Armare la moment încovoietor

Simpla armare conform STAS

- exemplu de element:

- eforturi sectionale:

- a = distanta de la centrul de greutate al armaturilor la fibra cea mai întinsa

- c = grosimea de acoperire cu beton pt. armaturi, Tab. 3.3, p. 42

- modul de calcul al lui areal

- pt. armaturi dispuse pe un rând

- pt. armaturi dispuse pe dou 656l1111g 59; rânduri

- pt. armaturi dispuse pe trei rânduri

- ho = înaltimea utila a sectiunii

- b = latimea sectiunii transversale

- h = înaltimea sectiunii transversale

- l = deschiderea grinzii

- se lucreaza cu multiplii de minim 5 mm

1. Din calculul static se cunoaste Mmax

2. Se alege clasa betonului (C12/15, C16/20) din Tab.2.3, p. 25

3. Se alege armatura, Ra, din Tab.2.11, p.32

4. Se alege

a = 50 ÷ 100 mm, pt. grinzi

a = 25 ÷ 50 mm, pt. placi

5. Se impune b

Pentru aceasta, în functie de modul de rezemare si de schema de încarcare, se alege h

- conform p. 43, 44 pt. placi

- conform p. 58 pt grinzi

- valoare recomandata

Din conditiile

, pt. sectiuni dreptunghiulare

, pt. sectiuni în T

se determina b

6. Din Tab. III.2, p. 149 se alege un procent optim de armare → popt

7. În functie de popt se alege din Tab.IV.1-3, p.150-157, r

8. Se calculeaza ho

9. Se calculeaza h = ho + a

10. Se rotunjeste valoarea obtinuta la multiplu de 50 mm → hrot

11. Se verifica

, pt. sectiuni dreptunghiulare

, pt. sectiuni în T

12. Se recalculeaza ho

ho = hrot - a

13. Se calculeaza momentul redus (bimoment)

Daca m ≤ 0,4 → caz de simpla armare

Daca 0,4 < m ≤ 0,5 → caz de dubla armare

Daca m > 0,5 → redimensionare (discutie)

!PT. VALOAREA DE 0,4 SE VA CONSULTA TAB.III.1, P.148!

14. Se calculeaza procentul de armare

sau se extrage din Tab.IV.1, p.150 - 152, pt. PC

Tab.IV.2, p.153 - 155, pt. STNB

Tab.IV.3, p.156 - 157, pt. OB37

!SE VA RESPECTA OBLIGATORIU PROCENTUL MINIM DE ARMARE!

Tab.3.4, p. 46, pt. placi

Tab. 3.6, p. 61, pt. grinzi

15. Se calculeaza aria de armatura

Se alege Aa,ef ≥ Aa, astfel:

- se va respecta diametrul minim: p. 44 - 45, pt. placi

p. 60, pt. grinzi

- se tine cont de aria de armatura calculata pt. un anumit nr. de bare independente conform Tab.I.1, p. 136

- se tine cont de aria de armatura calculata pt. un anumit tip de plase sudate conform Tab.II.1, p. 140 - 147,
de preferinta 140 - 141

16. Se conformeaza sectiunea:

- se tine seama de Tab.3.3, p. 42 - stratul de acoperire cu beton

- se tine seama de schema de la p.63

- se verifica dispunerea barelor pe rânduri în Tab.I.3, p. 137

- daca e necesar p.75 - prevederi pt. armarea constructiva

- etrierii se aleg de la p.61

17. Se calculeaza areal si se verifica areal ≤ a

18. Se calculeaza ho,real si se verifica ho,real ≥ ho

!PLĂCILE SE CALCULEAZĂ CA sI GRINZI PT. CARE b = 1000 mm!

Simpla armare conform EC2:

- eforturi sectionale:
- fck = rezistenta caracteristica la compresiune a betonului

- fractil de 5%: sub valoarea indicata se afla cel mult 5% din numarul de valori

- fck = fck cil , rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata pe cilindru

- fck cub , pe cub

- fckt , rezistenta caracteristica la întindere (tensile) a betonului

- fcmt , rezistenta medie la întindere

- Ecm , modul de elasticitate al betonului

- , modul de elasticiate de calcul al betonului

- , rezistenta de calcul la compresiune a betonului

- , rezistenta de calcul la întindere a betonului

- , deformatia specifica maxima de compresiune în beton

- , rezistenta de calcul la întindere a armaturii

- Es , modul de elasticitate al armaturii cu valoare de calcul

- , deformatia specifica în armatura

- dc = pozitia rezultantei de compresiune din beton fata de fibra cea mai comprimata

- ds = distanta de la centrul de greutate al armaturilor la fibra cea mai întinsa

- c = grosimea de acoperire cu beton pt. armaturi, Tab. 3.3, p. 42

- modul de calcul al lui ds

- pt. armaturi dispuse pe un rând

- pt. armaturi dispuse pe dou 656l1111g 59; rânduri

- pt. armaturi dispuse pe trei rânduri

- d = înaltimea utila a sectiunii

- b = latimea sectiunii transversale

- h = înaltimea sectiunii transversale

- l = deschiderea grinzii

- se lucreaza cu multiplii de minim 5 mm

1. Din calculul static se cunoaste Mmax

2. Se alege clasa betonului (C12/15, C16/20) din Tab.2.3, p. 25

3. Se alege armatura, Ra, din Tab.2.11, p.32

4. Se alege

ds = 50 ÷ 100 mm, pt. grinzi

ds = 25 ÷ 50 mm, pt. placi

5. În functie de modul de rezemare si de schema de încarcare, se alege h

- conform p. 43, 44 pt. placi

- conform p. 58 pt grinzi

- valoare recomandata

6. Din conditiile

, pt. sectiuni dreptunghiulare

, pt. sectiuni în T

se determina b
7. Se calculeaza , rezistenta de calcul la compresiune a betonului

, p.372 din B.A.

8. Se calculeaza , rezistenta de calcul la întindere a armaturii

, 345 N/mm2 pt. PC52 resp. 405 N/mm2 pt. PC60

Es = 210 000 N/mm2

9. Se calculeaza d = h - ds

10. Se calculeaza valoarea relativa a momentului încovoietor (momentul redus,bimoment)

Din Tab. 14.6 , 405 din B.A. se obtine

Daca → caz de simpla armare

Daca → caz de dubla armare

Daca

!PT. ALTE VALORI TAB.14.6, P. 405 DIN B.A.!

11. Se extrag din Tab. 14.7, p. 406 ; Tab. 14.8, p.407 ; Tab. 14.9, p. 408, coeficientii

12. Se calculeaza bratul de pârghie al armaturii întinse

13. Se calculeaza aria de armatura

Se alege , astfel:

- se va respecta diametrul minim: p. 44 - 45, pt. placi

p. 60, pt. grinzi

- se tine cont de aria de armatura calculata pt. un anumit nr. de bare independente conform Tab.I.1, p. 136

- se tine cont de aria de armatura calculata pt. un anumit tip de plase sudate conform Tab.II.1, p. 140 - 147,
de preferinta 140 - 141

14. Se conformeaza sectiunea:

- se tine seama de Tab.3.3, p. 42 - stratul de acoperire cu beton

- se tine seama de schema de la p.63

- se verifica dispunerea barelor pe rânduri în Tab.I.3, p. 137

- daca e necesar p.75 - prevederi pt. armarea constructiva

- etrierii se aleg de la p.61

15. Se calculeaza areal si se verifica areal ≤ a

16. Se calculeaza ho,real si se verifica ho,real ≥ ho