Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTECȚIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT ȘI BETON PRECOMPRIMAT
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
Conferențiar
E‐mail:
tamas.nagy‐gyorgy@upt.ro
Tel:
+40 256 403 935
Web:
http://www.ct.upt.ro/users/TamasNagyGyorgy/index.htm
Birou:
A219
Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
RESPONSABILITĂȚI
PROGRAMATOR VS INGINER CONSTRUCTOR
Legea 307/12.06.2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Perete sau planşeu antifoc (AF) – element de construcţie vertical, orizontal sau
înclinat realizat din materiale incombustibile A1, având rezistenţa la foc cel puţin
egală cu nivelul stabilit în funcţie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din
compartimentele de incendiu pe care le separă.
Perete sau planşeu rezistent la foc (RF) element de construcţie vertical sau
orizontal, realizat din materiale A1 cu rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul
stabilit în normativ, în funcţie de rolul de protecţie la foc pe care îl are.
Definiții, terminologie:
‐ Clădire înaltă
‐ Clădire foarte înaltă
‐ Construcţie (clădire) blindată
‐ Construcţie (clădire) deschisă
‐ Construcţie (clădire) închisă
‐ Construcţie (clădire) Monobloc
‐ Pereţi portanţi
‐ Scară de evacuare
‐ Atrium (patio, curte de lumină)
‐ Demisol
‐ Mansardă
‐ Încăpere tampon
‐ Sală aglomerată
‐ Uşi de evacuare
‐ Uşi, cortine şi obloane rezistente la foc
‐ etc
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii: capacitatea acestora
de a se aprinde şi arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură
dezvoltată de incendiu.
Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii: capacitatea acestora
de a se aprinde şi arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură
dezvoltată de incendiu.
Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții se
asociază cu specificații privind
‐ Emisia de fum, în funcție de viteza de emisie a fumului (SMOGRA) și emisia totală
de fum (TSP_600 s)
s1
s2
s3
‐ Picăturilor/particulelor arzânde,
d0 = fără picături/particule arzânde înainte de 600 s;
d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult de 10 s în 600 s;
d2 = nici d0 nici d1
Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții se
asociază cu specificații privind
‐ Emisia de fum, în funcție de viteza de emisie a fumului (SMOGRA) și emisia totală
de fum (TSP_600 s)
s1
s2
s3
‐ Picăturilor/particulelor arzânde,
d0 = fără picături/particule arzânde înainte de 600 s;
d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult de 10 s în 600 s;
d2 = nici d0 nici d1
A1 – incombustibil care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;
A2 – nu se pot aprinde cu flacără; contribuţie la dezvoltarea incendiului este extrem de limitată;
B – se sting în lipsa unei flăcări de întreţinere; aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic;
C – combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite;
D – combustibile care contribuie la dezvoltarea şi propagarea focului;
E – combustibile a căror contribuţie la propagarea rapidă a focului este importantă;
F – produse a căror comportare la foc nu a fost determinată
Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții se
asociază cu specificații privind
‐ Emisia de fum, în funcție de viteza de emisie a fumului (SMOGRA) și emisia totală
de fum (TSP_600 s)
s1
s2
s3
‐ Picăturilor/particulelor arzânde,
d0 = fără picături/particule arzânde înainte de 600 s;
d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult de 10 s în 600 s;
d2 = nici d0 nici d1
A1 – incombustibil care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;
A2 – nu se pot aprinde cu flacără; contribuţie la dezvoltarea incendiului este extrem de limitată;
B – se sting în lipsa unei flăcări de întreţinere; aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic;
C – combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite;
D – combustibile care contribuie la dezvoltarea şi propagarea focului;
E – combustibile a căror contribuţie la propagarea rapidă a focului este importantă;
F – produse a căror comportare la foc nu a fost determinată
Rezistenţă la foc (RF) aptitudinea unor părţi sau elemente de construcţie de a‐şi
păstra, într‐un timp determinat, capacitatea portantă, izolarea termică şi
etanşeitatea, stabilite prin încercări standardizate.
GRF depinde de:
‐ Aria unui compartiment de incendiu
‐ Destinaţia clădirii
‐ Numărul de persoane care utilizează clădirea
‐ Număr de niveluri al clădirii
‐ Timp (lungime) de evacuare
Gradul de rezistență la foc
Tipul elementului
I. II. III. IV. V.
A1 A1 A2, B C A2, B, C,
Stâlpi
D, E, F
Pereți portanți
150 min 120 min 60 min 30 min ‐
A1 A2, B C D A2, B, C,
Pereţi interiori neportanţi D, E, F
30 min 30 min 15 min 15 min ‐
A1 A1 A2, B C A2, B, C,
Grinzi, planșee, acoperișuri terasă D, E, F
60 min 45 min 45 min 15 min ‐
în cele mai multe ori, pentru a respecta cerințele de ariile minime admise,
lungimi de evacuare admise, etc., se impune încadrarea clădirii intr‐un anumit GRF
și de aici reies cerintele de limită de rezistență la foc a elementelor portante.
‐ În construcţiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereţii antifoc pot fi
înglobaţi direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să
aibă rezistenţă la foc cel puţin egală cu cu cea necesară pentru pereţii antifoc
respectivi.
Metode de verificare a rezistenței la foc:
Valori sub Metode de calcul
Metode de calcul avansate
formă de tabel simplificate
Analiza pe
element
* * *
Analiza părții
de structură
‐ * *
Analiza globală
a structurii
‐ ‐ *
‐ Dimensionare ‐ Folosind metoda izotermei ‐ Trebuie să ofere o analiză realistă, incluzând
pentru expunerea la 500⁰C și metodei pe zone dezvoltarea și distribuția temperaturii cu
la focul standard ‐ Reducerea rezistențelor comportamentul adecvat al structurii
până la 240 min ‐ Variațiile proprietăților ale materialelor
‐ Răspuns mecanic care ține cont de
Observații nelinearitate geometrică
Când sunt respectate dimensiunile minime în
tabele de valori, nu este necesar să se efectueze
alte verificări în raport cu forța tăietoare,
‐
torsiunea și ancorajul armăturilor
, , , ,
sau
, ,
‐ coef. pt valoarea frecventă a încărcării variabile (conf. CR 0 ‐2012)
‐ coef. pt valoarea cvasipermanentă a încărcării variabile (conf. CR 0 ‐2012)
Pentru durata t de expunere la foc considerată, trebuie să se verifice că
, , , ,
, ‐ valoarea de calcul a efectului acțiunilor în situație de incendiu (inclusiv dilatări și deformații
termice)
, , ‐ rezistența de calcul corespunzătoare în situație de incendiu
, ‐ valorile de calcul ale proprietăților mecanice ale materialelor în situația de incendiu
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
,
unde
, ⁄ , , (subunitar)
În cazul unui incendiu generalizat, acțiunea focului este reprezentată de cele mai multe ori
printr‐o curba temperatură‐timp.
temp.
critică oțel
temp.
critică
armături
BETON
COMPRIMAT
BETON ÎNTINS
, , ,
BETON – de calcul
ARMĂTURĂ
ARMĂTURĂ – de calcul
4.65
Strat protectie termoizolatie (OSB)
Termoizolatie rigida ? cm grosime
Folie anticondens
Planseu beton armat
30°
+13.495 +13.495
+13.145
+13.365
22
1.50
Gresie/Podele laminate 1,5 cm
Sapa armata cu fibre 3,5 cm
Polistiren extrudat 3 cm +11.645
Planseu beton armat
92
+10.725 +10.645
8
13
+10.295
+10.515
22
1.95
Gresie/Podele laminate 1,5 cm
2.67
Sapa armata cu fibre 3,5 cm
Polistiren extrudat 3 cm +8.345
Planseu beton armat
Termosistem ? cm
92
Zidarie blocuri ceramice
cu goluri vert. 30 cm +7.425 +7.345
8
13
+6.995
0.63
+7.215
22
1.95
3.09
Gresie/Podele laminate 1,5 cm
2.67
Sapa armata cu fibre 3,5 cm
Polistiren extrudat 3 cm +5.045
Planseu beton armat
92
+4.125 +4.045
8
22 13
+3.695
0.63
+3.915
625
+3.07
Gresie 1,5 cm
2.25
3.50
Sapa armata cu fibre 3,5 cm
Polistiren extrudat 3 cm
Placa beton slab armat
Polistiren extrudat ? cm grosime +0.82
Folie polietilena
Pietris sortat 10 cm
82
±0.00
PLAN ETAJ 1
Armare longitudinală = 18…20 mm S1
S2
10
10
10
10
10
15
15
20
20
25
25
30
30
35
Armare transversală = 8 S3 10 10 20 25 30 35 40
S4 10 15 25 30 35 40 45
S5 15 20 30 35 40 45 50
S6 20 25 35 40 45 50 55
∆ 30
, ; , ; 10 20
∆ 10
∅ , 20
1380 (comb. fundamentală 1,35G + 1,5Utilă)
, 1004 (combinația G + 0,7Utilă)
, ‐ încărcarea axială în condițiile incendiului
103 (comb. seismică)
, 11,3 (combinația G + 0,7Utilă)
, ‐ momentul de ordinul I. în condițiile incendiului
Nivelul de încărcare la temperatura normală:
,
0,7
Obs:
Se admite ca
0,7 dacă nu se calculează explicit
Astfel
, 0,7
În cazul prezent
, 0,72
Nivelul de încărcare la temperatura normală:
, 1004 · 10
0,30
0,7 0,7 450 · 450 · 16,7 3054 · 435
Obs:
Se admite ca
0,7 dacă nu se calculează explicit
Astfel
, 0,7
În cazul prezent
, 0,72
Excentricitatea de ordinul I. în condițiile incendiului :
Excentricitatea de ordinul I. în condițiile incendiului :
, 11,3
11,3
, 1004
Dacă
/ 0,25
11,3
0,025 0,25
450
Se poate admite ca zveltețea stâlpului în condițiile incendiului este egală cu
cea în condiții de temperatură normală.
Astfel, lungimea de flambaj
– lungime stâlp interax
13
Astfel, lungimea de flambaj
,
15,5 35 efectele de ordinul II sunt neglijabile
– lungime stâlp interax
13
Coeficientul mecanic de armare:
Coeficientul mecanic de armare:
3054 435
0.43
450 · 411 16.7
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
400 mm ... 50 mm
550 mm … 25 mm
150 mm … 25 mm
450 mm ??? mm
Pentru 0,10
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
400 mm ... 50 mm
550 mm … 25 mm
150 mm … 25 mm
450 mm 42 mm
Pentru 0,10
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
300 mm ... 45 mm
550 mm … 25 mm
250 mm … 20 mm
450 mm ?? mm
Pentru 0,50
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
300 mm ... 45 mm
550 mm … 25 mm
250 mm … 20 mm
450 mm 33 mm
Pentru 0,50
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
0,43
0,10 … 450/42
0,50 … 450/33
∆ 0,40 → 9 mm
Pentru 0,43
450/???
R???
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
0,43
0,10 … 450/42
0,50 … 450/33
∆ 0,40 → 9 mm
Pentru 0,43
450/35
R120
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
Pentru a obține
R180
0,10 … 500/60
0,50 … 450/50
0,43 … 450/(50+x)
x = +14%
450/??
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
Conform SR EN 1992‐1‐2
450
0,30
39
0,43
Pentru a obține
R180
0,10 … 500/60
0,50 … 450/50
0,43 … 450/(50+x)
x = +14%
450/57
Dr.ing. Nagy‐György T. Facultatea de Construcții .
Reinforced Concrete II. / Beton Armat II.
Pentru
R180
+18mm
a = 39 mm
b = 250 mm
a = 39 mm
200mm … 45mm
300mm … 35mm
100mm … 10mm
b = 250 mm
a = 39 mm
200mm … 45mm
300mm … 35mm
100mm … 10mm
250/??
R???
b = 250 mm
a = 39 mm
200mm … 45mm
300mm … 35mm
100mm … 10mm
250/40
R120
Pentru a obține
R180
240mm … 60mm
400mm … 50mm
160mm … 10mm
250/??
Pentru a obține
R180
240mm … 60mm
400mm … 50mm
160mm … 10mm
250/60
Pentru
R180
+21mm
Lx = 4,30 m
Ly = 6,25 m
C25/30‐ S3 ‐ CEM II/A‐S ‐ 42.5R – 0…16
XC1
cnom= 20 mm
BST 500B – fyk=500 MPa
a = 24 mm
625
1,45
430
a = 24 mm
625
1,45
430
a = 24 mm