alegerea scolii (CDS)
• Studiul individual
• Curriculum personalizat. Este un obiectiv greu de realizat, care
inseamna că fiecare elev poate opta pentru a realiza, la un moment
dat, diferite scopuri şi obiective educative, în funcţie de propriile
interese şi capacităţi. Scopul programelor remediale, realizate in orele
de CDS ar trebui sa fie parcurgerea unui curriculum personalizat.
Grupele de elevi relativ mici fac posibila aceasta sarcina de maxima
importanta.

3
 c. Atractivitate

Nu toti elevii au inclinatii native catre matematica. De aici si respingerea ei,

aproape “traditionala” pentru multi elevi. Aceasta respingere rezulta din
caracterul foarte abstract, pe care multi profesori nu reusesc sa-l “dubleze”
cu aplicatii simple si concrete, care sa ilustreze utilitatea practica a
matematicii. Lipsa de aplicare in viata cotidiana a multor capitole (Binomul
lui Newton, Polinoame, Structuri algebrice, etc.), face ca multi elevi sa
resimta un blocaj la perspectiva asimilarii atator cunostinte abstracte, mai
ales daca si-au ales un traseu educational nestiintific si/sau netehnic. Toata
aceasta “respingere” emotionala poate fi contracarata doar de talentul
profesorului care stie sa transforme o materie recunoscuta de elevi ca
“arida”, intr-una frumoasa si folositoare. Trebuie subliniat si caracterul
formativ al matematicii, care dincolo de informatii si cunostinte formeaza
competenta de a judeca de la premise la concluzii, competenta necesara in
orice domeniu de activitate. Nu intamplator se spune ca “ in orice domeniu
exista atata stiinta, cata matematica exista”.
Structura si articulatiile rationamentelor matematice, de la premise la
concluzii, sunt prezente si la alte discipline si chiar in viata de zi cu zi. De
aici importanta obisnuintei de a opera cu rationamente de tip matematic.

„Aritmetica şi geometria dispun de resurse bogate de dezvoltare a capacităţii

copilului de a se mira, de a se întreba, de a imagina răspunsuri, de a tatona
diferite căi de rezolvare, de a stabili punţi de legătură cu înţelegerea naturii,
a limbajului, a istoriei şi geografiei. Dar totul trebuie să se bazeze pe
dezvoltarea propriei sale curiozităţi, în aşa fel încât el să accepte ca unică
răsplată bucuria, plăcerea de a înţelege, prin paşi mărunţi, câte ceva din
lumea care îl înconjoară şi de a se înţelege pe sine (..)
Matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi prilejuieşte
bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă acces. În măsura
în care adolescenţii vor învăţa să se bucure de frumuseţile matematicii, ale
ştiinţei, ale artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu vor
mai suferi de plictiseală iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori
antisociale, va scădea” (Solomon Marcus)

Exemple de ce n-ar trebui sa existe in curriculum:

Biologie, clasa a X-a

4
"Porţiunea dintre două membrane Z succesive se numeşte sarcomer şi este
unitatea morfofuncţională a miofibrilelor" sau "Cordonul lemnos este format
din vase metaxilem de calibru mare dispuse spre cambiu intrafascicular şi
din vase protoxilem de calibru mic dispuse spre periferie

Din manualul de biologie clasa a IX-a, (14-15 ani).

calus, cambiu, capsida, cariokineza, carpela, catabolism, celom,

chemosinteza, chim, cicloza, ciclul litic, ciclul lizogen, ciclul Krebs, clivare,
coenzima, corion, corm, cormofite.

ecologie clasa a IX-a:

termeni de retinut: climax, hidroserie, concurenta interspecifica, ecogeneza,
xeroserie, eceza, reactie biocenotica.
definitie: daca dezvoltarea vegetatiei se face de la spatiu abiotic arid pana la
un biotop mezofil umed, succesiunea este numita xeroserie.
O serie completa de succesiune primara cuprinde 6 stadii: denudarea
biotopului, imigrarea, eceza, concurenta interspecifica, reactia biocenotica,
stabilizarea.

La matematica clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:

„Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale
(multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor
pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta
o regula data).
(In conditiile cand multi elevi abia stiu sa faca socoteli pana la o suta)
Clasa a VI-a : (11-12 ani)
„Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul
mediei ponderate”
Clasa a VII-a (12-13 ani)
„Exercitii de determinare a unor multimi finite A si B atunci cand se da
reprezentarea geometrica a produsului cartezian”.
Clasa a VIII-a (13-14 ani)
„Exercitii de determinarea minimului si/sau maximului unei expresii
algebrice in evaluarea si interpretarea rezultatelor.

Limba romana clasa a VIII-a: omniscient, artefact, eponim, perspectiva

auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj
reflector.
La clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul,

5
 oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie,
analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.

Chiar daca profesorii nu sunt obligati sa preia toti termenii din programa,
cum se pot achita de sarcinile prevazute de aceasta? Chiar si numai prezenta
unor astfel de cerinte in programe conduc la o concluzie dura: cei care le-au
facut nu au nici o legatura cu realitatea educationala.

Ce intrebari ar trebui sa contina curricula, exemple din fizica:

 Se pot efectua salturi cu parasuta pe luna? De ce?

 Cine obliga o locomotiva sa se abata de la drumul drept, cand intra
intr-o curba, mecanicul sau sinele?
 Cine lasa urme mai adanci pe zapada, o gasca sau un curcan, despre
care stim ca au aceeasi greutate?
 Cum trebuie sa fie curelele unui rucsac, late sau inguste? De ce?
 Daca viteza sunetului n-ar fi 340m/s, ci 340mm/s, cum s-ar desfasura
o convorbire intre doua persoane?
 Cum explicati indepartarea prafului din covoare prin batere?
 Cum explicati operatia de umplere a unui stilou cu cerneala?
 Pentru a se apara de frigul iernii pasarile isi zburlesc penele iar
animalele parul. Cum explicati?
 Ce se intampla cu flacara unui chibrit in conditii de imponderabilitate?

d. Sistem coerent de cunostinte, dialog al disciplinelor,

transdisciplinaritate.

Separarea disciplinelor, traditionala in invatamantul romanesc, are multe

efecte nedorite. Pasiunea cu care fiecare profesor isi apara disciplina, ca
fiind importanta, daca nu cea mai importanta, pe langa pasiune denota si o
incapacitate de a intelege importanta coerentei sistemului de cunostinte, de
competente, pe care ar trebuie sa le ofere educatia. Elevul trebuie sa se
convinga ca “toate se leaga”, ca matematica e folositoare in viata, dar si la
studierea multor altor discipline. Este necesar sa avem aproape la toate
capitolele de matematica un subcapitol intitulat “Aplicatii in stiinte,
economie, tehnica” si/sau “Aplicatii practice”, pentru a ilustra ca matematica
este instrumentul de sprijin si consolidare a stiintei. Logica proprie si
autodezvoltarea matematicii din ratiuni interne sunt destinate unui numar

6
foarte mic de elevi, viitori matematicieni. Ceeace nu inseamna ca devenirea
istorica a ideilor matematice, etapele, unele chiar amuzante, din dezvoltarea
matematicii, nu pot fi invocate la orice nivel, pentru a trezi curiozitatea si a
face din disciplina matematica un fapt de cultura.
Nimic nu este mai demobilizator ca intrebarea: “la ne ce folosesc toate
astea?” Si atunci trebuie sa aratam elevilor la ce foloseste matematica.
Utilizarea matematicii in psihologie, istorie, biologie, finante, bussines,
sport, geografie, muzica, medicina, pentru a nu mai aminti stiintele tehnice,
unde este indispensabila, contribuie la sentimentul ca, intr-adevar, lumea
reprezinta un tot unitar si doar din considerente practice temporare, structua
scolara se imparte in discipline.
Dincolo de instrument, matematica conectata cu celelalte discipline serveste
la echiparea elevilor cu gandire logica si critica, creativitate, initiativa,
abilitati de autoformare continua.
Un bun exemplu il constituie disciplina nou propusa “ Stiintele mediului”.
O solutie potrivita ar fi un numar de module pentru fiecare an de studiu,
module adecvate pietei muncii, vietii sociale si particularitatilor de varsta ale
elevilor, o parte obligatorii si o alta optionale, alegerea revenind elevilor si
profesorilor. Modulele sunt purtatoare de credite. Fiecare modul ar trebui sa
fie insotit de liste de intrebari si chestiuni de evaluare finala. Se realizeaza
astfel o mai buna coerenta intre discpline si o apropiere de idealul “sistem
unitar de cunostinte”. Iata, cu titlu de exemplificare, ce module ar trebui sa
intre la disciplina “Stiintele mediului”, care sa asigure integrarea
cunostintelor intr-un tot unitar, inclusiv prin module cross-curriculare:
• Ideile fundamentale ale fizicii
• Aplicatiile fizicii in activitatea cotidiana
• Mecanica
• Electricitatea
• Optica
• Ideile fundamentale ale chimiei
• Aplicatiile chimiei in activitatea cotidiana
• Protectia mediului inconjurator impotriva poluarii.
• Factori de risc major: incalzirea globala, reducerea resurselor de apa,
chimizarea productiei agricole.
• Surse de energie regenerabile
• Casa verde
• Dezastre naturale. Prevenirea si micsorarea efectelor acestora.
• Utilizarea aparaturii casnice.
• Astronomie
• Chimie alimentara

7
 • Elemente de tehnologie aplicata
• Gradinarit
• Elemente de chimie organica

In disciplina “stiintele vietii”:

 Educatie pentru sanatate

 Biologie umana
 Genetica
 Biologie animala
 Educatie sexuala
 Boli profesionale
 Botanica
 Exploatatii agricole.
 Zootehnie, ferme de animale
 Obezitate
 Nutritionism
 Alimente organice
 Importanta normelor de securitate si protectia muncii

In disciplina “Educatie pentru societate”:

 De la sisteme autocratice la sisteme democratice

 Societatea europeana
 Educatie civica
 Codul bunelor maniere
 Sisteme legislative. Coduri (penal, civil, codul familiei)
 Legislatie uzuala.
 Evolutia sistemelor economice
 Educatie financiara
 Drepturile si libertatile fundamentale ale omului
 Responsabilitati individuale si colective
 Razboaiele in evolutia umanitatii
 Integrarea in piata muncii
 Pregatirea pentru viata de familie
 Relatii de cuplu
 Toleranta religioasa
 Sensibilitate culturala si toleranta la multiculturalism.

8
  Axiologie si valorizare (necesare pentru participarea activa si
responsabila la viata sociala);
 Managementul vietii personale si al evolutiei în cariera;
 Competente antreprenoriale;
 Muzica
 Pictura
 Arta in evolutia societatii
 Selectia si procesarea informatiei
 Cunoaste-ti aptitudinile.
 Uniunea Europeana, spatiu economic si social comun.

Despre modalitatile de predare ale acestui tip de curriculum:

Se inlocuieste profesorul unic pentru o disciplină şcolară cu o echipă de

profesori, care îşi diferenţiază rolurile asumate, în concordanţă cu
aptitudinile, interesele şi experienţa fiecăruia
a. cooperarea tuturor profesorilor din echipă la proiectarea în detaliu a
programelor educative ce urmează a fi propuse elevilor
b. organizarea variată a elevilor, atât în grupuri mari (de exemplu: pentru
audierea unor conferinţe, pentru vizionări de filme etc.), cît şi în grupuri
mici (pentru discuţii, seminarii ş.a.) sau implicarea lor în activităţi
individuale;
c. crearea pentru elevi a posibilităţii de a participa în comun la acele
activităţi care îi interesează şi care le sunt accesibile, indiferent de anul
de studiu şi clasa din care fac parte;
d. desfăşurarea unui proces de învăţământ caracterizat prin integrarea
interdisciplinară a conţinutului predat elevilor.

e. Accesibilitatea

Aceasta cerinta se leaga de flexibilitatea curriculara si de alegerea traseului

educational. Nu toti elevii au aceeasi inclinatie si pasiune pentru matematica,
ca si pentru alte discipline. Din pacate, in absenta unei orientari scolare si
profesionale de calitate si a examenelor de admitere la liceu, ajung la filiera
teoretica elevi care au inclinatii mai degraba practice, s-ar simti mai bine la
filiera tehnologica. Profesorul este aici factorul determinant. De modul cum
stie si doreste sa-si faca inteleasa disciplina predata, va atrage sau nu elevii
spre studiul ei. Trebuie insa sa fie convins si constient ca are dreptul sa

9
decida el asupra continuturilor predate, metodelor de evaluare, si, mai
important, asupra ritmului de predare. Nu intamplator spun elevii: “ne plac
materiile la care ne plac profesorii”. Mult prea adesea formalizarea specifica
matematicii elimina din proces dimensiunea semantica. Foarte putini
profesori stiu sa imbrace in cuvinte “mestesugite” formule si defintii
riguroase, dar altfel aride. Mai mult decat oriunde matematica scolara are
nevoie de “umanizare”.
Cum trebuie pregatiti profesorii pentru a atinge astfel de performante? Poate
aici mai mult decat oriunde decisiv este talentul de dascal, intuitia, inefabilul
procesului educational. Motivatia, in primul rand de natura salariala, este un
alt factor extrem de important. Legarea salarizarii de rezultatele muncii,
autoformarea continua avand drept obiectiv si imbunatatirea pachetului
salarial constituie cheia pregatirii profesorilor.

f. Matematica competitie

N-au disparut din memoria multora dintre noi olimpiadele pe discipline,

Gazeta Matematica, care avea la sfarsit liste intregi de rezolvitori de
probleme, citite in intreaga tara. Aceasta traditie s-a pierdut, din pacate,
impreuna cu multe alte obiceiuri bune. Competitia si ierarhiile reprezinta
motorul dezvoltarii si al calitatii. Olimpiadele exista inca, dar sunt deschise
unui numar foarte mic de elevi, ceeace si ilustreaza numarul foarte mic al
elevilor capabili de performanta inalta. Dar exista un nivel de competitie la
nivelul scolii si al clasei, prea putin sau deloc exploatat de profesori. Ce-ar fi
daca lunar ar exista un concurs de rezolvari de probleme impuse, dotat cu
premii atractive, la nivelul scolii? Ar inlocui olimpiadele pretentioase la care
au acces un numar asa de mic de elevi. Pregatirea pentru competitie prin
competitie pare cea mai buna cale de a inclina balanta spre reusita in viata.
Un rol important il pot avea fundatiile care ar trebui sa initieze concursuri
anuale, dotate cu premii consistente

g. Curriculum minim pentru racordarea la ciclul urmator

Se discuta mult despre “simplificarea” programei scolare, despre reducerea

temelor si continuturilor. Este posibil acest demers, dar are si limite.
Racordarea usoara la cursurile universitare presupune parcurgerea in liceu a
unor teme si capitole, fara de care intelegerea disciplinelor predate la
facultate devine extrem de dificila, daca nu imposibila. La randul sau,
parcurgerea curriculei liceale presupune acumularea competentelor necesare

10
inca din invatamantul general obligatoriu. Solutia pare sa vina de la
separarea, inclusiv curriculara, a filierelor, ceeace presupune o etapa de
“specializare” inca din liceu. Adica, curricula se specializeaza ea insasi inca
din liceu, in functie de ce cariera isi propune liceeanul sa urmeze in viitor,
astfel incat racordarea la cursurile universitare sa se produca cu relativa
usurinta.

h. Investigatie/explorare matematica

Nimic nu este mai spectaculos in procesul de invatare decat cautarea,

investigatia, cu rezultat necunoscut si neasteptat. Din pacate, in scoala,
aproape intotdeauna rezolvarile, raspunsurile, sunt cele stiute si asteptate,
nicio surpriza nu vine sa tulbure derularea seaca si searbada a lectiilor. Cati
profesori au curajul sa spuna: “nu cunosc rezolvarea acestei probleme,
haideti s-o descoperim impreuna”. Si sa-i faca pe elevi partasi la descoperire.
Sau macar sa joace teatru. In viata de dupa scoala elevii se vor gasi exact in
aceasta situatie: sa rezolve probleme concrete de la slujba sau din familie cu
un aparat matematic, fara a sti dinainte metoda de rezolvare. Daca n-au
obisnuinta sa caute, sa cerceteze, sa incerce solutii alternative, se vor
descurca cu dificultate.

i. Matematica, limbaj de comunicare

Limbajul matematic este des utilizat, nu numai la disciplinele care folosesc

matematica ca instrument, dar a patruns in viata de toate zilele. Procente,
probabilitati, elemente de statistica, TVA, rata de vindecare, de accidente, de
mortalitate, de natalitate si multe alte exemple din viata de zi cu zi, fac
imposibila comunicarea deplina pentru cei care nu si-au insusit cel putin un
minim de limbaj matematic. Alaturi de limbajul informaticii, limbajul
matematic face comunicarea precisa, simpla, adecvata, complementara
comunicarii artistice. Nu este de imaginat o comunicare invadata de lumea
computerelor, fara mijloace de comunicare matematica, mai mult sau mai
putin sofisticate. Selectarea si procesarea informatiei este adesea insotita de
evaluari cantitative si calitative, cel mai bine descrise de limbajul matematic.
Ordinea si claritatea gandirii si exprimarii se obtine, mai ales, prin
intermediul limbajului matematic.

j. Digitalizarea curriculei

11
Este important ca profesorii si elevii sa aiba acces la manuale, culegeri,
caiete de lucru, teste de control, itemi de evaluare, etc., intr-un portal
gestionat de MECI si oferit in regim gratuit. Tot aici ar pute fi preluate
experientele notabile din alte tari, exemplele de bune practici locale, pentru
a fi comparate si a oferi suport logistic suplimentar.
Un aspect important al digitalizarii, cerut si de Uniunea Europeana, rezida in
cresterea accesibilitatii in grupurile dezavanatajate geografic, cu dizabilitati,
cu resurse materiale insuficiente. Alaturi de implicarea mediei publice in
difuzarea serviciilor educationale, digitalizarea constituie un principal
mijloc de crestere a accesului la educatie. Biblioteca scolara virtuala poate
rezolva si problemele legate de costurile suportului fizic de invatare si
transmitere de informatii

k. Pregatirea profesorilor

Formarea profesorilor pentru predarea noului curriculum ar trebui sa fie, mai

degraba, autoformare. In adevar, nu este de conceput sa formezi la elevi
abilitati de autoformare continua, fara sa posezi tu insuti aceste abilitati. Tot
ce are de facut MECI este sa puna la dispozitie pe portalul sau a unei variate
oferte de studii si documente, inclusiv traduceri din limbi straine, in mod
gratuit, care sa poata fi cu usurinta studiate. De asemeni, forumurile de
discutii, deja existente, pot fi eficientizate prin participarea specialistilor
recunoscuti si a factorilor de decizie.

COMPETENTE ASTEPTATE LA SFARSITUL INVATAMANTULUI

GENERAL OBLIGATORIU

La sfarsitul ciclului de invatamant obligatoriu elevul ar trebui sa fi acumulat

urmatoarele competente:

1. Competen ţe de comunicare în limba matern ă şi în dou ă limbi

de circula ţie interna ţional ă

 Sa comunice, oral si scris, in limba romana

 Sa comunice, oral si scris, in doua limbi straine de circulatie

12
  Sa analizeze un text scris, sa evalueze o expunere orala, sa poata
comunica aprecierile sale asupra celor receptate.

2. Competen ţe fundamentale de matematic ă, ştiin ţe şi tehnologie

 Sa poate efectua calcule aritmetice in scris, cu calculatorul, mintal.

 Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor
cotidiene.
 Sa recunoasca, descrie si opera cu figuri geometrice plane si in spatiu
 Sa utilizeze corect marimile uzuale, unitatile de masura si conversia
acestora.
 Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers,
Pamant, materia nevie si materia vie.
 Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia,
interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi.
 Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea
aparaturii din spatiul casnic

3. Competen ţe digitale (de utilizare a tehnologiei informa ţiei pentru

cunoa ştere şi rezolvarea de probleme);

 Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente.

 Sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei.

4. Competen ţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru

participarea activ ă şi responsabil ă la via ţa social ă)

 Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica

 Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti,
sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic,
politic.

5. Competen ţe pentru managementul vie ţii personale şi al

evolu ţiei în carier ă;

 Sa aiba capacitatea sa-si managerizeze propria cariera profesionala si

sociala

13
 Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in
folosul propriu si al societatii.
 Sa aiba deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care sa le
considere egal de importante
 Sa aiba deprinderi de igiena personala, cunostinte de protectie
impotriva bolilor si pastrarea sanatatii.

6. Competen ţe antreprenoriale;

 Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in

echipa, adaptare la situatii noi si/sau extreme.
 Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar,
al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii.

7. Competen ţe de expresie cultural ă

 Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate

 Sa cunoasca operele artistice esentiale ale umanitatii si ale culturii
romane.
 Sa posede dorinta de a fauri el insusi creatii artistice.

8. Competen ţe de a înv ăţa pe tot parcursul vie ţii

 Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele

necunoscute
 Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva
ori pe parcursul vietii active.
 Sa utilizeze surse digitale de informare.
 Sa stie sa selecteze si utilizeze informatia utila pe un anumit palier
profesional.

2. PLANURILE CADRU

14
Toti profesorii se plang de prea putine ore, nimeni nu se plange de prea
multe ore. Problema mai importanta este ce faci in acele ore, cat de
folositoare sunt pentru devenirea ulterioara a adolescentului.
Competentele de “supravietuire sociala”, oferite de invatamantul general
obligatoriu sunt urmate, la liceu, de competente de preprofesionalizare si
specializare pentru o viitoare meserie.

Numarul de ore trebuie gandit in corelatie cu celelalte discipline, astfel incat

efortul elevilor sa fie distribuit judicios pentru formarea stiintifica, sociala,
tehnologica.
Iata cateva exemple de planuri cadru

Exemplu de plan cadru. Gimnaziu, clasa a VIII-a. Propunere.

1. Limba romana si comunicare-4 ore

2. Prima limba straina -3 ore
3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -3 ore
5. Stiintele mediului -2 ore
6. Stiintele vietii -2 ora

7. Educatie pentru societate- 2 ore

8. Geografie -1 ora

9. Sport -3 ore
10. Informatica -2 ore
11. Orientare scolara -1 ora

Total 25 ore

13. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera teoretica, mate-info, cls a IX-a)

1. Limba romana si comunicare-2 ore

2. Prima limba straina -3 ore
3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -5 ore
5. Stiintele mediului -2 ore
6. Stiintele vietii -1 ora

7. Educatie pentru societate- 1 ora

8. Geografie -1 ora

9. Sport -3 ore
10. Informatica -5 ore

15
11. Orientare scolara -1 ora

Total 26 ore

12. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera tehnologica cls a IX-a)

1. Limba romana si comunicare-2 ore

2. Prima limba straina -3 ore
3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -2 ore
5. Stiintele mediului -2 ore
6. Stiintele vietii -1 ora

7. Educatie pentru societate- 2 ore

8. Geografie -1 ora

9. Sport -3 ore
10. Informatica -2 ore
11. Orientare scolara -1 ora
12 Tehnologie/instruire practica -4 ore

Total 25 ore

13. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera teoretica, profilul uman, cls a IX-
a)

1. Limba si literatura romana, comunicare-5 ore

2. Prima limba straina -3 ore
3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -1 ora
5. Stiintele mediului -2 ore
6. Stiintele vietii -2 ora

7. Educatie pentru societate- 3 ore

8. Geografie -1 ora

9. Sport -3 ore
10. Informatica -2 ore
11. Orientare scolara -1 ora

Total 25 ore

12. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

16
Exemplu de plan cadru. Liceu, clasa a XII-a, Matematica Informatica.
Propunere.

1. Prima limba straina -4 ore

2. A doua limba straina -3 ore
3. Matematica -6 ore
4. Fizica -4 ore
5. Informatica -6 ore
6. Societatea europeana- 3 ore
7. Sport -3 ore

Total 29 ore

9. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

Exemplu de plan cadru. Liceu, clasa a XII-a, Filiera Tehnologica. Propunere.

1. Prima limba straina -3 ore

2. A doua limba straina -3 ore
3. Matematica -4 ore
4. Fizica -2 ore
5. Informatica -3 ore
6. Societatea europeana- 3 ore
7. Sport -3 ore
8. Discipline tehnice-7 ore
9. Instruire practica-8 saptamani comasate

Total 28 ore

9. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

COMPETENTE ASTEPTATE –CURRICULUMUL MEDIU

Impartirea pe clase a temelor si capitolelor (V-IX), reluarea lor la

diferite etape, lista modulelor, temelor si aprofundarilor care se
adauga pentru a obtine programa maximala, reprezinta munca
specialistilor in curriculum. Iata, cu titlu de exemplu, astfel de
detalieri.

a. Limba si comunicare

a. CONTINUTURI

17
 Vocabularul:
 Corectitudine si precizie pentru desemnarea obiectelor reale,
conceptelor abstracte, emotiilor, gandurilor, ideilor.
 Imbogatirea zilnica a vocabularului, folosind texte literare si non
literare
 Terminologie specifica domeniului stiintific, tehnologic, artistic.
 Sensuri proprii si sensuri figurate ale unor expresii
 Termeni specifici folclorului romanesc, regionalisme.

Gramatica
 Punctuatia
 Structuri sintactice fundamentale
 Structuri morfologice fundamentale
 Conectori logici uzuali

Ortografia
 Scriere dupa dictare
 Reguli de ortografie lexicale si gramaticale
 Reguli de acord, ortografia formelor verbale, forme de plural.

b. CAPACITATI ASTEPTATE

Citire:
 sa citeasca cu voce tare, expresiv, un text in proza sau o poezie.
 Sa clarifice sensul unei fraze si sa analizeze elementele sale
gramaticale
 Sa degaje ideile esentiale ale unui text, sa le exprime oral sau scris
 Sa inteleaga texte literare sau nonliterare, sa rezume logica si
argumentatia, aparatul stilistic utilizat.

Scriere:
 Sa copieze un text fara erori
 Sa scrie lizibil si fara greseli un text propriu sau dupa dictare
 Sa raspunda in scris la intrebari, prin fraze complete

18
  Sa redacteze un text scurt, construit in paragrafe, respectand
punctuatia si norme de ortografie, respectand conditii impuse:
descriere, argumentatie, explicatie, etc.
 Sa redacteze scrisori si acte oficiale (cereri, CV-uri, scrisori de
intentie, etc.)
 Sa rezume un text

Exprimare orala
 Sa ia cuvantul in public
 Sa participe la o dezbatere, sa-si exprime propriile puncte de vedere.
 Sa-si adapteze propria luare de cuvant la un cotext dat (auditoriu,
timp, nivel argumentativ)
 Sa recite din memorie texte literare, aforisme celebre, etc.

Utilizarea instrumentelor uzuale: dictionare scrise sau electronice,

indrumare ortografice, gramatica limbii, etc.

c. ATITUDINI

 Vointa de a se exprima corect, in scris si oral

 Dorinta de largire continua a vocabularului
 Interesul pentru lectura, pentru imbogatire emotionala.
 Deschidere pentru dialog, dezbatere, comunicare.

2. Limba straina

Cadrul european comun de referinta pentru limbi, conceput de

Consiliul Europei constituie cadrul fundamental pentru invatarea
limbilor straine de circulatie. Nivelul de referinta A2 (nivel de
utilizare elementara), constituie obiectivul invatamantului general
obligatoriu.

a. CONTINUTURI

 Un vocabular suficient pentru intelegerea unor subiecte simple

 Reguli gramaticale fundamentale
 Reguli de pronuntie
 Ortografia cuvintelor si raportul fonie-grafie

19
 b. CAPACITATI ASTEPTATE

 Sa cunoasca codul relatiilor sociale asociate limbii invatate

 Sa utilizeze expresii curente in formulele de
bază (de salut, face invitaţii, scuze, etc.)
 Sa inteleaga in mesaj scurt oral
 Sa se faca inteles oral si in scris, cu suficienta claritate (pronuntie
corecta, unirea grupurilor de cuvinte cu conectori logici, exprimarea si
intelegerea unor idei simple, a unor opinii, furnizarea si obtinerea de
informatii, etc.)
 Sa inteleaga un text scurt si simplu

c. ATITUDINI
 Dorinta de a comunica cu straini in limba lor, de a citi ziare, de a
asculta emisiuni media si de a vedea filme in versiuni originale.
 Deschiderea spre intelegerea unor alte moduri de a gandi si de a
actiona.

3. Matematica

Competentele listate mai jos (impartite in continuturi, capacitati si atitudini)

sunt de asteptat la finalizarea invatamantului general obligatoriu, la
matematica. Orice tema nou introdusa ar trebui precedata de exemple reale,
din experienta cotidiana, care sa justifice utilitatea si avantajele conceptelor
si instrumentelor nou invatate.

a. CONTINUTURI

1. Numere si calcul
 Multimi de numere: naturale, intregi, fractionare, zecimale.
 Cele patru operatii cu diferite multimi de numere
 Compararea numerelor
 Tehnici elementare de calcul mintal
 Elemente de calcul literal simplificat

20
  Calculul valorii unei expresii literale
 Identitati remarcabile
 Ecuatii si sisteme liniare simple
 Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor si sistemelor liniare.

2 Organizarea si gestiunea datelor. Functii

 Proportionalitate: linearitate, functia liniara, proportii, regula de “trei”,

procente.
 Reprezentari uzuale: tablouri, diagrame, grafice.
 Axele de coordonate. Reprezentarea punctelor in plan.
 Notiuni fundamentale de statistica descriptiva: maximum, minimum,
frecventa, medie
 Notiuni de sanse si de probabilitati.

3. Figuri geometrice plane si spatiale, elementare

 Cercuri, triunghiuri, patrate, dreptunghiuri, paralelograme, romburi,
trapeze, unghiuri, cuburi, paralelipipede, cilindri, piramide, conuri,
sfere.
 Notiuni de paralelism si perpendicularitate
 Notiunile de bisectoare, mediana, inaltime, mediatoare
 Teoreme de geometrie plana

4. Marimi si masuri
 Principalele marimi: lungimea, aria, volumul, marimea unghiurilor,
distanta. Unitati de masura si conversii. Formule de calcul a
principalelor marimi.
 Instrumente de masura. Tolerante.

b. CAPACITATI ASTEPTATE

 Rationamente logice, deductii, demonstratii

 Utilizarea unui limbaj matematic adecvat, scris si oral
 Efectuarea calculelor cu multimi de numere, scris, cu calculatorul,
mintal
 Desene geometrice cu ajutorul instrumentelor uzuale

21
  Utilizarea figurilor geometrice plane si spatiale in situatii practice
 Utilizarea marimilor si unitatilor de masura, conversii si transformari.
 Utilizarea si construirea tabelelor, graficelor si diagramelor.
 Tratarea matematica a unor situatii concrete din practica curenta.
 Identificarea la alte discipline a situatiilor si problematicii care pot fi
tratate matematic.
 Utilizarea calculului matematic in analiza documentelor financiare:
facturi, bonuri fiscale, state de plata, calcul TVA, etc.
 Colectarea datelor corespunzatoare unui fenomen si analizarea lor.
Proiecte anuale pe aceasta tema.
 Reperarea plana si spatiala in geografie, fizica si tehnologie
 Formularea unor probleme asemanatoare celor studiate, analizarea
unor probleme formulate de colegi.
 Formularea unor puncte de vedere proprii asupra problematicii
studiate.

C . ATITUDINI

 Rigoare si precizie
 Respect pentru rezultate stabilite prin calcul sau demonstratii
 Obisnuinta de a rationa pe baza unor argumente anterior validate de
demonstratii sau practica.
 Curiozitate pentru fatete neasteptate, teoretice si practice ale
cunostintelor invatate, pentru optimizarea si inovarea rezolvarilor
curente.

3. Stiintele mediului

a. Continuturi
 Structura Universului macro (planete, stele, galaxii), micro (atomi,
molecule, celule vii)
 Pamantul, pozitia sa in Univers. Gravitatie. Structura, fenomene
dinamice interne si externe. Conditii pentru viata.
 Organizarea materiei, forme de existenta, transformari, evolutie de la
simplu la complex, de la materia nevie la materia vie.
 Energia. Forme si transformari de la o forma la alta. Resurse de
energie
 Energia electrica. Rolul ei in viata cotidiana.

22
 Evolutia tehnologiilor. Tehnologii neconventionale.
 Tehnologie casnica. Aparatura standard.
 Unicitatea si diversitatea indivizilor care compun spatiul uman.
 Influenta omului asupra ecosistemului.

b. CAPACITATI ASTEPTATE

 Sa fie capabil sa initieze un demers stiintific (sa observe, sa puna

intrebari, sa formuleze o ipoteza stiintifica, sa argumenteze
concluziile, sa modeleze intr-o maniera elementara)
 Sa inteleaga legaturile dintre fenomenele naturale si limbajul
matematic care se aplica si cu ajutorul caruia sunt descrise.
 Sa participe la conceprea unei proceduri si punerea ei in opera, cu
ajutorul instrumentelor adecvate, inclusiv informatice.
 Sa perceapa diferenta intre realitate si simulare.
 Să înţeleagă că un efect poate avea mai multe cauze care acţionează
în acelaşi timp si sa perceapa că pot exista motive
aparente sau necunoscute.
 Sa utilizeze un limbaj stiintific, scris si oral.
 Sa stapaneasca principalele unitati de masura, asociate marimilor
respective.
 Sa inteleaga natura si validitatea unui rezultat statistic
 Sa perceapa legaturile intre stiinte si tehnica
 Sa utilizeze propriile achizitii de cunoastere in cazuri concrete ale
vietii de zi cu zi, in activitati sportive sau casnice, in depasirea unor
obstacole.

c. ATITUDINI

 Reflexul de a observa
 Curiozitate pentru descoperirea cauzelor fenomenelor naturale,
imaginatie rationala, deschiderea spiritului
 Obisnuinta de a face distincţie între dovada, probabilitate sau
incertitudine, de predicţie şi prognoză.
 Interesul pentru progresul stiintific si tehnic
 Utilizarea regulilor elementare de securitate in domeniile biologie,
chimie si utilizarea electricitatii.

23
 Responsabilitate fata de mediul inconjurator, de conditiile de viata de
sanatate.

3. Stiintele vietii

a. Continuturi

 Materia vie, organizare, reproducere, evolutie, unitatea de organizare

(celula) si biodiversitate.
 Corpul uman. Genetica, reproductie. Apararea impotriva factorilor
care agreseaza corpul uman.
 Lumea vegetala. Culturi agricole
 Biologie animala, ferme agricole de animale
 Interactiune om-regnul animal-regnul vegetal
 Educatie sexuala
 Prevenirea bolilor si apararea impotriva factorilor de mediu agresivi.
Norme de securitate si protectie la locul de munca
 Nutritionism, obezitate
 Alimente organice

b. COMPETENTE ASTEPTATE

 Sa inteleaga importanta educatiei pentru sanatate

 Sa cunoasca si sa respecte norme de igiena personala.
 Sa se protejeze de posibili factori de risc in actiunile si activitatea
sociala si de munca
 Sa adopte o atitudine preventiva si prudenta in actiuni si activitatea
cotidiana.
 Sa inteleaga importanta si responsabilitatea legate de reproducerea
umana.
 Sa cunoasca normele de convietuire familiala si de crestere a copiilor.
 Sa interactioneze cu mediul inconjurator fara a aduce prejudicii siesi
si componentelor de mediu

c. ATITUDINI

24
  Intelegerea si acceptarea unui comportament responsabil in relatia
om-mediu inconjurator
 Protejarea propriei vieti si a celor din jur in fata factorilor de agresiune
 Adoptarea unei atitudini de preventie si prudenta in activitatea
cotidiana
 Manifestarea solidaritatii si pretuirii fata de semeni, fata de animale si
plante, componente esentiale ale mediului suport al vietii.

4. Educatie pentru societate

a. Continuturi

 Perioade in istoria umanitatii.

 De la regimuri autocrate la regimuri democratice
 Razboaiele in evolutia umanitatii
 Diversitatea civilizatiilor, societatilor, religiilor
 Evolutia sistemelor economice
 Constructia Uniunii Europene
 Creatia artistica, patrimoniu comun al umanitatii
 Drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului
 Conventia internationala a drepturilor copilului
 Simbolurile natiunii si semnificatiile lor
 Responsabilitati individuale si colective
 Globalizarea pietelor.
 Resurse mondiale, constrangeri, riscuri.
 Dezvoltare durabila, economia cunoasterii.
 Conflicte in lume si concepte de aparare.
 Responsabilitati individuale si colective
 Integrarea in piata muncii
 Pregatirea pentru viata de familie
 Relatii de cuplu
 Toleranta religioasa
 Cunoasterea reglilor de convietuire sociala
 Reguli fundamentale ale vietii democratice (principiul reprezentarii,
votul universal, institutii democratice, decizie majoritara si drepturile
minoritatilor)
 Sisteme legislative. Coduri (penal, civil, codul familiei)

25
  Legislatie uzuala. (identitatea persoanei, nationalitate, principiul
responsabilitatii sociale, notiunea de contract,
 Educatie financiara (buget personal sau familial, notiunea de
imprumut, facturi, ordine de plata)
 Functionarea Uniunii Europene

b. CAPACITATI ASTEPTATE

 Sa situeze in timp evenimente, opere literare sau artistice, descoperiri

stiintifice si tehnice,
 Sa faca distinctie intre produse comerciale si opere de arta
 Sa aiba o abordare sensibila a realitatii
 Sa mobilizeze propriile cunostinte pentru a da un sens actualitatii
 Sa aiba dorinta de a avea o viata culturala personala (frecventarea
muzeelor, spectacolelor, lecturi extinse)
 Sa cunoasca distinctia intre sfera profesionala, publica si privata
 Sa inteleaga rolul institutiilor media, locul si influenta lor in societate
 Sa fie capabili de a construi propria opinie in situatii diferite
 Sa distinga intre argumente rationale si de autoritate
 Sa respecte codurile de convietuire, drepturile si libertatile semenilor.
 Sa aiba o atitudine consecvent corecta pentru sexualitate, sanatate si
securitate
 Sa comunice si sa munceasca in echipa
 Sa-si cunoasca propriile puncte forte si slabiciunile.
 Sa cunoasca mediul economic national si european
 Sa fie infoemat asupra nevoii de forta de munca si calificarile cerute
de piata muncii.
 Sa evalueze consecintele propriilor acte.
 Sa respecte regulile de securitate rutiera si de protectie impotriva
factorilor de mediu agresivi.
 Sa cunoasca regulile de prim ajutor si actiuni in caz de dezastre

c. ATITUDINI

 Respectul de sine
 Respectul fata de ceilalti
 Respectul fata de viata privata
 Toleranta la multiculturalism si sentimente religioase.

26
 Dorinta de a rezolva conflictele in mod pasnic.
 Constiinta contributiei fiecaruia la binele comun
 Sentimentul de solidaritate economica, sociala, umanitara, fata de cei
aflati in nevoie
 Sa aiba constiinta drepturilor si obligatiilor proprii
 Sa manifeste interes pentru viata publica si marile provocari ale
societatii
 Sa fie constient de importanta votului ca participare la decizia
democratica
 Sa aiba vointa de a participa la activitati civice.

5. Tehnologia informatiei si comunicatiilor

Mai mult decat orice alte masuri, accesul echitabil la educatie,

coeziunea sociala se pot asigura cu costuri reduse prin utilizarea
mijloacelor si instrumentelor informatice, prin alfabetizarea digitala.

Comunicarea libera intre oameni, disparitia oricaror frontiere,

odata cu aparitia internetului, transforma globalizarea dintr-un
concept abstract intr-o noua modalitate de convietuire si participare
la viata comuna a tuturor oamenilor.

a. CONTINUTURI

 Echipamente informatice (software, hardware, terminale, componente,

echipamente multimedia)
 Organizarea fisierelor, editare de texte, fise de calcul, organizarea si
procesarea bazelor de date
 Internetul, cale universala de comunicatii
 Reguli de protectie a proprietatii intelectuale, protejarea drepturilor si
libertatilor cetatenilor

b. COMPETENTE ASTEPTATE

 Sa acumuleze competentele cerute de “Permis European de utilizare a

computerului. ECDL-Start”.
 Sa creeze, gestioneze si comunice baze de date in activitatea la locul
de munca si domestica
 Sa se informeze si sa utilizeze instrumentele nou aparute in domeniu.

27
 c. ATITUDINI

 Atitudine critica si reflexiva fata de informatiile aflate in fluxuri.

 Responsabilitate in utilzarea instrumentelor interactive
 Respect pentru viata personala si sfera privata a partenerilor de
intercomunicatii.

6. EVALUARE

Conceptul important este acela de teste personalizate, care sa furnizeze, prin

aplicatii informatice, itemi similari dar nu identici.
Un exemplu simpu: rezolvarea ecuatiei de gradul al doilea. De ce la evaluari
curente sau finale, toti elevii sa rezolve aceeasi ecuatie de gradul al doilea,
existand tentatia de a copia, sau macar de a se inspira, unii dupa altii.
Aplicatia informatica poate genera ecuatii distincte, cu coeficienti intr-o
multime impusa si chiar cu natura radacinilor impusa (de exemplu radacinile
sa fie reale).

Baterii de astfel de itemi pot fi puse la dispozitia elevilor si profesorilor pe

portalul de curriculum digitalizat, astfel incat si elevii isi pot evalua singuri
cunostintele. Daca raspunsurile la teste sunt pe sistem grila, tot calculatorul
va stabili nota obtinuta la test pentru fiecare elev in parte, eliminand
subiectivismul in evaluarile finale.

Curricula medie poate fi insotita de lista minimala si maximala de itemi de

evaluare, in marjele carora profesorii si elevii trebuie sa se incadreze

Evaluarea curenta, formativa, constituie in continuare posibilitatea oferirii de

feed-back elevilor, are un caracter non-standard, neconventional si tine de
personalitatea profesorului.
Evaluarea trebuie sa contina teste de tipul PISA si TIMSS, care verifica mult
mai eficace adaptarea elevilor la rezolvarea unor probleme de tip practic,
gandirea critica, creativitatea.

Evaluarea initiala constituie un element al masurarii progresului scolar al

elevilor, prin comparare cu evaluarea finala, de sfarsit de an sau de
absolvire. Evaluarea initiala (finala) este standardizata si se face pe baza de
baterii de teste oferite de MECI, pentru a avea o apreciere unitara in toate
unitatile scolare.

28
Bateriile de teste standardizate, alaturi de listele minimale si maximale de
itemi necesare a fi parcurse de catre elevi, standardizeaza si uniformizeaza
pregatirea in toate unitatile scolare, asigurand coerenta si stabilitate
programelor de studii.

Caietul de sarcini pentru elaborarea curriculumului

Curriculumurile pentru fiecare disciplina ar putea fi realizate prin concurs

national deschis tuturor cadrelor didactice. Cele mentionate in prezenta
lucrare trebuie privite doar ca puncte de plecare, un mod de a gandi noile
programe, fara a epuiza problematica. Specialistii in domeniu stiu mai bine
ce si cat trebuie sa cuprinda programele analitice. Concursurile nationale de
elaborare a curriculei trebuie dotate cu premii substantiale. Probabil a sosit
momentul sa apara un grup de “creatori” de programe, specializati tocmai in
astfel de activitati.

Proiectarea unui curriculum pe fiecare disciplina ar trebui sa cuprinda:

1. Detalierea competentelor (continuturi, capacitati, atitudini),

pentru fiecare clasa (V-IX), in trei variante: minim, mediu,
maxim
2. Elaborarea programelor analitice, deasemeni in variantele de la
punctul 1.
3. Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a),
indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare
didactice
4. Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in
variantele de la punctul 1, in vederea evaluarii.
5. Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste
personalizate, prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de
pregatire la un moment dat, iar profesorii sa le foloseasca in
evaluarea curenta si sumativa.
6. Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in
varianta maximala a curriculei.
7. Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala
(CDS)

29
Concursul trebuie sa fie anonimizat, prin folosirea pseudonimelor, astfel
incat sa fie asigurata corectitudinea evaluarii proiectelor. Juriul va fi format
din specialisti renumiti in politici educationale.

Incheiere

Obiectivul acestui demers a fost sa demonstreze necesitatea si posibilitatea

innovarii in proiectarea curriculara. De ani de zile carpim ce avem, fara sa
realizam ca sistemul educational trebui sa raspunda unui nou sistem
economico-social.

Globalizarea, evolutia rapida a tehnologiilor, in primul rand informatice, o

piata a muncii in schimbare si cu pretentii de calificare in crestere, toate
acestea si multe altele sunt motive puternice pentru o schimbare de
paradigma in proiectarea curriculara.

Prezentul studiu nu are pretentia de a fi exhaustiv, nici macar stiintific,

autorul neavand calificarile necesare. Este doar un semnal de alarma si o
deschidere de drum. Urmeaza ca specialistii calificati sa preia stafeta si sa
duca mai departe demersul.

Prof. Stefan VLASTON, Presedinte EDU CER

30