NURSING IN ENDOCRINOLOGIE 1

NURSING IN ENDOCRINOLOGIE CURS 1

SISTEMUL ENDOCRIN

Este format din toate glandele endocrine sau cu secretie interna.

Hormonii sunt secretati de celulele endocrine si de celulele mucoasei gastrointestinale.
Glandele endocrine sunt:
-Hipofiza
-Suprarenalele
-Tiroida
-Paratiroidele
-Epifiza
-Timusul
-Gandele mixte cu secretie: pancreasul, ovarele, testiculele
Hipofiza: este situata la baza encefalului in saua turceasca si este alcatuita din trei lobi.
Lobul anterior care este voluminos si se numeste adenohipofiza si secreta doua grupe de
hormoni:
-Secreta hormoni nonglandulotropi ( actioneaza asupra tesuturilor):
1.STH (hormon somatotrop cu rol in crestere). Hipofunctia la copii duce la nanism hipofizar.
Hiperfunctia la copii duce la gigantism. La adult duce la acromegalie.
2.PRL (prolactina) cu rol in stimularea secretiei lactate
3 MSH (melanocitostimulator) responsabil cu coloratia pielii
-Secreta hormoni gandulotropi – actioneaza asupra glandelor endocrine si le regleaza
activitatea
1.TSH (nu este secretat de tiroida) (tirotropina) – regleaza activitatea tiroidei
2.ACTH (corticotropina) stimuleaza secretia glandei corticosuprarenale
3.FSH (hormon gonadotrop foliculostimulant) regleaza activitatea gonadelor si secretia de
hormoni sexuali
4.LH (hormon luteinizant) rol in activiatea glandelor sexuale.
Lobul posterior se mai numeste neurohipofiza.
1.ADH (hormonul antidiuretic) regleaza absorbtia apei, de exemplu hiposecretie de ADH
duce la diabet insipid
2.Ocitocina – rol in contractia muschilor intrauterini in timpul travaliului si a celulelor din
canalele galactofore (din galndele mamare)
Lobul al treilea este un istm intermediar intre cei doi lobi. Nu secreta hormoni.
Glandele suprarenale: sunt situate la polul superior al fiecarui rinichi.
 Prezinta o zona exterioara numita corticosuprarenala sau corticala. Se imparte in 3:
1.Corticorenala periferica care secreta hormino care stimuleaza absorbtia renala a sodiului si
eliminarea potasiului (hormoni mineralocorticoizi)
2.Partea de mijloc: hormonii glucorticoizi cu rol in mentinerea constanta a glicemiei,
catabolismul lipidelor, glucidelor
3.Din interior: secreta hormoni sexosteroizi
Zona interioara medulara: medulosuprarenala si secreta doi hormoni: adrenalina si
noradrenalina.
Tiroida este organ nepereche si are forma literei H si secreta:
-Calcitonina
-Triiodotironina (T3)
-Tiroxina (T4)
Stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii; diferentiaza sistemul nervos;
stimuleaza consumul de oxigen in tesuturi.
Hipotiroidismul la nou nascut duce la cretinism si avem nanisn tiroidian (e mic cu totul).
Hipotiroidismul la adult: mix edem (gusa endemica), datorita consumului insuficient de iod.
Hipertirodisimul da boala Basedow.
Glandele paratiroide sunt asezate 2 cate 2 pe faa posterioara a lobilor tiroidei.
Secreta: parathormonul (PTH) cu rol in formarea si activitatea osteoclastelor, absorbtia de
Ca, inhiba absorbtia fosfatilor; calcitonina cu actiune hipocalcemianta (scade calcemia).
Pancreasul endocrin secreta insulina. Hiposecretia de insulina da Dz, hipersecretia –
hipoglicemie severa.
Timusul este un organ limfoid cu rol endocrin situat inapoia sternului. Are rol de glanda
endocrina pana la pubertate dupa care involueaza, se reduce in dimensiune.
Are doua functii: are rol in limfopoieza (formare limfa) si rol in formarea limfocitelor T cu
rol in imunitate.
Intervine in metabolismul Ca, controleaza cresterea scheletului osos si in dezvoltarea
organelor sexuale.
Hormon secretat: timocrescina
Ovarul endocrin: sunt organe pereche situate in pelvis de o parte si de alta a uterului.
Functie exocrina: foliculii ovarieni unde se formeaza ovulele
Functie endocrina: este reprezentata de celulele interne ale foliculilor ovarieni si de celulele
interne ale corpului galben.
Foliculul ovarian secreta estrogen, iar corpul galben progesteron. Determina cresterea
glandelor mamare, aparitia caracterelor sexuale secundare, progesteronul pregateste ovulul pentru
nidatie si mentinerea sarcinii.
Testiculul endocrin: sunt organe pereche localizate in scrot, in regiunea inghinala si
prezinta o portiune exocrina reprezentata de tubii seminiferi care produc sperma. O parte endocrina
care secreta testosteron , dar so o mica cantitate de progesteron. Devozltarea organelor genitale
masculine, determina aparitia caracterelor sexuale primare si secundare, stimuleaza dezvoltarea
muschilor.
Epifiza: este situata in spatele globilor oculari. Secreta melatonina cu rol in reglarea
somnului. Este secretata noaptea doar de epifiza, in restul zilei este secretata si de altele.
DERMATOLOGIE 2
DERMATOLOGIE CURS 2

Papula este o proeminenta a pielii, solida, de mici dimensiuni (sub 1 cm), rotunda-ovalara, de
culoare rosie (eritemul), de culoare rosie violacee (lichenul plan), de culoare rosu brun (sifilidele). Se
vindeca fara cicatrici. Ia nastere din ingrosarea epidermului, dermului sau poate fi mixta,
dermoepidermic,
Nodulul este localizat la nivelul dermului si hipodermului. Este rotund, are cam 2 cm, solid,
ferm, se simte la palpare. Poate evolua acut , cu ulcer si necroza sau poate sa persiste cronic.
Goma este o nodozitate hipodermica mai mare decat nodulul ( mai mare de 2 cm). Evolueaza
in patru stadii:
1. infiltrarea (cand creste)
2. ramolire (devine fluctuent)
3. ulceratie
4. cicatrizare
Le intalnim in TBC, sifilis tertiar. Uneori se resorb (dispar singure).
Tuberculul este o nodozitate de peste 5 cm, situat la nivelul dermului. Evolueaza spre
cicatrizare. Au culoare violacee si sunt moi in lupus, duri si aramii in sifilis, mari si lucitori in lepra.
Leziuni elementare cutanate cu continut lichid
Veziculele sunt mici ridicaturi translucide, de mici dimensiuni (1-2 mm). Contin o serozitate clara
si sunt situuate pe pielea sanatoasa (varicela).
Bulele sau flictenele sunt ridicaturi ale epidermului, rotunde sau ovalare, de dimensiuni de la 5
mm pana la cativa cm (rosatura de pantof-basica). Continut cu lichid clar, tulbure sau hemoragic. Se
resorb sau se pot rupe spontan/provocat dupa care se formeaza cruste. Se cicatrizeaza si se poate
observa o mica pata reziduala. Alteori continutul devine pururlent aparand pustulele. Pustulele pot fi
superficiale, mijlocii sau profunde.
Pustulele sunt leziuni primare ale pielii care se prezinta sub forma unor ridicaturi cu continut
purulent. De obicei au sub 1 cm:acnee, orjelet, foliculita stafilococica.
Deseurile cutanate
Scuamele sunt depozite cornoase.
Crustele sunt leziuni secundare altor afectiuni, rezultate din secretiile patologice a unor leziuni
anterioare. Ele apar dupa distrugerea/ruperea spontana a veziculelor, pustulelor sau bulelor.
Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate
Eroziunea este pierderea de substanta superficiala de la nivelul pielii, se vindeca fara cicatrice.
Ulceratia este o pierdere de substanta mai profunda, ajunge pana la derm.
Escoriatia este pierdere de substanta superficiala sau profunda de la nivelul pielii cauzata de
traumatisme (pediculoza, zgarietura).
Fisura este eroziunea sau ulceratia liniara, dureroasa, situata la nivelul pliurilor, palmelor,
plantelor.
Ragada este o fisura liniara sitata in jurul orificuliu bucala (zabala).
 Gangrena este o necroza de culoara neagra, de origine vasculara.
Escara esre necroza ulcerata, localizata in zone de presiune, se poate extinde la muschi,
tendoane, oase, articulatii.
Sechelele cutanate
Cicatricea este o leziune aparuta in urma unui proces de reparatii cu formarea de tesut nou.
Cicatricea cheloidiana este cicatricea patologica cu prelungiri sub forma clestilor de rac si cu
evolutie pe mai multi ani.
Atrofia: alterarea care consta in subtierea pielii.
Scleroza se caracterizeaza printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.
ENDOCRINOLOGIE 2 si 3
ENDOCRINOLOGIE
CURS 2

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNILE ENDOCRINOLOGICE

Insomnia (lat. Somnus – imposibilitatea de a dormi).

Somnul este definit ca o stare fiziologica caracterizata prin inactivitate somatica, abolirea relativa a
constiintei cu intreruperea ciclica a starii de veghe si inlocuirea acesteia cu activitati care dau
nastere in structuri subdiacente.
Insomnia se mai defineste si ca scaderi ale timpului total de somn.
Se descriu:
1.O insomnie de adormire: imposibilitatea de a dormi la nevrotici.
2.O insomnie de trezire care se traduce prin trezirea inainte de epuizarea somnului fiziologic la
depresivi, la varstnici este perturbat ritmul veghe-somn, apare un somn diurnu de 2-3 ore,
aceasta stare sugerand un semn precoce de ateroscleroza.
Forme clinice:
-Deficit de adormire
-Trezire in mijlocul noptii
-Trezire matinala
Insomnia cunoaste mai multe cauze, una dintre ele este abuzul de alimente (cafea, ceai), de
medicamente (preparate tiroidiene si amfetamine).
Se descriu o insomnie de cauza psihogena, in caz de surmenaj, iar dupa Freud - absenta
partenerului in pat sau neputinta eliberarii de probleme.
Insomnia de cauza psihopatologica o intalnim in neuroastenii, nevroze anxioase, accese
maniaco-depresive, demente, intoxicatii, alcoolism.
Cauzele organice ale insomniei le identificam la cardiaci, cand este consecinta durerii sau
dispneei, in afectiuni respiratorii cand este secundara tusei, in adenomul de prostata cand se
datoreaza nicturiei, in afectiunile gastrointestinale cum ar fi hernia diafragmatica cand durerea apara
dupa adormire, ulcerul duodenal cand durerea apare la cateva ore dupa culcare, dilatatia gastrica
care survine dupa mese copioase, hipertiroidia din climaterium (menopauza) este o cauza frecventa
de isomnie.
Exista asa numitele „picioare fara odihna” (restless legs), care genereaza insomnia, sunt fara
un eveniment cauzal si trebuie deosebite de durerile care apar in polinevrite la membrele inferioare
si de tulburari de irigatie arteriala.
 Hipersomnia reprezinta tendinta de a dormi peste limitele fiziologice (hipotiroidie,
encefalite, insuficiente hepatice, abuzul de medicamente sau de cauza psihica).
Oboseala se defineste ca o stare tranzitorie caracterizata de scaderea potentialului functional
al organismului si printr-o senzatie subiectiva de epuizare.
Tipuri de oboseala: fiziologica, patologica, psihogena
Oboseala fiziologica apare dupa un surmenaj inteletual/fizic sau dupa un somn insuficient.
Oboseala patologica o intalnim in tulburari mentale, focare infectioase ascunse, boli
endocrine cum ar fi maladia Addison cand se manifesta seara, distonii neurovegetative cand
oboseala este dimineata, tulburari ale lobului temporal, intoxicatii la fumatori, alcoolici, drogati si la
cei care fac abuz de tranchilizante.
Oboseala psihogena o intalnim in psihonevroze si in depresii.
In psihonevroze este cauzata de dezinteres sau de pretextul de a se sustrage dificultatii
existentiale.
Oboseala o intalnim si in suferinte organice ale stomacului, inimii, articulatiilor, impotente.
Depresia se clasifica ca fiind relativa (dupa situatii traumatizante), endogena (melancolii) si
depresie simptomatica care insoteste bolile grave organice.
5-10% din populatia tarilor alpine relateaza oboseala meteosensibila.
Transpiratia vine de la latinescul spirare si inseamna a respira.
Sudoratia - secretia si trecerea la nivelul glandelor si formatiunilor tegumentare a vaporilor
de apa, bioxid de carbon, saruri si a unor substante anorganice care alcatuiesc impreuna sudoarea.
(sudoare excesiva in stari gripale, afectiuni hepatorenale si deshidratari in transpiratie insuficienta).
Sughitul – spasm clonic al diafragmului care pricenuieste o brusca inspiratie de aer, cu
vibrarea corzilor vocale, producand un sunet caracteristic, urmat de inchiderea spastica a glotei.
Se descriu un sughit epidemic, de origine virala cu o forma rudimentara a encefalitei
epidemice exteriorizata printr-un sughit infectios, transmisibil la cei din jur.
Se intalneste in bolile grave si dupa interventii chirurgicale.
Originea declansatoare a sughitului poate fi periferica sau centrala.
Declansarea periferica apare in excitatia mucoasei gastrice, dilatatie gastrica, excitatii ale
pleurei, peritoneului, pericardului, mediastinului, diafragmului.
Declansarea centrala o intalnim in starile uremice, in encefalite.
Setea este expresia diminuarii secretiei salivare si a deshidratarii intracelulare.
Poate apare in cursul unei pierderi citrice sau ca o polidipsie primitiva.
Excitarea centrilor hipotalamici ai setei, atrage atentia asupra unor boli cu deshidratare de
origine extrarenala sau renala.
Deshidratarea extrarenala o intalnim in: transpiratii profuze, varsaturi, diaree, hemoragii
mari, evacuarea unor colectii din cavitati, in toate aceste cazuri dpdv clinic se evalueaza obligatoriu
si cantitatea de urina eliminata de bolanv.
Deshidratarea renla apare in poliurie cu urini hipertone sau poliurie cu urini hipotone.
 Deshidratarea cu poliurie cu urini hipertone o intalnim in: aportul salin excesiv, in Dz
(glucoza este solvita in urina), in hipercalcemie, in hiperparotiroidismul primar, dupa insuficienta
renala acuta, in poliuriile de necesitate din afectiunile cronice renale.
Deshidratarea cu poliurie cu urini hipotone: tulburari e retrorezorbtiei apei in tuburile
contorte distale, tulburari psihigene cum ar fi dipsomania la nevrotici, abuz de medicamente si
alcool, diabet insipid (polidispie nocturna), din meliturii (lactozurii, fructozurii, galactozurii).
Inapetenta este lipsa poftei de mancare.
Apetitul este expresia starii de sanatate, diminuarea apare in boli generale (anemia
pernicioasa, feripriva, uremie, boala Addison, boala diabetica, hipercalcemie, afectiuni hepatice ca
lupus, ciroza, ficat de staza, in cancerul pancreatic in gastrite acute, cancer gastric, intoxicatii cu
digitale si foarte frecvent e de cauza psihogena.
Varsaturile – act reflex prin care continutul stomacului este expulzat violent pe gura.
Poate fi de origine centrala sau periferica.
Originea centrala e cerebrala, iar cea periferica e viscerala.
Pot fi:
-Acide alcatuite in totalitate din suc gastric,
-Alimentare cu alimente nedigerate
-Bilioasa cu continut bilios
-Fecaloida – alimente transformate prin digestie peptica si bacteriana
-De sarcina in trim I si poate avea tendinta la permanentizare in sarcina sau intoleranta
alimentara.
Apare in afectiuni esofagiene (diverticuli, stenoze), gastrice (gastrite, ulcer, stenoza
pilorica), de vezicule bilire (pancreatite cronice), la nevrotici, in intoxicatii uremice si digitalie, in
debutul bolii Addison, in HT intracraniana, in sindromul Meniere, in abdomenul acut cand
varsaturile se intrerup brusc, simptom frecvent in debutul bolilor infectioase.

CURS 3
Reflecta patologia diverselor organe.
 Pot avea originea in esofag daca acesta are diverticulita sau stenoza.
Pot apare in afectiunile veziculei biliare, in pancreatitele cronice, intoxicatii cu digitale si
uremie, boala Addison la debutul ei, in sindromul Meniere si consta in otoscleroza urechii cu
senzatie de ameteala, in HT craniana data de edem sau tumori, in abdomenul acut varsaturile se
instaleaza brusc, cu dureri difuze abdominale si cu abdomen de lemn.
Frecvent unele boli infectioase se insotesc de varsaturi si putem intalni si la nevrotici aceste
varsaturi.
Diareea este o golire anormala a continutului intestinal caracterizat prin scaune frecvent mai
mult sau mai putin moi.
Cauzele:
-Infectii cu germeni cunoscuti din bolile infectioase
-Modificari anatomice difuze ale peretelui intestinal fara germeni cunoscuti ca in enterite,
colite si colite ulceroase. In leziunile circumscrise ale peretelui intestinal: TBC, cancer,
gonoree, sifilis, leita terminala, actinomicoza
-Avem diaree in dispepsiile de putrefactie, putem avea diaree de origine gastrogena, diaree
din tulburarile pancreatice
-Hipertiroidie, insuficienta suprarenala sau boala Addison, insuficienta parotiroidiana, diabet
si carcinoidul
-Hipertensiune cu ascita
-Se cunoaste o diaree anafilactica , neurogena, apare diaree in modificarile toxice ale
peretelui intestinal, uremii, infectii grave, intoxicatii cu mercur, arsenic si antibiotice.
-Apare diaree in helmitiaze (paraziti intestinali), in diverse enteropatii exudative, in febra
tifoida, infectii cu salmonelee, dizenterii bacteriana, holera, enterocolita stafilococica
(dupa administrarea de AB), enterocolite de origine virala (poliomielita) si infectii cu
virusul cocs A si B, enteritele micotice (antraxul intestinal), in trichineloze si in tumori
neinsulino dependent pancreatice.
Constipatia este o stare patologica in care scaunele intervin la intervale neregulate. Putem
vorbi de constipatie cand intervalul dintre 2 evacuari este mai mare de 24 h. Aspect scaun: tari,
uscate, fragmentate, uneori lichide in constipatii severe cand se produce o modificare in
rectosigmoid.
Fiziologie:
-De origine mecanica prin obstacol pe traiectul intestinal (cancer, stenoze, bride)
-Retinerea fecalelor pe traiecte dilatate si alungite
-Ileusul paralitic si tulburari ale actului defecatorii
-Obstacole mecanice cele mai frecvente: cancerul de colon (cecum si colon descendent
evoluand cu diaree)
Simptomatologie:
-Dureri imprecise cu senzatii de apasare
 -Uneori dureri colicayive
-Daca durerea este in flancul stang abdominal trebuie sa excludem fenomene subocluzive
-De obicei sediul durerii ne indica si sediul tumorii
-Balonari asimetrice
-Contractii peristaltice le intalnim in faze avansate
Diagnosticul diferential se face cu hemoroizii, sangerari in cancerul de colon care se preced
scaunelor, in hemoragii in schimb succede scaunului.
Diagnosticul se pune pe triada: constipatie-hemoroizi-dureri abdominale vagi, radiologic
prin colonoscopie clasica sau virtuala.
Diverticulita: constipatia este mai putin pronuntata, dureri vagi, meteorism, greturi,
varsaturi, oprirea gazelor, scuan cu mucus si sange. Tumorile inflamatorii de origine diversa pot
produce simptome asemenatoare.
Megacolonul – colon alungit si largit, simptom principal constipatia. Boala consta in
obstructia intestinului gros, instalare in primele zile dupa nastere a nou nascutului cu marirea
progresiva a abdomenului. Apare rar la adult.
Dolicocolonul – intestin gros alungit fara sa fie largit. Constipatie cronica, diagnosticul se
pune prin radiografie.
Constipatia spastica este data de tulburari de tranzit situate deasupra plicii sigmoidiene.
Fecalele nu ajung in sigmoid si nu exercita efect stimulant.
Cauzele constipatiei spastice cronice:
-Disckinezii ale colonului
-Vagotomii
-Frecvent la fetele intre 15-18 ani (saptamana de absenta a scaunului)
Constipatia depinde de calatorii si de caracterul alimentatiei.
Asistam la o constipatie trecatoare care insoteste:
-Colica renala, biliara, insuficienta cardiaca, ciroza cu ascita, bolile stomacului, peritonitele,
boala Parkinson, ateroscleroza, intoxicatii cu plumb si morfina.
Colonul iritabil (distonie neurovegetativa)
Simptomatologie:
-Dureri difuze cu caracter de colica, intepatura, sau apasare, peristaltism cu meteorism
exagerat, tulburari dispeptice (plenitudine postoperatorie, flatulenta, greata, constipatie
alternand cu diaree, scaunele din perioada de constipatie au aspect de bile mici – fecale
de capra, sau de creion si alterneaza cu diareea apoasa sau scaune neformate).
-Scaunele sunt insotite de eliminarea unei cantitati mari de mucus, uneori insotite de sange
daca colonul iritabil este asociat cu hemoroizii.
-Examen clini: stare generala buna, hemoleucograma normala (daca nu are hemoroizi). In
fosa iliaca stanga se palpeaza colonul sub forma unui cordon.
Diagnosticul se pune rectoscopic cand mucoasa rectului este congestionat si acoperit de mucus.
Radiologic cand intalnim spasme pe tot traiectul colonului.
Cauzele colonului iritabil sunt psihice, alergice, toxice, tulburari functionale hepatice si pancreatice,
frecvent se insotesc de diverticulita.