OK-A.M. Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat

Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3:Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3.qxd 24.08.
2013 23:32 Page 1
biblioteca rao
LE
P
M
A
S
Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3:Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3.qxd 24.08.2013 23:32 Page 2
ALEX MIHAI STOENESCU
ISTORIA
LOVITURILOR DE STAT
~N ROMÂNIA
LE
1821-1999
Fiului meu, Vlad alexandru
vol. 3
P
Cele trei dictaturi
M
A
S
LE
Cuprins
P
Introducere / 7
RAO International Publishing Company

Grupul Editorial RAO
C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA
M Capitolul I
PERIOAdA INTERBELIC|, PRELUdIU
A
AL dICTATURII 1920-1938 / 10
ALEX MIHAI STOENESCU
Istoria loviturilor de stat `n românia
1821-1999 Capitolul II
S
vol. 3
Cele trei dictaturi CAMARILA, CENTRU dE PUTERE ~N STAT / 44
© RAO International Publishing Company, 2002
Tiparul executat de Capitolul III

R.A. „Monitorul Oficial“
LOvITURA MARILOR TR|d|RI / 170
Bucure[ti, România
2002
Capitolul Iv
ISBN 973-576-459-8 NOAPTEA GENERALULUI / 237
Capitolul v
TENTATIvA dE LOvITUR| dE STAT
dIN 20-23 IANUARIE 1941 / 338
Capitolul vI
CEA dIN URM| GAf| / 417
Introducere
LE
Capitolul vII
INSTALAREA SISTEMULUI COMUNIST
~N ROMÂNIA / 528
Nevoia de a ar\ta, cu probe aduse din istoria plin\ de adev\ruri
BIBLIOGRAfIE / 640 crude a României, c\ destinul nefast al ]\rii noastre nu se poate
schimba radical dec`t prin asumarea con[tient\ de c\tre na]iunea
P
român\ a deciziei de a construi aici un stat democratic func]ional [i
un capitalism modern, este scopul acestui studiu. România trebuie
s\ ias\ din ciclul erorilor sale istorice, mereu repetate. folosirea
M datelor istorice `n scopuri politicianiste, pentru legitim\ri

`ndoielnice sau pentru demagogie, ascunderea `n continuare a
numeroaselor erori, din care tinerii n-au cum s\ `nve]e ceva, precum
[i proiectarea eroic\ a autorilor acestor erori ne `mpiedic\ s\ facem
A
saltul obligatoriu din mentalitate.
Cititorul a observat c\ `n cursul acestor volume s-a `nt`lnit mereu
cu c`teva teme fundamentale ale analizei, care, de[i face apel la
S
informa]ii evocate [i `n alte lucr\ri istoriografice sau la detalii mai

pu]in cunoscute, surprinde mai ales prin unghiul diferit de abordare.
Aceast\ op]iune nu vine neap\rat din orientarea politic\ a autorului
– am c\utat `n permanen]\ s\ ob]in o maxim\ obiectivitate – ci din
faptul c\ alternativa a lipsit analizei din ultimele decenii, abia
mije[te ast\zi, iar cet\]eanul român continu\ s\ nu aib\ acces la o
alt\ viziune asupra cronologiei istorice a României moderne [i
contemporane. Pe de alt\ parte, o serie de am\nunte ignorate sau
subevaluate se dovedesc acum – la o privire mai atent\ asupra
8 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 9
repet\rii proceselor socio-politice, deja tipice statului român – mult sunt [i ast\zi prezenta]i ca ni[te tr\d\tori. demersul [tiin]ific [i
mai importante pentru `n]elegerea fenomenului de care ne ocup\m. literar pe care `l `ncerc aici n-ar fi dec`t o simpl\ proiec]ie `n erorile
de aceea, volumele surprind [i unele secven]e cunoscute ale istoriei trecutului, dac\ nu ar exista [ansa ca ast\zi, con[tien]i de ciclul
noastre, dar individualizate altfel. Urm\rind evolu]ia statutului [i a distructiv al vie]ii noastre statale din trecut, s\ producem
regimurilor sale politice, este, `n consecin]\, normal s\ grup\m cele modific\rile substan]iale care s\ stabileasc\ un raport firesc `ntre
trei dictaturi – carlist\, antonescian\ [i comunist\ – `ntr-o singur\ na]iune [i ]ara ei. `nc\ mai este timp ca România s\ reprezinte o
etap\. Altfel spus, cartea de istorie a României moderne poate avea crea]ie natural\ [i organic\ a societ\]ii sale [i, cresc`nd nivelul de
[i o alt\ cronologie, pe care o propunem spre reflec]ie: civiliza]ie al na]iunii, s\ emancipeze [i România, ca stat, cu un
w Preliminariile constituirii na]iunii române moderne; apari]ia con]inut [i `ntr-o form\ mult evoluate. Altfel, statul agresor al cet\-
]eanului, statul care `[i d\ o Constitu]ie inaplicabil\ [i ì oblig\ pe
LE
mi[c\rii na]ionaliste `n s`nul marii boierimi [i confruntarea sa cu
interna]ionalismul revolu]ionar pa[optist (1821-1859). cet\]eni s-o respecte, statul care continu\ s\ copieze modele din
w Introducerea prin [oc a institu]iilor burgheze occidentale [i str\in\tate [i le impune cet\]enilor s\i, nu va disp\rea [i toate
apari]ia conflictului stat-societate (1859-1871). fenomenele negative, violente sau umilitoare pe care le `nf\]i[eaz\
w Inaugurarea sistemului democratic românesc, diferit de cel acest studiu se vor repeta. demersul principal al acestei c\r]i este –
clasic occidental, continuat\ de efortul pentru gestionarea prin studiul lipsit de menajamente al experien]ei istorice – evitarea
situa]iei ca ridicarea nivelului de civiliza]ie al na]iunii [i dezvoltarea
P
sl\biciunilor sale structurale, (1871-1918).
w Criza sistemului democratic românesc [i pr\bu[irea sa statului s\ fie din nou o crea]ie a unor modele str\ine, impuse prin
reguli care nu ni se potrivesc sau cu sacrificii care s\ ating\ viziunea
structural\, (1920-1938).
`nc\ ireductibil\ a na]iunii asupra unit\]ii statului.
w Regimul dictaturilor (1938-1989).
w deceniul libert\]ii anarhice (1990-2000).
M
Iat\, a[adar, de ce studiul asupra cauzei marilor [ocuri politice –
pe care le-a cunoscut, altfel inexplicabil, România `n toat\ aceast\
*
A
perioad\ – urm\re[te c`teva teme de profunzime. dou\ sunt
centrale: raportul stat-societate [i studiul imagologic al mentalit\]ii
na]iunii române. Alte trei sunt secundare: evolu]ia curentului politic
S
de dreapta, de la apari]ie [i p`n\ ast\zi; chestiunea evreiasc\ [i

influen]a francmasonic\, aspecte aparent marginale, dar care au
intervenit direct `n cursul istoriei na]ionale din ultimul veac [i
jum\tate. Ca o coloan\ vertebral\ a `ntregii analize, Istoria
loviturilor de stat `n românia `ncearc\ s\ demonstreze c\ a existat o
decizie politic\ gre[it\ la originea statului modern român, c\ era
posibil\ [i o alt\ cale, mult mai apropiat\ de sufletul poporului
român [i pentru care Barbu Catargiu a pl\tit cu via]a, Eminescu [i
Caragiale au fost ostraciza]i, iar Petre P. Carp sau Mircea Eliade
ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 11
Capitolul I singurul mare conduc\tor al românilor, pentru c\ era na]ionalist?

Cuza este marele erou al Unirii Principatelor [i al reformelor
PERIOADA INTERBELIC|, (catastrofale, de altfel), [i nu Barbu Catargiu sau Lasc\r Catargiu, care
PRELUDIU AL DICTATURII au pus ]ara asta pe picioare din haos, printr-o guvernare exemplar\.
Ministrul de finan]e Mavrogheni – un necunoscut. Eugeniu Carada –
1920-1938
o figur\ stranie [i at`t. Tot astfel, Cuza, autorul unei lovituri de stat
prin care a introdus un regim politic personal, este eroizat p`n\ la
satura]ie, `n timp ce „monstruoasa coali]ie“, care a salvat sistemul
Moto:
democratic [i a inaugurat `n România regimul parlamentar, este [i
Cu politicieni venali [i o ]\r\nime fl\m`nd\ nu
LE
ast\zi blamat\, acuzat\, ridiculizat\. Cei doi mari Br\tieni sunt doar
po]i sus]ine credin]a `ntr-o idee.
vag percepu]i de c\tre români ca `ntemeietori de stat na]ional unitar.
OCTAvIAN GOGA Numai literatura, nu [i opera politic\ a lui Eminescu sau Caragiale,
str\luce[te `n orice bibliotec\, `n timp ce românului de ast\zi continu\
s\ i se `nt`mple exact ce scriau Eminescu [i Caragiale `n secolul al
Analiza perioadei interbelice porne[te cu un studiu imagologic XIX-lea. Iuliu Maniu este marele lupt\tor pentru unire – caz de
concentrat asupra percep]iilor noastre despre acest interval celebru al
P
falsificare grosolan\ a informa]iei istorice – `n timp ce Nicolae B\lan,
istoriei noastre recente. Mai `ntì, o precizare necesar\ `n]elegerii Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru vaida-voevod sau chiar regina
unghiului din care este privit\ perioada de antecamer\ a regimului Maria apar ca personaje din decor. Nimeni nu [tie, de exemplu, c\
dictaturilor `n România. Pentru a `ndep\rta orice confuzie, vom ar\ta
M
c\, [i aici, demersul nostru nu urm\re[te distrugerea unor statui sau
demitizarea unor personalit\]i istorice. Ceea ce subliniem noi – cu
probe – este c\, pentru a legitima ac]iuni [i fenomene politice,
istoriografia noastr\ a scos `n relief personalit\]i [i evenimente, le-a
organizatorul Marii Adun\ri de la Alba Iulia din 1918, `n cele mai
mici detalii, cu ordine [i civilitate perfecte, produc`nd astfel un
eveniment istoric autentic [i curat, a fost Ioan Suciu din Ineu. Unde
sunt eroii ace[tia [i faptele lor adev\rate?
Libertatea ob]inut\ dup\ 1989 a permis unor istorici de
A
mitizat [i oferit ca hran\ propagandistic\ cet\]eanului, `n timp ce al]i substan]\, unor cercet\tori cu oper\, s\ investigheze [i s\ publice
eroi [i evenimente adev\rate au fost marginalizate, ascunse sau informa]ii care modific\ substan]ial imaginea cet\]eanului român
interzise cunoa[terii populare. dovada tr\ie[te `n manualele noastre despre perioada interbelic\, `n general, [i a felului cum a trecut
S
de istorie: sunt hiperbolizate figurile lui Tudor vladimirescu, România de la regimul democratic la dictaturi, `n particular. dar
Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu, Iuliu Maniu, a c\ror biografie chiar [i ast\zi sau mìne pot ap\rea mari surprize, care s\ modifice
[i activitate politic\ sunt criticabile `n foarte multe privin]e. profund `n]elegerea cursului vie]ii politice române[ti din ultimii 70-
Escamotarea subiectului eroic face ca erou s\ fie numai Tudor 80 de ani. `ncepem deja s\ avem o serie de informa]ii despre
vladimirescu [i s\ nu fie eroi marii boieri na]ionali[ti care au g`ndit, penetrarea spionajului Marilor Puteri la v`rful clasei politice
finan]at [i condus emanciparea modern\ a Principatelor Române, române[ti, precum [i la conducerea superioar\ a statului. de[i s-au
pl\tindu-l, printre al]ii, [i pe Tudor vladimirescu. Mai erou ar fi adunat destul de multe informa]ii asupra activit\]ii de agent\
Nicolae B\lcescu, mare patriot român, dar adept al scenariului sovietic\ a Elenei Lupescu, nu avem `nc\ proba, multe documente
francmasonic interna]ionalist, [i l\sat `n umbr\ s\ fie Avram Iancu, importante fiind distruse sau `nc\ `n arhivele Rusiei. Poate c\ peste
ani vom intra `n posesia dovezilor care ar atesta controlul statului fond, pe care ne-am obi[nuit s\ o plas\m, `ncrez\tori, la anexa
român de c\tre URSS, `ncep`nd cu primii ani ai deceniului patru, prin mitologiei noastre istoriografice: problema celebrului „instinct
intermediul unei femei pe c`t de remarcabile, pe at`t de devastatoare colectiv“ al poporului român. Am v\zut din primele volume cum au
pentru ]ara noastr\.1 Rolul lui Nicolae Titulescu `n presiunile fost create statul na]ional (1859-1861) [i statul na]ional unitar
exercitate de francmasoneria str\in\ asupra ]\rii noastre nu a fost (1918-1920) de personalit\]i de excep]ie, pe un fond de adeziune
elucidat, cu toate c\, `n ciuda faimei de care s-a bucurat [i se bucur\ relativ\ a popula]iei, mai degrab\ condus dec`t conduc\toare. Peste
marele diplomat român, rezultatele finale ale activit\]ii sale sunt c`t timp, dincolo de activitatea politic\ a acestor personalit\]i, pare la
se poate de discutabile. C`nd Titulescu a fost demis din func]ia de fel de productiv\ [i infuzia de sentiment patriotic [i unionist dat\
ministru de externe, Gheorghe T\t\rescu i-a desf\[urat pe mas\ genera]iilor de români. Sunt `ns\ c`teva momente cruciale care
LE
regelui Carol II harta Europei [i i-a ar\tat situa]ia real\ a politicii infirm\ teza „instinctului colectiv“. `n februarie 1859, c`nd bucu-
externe române[ti: „Iat\, sire, Titulescu ne-a certat cu toat\ lumea“, re[tenii, craiovenii [i ie[enii se `mbr\]i[au pe str\zi, iar proasp\tul
prezent`ndu-i pe r`nd conflictele la zi cu vecinii, `nc\p\]`narea de a fi domn se ghemuia paralizat de fric\, `n fundul cupeului s\u, nu se
ostili cu orice pre] Germaniei, slug\rnicia fa]\ de fran]a [i Anglia [tia c\ va urma un regim autoritar, de camaril\, [i aducerea din
(care nu au `nt`rziat s\ profite de sl\biciunea aceasta), complicit\]ile str\in\tate a unor institu]ii ce vor transforma statul modern român
cu Rusia sovietic\. Avea dreptate T\t\rescu? `n sf`r[it, cu toate c\ `ntr-un organism agresor la adresa propriilor cet\]eni. Entuziasmul
P
avem unele dovezi concludente, nu [tim c`t de timpuriu [i `n ce românilor la momentul Marii Uniri n-a putut previziona marea
propor]ie a fost infiltrat\ Mi[carea legionar\ de c\tre comuni[ti. Noi destr\mare care a urmat [i incapacitatea guvernan]ilor de a conserva
`ns\ nu vom ezita s\ atac\m direct aceste subiecte. acest stat rotund [i firesc, precum [i infiltrarea periculoas\ a bol[e-
M
Ca o concluzie a observa]iilor de mai sus se contureaz\ ideea c\
posibilitatea apari]iei surprizelor, `n special a marilor surprize care
s\ r\stoarne `ntregi „istorii“, este str`ns legat\ tocmai de felul
incomplet sau politizat `n care a fost prezentat\ sau comentat\
vismului `n r`ndurile muncitorimii [i criza economic\ de care a
profitat acesta. `n 1928, ]\r\nismul a scos mase de oameni `n strad\
[i le-a mi[cat `ntr-un iluzoriu mar[ spre Capital\, f\r\ ca oamenii s\
simt\ marile dezam\giri na]ionale pe care i le preg\teau liderii
acestuia. C`nd a fost dat\ lovitura de stat din 7-13 iunie 1930 [i a fost
A
Istoria p`n\ acum.
adus Carol II pe tron, entuziasmul popular [i al intelectualit\]ii a fost
f\r\ precedent. To]i sperau `ntr-o domnie benefic\ [i solid\,
Imaginea regimului democratic aduc\toare de bel[ug. A fost o catastrof\ f\r\ precedent, pe toate
S
planurile. `n august 1944, `n timp ce România era livrat\ cu bra]ele

Analiza evolu]iei statului român `ntre lovitura de stat din 1864 [i ridicate Uniunii Sovietice, popula]ia s\rb\torea `n strad\ terminarea
cea din 1930, din primele dou\ volume, ridic\ acum o problem\ de r\zboiului [i pacea, c`nd, `n realitate, abia atunci `ncepea cel mai
cumplit r\zboi `ndreptat chiar `mpotriva ei, a popula]iei. `n 1968,
1 Cunosc istorici de ]inut\ care nu mai au dubii asupra apartenen]ei Elenei Lupescu românii s-au str`ns `n fa]a cl\dirii Comitetului Central al PCR cu un
la serviciile secrete sovietice, dar le este jen\ s\ admit\ public c\ România s-a aflat entuziasm spontan derutant, f\r\ s\ `n]eleag\ c\, exact `n acele
sub controlul statului vecin [i c\ a fost dirijat\ timp de decenii spre ocupa]ia final\ clipe, tocmai legitimau dictatura paranoic\ a lui Nicolae Ceau[escu.
din 1944. Curajul acestor istorici este alterat [i de teama de a nu intra în caruselul
scenariilor, dintre care unele, chiar foarte adev\rate, nu mai sunt crezute ast\zi din Pentru revolu]ia din 1989 nici nu mai este nevoie de detalii – `nc\
cauza multitudinii de fabula]ii publice care ne-au parazitat luciditatea istoriografic\. suferim la prezent naivitatea noastr\ de atunci, ca pe o gaf\ repetat\
zilnic, pe m\sur\ ce ne lovim de efectele atitudinii noastre din acele 1866-1871 – dup\ lovitura de stat care l-a `ndep\rtat pe Cuza,
zile [i nop]i de abolire a statului. este introdus\ Constitu]ia democratic\, ale c\rei prevederi nu pot fi
Ne `ntreb\m: c`nd a ac]ionat „instinctul colectiv“? Conserva- aplicate `nc\; este o perioad\ predemocratic\, str\b\tut\ de conflicte
torismul proverbial al poporului român se refer\ la rezisten]a la antidinastice [i mari tulbur\ri publice.
modernitate, la scoaterea societ\]ii din tipare la care cu chiu cu vai 1871-1906 – regim democratic; familia Br\tianu conduce `ns\
s-a adaptat, la schimbarea ritmului s\u social. de aceea, `n planul ferm statul, din umbr\.
mecanismului paradoxal, la sf`r[itul fiec\rui proces declan[at printr-o 1907 – ca urmare a r\scoalei instigate din exterior, se introduce
schimbare de ritm, rezultatele au fost invers propor]ionale cu starea de asediu, care limiteaz\ libert\]ile democratice.
speran]ele. Adus\ la concretul rezultatului m\surabil, istoria 1908-1916 – regim democratic.
LE
dovede[te c\ revolu]ia din 1848 a fost un moment de r\scruce 1916-1922 – perioad\ de r\zboi [i prelungire a st\rii de asediu,
pentru poporul român, pentru c\ i-a schimbat brusc [i artificial cu limitarea libert\]ilor democratice.
direc]ia, iar asasinarea lui Barbu Catargiu – patriotul care a vrut s\ 1922-1930 – regim democratic.
duc\ lucid poporul român pe drumul s\u firesc – un act mult mai 1930-1932 – lovitura de stat din 7-13 iunie 1930 love[te
criminal dec`t suprimarea unui om. `n orice analiz\ asupra istoriei Constitu]ia democratic\ [i introduce sistemul politic dirijat de rege
României moderne nu trebuie s\ se uite nici o clip\ c\ ne-am [i camaril\.
P
inaugurat democra]ia cu asasinarea celui d`ntì prim-ministru al 1933-1937 – reintroducerea st\rii de necesitate, cu restr`ngerea
]\rii. O balt\ mare de s`nge st\ sub picioarele noastre [i nu `ncet\m libert\]ilor democratice.
s\ c\lc\m cu bocancii `n ea. `n aceea[i balt\ s-a scurs [i s`ngele lui 1938-1940 – dictatur\ regal\.
M
I.G. duca [i al lui Corneliu Z. Codreanu, al lui Iorga sau Madgearu,
al lui Ion Antonescu, Iuliu Maniu sau Gheorghe Br\tianu. Trebuie
s\ `n]elegem o dat\ de ce. Respectul pentru trecut are nevoie de
repere autentice [i de asumarea adev\rului istoric, astfel `nc`t eroii
[i faptele lor excep]ionale s\ nu se mai piard\ `ntr-un diluviu de
1940-1944 – dictatur\ militar\, `n regim de r\zboi.
1944-1947 – regim de ocupa]ie militar\ sovietic\, cu restr`n-
gerea sau anularea libert\]ilor democratice.
1947-1990 – dictatur\ comunist\.
A
legende mincinoase, diversioniste, politizate p`n\ la rizibil. Cele trei dictaturi din perioada 1938-1989 au ocupat 50 de ani
Pentru `nceput, s\ privim o scurt\ cronologie, s\ subliniem din cei aproximativ 130, de c`nd exist\ statul modern român
perioadele `n care România a cunoscut regimul democratic [i s\ ne consolidat. din 1859 p`n\ `n 1871 au fost 12 ani tulburi [i agita]i de
S
l\murim ce tradi]ie avem `n acest sistem de valori: c\ut\ri. `ntre 1871 [i 1930 am avut parte de 59 de ani de `ncerc\ri
democratice, cu destule amendamente, suficient de aproximative,
1859-1864 – primii ani ai statului român modern; România era dar totu[i `n drum spre democra]ie. Problema este c\, pe acela[i
condus\ printr-un document numit Statutul dezvolt\tor al Con- interval, `n 1877 [i 1878, `n 1913 [i apoi `ntre 1916 [i 1919, precum
ven]iei de la Paris din 1858, ca expresie a voin]ei Marilor Puteri [i `ntre 1940 [i 1945 am avut parte, `n total, de 13 ani de r\zboi,
Protectoare, nu a voin]ei na]iunii române. situa]ie `n care unele libert\]i democratice se suspend\ sau se
1864-1866 – ca urmare a loviturii de stat date de Alexandru Ion limiteaz\, iar democra]ia func]ioneaz\ condi]ionat. Numeroasele
Cuza, se instituie un regim cezarist, de autoritate personal\, sus]inut decret\ri ale st\rii de necesitate limitau principalele drepturi ale
de o camaril\. omului: la liber\ circula]ie, dreptul de `ntrunire, libertatea cuv`ntului
(cenzura) [i legiferau dreptul autorit\]ii de a folosi Armata `mpo- alegerile [i dispar, campanii electorale s`ngeroase, antisemitism,
triva cet\]enilor turbulen]i, dreptul de a aresta f\r\ mandat, de a demonstra]ii de strad\, sterilitate [i b\[c\lie parlamentarist\,
viola proprietatea `n scopul cercet\rii cauzelor. `n anii 1920 [i 1921, corup]ie la cel mai `nalt nivel politic, dou\ partide majore `n lupt\,
sub ministeriatul generalului Alexandru Averescu, am avut un folosind toate mijloacele denigr\rii. Ce democra]ie au v\zut ei sau
regim pseudomilitar, de urgen]\, cu toate libert\]ile democratice cei n\scu]i dup\ 1930? Un rege corupt [i o camaril\ care manevra
limitate `n diferite grade. a[adar, românia a cunoscut libert\]ile partide figurante, un Parlament [i un guvern f\r\ nici o autoritate. S\
democratice doar ceva mai mult de 4 (patru) decenii, cu inter- facem apel la m\rturia unui contemporan, Nicolae Carandino,
miten]e, din care cei mai mul]i ani au apar]inut secolului al xIx-lea. director al ziarului dreptatea [i atent observator al lumii române[ti:
C`nd privim o astfel de statistic\ implacabil\, trebuie s\ `n]elegem „C`nd m\ uit `napoi, `mi v\d copil\ria sf`[iat\ de primul r\zboi
LE
cu mintea limpede c\ mentalit\]ile cet\]eanului român de ast\zi au mondial, de ocupa]ia german\, tinere]ea tr\ind repercusiunile
fost prea pu]in construite de o tradi]ie democratic\. Oricum, peste economice ale crizei din Wall Street [i maturitatea suport`nd
86% din popula]ia actual\ a României este n\scut\ [i educat\ `n succesiv ecourile fascismului, ale hitlerismului. dar, prin 1930,
comunism. Cu at`t mai mult, este misiunea cea mai grea s\ ì modi- eram departe de a b\nui toate loviturile pe care mi le rezerva
fic\m mentalitatea acum, c\ci ]ara nu poate a[tepta pasiv maturizarea destinul. Sensibilitatea noastr\ juvenil\ era grav jignit\ de
altor genera]ii. deocamdat\, cronologia ne ofer\ o singur\ certitudine: manifest\rile exterioare ale burgheziei posedante. Toate u[ile se
P
`nainte de 22 decembrie 1989 am avut o dictatur\ comunist\ de 45 de `nchideau `n fa]a solicit\rilor tinere. Noi trebuia s\ suport\m, direct
ani; `nainte de aceasta a fost o dictatur\ militar\ de 4 ani [i `nainte de [i indirect, consecin]ele crizei mondiale. Pentru cei boga]i se
ea o dictatur\ regal\ de aproape 3 ani. `nainte de oficializarea deschidea perspectiva dezagreabil\ a mic[or\rii dividentelor, a renun-
M
regimului dictatorial regal, au mai fost 8 ani de distrugere sistematic\
a regimului democratic. Numai `ntre 1930 [i 1947, `ntr-un interval de
17 ani, s-au dat `n România 6 lovituri de stat (1930, 1938, 1940, 1944,
1945, 1947) [i au avut loc alte dou\ tentative (1934, 1941).
democra]ia este, a[adar, un moment prea `ndep\rtat, ca s\ poat\ fi un
]\rii eventuale la o c\l\torie `n str\in\tate sau la un lincoln; pentru noi
se punea `ns\, zilnic, problema casei, a pìnii, a familiei `ntemeiate sub
amenin]area lipsei [i a mizeriei“2. dac\ a[a g`ndea un om de St`nga,
ce trebuie s\ fi fost `n mintea lui Corneliu Z. Codreanu? `ntr-o alt\
A
parte a intelectualit\]ii, imaginea societ\]ii române[ti interbelice
model viu, r\mas `n memoria colectiv\, [i de aceea r\m`ne pentru primea nuan]e radicale. Nichifor Crainic a fost unul din purt\torii de
România o imagine exclusiv istoric\, spre deosebire de alte state unde cuv`nt: „democra]ia consumatoare a bunurilor publice [i incapabil\
democra]ia este un eveniment apropiat, conservat `n amintirea vie a s\ creeze, socialismul parazitar, comunismul amenin]\tor, iudaismul
S
multor oameni sau `n memoria dinamic\ a unei rezisten]e politice exploatator, francmasoneria cu banditismul ei ocult [i tr\d\tor de
`mpotriva dictaturii. Altfel spus, pentru alte state democra]ia este un neam, abuzul de autoritate [i mezalian]a de pe Tronul ]\rii – toate au
mod de via]\ la care s-a revenit dup\ 1989, nu o noutate, ca la noi. ap\rut cu masca sf`[iat\ de viguroasele condeie ale redac]iei mele“3.
dac\ accept\m c\ un individ devine con[tient de procesele Aceast\ op]iune radical\ avea s\ domine cel de-al doilea deceniu al
politico-sociale din jurul s\u `n preajma v`rstei de 14 ani, vom perioadei interbelice, deceniul de criz\ structural\ profund\,
constata c\ martorii democra]iei române func]ionale trebuie s\ aib\ deceniul pr\bu[irii politice, economice [i teritoriale.
ast\zi cam 85 de ani. Ce chip al democra]iei au v\zut ei `ntre 1916
[i 1930, de la na[tere [i p`n\ la urcarea lui Carol II pe Tron? R\zboi, 2 N. Carandino, nop]i albe [i zile negre, Ed. Eminescu, Bucure[ti, 1992, p. 144.
greve, regim pseudomilitar, Lege Mar]ial\, partide care apar, c`[tig\ 3 Nichifor Crainic, Germania [i Italia, Ed. Cugetarea, Bucure[ti, 1941, p. 9.
din `ntreaga popula]ie matur\ a României de ast\zi, to]i cet\]enii fost oferit\ chiar `n cazul Nicolae Ceau[escu. Liderii autoritari de tip
care sunt mai tineri de 63 de ani s-au n\scut sub regim dictatorial. Cuza, Br\tianu, Ceau[escu (cu toate marile deosebiri dintre ei), au
Altfel spus, imaginea autentic\ asupra sistemului democratic `n reu[it s\ concentreze puterea `n m`na lor de o manier\ care „a
România nu este de]inut\ dec`t de un num\r extrem de restr`ns de `nghi]it autoritatea“, politicienii, birocra]ii [i popula]ia canaliz`ndu-[i
pensionari. Lipsi]i de model autohton [i de o tradi]ie institu]ional\ speran]ele [i respectul spre ei, ca surs\ unic\ a puterii. Experien]ele
vie, cu cine [i cu ce s\ reconstruie[ti sistemul democratic `n zilnice ale cet\]eanului `n contact cu aparatul birocratic, care au fost
România? Acesta este [i principalul motiv pentru care imaginea mereu o expresie cotidian\ a conflictului stat-societate, l-au f\cut pe
despre democra]ia românesc\ este ast\zi aproape exclusiv fic]ionar\, individ s\ `n]eleag\ faptul c\ la conducerea ]\rii se afl\ o perso-
continu`nd s\ slujeasc\ propagandistic cauze politice curente. nalitate paternal\, singura capabil\ s\ rezolve problemele [i de care
LE
Totodat\, `n lipsa unei tradi]ii democratice autohtone, actualele se leag\ orice speran]\ social\. de altfel, a[a cum am dezvoltat prin
genera]ii politice caut\ din nou un model str\in. analiz\ `n volumele precedente, statul birocratic [i bugetar, pe care
Este bine s\ [tim unde am gre[it. Iluzion`ndu-ne `n continuare cu l-a avut [i `nc\ `l mai are România, nu putea evolua dec`t prin voin]a
legende, nu vom reu[i s\ schimb\m acest curs nefericit al istoriei. [i opera luminat\ a unui conduc\tor sau prin proiec]ia fals\ `n
faptul c\ sistemul democratic nu a ajuns niciodat\ la maturitate `n r`ndurile popula]iei a imaginii lui de lider luminat. A fost [i cazul lui
România a permis interpretarea libert\]ilor sistemului drept o cale Carol II. `n ciuda defectelor lui evidente [i a trecutului infamant,
P
spre abuz, sistemul fiind mereu invocat drept model, iar defec]iunile popula]ia l-a aclamat mult timp. Asta, p`n\ s-a trezit f\r\ ap\rare
sale mereu folosite pentru „amendamentele“ la uz. militar\ [i cu ]ara sf`[iat\ teritorial. Acela[i simptom s-a `nregistrat
Un alt subiect de imagologie, cu consecin]e mai mici `n [i `n cazul arest\rii lui Ion Antonescu. }ara nu i-a acordat nici m\car
M
mentalitate, dar cu efecte majore `n administrarea statului, este
problema liderului. Moartea lui Ionel I.C. Br\tianu, cum afirma cu
regret Constantin Argetoianu, „a schimbat toat\ situa]ia politic\ `n
România. Ionel Br\tianu ajunsese un fel de dictator ocult, care, sub
un oftat. Iat\ de ce, caracterul improvizat [i nesigur al sistemului
democratic `n România a putut produce c\deri politice de o ase-
menea anvergur\ `n urma dispari]iei liderului s\u autoritar [i de ce,
`n ultim\ instan]\, dup\ Carol II a urmat un general `n rezerv\ cu
mari probleme de s\n\tate [i de preg\tire politic\, considerat `ns\ un
A
forme constitu]ionale, avea ]ara `n m`n\“4. `ntr-adev\r, moartea
marelui lider liberal l\sa un gol autentic, nu declarativ, `n politica „salvator al neamului“. `n acela[i plan, s-a `nscris [i performan]a
româneasc\. Se `nt`mpla `n 1927 ceea ce se `nt`mplase `n 1866, c`nd politic\ a Partidului Na]ional }\r\nesc, deosebit de activ [i eficient
a plecat domnitorul Cuza, [i criza politic\ a l\sat ]ara timp de trei `n Opozi]ie, dar o catastrof\ c`nd ajungea la guvernare. dup\
S
luni f\r\ conducere. dou\ cete de turci dac\ intrau atunci `n ]ar\, `n dispari]ia sistemului bipolar de putere, at`t de caracteristic
frunte cu un ba[-bulucba[, ar fi schimbat soarta Principatelor democra]iei moderne autentice, prin ie[irea din scen\ a Partidului
Române, at`ta dezordine [i lips\ de autoritate se instalase. {ase Conservator – adic\, odat\ cu apari]ia României Mari – [i p`n\
decenii dup\ moartea lui Br\tianu, dispari]ia lui Nicolae Ceau[escu ast\zi, `n anul 2002, Opozi]ia a fost `n permanen]\ foarte slab\, iar
produce aceea[i debandad\. Ce r\spuns putem da unui astfel de Puterea foarte puternic\. Transferul de putere s-a produs exclusiv
colaps al autorit\]ii, prin dispari]ia unui om? O posibil\ explica]ie a prin uzura la guvernare, nu prin meritele Opozi]iei. Aceast\ realitate
`ncuraja regimul personal autoritar. Pe aceast\ sinusoid\, România
4 Constantin Argetoianu, Memorii, vol. vIII, inedit, Ed. Machiavelli, Bucure[ti, este expus\ [i `n viitor la c\deri politice grave [i, implicit, la
1997, p. 169. fenomene de tip lovitur\ de stat sau revolt\ popular\.
A r\mas `n mentalitatea curent\ s\ consider\m intervalul respectului reciproc. Sub regimul tiraniilor, oligarhia politic\ este
1920–1938 drept „perioada interbelic\“, cu toate c\, strict precis identificabil\ [i relativ u[or de `ndep\rtat, de regul\ prin
cronologic, ea s-a `ntins p`n\ `n 1940. Anul 1923 este preferat ca revolte populare sau revolu]ie. Marea literatur\ sud-american\ `[i
jalon pentru c\ atunci a fost dat\ Constitu]ia democratic\. Anul are sursele din aceast\ realitate, iar Gabriel García Márquez sau
1938 este ales pentru c\ ar fi reprezentat momentul de v`rf al Mario vargas Llosa sunt cronicarii inspira]i ai acestui fenomen. Mai
dezvolt\rii economice. Chiar dac\ `nf\]i[area simpl\ a primelor greu este ca popula]ia s\ identifice cu claritate existen]a oligarhiei
cifre arat\ c\ epoca este mai mic\ de dou\ decenii – oricum, infim politice – [i s\ o r\stoarne – atunci c`nd fenomenul apare `n
`n istoria unei ]\ri – acestei perioade i s-a atribuit o importan]\ interiorul sistemului democratic. Mai precis – `n perioada de criz\ a
sporit\ `n istoria modern\ a României. Gloria ei vine din urm\ `n sistemului, `n momentul configur\rii e[ecului s\u, ca solu]ie de
LE
contemporaneitatea primului deceniu al secolului XXI din dou\ surse: administrarea a unui stat. demagogia, a[adar, a fost instrumentul de
1. Proiec]ia `n mentalul colectiv a imaginii c\ `n 1938 România ar fi adormire a reflexelor societ\]ii. `n miezul ei s-a g\sit mereu
atins un v`rf al dezvolt\rii sale economice [i 2. Concentrarea `ntr-o problematica na]ional\ – diluat\, amestecat\ [i v\rsat\
perioad\ scurt\ de timp a unui boom cultural românesc f\r\ propagandistic popula]iei. C`nd diferite grupuri sociale au protestat,
precedent. li s-a ar\tat Constitu]ia, li s-au citit paragrafe de legi, li s-a pus `n
Realitatea frustr\ a României interbelice, ca stat, a fost `ns\ fa]\ for]a militar\, `n numele democra]iei. Paradoxul vie]ii politice
P
aceea a unui sistem administrativ clientelar condus de un grup române[ti este c\, prin efectul desincroniz\rii Constitu]iilor cu
restr`ns de indivizi, constitui]i `n camaril\, `n fruntea c\rora se afla realitatea social\, represiunile s-au f\cut `n numele legii.
un cap ilegitim al statului, Carol II. Regimul politic, la r`ndul s\u, se de[i la suprafa]\ exista un Parlament, felul `n care erau ale[i
M
`ndep\rtase substan]ial de sistemul democratic, corpul partinic al
]\rii intr`nd `n etapa oligarhiei politice. Oligarhia politic\ apare
atunci c`nd institu]iile fundamentale ale statului – Parlamentul,
Guvernul [i Justi]ia – sunt rezervate unui grup constant de oameni
politici, mult timp aceia[i, care, `n ciuda a[ez\rii lor `n partide cu
parlamentarii devenise de mult un proces viciat, ca sistem. S\ nu
uit\m c\ România a cunoscut alegeri cu adev\rat libere abia `n
1996! Ora[ele [i satele României interbelice erau, practic, devastate
de valul electoral, b\t\ile, abuzurile de tot felul, falsificarea
rezultatelor fiind nu numai mereu identificate [i reclamate, dar [i
A
denumiri diverse, urm\resc doar ob]inerea [i de]inerea Puterii `n recunoscute. Acesta este un mare semnal de alarm\ pentru
scopurile proprii acelui grup. Pe acest e[afodaj limitat, ideologia, `n]elegerea lucid\ a sl\biciunilor cu care a intrat România `n epoca
doctrina sau programele partidelor se fluidizeaz\, nu mai cunosc celui de-al doilea r\zboi mondial. Pentru exemplificare, s\ alegem
S
diferen]e de fond, sau devin doar sloganuri propagandistice, menite un caz [i un om cu imagine credibil\: Grigore Gafencu. Iat\ cum
s\ ascund\ atingerea scopurilor [i finalizarea intereselor proprii prin descrie el campania electoral\ din 1931, `n care a candidat pentru
exploatarea Puterii. `n acela[i context, trecerea unor oameni politici Camera deputa]ilor la Caliacra: „S-au arestat delega]ii [i candida]ii,
de la un partid la altul, tr\d\rile, furtul programelor sau dizolvarea, s-au furat urnele [i c\r]ile de aleg\tori, s-au b\tut mai ales, s-au schin-
fuziunile [i apari]ia unor noi partide, dar formate din aceia[i giuit [i snopit sub lovituri de ciomege sute [i mii de aleg\tori. [...]
oameni, nu afecteaz\ mecanismele oligarhiei politice. `n interiorul Am fost respins de la sec]iile de votare cu baioneta `n piept. Un
ei, `n pofida aparentelor divergen]e publice, politicienii sunt colonel isteric – Bolintineanu – urla de diminea]\: «da]i-i `nd\r\t,
solidari, [tiu s\-[i apere `mpreun\ statutul [i privilegiile, joac\ p`n\ sparge]i capetele cu patul pu[tii». La o sec]ie – singura! – delega]ii
la cap\t at`t comedia confrunt\rii parlamentare, c`t [i vodevilul au p\truns `n urma judec\torului. Au fost da]i afar\ de judec\tor [i
de un c\pitan de infanterie. Pretutindeni, jandarmii [i armata, `ns\rcinat `n aceast\ calitate cu paza, s-a apropiat de grup [i, cu un
comanda]i de b\t\u[i, brutalizau, amenin]au [i `mpiedicau de la vot aer de suprem\ indiferen]\, a prins `ntre degete bicepsul «robului».
cet\]enii. Sub ochii mei se petreceau scene de barbarie, de dintr-odat\ acesta s-a oprit [i, f\r\ s\ lase din m`n\ prada, a `ntors
vulgaritate, de la[itate abject\. P\rea o revolu]ie a uniformelor ochii cu mai mult respect dec`t spaim\. `[i g\sise na[ul. dup\ ce
militare [i administrative, o revolu]ie a statului, prin organele sale «b\taia» s-a potolit, chestorul [i cuzistul s-au plimbat alene pe
con[tiente [i incon[tiente, `mpotriva cet\]eanului «civil». [...] La culoar. discutau [i `[i pip\iau mu[chii“7. Alt\dat\, la o interven]ie
fiecare mi[care eram aresta]i [i trebuia s\ ne liber\m cu for]a. La profesionist\ [i serioas\ pe probleme de buget a lui virgil Madgearu,
Sec]ia de votare Ceamurlia suntem opri]i de solda]i din cavalerie. Se contraargumentul „parlamentar“ [i „responsabil“ al lui Constantin
`ncarc\ `n fa]a noastr\ carabinele. doi b\t\u[i macedoneni, dintre Argetoianu a fost acesta: „... s-a ridicat de pe banca ministerial\ [i a
care unul, un criminal cunoscut, comanda armata“5. El `nsu[i,
LE
spus o fraz\: «S\ m\ pupi `n c...»“8. {i, cu toate astea, inclusiv ast\zi,
Grigore Gafencu, a fost nevoit s\ se `narmeze [i s\-[i foloseasc\ lumea plin\ de violen]e verbale [i fizice, de b\[c\lie [i la[it\]i a
revolverul pentru a sc\pa cu via]\ din jude]ul unde candida din Parlamentului interbelic este prezentat\ drept model.
partea PN}. de fapt, liberalii se r\zbunau pentru felul s\lbatic `n
dup\ doi ani [i jum\tate de la prima sa experien]\ electoral\, `n
care se comportase PN} la alegerile din 1929: „`n timpul campaniei
decembrie 1933, Gafencu va candida pentru Senat `n acela[i loc
electorale s-a `nregistrat un fenomen interesant: s\tenii, convin[i c\,
unde fusese b\tut [i gonit. de data aceasta `ns\ – tipic pentru
`n sf`r[it, aveau guvernul lor, na]ional-]\r\nesc, prezidat de Iuliu
P
rela]iile care se stabilesc `n interiorul oligarhiei politice – Gafencu
Maniu, nu au acceptat ca `n localitatea lor s\ fac\ propagand\
`l sun\ pe [eful partidului inamic, nimeni altul dec`t prim-ministrul
partidele din opozi]ie. La marginea satelor se constituiser\ grupuri
I.G. duca, [i ì cere s\-i permit\ victoria `n Caliacra. duca ì va
de ]\rani `narma]i cu ciomege, sape [i coase, care interziceau pur [i
M
simplu reprezentan]ilor partidelor din opozi]ie s\ intre `n sat“6. `n
campania din 1929, sub teroarea „comisarilor politici“ ai PN} s-au
`nregistrat cele mai grave incidente electorale din istoria României
moderne. Imediat ce se `ntrunea Parlamentul, lucrurile se potoleau,
transmite prin fratele s\u, Grigore duca, cu superioar\ m\rinimie:
„fii lini[tit, am dat ordin ca prietenul t\u s\ fie l\sat `n pace!“9. Ca
prin farmec, b\t\u[ii dispar, primarul [i ofi]erii care `l maltrataser\
`n 1931 devin acum extrem de politico[i. `n mijlocul chefului de
A
intrau `n faza de lupt\ surd\ pentru Putere, p`n\ ce un factor extern la c`rciuma „Paradis“ din Bazargic, organizat `n cinstea alegerii lui
acestuia – o putere str\in\, guvernul sau regele – hot\ra s\ strice Gafencu, la care participau [i adversarii, [eful poli]iei locale `l
jocul. Sub imaginea de grandilocven]\ a Parlamentului, conservat\ trage deoparte [i `l anun]\ cu voce stins\ asasinarea prim-ministru-
lui I.G. duca de c\tre legionari pe peronul g\rii din Sinaia.
S
`n fantezia public\, `n s\lile celor mai importante decizii se petre-
ceau lucruri de mahala. Ziaristul Nicolae Carandino a asistat la `nchipui]i-v\ c\ `n finalul Scrisorii pierdute, la mijlocul chefului, se
c`teva scene: „O amintire `mi st\ruie `n minte despre acest Robu, anun]\ moartea lui Zaharia Trahanache. `ntregul sens al piesei ar fi
prin]ul b\t\u[ilor gogo-cuzi[ti. Eram `n incinta Camerei, martor la schimbat, toate evenimentele comice duc`nd acum spre consecin]a
o agresiune. Robu fr`ngea ni[te scaune [i b\tea cu picioarele tragic\ final\. A[adar: moartea lui duca a fost destin, `nt`mplare
respective ceva deputa]i. furlugean, chestor al Camerei liberale [i nefericit\, nebunie sau consecin]\? Aceasta va fi [i de acum `ncolo
5Grigore Gafencu, Însemn\ri politice, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1991, pp. 143-144. 7 N. Carandino, nop]i albe [i zile negre, Ed. Eminescu, Bucure[ti, 1992, p. 180.
6Ioan Scurtu, Via]a cotidian\ a românilor în perioada interbelic\, Ed. RAO, 8 Ibidem, p. 181.
Bucure[ti, 2001, p. 272. 9 Grigore Gafencu, op. cit., p. 308.
marea `ntrebare a istoriografiei române[ti, de c`te ori va ajunge `n economiei române[ti. funda]ia cultural\ a lui Carol II era, `n
punctul unde sunt judeca]i legionarii lui Codreanu. realitate, o institu]ie de sp\larea a banilor murdari. Ea sprijinea
S-a scris `ndelung despre marele salt economic f\cut de marile valori, lansa [i mediocrit\]i pentru a le face foarte populare,
România sub domnia lui Carol II. A existat, f\r\ `ndoial\, o cre[tere dar, `n acela[i timp, le cump\ra [i le exploata `n scopuri
accelerat\ a produc]iei industriale, dar `n mic, de la subdezvoltare la propagandistice. Un singur exemplu: este adev\rat c\ Cezar
un nivel de dezvoltare mediu. Sentimentul saltului [i imaginea Petrescu a scris `ntunecare, dar a scris [i ru[inosul Cei trei regi, `n
cotidian\ imediat\ a acestuia i-a ame]it pe mul]i. Apoi s-a trecut la care lingu[irea lui Carol II atinge marginile absurdului, dezertorul
fel de repede la risip\. dispari]ia nefireasc\ a lui Ionel I.C. Br\tianu de pe front [i aventurierul ajung`nd ba p\rintele solda]ilor din
[i a lui vintil\ Br\tianu, precum [i venirea la putere prin [antaj tran[ee, ba salvatorul satelor [i al plugarilor, ba domnitorul cobor`t
LE
interna]ional a ]\r\ni[tilor, au compromis aplicarea principiului din cer. `n acest interval, [eful Ministerului Propagandei a fost Jean
„prin noi `n[ine“, destinat unui salt decisiv al economiei na]ionale. Pangal, Mare Maestru al Marii Loji Na]ionale din România [i
România a intrat `n faza critic\ a capitalismului financiar, devenind Suveran General Comandor al Supremului Consiliu de 33 din
dependent\ `n totalitate de masive `mprumuturi externe, necesare România, o personalitate autentic\, `n stare s\ transforme biografia
stabiliz\rii monedei, st\p`nirii infla]iei, consumului intern. Acela[i catastrofal\ a lui Carol II `ntr-o legend\ credibil\. Aceasta nu a putut
Grigore Gafencu avea s\ recunoasc\ plin de am\r\ciune c\ ]ara se ]ine `ns\ loc de guvernare responsabil\. C`nd cineva vorbe[te despre
P
afla „pe pragul unei ru[inoase capitul\ri `n fa]a capitalului v`rful economic din 1938, trebuie imediat s\ se `ntrebe dac\ o ]ar\
interna]ional“. Banca Na]ional\ a României supravie]uia numai prin cu economie `nfloritoare, cu democra]ie [i armat\ puternice se poate
sus]inerea b\ncilor de emisiune europene, care, bine`n]eles, o ajutau, pr\bu[i `n numai dou\ luni, a[a cum s-a pr\bu[it România `n 1940.
M
dar o [i controlau. A[a cum ar\ta Mihail Manoilescu, România
birocratic\ [i bugetar\ f\cuse un salt imens `n timp, prin etapele
capitalismului, dar le [i consumase rapid, nemestecate. Relu`nd, dar
la dimensiuni uria[e, metoda camarilei corupte din jurul lui
Alexandru Ioan Cuza, `n materia raporturilor cu capitalul str\in,
{i ce anume descopeream noi `n 1940, c`nd România Mare era
sf`rtecat\ spiritual [i teritorial `n numai dou\ luni: o economie
ruinat\, care nu-[i putea sus]ine armata [i o armat\ care nu-[i putea
ap\ra teritoriul, rezervele bancare [i masa monetar\ aflate `n
suferin]\, Basarabia abandonat\ economic, social [i transformat\ `n
A
noua camaril\ regal\ din jurul lui Carol II „v\muia“ orice investi]ie colonie de pedeaps\ pentru func]ionarii corup]i, 80% din zona
major\ `n România. O parte din sumele pl\tite pentru exploatarea de locuit\ a ]\rii lipsit\ de cele mai elementare semne ale civiliza]iei –
c\tre str\ini a monopolurilor statului se ducea la consumul intern ap\ curent\, canalizare, curent electric, `nc\lzire central\, drumuri
S
din acel domeniu, inclusiv la construc]ia de sedii, o alt\ parte intra moderne. `n plan politic – o clas\ de politicieni `nchis\ `n propria sa
`n conturile personale ale camarilei [i ale regelui, iar alt\ parte era oligarhie [i o mi[care radical\ a tineretului na]ionalist, care o
destinat\ propagandei, cultului personalit\]ii [i filantropiei zdruncina din toate temeliile. Justi]ia f\cea figura]ie, aceasta fiind
culturale. Ca o acoperire a actelor de corup]ie, ca o transformare a perioada celor mai stranii sentin]e. Monarhia, stimat\ la suprafa]\ [i
afacerilor murdare `n generoase sponsoriz\ri, procente ale fiec\rei preocupat\ de `ntre]inerea imaginii ei, cu fast, `[i `ncheiase rolul.
tranzac]ii ilegale erau dirijate c\tre programele culturale. dup\ un rege glorios, a urmat o regin\ str\lucit\, apoi un rege copil
Spectaculoasa explozie a culturii române din perioada interbelic\, detronat de tat\l s\u, urcat ilegitim pe Tron, o anularea a domniei
dincolo de aspectul s\u exuberant, a avut [i rolul propagandistic de legitime a copilului [i a legitimit\]ii statului `ntre 1927 [i 1930,
a crea impresia c\ finan]area ei provine din mersul excelent al inclusiv cu transformarea regelui `n mo[tenitor al Tronului. Regele
s-a `nconjurat imediat de o camaril\ veroas\, cu care a condus statul, României cu Statele Unite au devenit privilegiate, pentru `ntregul
apoi a cedat provizoriu prerogativele sale fiului, f\r\ s\ abdice, `n lag\r comunist. Republica Socialist\ România era singurul stat
timp ce [eful ne`ncoronat al statului a devenit un general, Ion comunist din Europa care avea un acord cu Pia]a Comun\. Cine ar
Antonescu. C`nd acesta a fost `nl\turat, regele nelegitim revendic\ putea spune `ns\ c\ regimul politic era `nvestit de popor, c\ na]iunea
din nou Tronul, dar ocupantul sovietic hot\r\[te s\-l recunoasc\ se bucura de libert\]ile fundamentale, c\ economia socialist\
drept rege pe Mihai I, p`n\ atunci rege neconstitu]ional, devenit din func]iona pe baze realiste, c\ `n spatele exploziei culturale nu se
30 august 1944 garant al unei Constitu]ii care nu se aplica. }ara era aflau compromisuri, altfel de neacceptat? Iluzia avea la baz\
condus\ de `naltul Comandament Aliat (sovietic). `ntr-un plan finan]area condi]ionat\ f\cut\ de URSS, furnizarea preferen]ial\ de
secundar, dar totu[i autentic, t`n\rul rege avea un frate mai mare `n petrol [i gaze naturale, precum [i `mprumuturile externe occidentale
LE
via]\ cu drepturi constitu]ionale la Tron. Cam aceasta este povestea `n valoare de 11 miliarde de dolari. Se ad\uga la secretul
real\ a legitimit\]ii Monarhiei române `ntre 1927 [i 1947. Cele dou\ „succesului“ [i o dependen]\ de institu]iile financiare interna]ionale,
decenii de simulacru sunt cauza u[urin]ei cu care a fost `ndep\rtat\ care, `n momentul trezirii la realitate a lui Ceau[escu, au costat
Monarhia, f\r\ nici o reac]ie din partea popula]iei [i f\r\ s\ lase alte na]iunea român\ un efort epuizant pentru plata datoriei externe.
urme dec`t c`teva grupuri r\zle]e de lupt\tori `n mun]i, care ì Altfel spus, românilor le-a ie[it pe nas „perioada de liberalizare“ [i
r\m\seser\ loiali regelui lor [i democra]iei fictive, precum [i au pl\tit-o cu v`rf [i `ndesat. `n 1940, spre deosebire de 1989, `n loc
P
nostalgia c`torva degringola]i contemporani. de revolu]ie instigat\ [i organizat\ din exterior, am avut o agresiune
Numai aceast\ imagine poate explica pr\bu[irea statului român militar\ direct\ a Uniunii Sovietice [i o cedare la amenin]area cu
`ntr-un timp at`t de scurt. Alta nu avem. Paginile de istorie care for]a militar\. Statul nu a avut for]a s\ se opun\, iar cet\]enii s\i au
continuat s\ moar\ eroic `n r\zboaie calde [i reci, ap\r`nd, `n
M
glorific\ perioada interbelic\ r\m`n complet inexplicabile, ca [i
pentru alte situa]ii `n care legenda istoriografic\ [i dorin]a expres\
de eroizare a evenimentelor este urmat\ de explica]ii jenante pentru
catastrofele care le-a urmat acestora. de cele mai multe ori, se bate
moned\ pe r\ul venit din afar\. Ast\zi avem posibilitatea s\ privim
realitate, doar patria ideal\ pe care o aveau `n suflet. de aceea,
istoria crizelor sistemului politic din România [i, `n particular, a
loviturilor de stat este at`t de important s\ fie scris\ f\r\
menajamente.
A
lucid lucrurile `n fa]\ – m\car pentru a nu repeta erorile – [i mai
avem [i puterea exemplului tr\it de genera]ii contemporane.
Imaginea de prosperitate [i libertate a perioadei interbelice, Tabloul realist al nivelului
S
simultan\ unui regim autocratic, corupt [i neconstitu]ional, este de civiliza]ie

perfect similar\ a[a-numitei „perioade de liberalizare“ din ultimii
ani ai lui Gheorghe Gheorghiu-dej [i din primii ani ai lui Nicolae Segmentat\ pe diferite intervale cronologice, imaginea perioadei
Ceau[escu. Magazinele erau pline, se chefuia bine `n familii [i prin interbelice s-a construit `n principal pe propaganda multicolor\ la
restaurante, se f\cea sport cu mare succes interna]ional, se construia adresa domniei lui Carol II `ntre 1930 [i 1938. Trebuia ar\tat cu
enorm [i repede, se publicau c\r]i fundamentale ale literaturii perseveren]\ c\ aducerea lui Carol II pe tron prin lovitur\ de stat era
universale, se tip\reau c\r]i române[ti `n tiraje ame]itoare, se f\cea o necesitate [i c\ a avut drept efect at`t salvarea na]iunii, c`t [i
muzic\ mult\ [i de calitate, la televiziunea na]ional\ se difuzau perspectiva dezvolt\rii economice. P`n\ `n 1930, România ridicase
aproape toate filmele premiate cu Oscar. La un moment dat, rela]iile 172 de ora[e, dintre care numai [ase aveau (pu]in) peste 100 000 de
locuitori, aspect al subdezvolt\rii urbanistice [i argument interbelice, Eugen Weber a observat cu precizie realit\]ile
suplimentar pentru afirma]ia c\ func]ionam, de fapt, ca un stat rural. economice: „...politica economic\ a ]\rii `n perioada interbelic\ a
Opt ani mai t`rziu „ancheta sanitar\ din 1938 a stabilit c\, din 176 fost dominat\ de un mic grup de economi[ti apar]in`nd clasei de
de ora[e, 74 erau lipsite de alimentare cu ap\ curent\, iar 123 nu mijloc, forma]i `n universit\]ile din Germania. Indiferent de partidul
aveau canalizare. `n mahalale, apa se aducea de la f`nt`ni sau de la `n cadrul c\ruia au optat s\-[i realizeze cariera, to]i `mp\rt\[eau idei
ci[mele amplasate `n cap\tul str\zilor. Lumina electric\ nu ajungea similare cu privire la industrializare [i protec]ionism, ceea ce ì f\cea
`n aceste zone. `n Bucure[ti, din 670 str\zi, 371 erau luminate [i 299 s\ aib\ tendin]a de a-l sacrifica pe ]\ran `n favoarea intereselor
nu aveau lumin\ electric\. Situa]ia era mult mai grav\ `n ora[ele industriale [i comerciale. dar s\r\cia ]\ranului excludea posibi-
mici“10. S\ re]inem [i faptul c\, `n timpul primilor opt ani de litatea dezvolt\rii unei pie]e interne; lipsa unor planuri de perspectiv\
a `mpiedicat cre[terea ra]ional\ a resurselor na]ionale [i a l\sat
LE
domnie ai lui Carol II, au ap\rut doar patru ora[e. Burghezia ]\rii,
compus\ din mari industria[i, mari comercian]i, bancheri, mari industria s\ se dezvolte sau s\ stagneze la `nt`mplare [i nu cores-
proprietari agricoli, ingineri particulari, economi[ti particulari [i punz\tor nevoilor. O dezvoltare exista, dar era vorba de una anarhic\,
rentieri reprezenta doar 0,12% din popula]ia României, cifr\ simpl\ costisitoare, risipitoare, care se g\sea cu mult `n urm\ fa]\ de alte
[i dezarmant\ care arat\ clar imaginea unui stat care nu este, cu economii comparabile. `ntre 1926 [i 1939 venitul per capita a sporit
adev\rat, capitalist. din acest stupefiant 0,12%, aproape jum\tate cu 35% `n Bulgaria, cu 11% `n Grecia [i doar cu 8% `n România“14.
Saltul economic al ]\rii a fost vizibil sub regimurile liberale. Mai
P
era compus\ din marii proprietari de p\m`nt.11 din aproximativ
18 000 000 de cet\]eni, 13 000 000 lucrau `n agricultur\, 600 000 `ntì a existat scurta perioad\ postbelic\ `n care a func]ionat
erau func]ionari [i restul constituia o mas\ a bugetarilor, divers principiul „prin noi `n[ine“ [i care a scos statul din criza economic\.
`mp\r]it\ profesional. Chiar `n r`ndurile burgheziei [i ale A urmat colapsul de sub guvernarea ]\r\nist\, accentuat de efectele
depindeau de bugetul statului12. S-au `nregistrat rezultateM

pseudoburgheziei – membri ai meritocra]iei medii – peste 63%
spectaculoase `n produc]ia industrial\, dar ele proveneau cu un

procent zdrobitor din comercializarea rezervelor naturale [i din
crizei mondiale. Momentul de v`rf al cre[terii economice s-a produs
sub guvernarea T\t\rescu, dar `ntr-un mod nes\n\tos. Cifrele
saltului f\cut de România `n economie `ntre 1932 [i 1938 sunt
impresionante la prima vedere: „valoarea produc]iei globale a
A
prelucrarea inferioar\ a acestora: „La petrolul [i lemnul din vechiul industriei [i meseriilor a crescut `n 1938 cu aproape 82%, iar a
Regat s-au ad\ugat bog\]iile Transilvaniei (mine de fier [i agriculturii [i p\durilor cu circa 70%“15. Mai ales `n industria
metalurgia v\ii Jiului, metale neferoase, huil\ [i sare). Sub impulsul metalurgic\ valoarea produc]iei a crescut cu peste 260%, principalul
S
liberalilor, reconstruc]ia postbelic\ a fost rapid\, iar nivelul de via]\, client fiind Armata. Am ales doar c`teva cifre spectaculoase, `ns\
ridicat. din 1923 p`n\ `n 1938 produc]ia industrial\ s-a dublat, dar a realitatea lor consta `n saltul de la nimic sau foarte pu]in la ceva, [i
r\mas `n venitul na]ional inferioar\ agriculturii: 30% la 38%“13. `n acela insuficient. `n plus, dezvoltarea avea defecte structurale: „lipsa
ciuda viziunilor sale partizane asupra vie]ii politice române[ti total\ de corela]ie `ntre rentabilitatea privat\ [i productivitate, `n
sensul c\ realizarea interesului optim pentru capitalist nu coincidea
10 Ioan Scurtu, op. cit., p. 30.
11 Ibidem, p. 63. 14 Eugen Weber, „România“ în dreapta european\. Profil istoric, Ed. Minerva,
12 Ibidem, p. 66. Bucure[ti, 1995, p. 395.
13 Georges Castellan, Histoire des Balkans, xIV-xx siècle, Ed. fayard, Paris, 1991, 15 Emilia Sonea, Gavril\ Sonea, Via]a economic\ [i politic\ a româniei (1933-1938),
p. 420. Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1978, p. 83.
[i cu interesul optim na]ional, `ntre interesele individuale [i cele României interbelice. „Românul se ocupa cu agricultura sau era
generale exist`nd o contradic]ie de ne`nl\turat `n condi]iile slujba[ la stat. `n schimb, mult mai nefast\ era activitatea partidelor
sistemului economiei capitaliste [i a ac]iunii legilor obiective politice pentru locuitorii ]\rii. Aceste partide, `n special cel liberal,
proprii modului de produc]ie capitalist“16. Tradus\ `ntr-un limbaj `nfiin]au, la ad\postul unor bariere vamale prohibitive, industrii care
actual, observa]ia pune `n lumin\ fenomene tipice capitalismului fabricau articole de consum de calitate absolut inferioar\ [i la pre]uri
s\lbatic, `n care economia unui stat este exploatat\ mai mult pentru astronomice. Statul avea mijloace fiscale pentru a lovi `n plutocra]ia
realizarea venitului rapid [i substan]ial al investitorului [i care ia evreiasc\, `ns\ aceste m\suri nu conveneau pentru c\ ar fi lovit [i `n
apoi o alt\ direc]ie dec`t economia na]ional\, sarcina principal\ a politicienii [i latifundiarii plutocra]i români.“18 Cu precizarea c\
investi]iei revenind aproape exclusiv Bugetului. de fapt, sub referirea la partidul liberal acoper\ generic [i imperfect guvernarea
LE
domnia lui Carol II dezvoltarea economic\ s-a desf\[urat printr-un T\t\rescu, trebuie subliniat c\ imaginea produs\ de aceste surse nu
circuit al valorilor economice care pornea de la Buget, de unde se este alta dec`t a statului birocratic [i bugetar, nicidecum a unui stat
d\deau marile comenzi dirijate spre firme legate de camaril\, capitalist `n dezvoltare.
firmele realizau venituri substan]iale, din care mare parte se ducea Cifrele cele mai elocvente sunt `ns\ acelea comparative.
`n conturi personale interne sau externe ale patronilor, alt\ parte se decalajul mare dintre România interbelic\ – prezentat\ `n legende
`ndrepta spre camaril\ [i rege, iar produsul comandat de stat ajungea drept o for]\ economic\ european\, a c\rei moned\ era la paritate cu
P
la client (cel mai important fiind Armata) unde se transforma `n valutele occidentale! – [i statele capitaliste dezvoltate se traducea
mijloc fix, nu producea nimic mai departe. Alt\ parte a produc]iei – `ntr-o produc]ie industrial\ pe cap de locuitor de 7,3% mai mic\
de exemplu, locomotivele – se `ndrepta spre servicii, iar alt\ parte dec`t a fran]ei, de 8,5 ori mai mic\ dec`t a Germaniei pr\bu[ite [i de
M
spre consum. dintr-un astfel de circuit, controlat strict de camaril\
[i de rege – adic\ centralizat – nu se putea na[te dec`t un sistem
industrial monopolist, `n care principalul motor al capitalismului,
competi]ia, lipsea. „`n industria metalurgic\, `ntreprinderile
12 ori mai mic\ dec`t a Marii Britanii. Prezentat\ ca mare
produc\toare agricol\, România recolta `n 1938 doar 12,6 chintale
de grù la hectar, `n timp ce danemarca, un stat f\r\ tradi]ie
cerealier\ [i cu suprafe]e mult mai mici, recolta 35,1 chintale la
A
monopoliste de]ineau 98% din capitalul investit, foloseau 86% din
hectar. Compara]iile cele mai [ocante nu sunt `ns\ cele cu statele
for]a motrice [i controlau 44% din valoarea produc]iei.“17 Sistemul
occidentale dezvoltate, ci acelea cu statele din zon\. „`n jurul anilor
monopolist, `n care un num\r restr`ns de firme de]inea `n mod
1933-1935, `nzestrarea agriculturii cu tractoare era de peste 3 ori
artificial controlul produc]iei industriale, nu se putea men]ine dec`t
S
mai mic\ dec`t `n ungaria, Cehoslovacia [i Germania“19. `n sf`r[it,
printr-un sprijin decisiv din partea statului. de aceea, regimul lui
`n anul de v`rf 1938, „venitul na]ional al României era de aproape
Carol II aplica unul din cele mai restrictive mecanisme vamale [i de
dou\ ori mai mic dec`t al Cehoslovaciei [i ungariei“20. Aceast\
taxe, pentru a proteja rentabilitatea artificial\ a industriilor
situa]ie nu a fost complet acoperit\ de propagand\. C`]iva
clientelare. dac\ la acest tablou ad\ug\m faptul c\ majoritatea
economi[ti valoro[i au atras aten]ia asupra dezvolt\rii nes\n\toase
activit\]ii comerciale [i de industrie mic\ era dominat\ de evrei,
vom avea o cu totul alt\ imagine despre saltul economic al
18 Radu Lecca, op. cit., p. 87.
19 Emilia Sonea, Gavril\ Sonea, op. cit., p.93. (Toate datele dup\ enciclopedia
16 Ibidem, p. 85. româniei – 1938, vol.III.)
17 Ibidem, p. 91. 20 Ibidem, p. 94.
a capitalismului `n România. Cei doi mari economi[ti români ai punct de vedere al capitalismului, România ar fi trebuit – `n
acestei perioade au fost virgil Madgearu [i Mihail Manoilescu. viziunea lui Madgearu – s\ aplice un socialism prudent, controlat de
Virgil Madgearu accepta realitatea societ\]ii române[ti un sistem democratic aproximativ, dar care s\ `mpiedice alunecarea
subdezvoltate [i propunea o viziune socialist-rural\ a ]\rii, astfel planului economic socialist spre comunism. Nu a reu[it. Unii colegi
`nc`t România s\ treac\ la o politic\ de dezvoltare economic\ cu de partid cu Madgearu, ca Armand C\linescu, considerau c\
bazele `n cooperative agricole de produc]ie, aduc`nd statul la o proiectul de „stat ]\r\nesc“ al acestuia este o „t`mpenie“. Grigore
bun\stare determinat\ organic nu numai de preponderen]a Gafencu, alt membru marcant al PN}, avea s\ scrie `n jurnalul s\u,
agriculturii, dar [i de nivelul ridicat de modernizare a exploat\rii pe aceea[i tem\: „Acest salt de la un extrem la altul, de la ]\ranii de
agricole. viziunea pornea de la realitate [i c\uta o solu]ie pentru azi, lipsi]i de unelte [i de poft\ de munc\, duc`nd o via]\ de mizerie
LE
ceea ce putea s\ fac\ statul român `n perioada interbelic\, nu pentru `n sate `nc\ pe jum\tate s\lbatice, la p\tura ]\r\neasc\ st\p`nitoare
ceea ce-[i dorea sau visa clasa politic\. Opera economic\ a lui virgil de mìne, izvor de lumin\, de [tiin]\ [i de civiliza]ie
Madgearu este, de fapt, un prim semnal de alarm\ profesionist la («universit\]ile» [i «academiile» la ]ar\ preg\tesc aceast\ oper\ de
pericolul pr\bu[irii economiei române[ti sub greutatea structurii «culturalizare» rural\!) v\de[te o `nchipuire bogat\, `n contrazicere,
defectuoase a statului [i a incapacit\]ii ca acest stat slab s\ r\spund\ fire[te, cu legile istoriei, cu at`t mai cuprinz\toare `ns\ de devize
marilor agresiuni externe, c\ut`nd cu eforturi imense s\ dezvolte o politice, electorale [i demagogice“22.
P
industrie capitalist\ performant\ `ntr-un loc unde momentul prielnic Mihail Manoilescu prezenta o viziune de dreapta, na]ionalist\,
a fost pierdut `n decenii de reforme aproximative. Ca mereu `n dar cu interes pentru dezvoltarea industrial\, capitalist\ a statului. El
doctrinele ]\r\niste, ce s-au tot enun]at `n politica româneasc\, considera c\ România nu trebuie s\ abandoneze planul dezvolt\rii
M
Madgearu ofer\ solu]ia statului agrarian: „C`nd ]es\tura fundamen-
tal\ a organiza]iei economice este format\ de milioane de economii
familiare ]\r\ne[ti, care nu cunosc aproape deloc sistemul sala-
riatului [i au o concep]ie deosebit\ despre profit [i rentabilitate, iar
economice, `ntr-un raport echilibrat `ntre industrie [i agricultur\, ]ara
av`nd poten]ial [i, `n plus, o perspectiv\ favorabil\ prin evolu]ia
industrial\ rapid\ demonstrat\ de Italia fascist\ [i de Germania
nazist\ `n Europa. Acest exemplu european avea la baz\ na]iona-
A
`ntreprinderile economice nu sunt elementul predominant `n via]a lismul antidemocratic [i aspectele incipiente ale totalitarismului de
social\, c`nd, prin urmare, ordinea economic\ nu este capitalist\, ci dreapta. f\r\ `ndoial\, economistul român pornea de la aceea[i idee
social-agrar\, Statul aflat `n aceast\ situa]ie trebuie s\-[i or`nduiasc\ fundamental\ a dreptei conservatoare, conform c\reia saltul
`ntrega sa politic\, `n a[a fel `nc`t s\ deschid\ drumul larg pentru economic spectaculos nu se poate produce dec`t prin conducerea
S
dezvoltarea, `n primul r`nd, a celulelor fundamentale ale orga- autoritar\ a statului de c\tre o elit\ responsabil\ [i patriotic\.
nismului social, a economiilor ]\r\ne[ti“21. Este reflexul `n Teoretic, Manoilescu a constatat dou\ sl\biciuni majore ale statului
economie al constat\rii lui Nicolae Iorga, `n politic\, [i anume c\, român: o Românie Mare inconsistent\ [i o Românie Mare ieftin\.
`n urma loviturii de stat din 1930, România a `ncetat s\ mai Mai `ntì, aspectul „cultural“ al unirii: „A cere independen]a [i
urmeze un plan de viitor [i a cobor`t doar la gestionarea unei `ntregirea `nseamn\ pentru un neam a nu cere nimic. C\ci acestea se
realit\]i imediate, descurc`ndu-se. Stat social-agrar `napoiat, din confund\ cu dreptul la existen]\ colectiv\ a neamului. Numai de aici
21 v.N. Madgearu, agrarianism, capitalism, imperialism, Ed. Inst. Arte Grafice 22 Grigore Gafencu, Însemn\ri politice. 1929-1939, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
„Bucovina“, Bucure[ti, 1936, p. 138. 1991, p. 326.
`n sus `ncep n\zuin]ele `ntr-adev\r superioare [i idealurile pozitive cercuri financiare, Mihail Manoilescu vedea solu]ia `n na]iona-
de afirmare a personalit\]ii [i geniului colectiv al unui neam. [...] C`t lizarea capitalului din România. Pornind de la constatarea c\ „str\inii
prive[te realizarea României `ntregite, ea reprezint\ numai o sunt cu profitul, iar românii cu impozitele“, el lansa o tez\ care va
`nf\ptuire pur formal\, c\reia urmeaz\ s\ i se dea de acum `nainte fi plasat\ cur`nd la baza legilor de românizare: „Na]ionalismul eco-
con]inutul“23. Sec [i dur, ca un cristal: România Mare era o nomic pe frontul intern, adic\ românizarea vie]ii economice, `nseamn\
construc]ie politic\, diplomatic\, recunoscut\ interna]ional, ajuns\ trecerea veniturilor capitaliste din mìnile str\inilor (a str\inilor din
la dimensiunile ei teritoriale fire[ti. Ea trebuia organizat\ economic afar\ sau a evreilor din România) `n mìnile românilor, adic\ o ope-
[i administrativ ca un stat viabil. Scria atunci Mihail Manoilescu: ra]ie folositoare na]iunei române[ti. `n acest sens merit\ s\
„~nchiz`nd definitiv ciclul revolu]iilor pentru form\ [i al revolu]iilor observ\m c\, din punct de vedere al avantajelor economice directe,
pentru drepturi, neamul nostru va face saltul cel mai mare din
LE
este mai mare pasul pe care-l face ]ara atunci c`nd trece dela o
istoria lui `n ziua c`nd `[i va `ncorda puterile ca s\ ating\ idealul industrie cu capital str\in la una cu capital românesc, dec`t atunci
calit\]ii“24. Nu l-a atins nici ast\zi. c`nd trece dela o economie pur agrar\ la o industrie cu capital
din punct de vedere economic – scria atunci Manoilescu – str\in“26. Manoilescu vedea, a[adar, o Românie cu mare poten]ial
„România este, `n primul r`nd, ]ara muncii ieftine“, „]ara materiilor agricol, `n care industria menit\ s\ modernizeze [i s\ sprijine
prime ieftine“, „]ara combustibilului ieftin“, „]ara transportului agricultura, prin contribu]ia sa sporit\ la venitul na]ional, se afla `n
ieftin“, pe scurt – România ieftin\, o ]ar\ care `[i vinde ieftin
P
mìnile str\inilor. Ace[tia transferau `n str\in\tate toate beneficiile
resursele naturale, consum\ mai mult dec`t produce [i, mai ales, ob]inute `n România, astfel c\ investi]ia `n economia româneasc\
consum\ aproape exclusiv din vinderea acestor resurse naturale. `n r\m`nea tot `n obliga]ia bugetului. Economistul român ar\ta, de fapt,
plus, capitalul, care ar fi trebuit s\ produc\ dezvoltarea economic\ a c\ industria de care are nevoie România exist\, dar nu este a ei.
a guvern\rilor ]\r\niste: „Politica economic\ promovat\ de M

statului, se afla `n m`na str\inilor, ca urmare a politicii iresponsabile
na]ional-]\r\ni[ti a avut rezultate dezastruoase. Pe fondul crizei eco-

nomice mondiale, c`nd statele dezvoltate au luat m\suri de protejare
Proiectul lui Manoilescu, chiar `n condi]iile existen]ei a dou\
dictaturi, `ntre 1938 [i 1944, s-a dovedit nerealist [i nu a putut fi pus
`n aplicare. L-au pus comuni[tii sub Ana Pauker [i Gheorghiu-dej,
dar nu prin trecerea propriet\]ii private str\ine `n mìnile propriet\]ii
A
a economiei lor na]ionale, România a deschis por]ile `n fa]a private române[ti, ci prin „na]ionalizare“, termen impropriu prin care
capitalului str\in, a contractat mari `mprumuturi externe, cu dob`nzi se `n]elegea distrugerea propriet\]ii private [i trecerea ei `n
foarte ridicate. `n 1932, circa 40% din bugetul ]\rii era rezervat proprietatea statului. Asta face analiza istoric\ mult mai dificil\ [i
S
pentru plata extern\“25. Ultima plat\ s-a f\cut `n anul 2001, sub responsabilitatea celor care au preluat puterea `n 1990 mult mai grea.
guvernul Adrian N\stase – trei sute de milioane de dolari – c\tre din perspectiv\ marxist\, Lucre]iu P\tr\[canu vedea perioada
Suedia, pe fondul unui [antaj evident la cererile de finan]are prin interbelic\ drept un timp al marilor dezvolt\ri industriale, mai ales
fMI [i Banca Mondial\. `n fa]a acelei realit\]i economice anormale, `n industria grea, deoarece ea aducea o cre[tere cantitativ\ a clasei
care marca dependen]a total\ a României interbelice de marile muncitoare. Acest proces ì `nt\rea convingerea `n viitorul socialist
al ]\rii, pentru c\ o m\rire substan]ial\ a num\rului muncitorilor
23 Mihail Manoilescu, rostul [i destinul burgheziei române[ti, Ed. Cugetarea, d\dea posibilitatea unui con]inut numeric [i pentru Partidul
Bucure[ti, 1942, p. 361.
24 Ibidem, p. 397.
25 Ioan Scurtu, op. cit., pp. 2-72. 26 Mihail Manoilescu, op. cit., p. 260.
Comunist, altfel o adun\tur\ de alogeni, de frustra]i români [i de distructiv\; Averescu – consumat; Iorga – compromis, Titulescu –
agen]i sovietici. Activitatea Partidul Comunist, trimis `n ilegalitate, numai `n str\in\tate. Au mai r\mas ca amintire doi poli]i[ti, oameni
depindea `n totalitate de agentura sovietic\, legendele cunoscute ale de cas\ ai regelui corupt: Gheorghe T\t\rescu [i Armand C\linescu.
suferin]elor `ndurate de comuni[ti „`n beciurile Siguran]ei“ fiind, `n Primul `[i datoreaz\ faima urii cu care a fost urm\rit de Iuliu Maniu
realitate, c`teva cazuri de spioni prin[i [i condamna]i. dedesubtul – probabil, pentru c\ fusese martorul secret al tr\d\rii „Mar[ului
ad`nc al mesajului dat de Lucre]iu P\tr\[canu `n cartea sa Sub trei asupra Bucure[tiului“ – cel de-al doilea, pentru c\ a murit asasinat
dictaturi era acela al constituirii unui partid comunist românesc, de legionari. doar intelectualitatea româneasc\ a reu[it performan]a
compus din muncitori români. Este cumva paradoxal, dar p`n\ la remarcabil\ de a crea o elit\ cultural\. Am excelat `n filozofie, art\,
revolu]ia din 1989, industria româneasc\ s-a sprijinit substan]ial pe literatur\, [tiin]e exacte. Ea a fost aproape `n `ntregime na]ionalist\.
LE
navetist, de cele mai multe ori ]\ran transformat diminea]a `n `ns\ sub acest\ elit\ se c\sca un h\u. din aproximativ 300 000 de
muncitor industrial [i redevenit `n fiecare sear\ din nou ]\ran. dac\ studen]i [colariza]i `n perioada interbelic\, doar 9,5%, `n medie,
ne amintim [i cine a populat masiv noile blocuri de locuin]e terminau studiile universitare cu diplom\. Absolven]i cu diplom\ la
muncitore[ti, vom constata c\ tema lui Lucre]iu P\tr\[canu era c`t se drept erau doar 7,1% din cei `nscri[i, la Teologie doar 5,9% (!), la
poate de autentic\. Astfel se explic\ [i de ce anul 1944 a g\sit {tiin]e doar 7,2%, la Litere doar 10,2%. O adev\rat\ boem\, dar s\
Partidul Comunist cu un efectiv de sub o mie de membri, muncitorii nu ne l\s\m am\gi]i de gravitatea cifrelor. Aceast\ intelectualitate
P
fiind ata[a]i socialismului sindical [i legionarismului. Era o form\ minim\ era dominat\ de o uria[\ p\tur\ mijlocie de o mediocritate
de adaptare la agresiunile ora[ului. P\tr\[canu observase destul de agresiv\, dedicat\ insistent dependen]ei bugetare. Mi[carea
exact configura]ia statului român bugetar [i birocratic: „Statul nu legionar\ [i-a extras partizanii din aceste dou\ straturi, f\r\
apare sub form\ de capitalist, ci de consumator. Nu face investi]ii
menite s\ produc\ beneficii. din bugetul statului, sub form\ de
masive avansuri, pl\]i anticipative de comenzi [i prime de M
`ncurajare, s-au defalcat, an de an, sume din ce `n ce mai mari, puse
apoi la dispozi]ia ini]iativei particulare. O ini]iativ\ care lua nu
capacitatea de a le a[eza `ntr-un sistem coerent, dincoace de
extremism.
Ne-a mai r\mas ca mo[tenire imaginea dezvolt\rii `nv\]\-
m`ntului rural, scena copiilor de ]\rani care mergeau la [coal\,
A
descul]i, dar cu dragoste de carte. f\c`nd apel la statistica realizat\
rareori forma de adev\rat jaf `n banii contribuabililor“27. Pozi]ia de Iosif I. Gabrea pentru primul deceniu de dup\ Marea Unire,
liderului comunist devine, poate, exponen]ial\ pentru fund\tura `n Constantin R\dulescu-Motru avea s\ arate: „`ntre anii 1921/1932 au
care ajunsese România `n a[a-zisul an de v`rf 1938: aprig adversar fost `nscri[i `n medie anual\ `n [colile rurale ([colile au fost 11 104
S
al dictaturii regale, el vede solu]ia tot `ntr-o dictatur\, dar a `n 1921/1932 [i 13 777 `n 1931/1932) un num\r de elevi `ntre 1 245 914
proletariatului. [i 1 795 037. Am avut astfel `n timpul acestor zece ani un num\r de
Un proces s\n\tos al dezvolt\rii economice capitaliste a României aproximativ 16 000 000 de `nscri[i. dintre ace[tia, au absolvit
Mari nu putea fi condus dec`t cu o elit\ politic\ [i cu o elit\ aproximativ numai 730 000“28. Uluitor! din 16 000 000 de copii de
intelectual\ de for]\. Care sunt marile nume politice ale perioadei ]\rani trimi[i la [coala din sat, doar 4,5% o terminau! S\ vedem
interbelice? Ionel I.C. Br\tianu – mort `n 1927; I.G. duca – asasinat situa]ia de la ora[: „`n [colile urbane, situa]ia este ceva mai bun\, dar
`n 1933; Iuliu Maniu `n etern\ opozi]ie, steril\ [i mai degrab\
28 C. R\dulescu-Motru, Psihologia poporului român, Ed. Albatros, Bucure[ti,
27 Lucre]iu P\tr\[canu, Sub trei dictaturi, Ed. forum, Bucure[ti, 1945, p. 15. 1999, p. 101.
f\r\ s\ se dep\rteze prea mult. Aci, `n aceea[i ani, am avut 2 227 000 Ionel I.C. Br\tianu (19 ianuarie 1922-29 martie 1926) [i gu-
elevi `nscri[i, dintre care au absolvit 174 000“29. Rezult\ un procent vernele Gheorghe T\t\rescu (5 ianuarie 1934-28 decembrie 1937).
de 7,8%! `n [coli medii, gimnazii, licee au fost `nscri[i `n aceea[i Guvernele lui T\t\rescu au cunoscut nu mai pu]in de 24 de
perioad\ 1 243 911 de elevi, din care au absolvit doar 95 000. remanieri. Ref\c`nd calculul, vom constata c\ `n cei 14 ani ai
A[adar, doar 7,6% au absolvit `nv\]\m`ntul mediu `n primul deceniu perioadei interbelice am avut 31 de guverne. Tot `ntre 1919 [i 1940
de dup\ r\zboi. Ace[ti copii cu educa]ie incomplet\ vor avea, `n s-au organizat 11 alegeri generale, iar Parlamentul a cunoscut
1940, c`nd Mi[carea legionar\ va veni la putere, `ntre 16 [i 26 de doar 2 legislaturi `ntregi! `n nici un caz, nu este imaginea unei ]\ri
ani, adic\ vor fi exact stratul social cel mai dinamic al tineretului cu sistem democratic autentic!
]\rii. Putem `n]elege acum de ce baza Mi[c\rii legionare a explodat Pentru a completa tabloul realist al perioadei interbelice, s\
LE
dintr-o dat\ dup\ 1937, precum [i faptul c\ vinov\]ia pentru amintim c\, dup\ primul r\zboi mondial, România Mare cunoscut
expunerea unei `ntregi genera]ii de tineri la experimentul extremist reforma agrar\, reforma electoral\ [i o nou\ Constitu]ie. Reforma
`[i are originea `n erori politice [i administrative f\cute cu mult agrar\ a atins aspecte de ira]ional [i iresponsabilitate, c\ut`ndu-se
`nainte: peste 90% din tineretul ]\rii nu-[i terminase [coala! Putem rezolvarea promisiunilor f\cute ]\ranilor `n r\zboi, mobilizarea [i
`n]elege, de asemenea, [i de ce, dup\ instalarea dictaturii comuniste, cointeresarea acestora `n momentul greu al refugiului din Moldova.
a fost nevoie de 20 de ani de programe de alfabetizare a ]\rii. Aceast\ Pe de alt\ parte, reforma agrar\ a fost [i un r\spuns al statului la
P
realitate se afl\ [i la baza `n]elegerii unui anumit succes al agresiunea bol[evic\, [tiut fiind c\ o clas\ muncitoare substan]ial\
comunismului, pornind de la fiul simplu de ]\ran care era obligat nu aveam [i c\ bol[evismul ar fi avut succes doar dac\ reu[ea s\
s\-[i urmeze [coala p`n\ la cap\t, iar aceasta era gratuit\, intra `n r\scoale ]\ranii, a[a cum se `nt`mplase `n 1907. Practic, at`t putea
facultate f\r\ examen [i ajungea, sub o form\ sau alta, activist al
M
regimului, [i termin`nd cu fiul de ]\ran racolat direct de Securitate sau
de organiza]ia de partid [i crescut de ele `n ura fa]\ de vechiul regim.
`ndrept`ndu-se vertiginos spre un colaps economic [i politic,
România va cunoa[te prima dictatur\ `n 1938. Originea ei politic\
face statul `n fa]a pericolului bol[eviz\rii: reform\ agrar\, vot
universal [i un guvern de for]\, cel al generalului Alexandru
Averescu. Noua `mpropriet\rire a ]\ranilor venea din nou `n contra-
dic]ie cu gradul de preg\tire al societ\]ii: „Solu]iile preconizate se
A
caracterizeaz\ printr-un anumit radicalism ce nu se potrivea –
se afl\ `n lovitura de stat din 1930, nu at`t prin aducerea lui Carol II dincolo de bunele inten]ii din acei ani – cu realit\]ile din România,
pe Tron, c`t prin lovitura dat\ sistemului democratic, vie]ii par- at`t `n ce prive[te raportul de for]e social-politic, c`t [i dorin]a
tidelor, Constitu]iei. dup\ actul din 7-13 iunie 1930 ele [i-au ]\r\nimii de a avea p\m`nt `n proprietatea proprie“30. `ntr-adev\r, o
S
pierdut complet credibilitatea [i, `n scurt timp, cum am v\zut din reform\ agrar\ era bun\ [i necesar\, dar la situa]ia real\ a ]\r\nimii
memoriile lui Nicolae Iorga, s\ fi vrut, [i tot n-ar mai fi putut [i agriculturii române, reforma agrar\ f\cut\ `n grab\ imediat dup\
func]iona. Puterea se concentrase `n m`na camarilei conduse de r\zboi nu a avut dec`t un singur efect: o grav\ lovitur\ dat\
Elena Lupescu, guvernele f\c`nd figura]ie, iar Parlamentul – o regimului propriet\]ii. Practic, vechii [i noii genera]ii de ]\rani li s-a
penibil\ scen\ de teatru comic. `n 22 de ani de perioad\ inter- ar\tat `nc\ o dat\ c\ proprietatea privat\ poate fi desfiin]at\ printr-o
belic\ (1919-1940), România a cunoscut 33 de guverne. dintre lege. A lua peste noapte mo[iile marilor proprietari [i a le `mp\r]i
acestea, doar dou\ au avut un mandat `ntreg de 4 ani – guvernul
30 Ion Agrigoroaiei, românia interbelic\, vol. 1, Ed. Universit\]ii „Alexandru Ioan
29 Ibidem, p. 101. Cuza“, Ia[i, 2001, p. 78.
]\ranilor a reprezentat atunci, practic, ruinarea fundamentului picioare. Un exemplu de bun-sim] ar putea ]ine loc de sintez\
regimului propriet\]ii `n România. Totodat\, a lovit brutal [i pentru modul `n care a fost abordat\ problema agriculturii `n
iresponsabil tocmai `n clasa cea mai puternic\, `n stare s\ se opun\ România. Orice stat abia ie[it dintr-o conflagra]ie [tie c\ r\zboiul
p`n\ la moarte [i prin toate mijloacele comunismului. Temeliile distruge exploatarea agricol\, las\ p\m`nturi necultivate,
economice ale aristocra]iei, ale elitei economice române[ti au fost compromite recolte, afecteaz\ calitatea `ns\m`n]\rilor, pe de o
aproape nimicite. Astfel, a fost distrus\ dreapta economic\ [i parte, [i atac\ fondul genetic al zootehniei, pe de alt\ parte. vitele
politic\ a ]\rii, exact c`nd statul era cel mai violent atacat de mesajul sunt sacrificate masiv, iar cele care supravie]uiesc sunt sl\bite,
marxist. Este u[or s\ g\sim vinova]ii `n suprastructura Puterii: subnutrite, expuse degener\rii. La sf`r[itul r\zboiului, un stat
regele ferdinand era un figurant, iar Ionel I.C. Br\tianu avea mari responsabil intervine `n agricultur\ cu m\suri specifice, etapizate
LE
probleme de credibilitate. va trebui s\ accept\m c\, `ntr-o total\ pe c`]iva ani, astfel `nc`t necesara reform\ agrar\ s\ se desf\[oare
bun\ inten]ie din partea celor doi factori de putere, ]ara ie[ise at`t de dup\ un plan de redresare rapid\ a fondului cerealier, forestier sau
sl\bit\ din r\zboi, `nc`t nu a avut alte solu]ii la dispozi]ie. Speran]a zootehnic. Numai anumite m\suri – cum sunt, de exemplu, m\rirea
sa a stat `nc\ o dat\ `n clasa politic\. Cu sim]ul s\u na]ional at`t de num\rului de p\[uni sau orientarea centralizat\ a culturilor – pot da
fin, Take Ionescu, el `nsu[i marea speran]\ pierdut\ tragic a rezultate. O reform\ agrar\ aplicat\ oamenilor, nu fondului agricol
curentului de dreapta, avea s\ cread\ c\ genera]ia politic\ dinainte este doar o m\sur\ politic\, nu una [tiin]ific\. Noi am f\cut de
P
de r\zboi, epuizat\ `n „luptele sterpe inerente unei ]\ri de arbitrar fiecare dat\, din 1864 [i p`n\ `n 2000, acela[i lucru: am `mp\r]it
aziatic, de impostur\ [i de ieftin [i echivoc politicianism [i `n p\m`nt oamenilor, care au pus pe el ce-au vrut, p\[unile [i p\durile
stupidele compromisuri cotidiane cu o lume m\l\ia]\ [i umoristic\, au fost un permanent subiect de tribunal – urmare a distrugerii
cu o biat\ vermin\ de apelpisi]i [i de cabotini politici carnavale[ti“31,
M
avea s\-[i r\scumpere toate p\catele prin `nf\ptuirea Marii Uniri.
S-a `n[elat. Probabil incon[tient, av`nd `n vedere personalit\]ile
implicate `n acest proces, a fost cl\tinat\, `n mentalitatea cet\]enilor
români, credin]a `n natura sf`nt\ a propriet\]ii private, unul din
sistemului juridic ancestral al satului românesc [i `nlocuirii acestuia
cu institu]ii franceze – iar echilibrul efectivelor de animale s-a
reglat prin export.
Constatarea erorilor de conducere din perioada interbelic\ este
valabil\ [i din punctul de vedere al abord\rii postbelice a reformei
A
aspectele secundare generate de erorile reformei agrare fiind electorale. S-a introdus votul universal `ntr-o societate complet
exportul de capital. Cet\]enii României, [i foarte boga]i, [i nepreg\tit\ pentru el. f\r\ a mai intra `n detalii, este `ns\ de
`mbog\]i]i peste noapte, [i func]ionari care au dat un „tun“, vor subliniat c\ reforma electoral\ a avut, `n substratul s\u, un alt
S
plasa ilegal `n b\ncile din str\in\tate sume imense [i valori greu de fenomen periculos: `n timp ce ]ara se m\rea, nucleul s\u politic se
m\surat `n toat\ perioada interbelic\, ne`ncrez\tori `n stabilitatea dilua. Astfel, `n sistemul electoral din România s-a introdus
legislativ\ a ]\rii. C`nd a fost dat\, `n 1932, o lege a conversiunii principiul primei majoritare, simbol al inconsisten]ei regimului
datoriilor, pentru a u[ura din nou situa]ia ]\r\nimii, imaginea fixat\ democratic: „Legea electoral\ din 27 martie 1926 prevedea c\
`n mentalitatea locuitorului de la sat a fost una [i foarte durabil\: repartizarea mandatelor pentru Adunarea deputa]ilor se f\cea, dup\
putem s\ facem oric`te `mprumuturi [i datorii, vine statul p`n\ la totalizarea voturilor [i calcularea ponderii partidelor la nivelul
urm\ [i le [terge. Bazele capitalismului erau `nc\ o dat\ c\lcate `n `ntregii ]\ri, astfel: partidul care ob]inea cel pu]in 40% din totalul
voturilor beneficia de prima majoritar\, primind 50% din mandate;
31 Take Ionescu, amintiri, Ed. Socec, Bucure[ti, 1922, p. III, (note N. Baboeanu). restul de 50% din mandate se repartizau `ntre toate partidele (listele)
participante, inclusiv cea majoritar\“32. Aceast\ improviza]ie electoral\ s-a dat tot pe subiectul `mpropriet\ririi, la 23 martie 1945
electoral\, `n care un partid ce nu atinge majoritatea prime[te voturi legifer`ndu-se o nou\ reform\ agrar\. Altfel spus, ]\ranilor li se tot
„din burt\“, ale unor aleg\tori care au votat altceva, poate chiar d\dea p\m`nt, la intervale de c`]iva ani sau de decenii, [i problema
contra partidului beneficiar, a fost o oglind\ fidel\ a naturii aproxi- agrar\ tot nu se rezolva. Nu se poate s\ nu ne ridic\m mari semne
mative a sistemului democratic din România. Chiar [i principiul de `ntrebare asupra unei economii care produce astfel de modific\ri
elementar al deciziei majorit\]ii era afectat. El punea `n discu]ie structurale [i face reforme agrare la intervale at`t de scurte: 1864,
foarte serios legitimitatea regimului politic din ]ara noastr\. `n 1879, 1882, 1889, 1893, 1907, 1912, 1921, 1932, 1945. Este, mai
ultimul deceniu al secolului XX – numit al libert\]ii anarhice – tot degrab\, o serie neagr\.
mai mul]i istorici de ]inut\ au `nceput s\ prezinte perioada Primul intelectual român care a atins, dup\ revolu]ia din 1989,
interbelic\ `n adev\rata sa lumin\, cu lacunele sale institu]ionale [i esen]a fenomenului, sco]`nd la suprafa]a analitic\ nocivit\]ile istorice
LE
cu sl\biciunile ei sociale periculoase: „Aceste reforme au tulburat, ale reformei electorale de la sf`r[itul primului r\zboi mondial, a fost
cum era [i firesc, echilibrul social; pe temeiul votului universal s-a Horia Roman Patapievici34. din p\cate, caracterul eufuistic al
ridicat mult\ pleav\ politic\, de dreapta ca [i de st`nga, la sate, la textului s\u a limitat accesul la sensurile sale profunde doar la un
ora[e [i p`n\ pe treptele Palatului regal. din nefericire pentru ]ar\, grup foarte restr`ns de intelectuali de extrac]ie umanist\, impactul
genera]ia ctitorilor a disp\rut nea[teptat de repede, iar cei c`]iva politic sau social fiind nul. Totu[i, adev\rul a fost spus, [i din
r\ma[i au fost repede dep\[i]i de valul nou-veni]ilor [i de cursul r`ndurile societ\]ii civile, [i din r`ndurile istoricilor. Asumarea lui `n
P
evenimentelor. Noua genera]ie politic\, cea n\scut\ din reforme, cea practica politicii guvernelor postdecembriste continu\ s\ `nt`rzie,
de dup\ 1930, nu mai seam\n\ cu genera]ia b\tr`nilor: corup]ia, motiv pentru care principalele fenomene negative ale istoriei
violen]a, arivismul au `nlocuit civilitatea vechii elite politice. României moderne [i contemporane vor continua s\ se repete. Toate
M
fenomenul era, desigur european, dar aceast\ generalitate nu-l face
mai atractiv. Ca urmare, oamenii noi, care nu ar fi putut ap\rea f\r\
liberalizarea vie]ii politice de la `nceputul anilor ’20 [i care ar fi
trebuit s\ consolideze România Mare, `n fapt au distrus-o, cu mult
aceste fenomene negative ale perioadei interbelice sunt cel mai bine
simbolizate prin rezultatul politic: distrugerea sistemului democratic
parlamentar prin lovitura de stat condus\ de Iuliu Maniu `n 1930
a permis concentrarea puterii la v`rf, favoriz`nd regimul autoritar al
A
`nainte de dezmembrarea ei de c\tre puterile totalitare [i sateli]ii lui Carol II [i u[ur`nd activitatea ocult\ a camarilei.
lor“33. `n condi]iile unei astfel de improviza]ii statale, cu p\m`ntul
luat abuziv de la proprietari [i dat ]\ranilor lipsi]i de mijloace de a-l
S
exploata, cu un Parlament compus artificial, din procente nerealiste, *
România nici nu avea cum s\ reziste agresiunilor externe care au
urmat, fiind, efectiv, un stat `napoiat [i cu dezvoltare social\
`nt`rziat\. de altfel, dac\ privim cu al]i ochi evenimentele politice
ale sf`r[itului celui de-al doilea r\zboi mondial, vom observa c\, la
numai dou\ decenii dup\ o reform\ agrar\ radical\, b\t\lia
32Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 121.

33Cristian Troncot\, Istoria serviciilor secrete române[ti. de la Cuza la Ceau[escu, 34 H.R. Patapievici, Cerul v\zut prin lentil\, Ed. Nemira, Bucure[ti, 1995, p. 137
Ed. Ion Cristoiu, Bucure[ti, 1999, p. 88. (v. în întregime articolul „durata lung\ [i alegerile“).
ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 45
Capitolul II medical Carol II. folosit `n fran]a, termenul de camaril\ a fost

asociat [i apoi identificat cu sensul peiorativ pe care `l luase acolo
CAMARILA, CENTRU DE PUTERE cuv`ntul boudoir – `nc\perea secret\ `n care `[i primeau femeile
`N STAT aman]ii [i `[i exercitau prin ace[tia influen]a asupra treburilor
statului. Sub aceast\ nuan]\ – de camaril\ de femei – a fost importat
termenul [i la noi, fiind folosit pentru prima oar\ cu temei `n cazul
Alexandru Ioan Cuza. Ca defini]ie modern\, camarila este un grup
Moto: restr`ns de intimi ai puterii supreme care-[i exercit\ influen]a asupra
lupescu, regele, Malaxa, aristid Blank [i
unui [ef de stat, control`ndu-i deciziile. `n presa [i memorialistica
perioadei interbelice vom `nt`lni destul de des [i cuv`ntul cabal\,
LE
Gavril\ Marinescu. Iat\ sovietul de solda]i [i
pentru a descrie ac]iunile oculte ale camarilei `n via]a politic\.
[per]ari care hot\r\sc ast\zi soarta guvernelor
Semnifica]ia sa autentic\ era aceea de „mistic\ evreiasc\“35,
noastre.
semnifica]ie pe care vocabularul european o pierduse o dat\ cu
Reforma, dar a reg\sit-o odat\ cu apari]ia antisemitismului modern.
CONSTANTIN ARGETOIANU
Pentru România, termenul de cabal\ identifica nu numai intrigile
camarilei, dar [i caracterul lor evreiesc, prin conducerea acesteia de
P
Cuv`ntul camaril\ provine din limba spaniol\ [i `nsemna, la
origin\, o `nc\pere mic\ (diminutiv de la camara = „camer\“), c\tre Elena Lupescu.
Sprijinul din r`ndurile Armatei. El a ap\rut la aproximativ doi
anex\ a dormitorului regal al regelui Spaniei, unde acesta se izola,
ani dup\ fuga lui Carol `n str\in\tate din 1925. A[a cum am v\zut
M
`mpreun\ cu consilierii s\i intimi, pentru a nu fi auzit de slugi sau
de oamenii Inchizi]iei. faptul c\ `n acel loc se luau decizii f\r\
controlul Bisericii sau al Cortesurilor a n\scut reac]ia public\ a
acestor institui]ii, care au r\sp`ndit prin zvon no]iunile de
`n volumul II al acestei lucr\ri, motivul principal al fugii sale a fost
descoperirea scandalului Armstrong-fokker, fapt confirmat ast\zi
de surse care au avut acces la documente ale Ministerului de
Externe al Germaniei36. Ancheta declan[at\ de guvern a dus la
A
„camaril\“, ca centru de putere nociv, [i de „om de camaril\“, ca
pedepsirea unor ofi]eri, dar a creat [i o asociere de imagine `ntre
persoan\ care influen]eaz\ ocult deciziile regelui. Cuv`ntul a `nceput
ideea fals\ c\ prin]ul Carol a fost ostracizat de Ionel Br\tianu [i
s\ circule `n Europa, cu sensurile sale mult deformate, dup\ secolul
situa]ia de victime a ofi]erilor implica]i. `n r`ndurile Armatei a
al XvII-lea, dar, p\str`ndu-[i individualitatea spaniol\, fiind folosit
S
continuat s\ persiste un sentiment de ata[ament fa]\ de prin]ul
doar c`nd era vorba de obiceiurile acelei Cur]i. Termenul a f\cut `ns\
Carol, nu numai pentru faptul c\ avea numeroase aventuri erotice –
marea sa carier\ `n presa comunist-revolu]ionar\ a anilor 1848-1849,
chestie la mod\ printre militari, dovad\ de b\rb\]ie etc. – dar, `n
c`nd a fost atribuit anturajului de represiune s`ngeroas\ al lui
primul r`nd, pentru credin]a c\, din pozi]ia `nalt\ pe care o de]inea,
friedrich Wilhelm Iv al Prusiei. Ideea de grup restr`ns care `l
prin]ul Carol putea ob]ine direct, repede [i sigur fonduri
controleaz\ pe lider a fost `nt\rit\ de notorietatea faptului c\ regele
suplimentare pentru `nzestrare. fie c\ priveau acest aspect din
Prusiei era lovit de o afec]iune mintal\, responsabilitatea ac]iunii
politice fiind atribuit\ astfel camarilei. de[i nu este un am\nunt 35Alexandru {afran, În]elepciunea Cabalei, Ed. Hasefer, Bucure[ti, 1997, p.17.
determinant pentru cazul Carol II, el este totu[i un am\nunt prezent 36Paul d. Quinlan, regele playboy. Carol al II-lea de românia, Ed. Humanitas,
`n cazul camarilei carliste, a[a cum vom ar\ta la analiza cazului Bucure[ti, 2001, p. 109 (nota 2).
perspectiva intereselor na]ionale de ap\rare, fie c\ vedeau `n el o francmason Nicolae P\i[37. Principala calitate a prin]ului, care se
surs\ de c`[tig ilicit, mul]i militari cu grade [i func]ii `nalte au punea atunci `n lumin\, era autoritatea, valoare drag\ militarilor [i
preferat orientarea simpatiilor c\tre Carol, dec`t subordonarea unei cu adev\rat necesar\ `n acea perioad\. Calculul militarilor, ca [i al
Regen]e compuse din oameni ce nu se puteau constitui omene[te `n politicienilor, a fost gre[it, Carol II v\z`nd `n Armat\ doar
„Cap al O[tirei“. Se ad\uga faptul c\ aveam un rege `n v`rst\ de principalul vehicul al unor afaceri foarte b\noase [i un corp c\ruia
cinci ani. `n Armat\, aceste am\nunte, pe care societatea civil\ le ì putea schimba foarte des uniformele [i decora]iile imaginate de el.
ridiculizeaz\, sunt foarte sensibile. Cine nu le `n]elege [i nu le Proiectul politic al lui Carol II. Ceea ce nu se spunea este faptul
gestioneaz\ risc\ s\ se trezeasc\ „peste noapte“ cu un puci. Iuliu c\ modelul de autoritate ales de Carol se numea Benito Mussolini,
Maniu a fost singurul om politic al momentului care a `n]eles acest dictatorul Italiei. Prin]ul român admira fascismul – reamintesc c\
LE
fenomen subteran, dezamors`ndu-l o dat\ `n prima sa guvernare aceasta este denumirea corect\ [i exclusiv\ a socialismului italian –
(1928-1930) [i c\ut`nd cu disperare s\-l controleze `n a treia sa [i, mai ales, realiz\rile sale sociale, legislative [i economice.
guvernare (1932-1933), c`nd se temea de o lovitur\ de stat militar\. Trebuie spus c\ regimul mussolinian, `nainte s\ devin\
Pe toat\ durata activit\]ii sale politice din Opozi]ie, Iuliu Maniu va interven]ionist pe plan interna]ional, reu[ise s\ redreseze Italia, s\ o
`ntre]ine rela]ii informative `n r`ndurile Armatei, ac]iune care `l va scoat\ din mizerie [i s\ o aduc\ la standardul de mare putere
duce, la un moment dat, la `n]elegerile din 1940 cu generalul Ion european\. Aceasta a fost o performan]\ remarcabil\, `n primul r`nd
P
Antonescu, rela]ii care `l vor costa `n final libertatea, surprins de de natur\ economic\, care n-a putut fi contestat\ nici de cei mai
comuni[ti furniz`nd anglo-americanilor informa]ii militare. aprigi du[mani, dar continu\ s\ fie ascuns\, pentru a p\stra
`ntr-o ]ar\ unde la[it\]ile [i lipsa de preg\tire ale corpului regimului mussolinian natura criminal\ cu care a ie[it din istorie.
M
ofi]eresc de grade mari a dus la dezastrul din primul r\zboi mondial,
urmate de eroizarea artificial\ a acestuia dup\ r\zboi, la[it\]ile [i
defectele personale ale prin]ului Carol se pierdeau `n decor. Oricum,
`ns\, fenomenul nu poate fi generalizat. Observ`nd calitatea
profesional\ [i moral\ a ofi]erilor care s-au ata[at de Carol dup\
Constat`nd c\ `n societatea italian\ a anului 1924 persist\
confruntarea `ntre clase [i, `n consecin]\, pericolul bol[eviz\rii,
Mussolini a lansat un program vast de reforme politice,
administrative [i economice viz`nd controlul centralizat al statului
asupra `ntregii societ\]i. Spre deosebire de na]ional-socialismul
A
`ntoarcerea sa `n ]ar\, vom ajunge u[or la concluzia c\ a fost vorba german, care fundamenta principiul partidului totalitar/rasei
de carieri[ti. Conducerea Marelui Stat-Major, precum [i ofi]erii de totalitare, socialismul italian urm\rea cooperarea `ntre patronat [i
r`nd `l dispre]uiau pe aventurierul autor al unor infrac]iuni proletariat `n condi]iile curentului corporatist, pe principiul statului
S
condamnate de Codul Justi]iei Militare [i de Codul Penal. dup\ totalitar. Statul controla toate procesele [i, mai ales, dirija
moartea regelui ferdinand [i retrezirea interesului lui Carol pentru investi]iile `n folosul public, printr-un program politic luminat, astfel
]ar\, francmasoneria ì va facilita accesul la informa]ii din interiorul c\, pe de o parte, bazele produc]iei erau salvate, iar, pe de alt\ parte,
Armatei [i va lucra propagandistic pentru `mbun\t\]irea imaginii toat\ lumea avea de lucru. Constituirea unui nucleu de elite
lui. `n diminea]a de 7 iunie 1930, c`nd Carol a `nceput s\-[i formeze administrative, precum [i adoptarea na]ionalismului de factur\
echipa personal\, numindu-l pe un aparent oarecare Buhman tradi]ional\ `mpingeau guvernarea lui Mussolini c\tre dreapta. A[a
secretar particular [i pe un aparent oarecare Strassmann, [ef de se face c\, din pozi]ia de conduc\tor al statului totalitar, fostul
cabinet, la Palatul Cotroceni, `n `nc\perea unde [i-a desf\[urat toate
negocierile viz`nd alegerea sa ca rege se afla acela[i comandor 37 Paul d. Quinlan, op. cit., p. 152.
comunist [i francmason Mussolini a pornit cu o reform\ legislativ\ discret\ [i chemarea `n ]ar\ a celui vinovat. Acesta l-a l\sat provizoriu
care a cointeresat patronatul [i sindicatele la munc\ [i profit, sub `n loc pe cumnatul s\u, Puiu dumitrescu. „Zvelt de talie [i mai mult
auspiciile statului unitar italian. `n celebrul discurs al ascensiunii simpatic la prima vedere, familiar [i spurcat la gur\, devenea odios la
din 26 mai 1927, Mussolini anun]a programul politic na]ionalist a doua. Analfabet, dar inteligent, sau, mai bine zis, de[tept [i [iret,
destinat dezvolt\rii economice a Italiei. `nconjurat de speciali[ti [i f\r\ nici un scrupul, gata s\ fac\ orice pentru parale, devenise
de tehnicieni remarcabili, cum a fost ministrul agriculturii, Giacomo indispensabil regelui, ca o g\leat\ pentru l\turi“39, Puiu dumitrescu a
Acerbo, sau celebrul ministru al instruc]iei publice, Giovanni intrat rapid `ntr-o rela]ie intim\ cu Elena Lupescu, prin a c\rei
Gentile, (care provenea din r`ndul liberalilor), Mussolini a putut interven]ie t`n\rul iubit a r\mas secretar particular al fostului prin]
dezamorsa tensiunea ideologic\ a na]iunii f\r\ s\ fac\ apel la mo[tenitor. victim\ a unor tulbur\ri de comportament, care se vor
LE
antisemitism, lag\re de exterminare sau teorii aberante ale rasei. accentua `n jurul v`rstei de 35-36 de ani, Carol va ceda ini]iativa `n
Propaganda antifascist\ este cea care l-a prezentat ca pe un m`na celor doi. dotat cu o inteligen]\ speculativ\, accelerat\ biologic
caraghios pe Benito Mussolini, pentru c\ nu-l putea acuza de crime de simptomele bolii sale, priapismul, Carol se va `nscrie `n acest
rasiale. Se str`mba, lua pozi]ii teatrale, p\rea mai italian dec`t al]ii, triunghi cu o contribu]ie distinct\, [i anume partea de joc politic menit
dar r\m`ne `n istorie personalitatea care a condus saltul Italiei de la s\ distrug\ partidele din România [i s\ aduc\ statul la un regim de
subdezvoltare la condi]ia de stat capitalist dezvoltat. conducere autoritar\ dup\ modelul fascist. Elena Lupescu [i Puiu
P
O lege fascist\ anume ì pl\cea lui Carol Caraiman cel mai mult: dumitrescu aveau misiunea de a st\p`ni informa]ional [i ocult
reforma politic\ din 24 decembrie 1925 – `n aceea[i zi Carol lua centrele de putere ale statului [i de a asigura at`t baza financiar\ a
decizia de a renun]a la Tron [i venea la Milano! – reform\ prin care puterii centrale, c`t [i rezerva financiar\ personal\ a triunghiului.
se legifera „re`ntroarcerea la un guvern neparlamentar, dar doctrina politic\ a acestui nucleu nu avea nici o importan]\, chiar
M
constitu]ional, r\spunz\tor fa]\ de rege, nu fa]\ de Parlament“38. Este
modelul cu care s-a `ntors Carol `n cap [i pe care a `ncercat s\-l aplice
României, reu[ind s\-l impun\ prin lovitura de stat din 1938, dar
e[u`nd tocmai `n partea esen]ial\: baza sa economic\. El a `nlocuit
modelul fascist fiind doar un instrument cazuistic pentru un anumit
tip de gestionare a puterii, motiv pentru care `n ac]iunile viitoare ale
nucleului de putere din jurul lui Carol (de fapt, al Elenei Lupescu)
vom `nt`lni [i atitudini comuniste, [i ale capitalismului s\lbatic, [i
A
succesul economic cu propaganda despre succesul economic. semite, [i antisemite, [i progermane, [i prosovietice, filofranceze sau
Nucleul prim al camarilei. Pe vremea c`t s-a aflat `n fran]a, `n italofobe, func]ie de modul `n care interpreta triunghiul impactul lor
jurul lui Carol s-a constituit un cuplu de intimi, Elena Lupescu [i asupra intereselor proprii. Principalele ]inte ale grupului Carol –
S
Constantin (Puiu) dumitrescu, care reu[ise destul de u[or s\-l Elena Lupescu – Puiu dumitrescu (ulterior Ernest Urd\reanu) au fost,
domine, at`t prin controlul asupra gravelor sale probleme fizice [i pe r`nd, individualizarea puterii prin constituirea unui suport politic
psihice – pe care le vom analiza mai jos – dar [i `n privin]a dirij\rii pentru noul rege, apoi concentrarea puterii la v`rf prin formarea unei
voin]ei acestuia de a se `ntoarce `n ]ar\ [i a prelua conducerea camarile unite [i eficiente [i, `n final, gestionarea puterii.
autoritar\ a statului. Afl`nd c\ ofi]erii români afla]i la studii `n
fran]a sunt carli[ti [i c\ unul dintre ei, un anume Teodoru, a devenit Gestionarea puterii, `n viziunea de inspira]ie fascist\ a lui
secretar al lui Carol Caraiman, I.G. duca a ordonat o anchet\ Carol II, urm\rea configurarea unui stat român condus
38 Gioacchino volpe, Istoria mi[c\rii fasciste, Ed. Novissima, Roma, 1940, p. 166. 39 Constantin Argetoianu, Memorii, vol. IX, Ed. Machiavelli, Bucure[ti, 1997, p. 45.
autoritar [i luminat de rege, cu eliminarea Parlamentului [i cu reac]ia public\ a unor factori lega]i de interese strict na]ionale, cum
subordonarea direct\ a guvernului de c\tre suveran, precum [i au fost Partidul Na]ional Liberal sau Mi[carea legionar\.
prin constituirea unei for]e politice unice (partid unic) al c\rei Actori ai loviturii de stat. `n opinia lui Pamfil {eicaru,
[ef neoficial, dar incontestabil, s\ fie chiar regele, dublat de un leg\turile din str\in\tate ale lui Carol cu partidele politice din ]ar\
prim-ministru, „m`na dreapt\“. nu erau at`t de importante, pentru c\ „cea mai util\ nu-i putea fi
dec`t leg\tura cu ofi]erii, [i aceasta i-a fost `nlesnit\ de secretarul lui
Sub acest plan general au func]ionat c`teva scenarii de maxim\ particular, C. dumitrescu, prin mijlocirea tat\lui s\u, care era
importan]\ pentru ]ar\, pe care noi avem obliga]ia s\ le cunoa[tem colonel“41. Afirma]ia este superficial\. `n primul r`nd, colonelul
[i s\ le `n]elegem, scenarii care, fie c\ s-au finalizat, fie c\ au e[uat, dumitrescu, tat\l lui Puiu, era la vremea aceea [ef de comisariat
LE
au influen]at subteran evolu]ia statului român, constituindu-se, p`n\ militar `n Constan]a, f\r\ nici o influen]\ asupra atitudinii Armatei.
la urm\, `n schelet discret al istoriei acestei perioade. A[adar, sub `n al doilea r`nd, [tim c\ propaganda carlist\ `n Armat\ a fost
planul general al gestion\rii puterii `n scopuri personale s-au aflat: desf\[urat\ de francmasoneria na]ional\ [i, pe aceea[i platform\
Planul francmasonic extern, menit s\ conserve România ca logistic\, de prin]ul Nicolae. Putem presupune [i influen]a reginei
platform\ pentru supravie]uirea sau afluxul evreilor dintr-un mediu Maria – care nu a `ncetat s\-[i doreasc\ revenirea fiului mai mare pe
european tot mai ostil. Tron – `n rela]ia cu comandan]ii celor dou\ regimente de v`n\tori
P
Planul sovietic, urm\rind sl\birea capacit\]ii generale de ap\rare a din Bucure[ti, de care era legat\ direct [i sentimental prin imaginea
]\rii [i intrarea acesteia `n sfera de influen]\ a Marii Puteri de la sa `n Armat\. `ntr-adev\r, cei doi comandan]i, coloneii Paul
R\s\rit. Teodorescu [i Gabriel Marinescu, l-au luat sub protec]ia lor imediat
M
Elena Lupescu a fost legat\ de ambele scenarii. de[i arhivele
noastre sunt distruse `n mare parte40, o serie de documente [i
m\rturii importante confirm\ afirma]ia de mai sus. Nu avem p`n\
dup\ sosirea clandestin\ de pe aeroportul B\neasa [i l-au dus cu
fanfar\ la Palatul Cotroceni, fapt inexplicabil din punct de vedere
militar, pentru c\ reprezenta un act de insubordonare [i r\zvr\tire
pasibil de cele mai grave pedepse. Pe de alt\ parte, se invoc\
A
acum dovezi c\ regele Carol ar fi ac]ionat con[tient pe aceste prezen]a mai multor militari de grade medii `n anturajul conspirativ
planuri, fiind dispus s\ accepte doar p`n\ la un punct protejarea al lui Carol. Este vorba de locotenent-colonelul victor Precup [i de
evreilor, [i afi[`ndu-se aparent ostil Uniunii Sovietice. Chiar dac\ maiorul Ion Nicoar\, care asigurau curieratul spre [i dinspre ]ar\, de
era poreclit „regele bol[evic“, din cauza viziunilor sale socialiste, colonelul dahintean [i de c\pitanul Cristescu, atra[i `n conspira]ie
S
Carol se orienta, cum am v\zut, c\tre socialismul italian (fascism), din pozi]iile lor de comand\ local\ `n avia]ia militar\, cu sopul
nu spre bol[evismul autentic din URSS. dar trebuie s\ lu\m `n exclusiv de a asigura etapele c\l\toriei cu avionul spre ]ar\, [i de un
calcul [i faptul c\, la punerea `n aplicare a acelor scenarii, au anume Nicolae Gatoski, `ns\rcinat cu preluarea mesajelor trimise
intervenit amendamente personale (provenite din caracterul imoral din fran]a. Rolul celor doi ofi]eri de avia]ie s-a dovedit important,
al regelui), mentalit\]i balcanice, hazardul, transformarea vendettei deoarece prezen]a lui Carol pe teritoriul României fusese semnalat\
personale a lui Iuliu Maniu `n curent de opozi]ie viabil, precum [i la Bucure[ti `nc\ de la aterizarea pe aerodromul Some[eni, fiind
40 v. Flac\ra lui adrian P\unescu, nr. 1/6 septembrie 2001, Ion Cristoiu, „Adev\rul 41 Pamfil {eicaru, Istoria Partidelor na]ional, }\r\nist [i na]ional }\r\nist,
pentru totdeauna pierdut“, p. 8. Ed. victor frunz\, Bucure[ti, 2000, p. 320.
posibil\ astfel o dobor`re a avionului s\u pe traseul spre Bucure[ti. ac]iunii din iunie 1930 `n categoria loviturilor de stat, care presupun
de aceea, angajarea unei escadrile `n misiunea de `nso]ire. dar acest ac]iunea conspirativ\ din interiorul structurilor de stat.
lucru nu se putea face dec`t printr-un ordin superior de sorginte dar s\ privim [i altfel lucrurile: locotenent-colonelul Nicolae
guvernamental\. Se ad\ugau locotenent-colonelul Nicolae T\t\ranu, ata[atul militar `n fran]a, le furnizeaz\ lui Carol [i lui
T\t\ranu, ata[atul militar al României la Paris, [i un oarecare Puiu dumitrescu pa[apoarte false; colonelul dahintean,
fericianu, fost angajat `n Ministerul de finan]e, care avea misiunea comandantul Grupului II de Avia]ie Cluj, preg\te[te aeroportul
de a asigura o eventual\ aterizare for]at\ a avionului lui Carol pe Some[eni pentru aterizarea, alimentarea [i decolarea spre Bucure[ti
teritoriul Ungariei. felul `n care s-a produs venirea clandestin\ `n a avionului, gardat de o escadril\ menit\ s\-i asigure siguran]a
]ar\, demonstreaz\ c\ to]i militarii implica]i au fost executan]i ai unui zborului `mpotriva dobor`rii ca urmare a unui ordin unilateral;
LE
plan, nicidecum autori. Greutatea responsabilit\]ii pentru venirea comandan]ii unor regimente din Bucure[ti scot subunit\]ile [i
clandestin\ a lui Carol Caraiman `n ]ar\ st\ pe umerii prim-mi- fanfara `n strad\ [i defileaz\ cu ele prin tot ora[ul, p`n\ la palatul
nistrului Iuliu Maniu, aflat `ntr-un permanent schimb de informa]ii Cotroceni. Poate s\ cread\ cineva c\ astfel de ac]iuni ilegale se
cu ofi]erii conspiratori, pe care bine`n]eles c\ nu i-a `ndep\rtat din desf\[urau f\r\ a fi cunoscute de conducerea Armatei, cel pu]in prin
Armat\ sau arestat, de[i duceau o activitate evident ilegal\. S\ nu intermediul serviciului de contrainforma]ii, [i, implicit, de condu-
uit\m c\, `naintea evenimentului, Maniu l-a numit ministru al cerea statului? Ori aveam o armat\ dezorganizat\, `n care ofi]erii `[i
P
Ap\r\rii Na]ionale pe generalul Condiescu, omul lui Carol. Cine p\r\seau posturile [i se ocupau cu naveta pe traseul Paris –
s\-i aresteze? Budapesta – Bucure[ti, `n timp ce al]i ofi]eri mi[cau escadrile [i
Este semnificativ\ pentru implicarea guvernului ]\r\nist `n regimente dup\ capul lor, ori trebuie s\ accept\m c\ folosirea
M
conspira]ia din 1930 `nt`mplarea povestit\ de Alexandru vaida
voevod lui Grigore Gafencu. Exasperat de exager\rile [i de gafele
propagandei carliste, interzise prin cenzur\, vaida se hot\r\[te s\
scrie el o bro[ur\ procarlist\, pe care o intituleaz\ S\ vin\
Salvatorul. vaida era ministru de Interne `n exerci]iu al ]\rii!
militarilor [i a func]iilor acestora `n Armat\ a fost aprobat\ de
conducerea statului. Cel pu]in `ntr-un caz, Carol a l\murit lucrurile
`n memoriile sale: „Am cerut [generalului Cihosky, n.a.] s\ se
intervie `n chestiunea ostracismului [i ca T\t\ranu s\ aibe dreptul de
A
a veni continuu `n leg\tur\ cu mine. `ntrevederea a avut loc cu [tirea
Bro[ura a fost tip\rit\ la tipografia subsecretarului de stat din lui Maniu“42. A[adar, autorii loviturii de stat se afl\ `n zona politic\.
Ministerul de Interne, care s-a ocupat [i cu difuzarea ei `n ora[. de altfel, marginalizarea ulterioar\ a majorit\]ii militarilor care au
C`teva exemplare sunt aruncate [i prin ferestrele deschise ale participat la aducerea lui Carol `n ]ar\, fapt care va genera [i
S
Palatului Regal, probabil, miz`ndu-se pe faptul c\ regele Mihai I, tentativa de asasinat a lui victor Precup, arat\ c\ ei ac]ionaser\ din
av`nd 8 ani, `nv\]ase deja s\ citeasc\. Siguran]a, alertat\ de apari]ia ordin. doar Gavril\ Marinescu va r\m`ne l`ng\ rege, impresion`ndu-l
acelei bro[uri, `l informeaz\ pe ministrul de Interne, vaida. Mim`nd pe acesta prin brutalitate [i servilism.
perfect inocen]a, autorul bro[urii convoac\ toate autorit\]ile de f\r\ `ndoial\ c\, urm\rit de proiectul s\u de domnie autoritar\,
informa]ii [i anchet\ [i le cere capul autorului [i al tipografului. Carol s-a aflat de la `nceput `n situa]ia unui conflict cu proiectul lui
Raportul Siguran]ei ì d\dea ca presupu[i vinova]i pe Grigore Iuliu Maniu. fiecare vedea altceva `n a[a-numita „restaura]ie“.
filipescu [i pe Radu Budi[teanu. dincolo de incompeten]a
Siguran]ei, incidentul ì demonstreaz\ lui vaida [i c`t de u[or ì va fi 42Carol II, Între datorie [i pasiune. Însemn\ri zilnice, vol. I, Ed. Silex, Bucure[ti,
conspira]iei s\ reu[easc\. Scena este exponen]ial\ pentru `ncadrarea 1995, p. 145.

OK-A.M. Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OK-A.M. Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3:Alex Mihai Stoenescu_Istoria loviturilor de stat_vol 3.qxd 24.08.

2013 23:32 Page 1

ALEX MIHAI STOENESCU

RAO International Publishing Company

Tiparul executat de Capitolul III

M datelor istorice `n scopuri politicianiste, pentru legitim\ri

informa]ii evocate [i `n alte lucr\ri istoriografice sau la detalii mai

8 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 9

de dreapta, de la apari]ie [i p`n\ ast\zi; chestiunea evreiasc\ [i

ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 11

Capitolul I singurul mare conduc\tor al românilor, pentru c\ era na]ionalist?

12 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 13

planurile. `n august 1944, `n timp ce România era livrat\ cu bra]ele

14 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 15

16 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 17

18 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 19

20 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 21

22 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 23

24 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 25

26 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 27

simultan\ unui regim autocratic, corupt [i neconstitu]ional, este de civiliza]ie

28 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 29

depindeau de bugetul statului12. S-au `nregistrat rezultateM

spectaculoase `n produc]ia industrial\, dar ele proveneau cu un

30 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 31

32 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 33

34 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 35

a guvern\rilor ]\r\niste: „Politica economic\ promovat\ de M

na]ional-]\r\ni[ti a avut rezultate dezastruoase. Pe fondul crizei eco-

36 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 37

38 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 39

40 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 41

42 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 43

32Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 121.

ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 45

Capitolul II medical Carol II. folosit `n fran]a, termenul de camaril\ a fost

46 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 47

48 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 49

50 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 51

52 ALEX MIHAI STOENESCU ISTORIA LOvITURILOR dE STAT ~N ROMÂNIA 53

S-ar putea să vă placă și