chestionar privind comunicarea asertivă

jocuri de rol pe tema comportamentul pasiv – asertiv – agresiv în situaţii de interviu

studii de caz axate pe agresivitate verbală/emoţională, bullying la şcoală/locul de muncă, ascultare

activă, oferire de feedback

brainstorming, exerciţii de prezentare în faţa grupului referitoare la succesul în carieră

Motivul pentru care apar dificultati in aceste relatii, este ca, de obicei, acestea sunt marcate de
tensiuni emotionale, de dificultati de intelegere a celuilalt, de necunoastere a modului de a-l aborda pe
celalalt, de lipsa de rabdare, lipsa de ascultare cu empatie si calm, de lipsa propriului echilibru
emotional, frustrare, o comunicare ineficienta a trairilor, proiectia propriilor emotii si neputinte asupra
celuilalt, lipsa asumarii responsabilitatii pentru propriile trairi.

O buna comunicare este rezultatul unei bune autocunoasteri. Cand te cunosti suficient de bine,
gandurile iti sunt mai bine structurate, cuvintele sunt mai bine alese pentru a da forma
gandurilor, intr-un mod mai usor de inteles de interlocutor.

Comunicarea este ceea ce transmitem celorlalti despre noi, despre ceea ce gandim, parerea pe
care o avem. Felul in care comunicam, ne reflecta trairile si vorbeste despre noi in intregime.

Din acest motiv, sunt oameni care au un fel de comunicare usor de urmarit, bine structurat,
inteligibil, care transmite anumite emotii.

Oamenii care exprima in mod autentic ceea ce simt, ceea ce ii reprezinta, exprima prin cuvinte
mesaje incarcate emotional, cu o energie motivationala aparte, sunt capabili sa inspire si sa
trezeasca trairi intense in interlocutori.

O comunicare eficienta este cea care transmite un mesaj bine conturat in cuvinte bine
alese, insotite de un ansamblu de comportamente neverbale sincronizate cu mesajul verbal,
intarindu-l.

Comunicarea eficienta este cea care se bazeaza pe ascultarea atenta, empatica, necritica, eliberata
de propriile judecati si opinii, care surprinde nevoile celuilalt, asteptarile lui de la tine, ca
partener de dialog.

Cel care comunica cel mai eficient este cel mai bun ascultator, este cel care transmite un mesaj
autentic conform cu ceea ce gandeste si il transmite pe limbajul celui caruia i se adreseaza, fiind
preocupat de modul in care este inteles de catre interlocutor, cerand feedback permanent, in urma
caruia isi ajusteaza mesajul pentru a transmite corect informatiile.
Comunicarea este rezultatul unei relatii, indiferent, cat de scurta durata este. O forma de relatie
se construieste de la un prim contact, de la o prima impresie (aspectul exterior, prezentarea),
cuvintele alese fiind decisive in acest sens.

O comunicare eficienta se face in contextul unei relatii bazate pe respect, incredere, ascultare,
atentie, oglindire. Intr-un astfel de context relational, doi oameni pot comunica eficient chiar si in
absenta cuvintelor.

Bariere în calea comunicarii eficiente

Studiile efectuate în domeniul comunicarii arata ca între ceea ce se doreste sa spuna
emitatorul si ceea ce retine receptorul este o diferenta foarte mare.Asa cum se desprinde si din
figura XV.14 de mai jos, aceste neconcordante pot fi explicate prin diminuarea mesajului în functie
de limitele implicate în procesul de comun 18218g63s icare.
Fig.XV.14 Diminuarea mesajului de la emitator la receptor

Obstacolele mari în calea unei comuncari eficiente în organizatie sunt generate de o

multitudine de factori, care tin de emitatori, de receptor cât si de context

Printre acestea ,cele mai importante si mai frecvent întalnite sunt:

1)Diferente de personalitate si de perceptie.Persoane de pregatire, cunostinte, vlori,

asteptari, experiente si interese diferite percep acelasi mesaj în mod diferit.Pentru a evita
neîntelegerile , pentru a întelege acuratetea cu care a fost perceput mesajul si atitudinea
interlocutorului fata de mesajul transmis se recomanda ca emitatorul sa ceara un feedback cât mai
des, daca nu permanent.

2)Diferente de putere.În orice organizatie managerii sunt cei care hotarasc modul în care
se iau deciziile.Prin controlul pe care îl exercita, ei încurajeaza sau limiteaza participarea
angajatilor pe diferite trepte ierarhice la procesul decizional.

3)Structura organizatorica.Numarul nivelelor ierarhice dintr-o organizatie poate frâna

transmiterea de informatiilor sef-subordonat si invers.Adesea, angajasii simt ca nu pot sari peste
anumite niveluri ierarhice pentru a se adresa celei mai indicate persoane.Într-o structura
centralizata schimbul de informatii este restrictionat deoarece diferiti angajati au acces la diferite
tipuri de informatii.De asemenea în organizatiile mari, sensul initial al mesajelor poate fi modificat
substantial ca urmare a faptului ca ele trec prin mai multe esaluane manageriale care filtreaza
informatia si o interpreteaza potrivit sistemului propriu de gandire sau de interese.Mai mult, în
aceste organizatii mari, nu de putine ori informatiile se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu
mare întârziere.

În organizatiile mari, sensul initial al mesajelor poate fi modificat subsantial ca urmare a

faptului ca ele trec prin mai multe esaluane manageriale care filtreaza informatia si o interpreteaza
potrivit sistemului propriu de gandire sau de interese.Mai mult, în aceste organizatii mari, nu de
putine ori informatiile se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu mare întârziere.

4)Statutul financiar, care se manifesta prin atitudine si dispret, prin tendinta sefilor de a
comunica mai degraba cu oamenii având acelasi statut sau cu statut superior.La nivelul salariatilor
se manifesta o tendinta asemanatoare de a pune prea putin pret pe comunicarea cu acei colegi pe
care nu ii considera "de nasul lor" sau care se afla pe pozitii inferioare în organizatie.

5)Solicitari conflictuale ale rolului.Rolul de lider le cere sefilor functii profesionale si

socioemotionale ,ceea ce presupune ca pe de o parte sa coordoneze si sa controleze munca
subordonatilor, dar în acelasi timp sa acorde atentie nevoilor sufletesti si dorintelor acestora.Multi
sefi au dificultati în echilibrarea acestor doua aspecte ale rolului lor.

6)Diferente de limbaj.Aceste diferente pot aparea ca urmare a diviziunii excesive a muncii

,specializarii organizatiei. Formularea necorespunzatoare a mesajului conduce la cresterea
"indicelui de ceata": termeni sofisticati, prea tehnici, complexitatea enunturilor, dar si de
ambiguitate, forme eliptice etc.

Limbajul este o forma abstracta de comunicare, exprimând experienta de viata sau

experienta profesionala, stare emotionala, motivationala sau relatia cu interlocutorul.De aceea,
pentru a evita diferentele de limbaj sunt foarte importante atât adaptarea la nivel de instruire si de
cunoastere al interlocutorului, cât si evitarea ambiguitatilor de exprimare.

7)Reactii emotionale (de furie, dragoste, frica, ura, frustrare etc.)influenteaza felul în care
sunt transmise/întelese mesajele.Daca se lucreaza într-un climat tensionat, de amenintare (pierdere
a prestigiului), frustrare, angajati, în functie de personalitatea lor, vor avea un comportament fie
agresiv, fie defensiv.

8)Comunicarea în exces încarca inutil pe destinatar si de cele mai multe ori genereaza
efecte adverse celor dorite.Bombardati cu mesaje prea multe, angajatii vor ignora o parte dintre
ele sau, plictisindu-se nu le vor mai da atentie.

9)Tendinta de a evolua.Este o atitudine specifica rasei umane de a evolua, de a emite

judecati, de a aproba sau a dezaproba afirmatiile unei persoane, de multe ori chiar înainte de a
asculta interlocutorul în tot ceea ce are de spus.

10)Idei preconcepute.De multe ori mesajul este înteles într+un anumit fel deoarece
interlocutorul considera ca este imposibil sa aiba si alta interpretare decât aceea la care el se
gândeste.

11)Efectul de filtrare, întalnit atât la sefi cât si la subordonati,consta în tendinta de a evita

comunicarea stirilor proaste celorlalti.În general managerii, ca si subordonatii evita sa dea stiri
proaste de care sunt partial responsabili sau care pot genera reactii negative.

12)Diferentele de sex.Barbatii si femeile au stiluri diferite de a comunica.Femeile cer

informatii, în timp ce barbatii evita acest lucru.

În timpul comunicarii, femeile încearca sa construiasca realtii de prietenie, cooperare, în

timp ce barbatii înclina sa foloseasca stilul "raportare", bazat evidentierea propriilor cunostiinte si
aptitudini, concentrându-se asupra propriei persoane.

Femeile se exprima mult mai politicos, dar si mai ezitant, în timp ce barbatii comunica mai
direct si autoritar.Stilul feminin este mai persuasiv, facilitând crearea unui climat intim, de
colaborare, în timp ce stilul barbatesc este orientat mai mult spre actiune, este informal si urmareste
detinerea controlului.
 13)Incapacitatea de a asculta, specifica acelora care vad si aud ceea ce doresc.Unii angajati
nu înteleg în totalitate ceea ce li se comunica, dar nu au taria sau curajul sa recunoasca acest
lucru.De aceea este indicat feedback-ul.

14)Absenta feedback-ului poate duce la falsa impresie ca mesajul a fost înteles.

15)Timpul.Secolul vitezei în care traim cere promptitudine, atitudine pozitiva, consecventa

si pe cât posibil, perfectiune la locul de munca.Într-un asemenea context, de multe ori, oamenii,
numai au timp si nici chef de a comunica cu ce din jur (sefi, colegi, subordonati).