pnt CATRE CRESTINI ORTOp oy DESPRE Oey MILOSTENIE ~ [Matt j Ts tnd crab act milostenta, si nas ylte stinga ta ce face hapa ti Ca ailostanss C242 fa baduccleions | GHpGl des bapi avon platicde ls Tatil cost Col dns conn" (Mates 6:1~3). Numeroas: sunt suferinfele pe care le indur’ oamenii cat traiesc. Unii suat bolnavi, alji se afla in mari lipsuri, neavand cu ce se hrani sau cu ce se imbraca. Uni semeni sunt parasiti, uitati, fara rude care s&-i ingrijeasca, fird prieteni care sé-i mangaie. in situatii de felul acesta, noi, crestinii, suntem datori si leraspundem cu un sentiment de mila si cu fapte de ajutorare. Si na trecem nepasitori pe lngé necazul aproapelui gis rispundem cu mils, Dup’ cuvéntul Sféintului Grigorie de Nyssa: ,,Mila este impreund patimirea, izvorata din iubire fata de cei cazuti in suferinta“, Milostenia nu este o yirtute exclusiy crestineasca. Ea este o floarea bunatatii care a crescut si a rodit si in afara solului Evanghelici Ce ni se va intmpla in veacul viitor, edind vom asa in aceasti lume toate cele cu care ne-am amagit: bogitia, onorurile, mancarea, bautura, imbriicmintea, locuintele desivarsit oranduite gi toate celelalte lucruri atdt de amigitoare? Ale cui vor mai fi? Ce ni se va intampla, cand toate acestea vor raméne doar vis si cand ni se vor cere fapte de credinta si de milostenie, infranare, curatie, blandete, smerenie, ribdare, ascultare... De aceea pentru ef in fiecare zi {i se cere sii dai milostenie, fa-o eu bucurie, fara rintate, fara 5-1 Jignegti sau sii marmurt. Nici tu nu-ti apartii, iar cea ce dai acelor fii ai lui Dumnezeu care isi poarta crucea, care de-abi gisesc locundesa-si plece capul, ti-a venit de la Dumnezeu, Tuesti imputernicit sa porti de grija mostenirii Domnului, esti slujitorul de fiecare zi al acestor frati mai mici intru Hristos, asadar indeplineste-ti lucrarea cublindefe si smerenie, iar mu de maintui a | Suntem datori sa-i miluim pe saraci pentru dragostea lui Dristos} Suntem datori si-i mifuim pe siracit pe care Hrristos ni ra lasatin lume in Tocul Lui. De aceca adevarat este cuvantul care zice: ,,Fericit este cel ce miluieste pe Hristos si cu totul tictilos acela care isi Intoarce fata de la dansul™. Noi hranim dobitoacele necuvantitoare, iar pe Hristos {fl Lasim flamand? Ce fel de fapti este aceasta? Nimic din ceea ce daruim nu vom pierde pentru c&-1dléruim lui Hristos, El pliteste toate cu doband’ gi pliteste pind itn pahar cu apd. Betile si curvile au stricat multe case, dar milostenia niciodatd n-a siricit pe nimeni, dup& cuviintul care zice: ,Cel ce da sdracilornu va fi lipsit™. Sfinta Scripturd numeste milostenia sims, csi cel ee seamiind sfminte nu 0 aruned pe ea ca 84 piarda, ci ca sa o inmuilteascd. Aga este si cel ce da sdracului, nu pierde, ci castigi, Dumnezeu a zis: ,,Al meu este argintul si al meu este aurul™. Toata bogatia este ayadar «lui Dumnezeu $i toti aceia care sunt bogati nurtrebuie 88 se numeasca stapani ai bogatiei, ei economi si chivernisitori, Acela care cheltuieste bogitia numai spre poftele lui, nedreptiteste si pe Dumnezeu, St8pinul bogitiei sipe siraci, Deci acela care nu miluieste pe siraci, rapeste de la Dumnezeu stapanirea si de la stiraci pastea lor. Suntem datori s¥-i miluim pe siraci mai intai pentru porunca lui Dumnezeu, care este Stapanul bogatici. [nal doilea rand, trebuie sf-i miluim pe sfraci pentru plata pe care ne-a figiduit sa ne-o dea. [n ziua Infricosatei judecdtl, oamenii vor fi judecati dupa milostenie, Oare cum vor eispunde bogatii cei ii, atunci cAnd siracii se vor plange. Hristos fi va mustra pe cei nemilostivi istorioara ne spune depre un om foartc bogat care pe patul mortiiflind mustrat de cunoasterea vieti sale picatoase.a promis el va da toate averile sale aceluia care fi va putea dovedi cd nu este iad... i nimeni nu i-a putut dovedi acest lucru, Celor bogatt Ie di Dumnezeu avere ca s4-si cumpere cuca Imparatia Sa, facdnd din averea loro fantand de mila si ajutor pentru cel sraci. Sunt un datornic de fiecare al Bomnuh Dumnezeu nu raméne niciodaté dator nimanul wMilulestem’, Dumnezeule, dup& mare mila Ta gi dup& multimea indurarilor Tale, sterge fradelegea mea" (Psolm 50:1-2). Omul se afld totdeaunta in situatia de datornic in fata lui Dumnezeu. Tofi vom fi striviti de povara pcatelor. Niciun.om mu va avea cu ce plati pentra asi achita datoria, Sunt un datomic de fiecare clipi al Domnului, cu datorii materiale si spirituale, Sunt indatorat din cauza pacatului si trupului, carvia Domnul fi ofera daruri materiale: mfincare, bautur’, bani, haine, aer, caldura, lumina, in general lucruri care fac viata comoda 34 indestulata, SB nu impart cu fnsumi din darurile materiale gi spirituale, pe care mi le-a dat si mile di Dumnezeu? ‘Toti suntem chip al lui Duninezeu, iar ,Dumnezeu este fubire (1 loan 4:8). Dumnezeu ne ne pe plimaint tocmai pentru ca dragostea fatd de El gi de aproapele s8 ne cuprinda inima, Trupul ne prescrie propriile sale legi, potrivnice cu totul celor ale lui Duntinezeu: lacomia, netnfidinarea, betia, zearcenia sau parerea de riu pentmy instriinarca ctre aproapele a darurilor primite dela Dumnezeu, pomirca dusmanoasi impotriva semenilor din cauza méncarii ban turii, banilor, dispreful atl de ci, invidia din aceleasi cauze, nepisarea fata de omul aflat fa necaz:s.a. Domnul nu traieste intr-o inima in care domneste Kicomia, patima pentru avutii si bunstati pimantcsti, pentra bani etc. In acea inimd de piatcd tr&ieste trufia, inchipuita intelepciune, dispreful, riutatea, rizbunarea, invidia, avaritia, Acserticiunea, slava desarld, hofia, ingeleiunea, fStmicia, vielenia, eurvia, furia, tridarea, minciuna Porunce a opta dumnezeiascé spune:, $8 nu uelzit™, Dar ucid in mod virtual si ceeieare din zgircenie nu-asigura la timp mincare unui flimind, Milostenia cu sufletul si milostenia cu trupul Cartile creytin ortodoxe - o jertf® bineplicutd lui Dumnezeu ‘Un bun crestin ortodox trebuie sa le facd pe amindout: inti rugdciunea si viaia cit mai flint sh pol misiunea care este dragoste gi milostenie duhovniceasea, Cand vezi casa vecimulu’ in fcr, pog si slai in linigte gi 88 te rogi, dac& nu arunci pe foc o galeatt de apa? Lumea de astaizi este aprinsi de focul Urii, al destraului sial plcatului, $8 ajutim si noi, dupa putere, la mantuirea oamenilor. ‘O carte bund, crestineasedl (ortodoxa), este un inger al lui Dumnezeu, efi te invati si-L eunosti gi StL jubesti,s8-descoper fiummusetea vie(ii in Hristos, s8 iubesti oamenii, sf te feresti de peat gi sa te {ngrijesti de mAntuirca suflctului, Dact in viatf agonisesti efrti sfinte fn locul banilor, urmagii se vor folosi de pe urma lor, iar dact le vor vinde, tu nu vei pierde folasul lor $i tise va socoti ca 0 milostenie aufleteasca, pentru c® oriunde vor ajunge cirtle sfinte, vor raspandi tamind si vor aduce sufletele la LI ©)cunostinfa lui Dumnezeu, [ar daca vor imine dupi tine bani sau averi si urmasii le vor cheltui in pacate, nu numai ef nu te vei folosi cu ceva, ci vei fi gisit vinovat cA, prin zgarcenia si acomia ta, ai dat uutmasilor prilej de pacate, Daca facem un prazni¢ mare, inet si hrinim tot satul, daca fmbriicam pe cei straci eu haine noi, daea facem chiar si Biseriei din temelie, nu se supra atit de mult vrajmagul, ca stunci tind dim o carte bund de citit, o carte erestineased in care ommul s& poatil vedea, ca intr-o oglinda, starea Ini sufleteasea de decdidere morala si de plicdtagenie, De accea trebuie si punem mare accent pe rspindirea cfrfilor bune, ortodoxe, in rindul credinciogilor. SA cumparam carti crestin-ortodoxe $i 84 le dim celor domici drept milostenie, s8 le citeasei si sk cunoasc& voia lui Dumnezeu. Pentti nimic nu se suparaimai mult vr§jmapul, decat pentru o carte bund, folositoare sufletului, data credinciosilor. Prin. cartile sfinte pe care fe citim, se strica toate planurile veajmasului diavol. Citind cart ortodoxe, multe suflete se trezese din robia patimilor care le st€panese, ca dintr-o betie. in acatistul $fintului ierarh Nifon tn icosul al 4-lea serie: ,. Bucurdi-te, efi nlel o carte hisericeased nu al citit fara Lacrimt™, far la icosu! al 9-lea al aceluiagi acatist serie »Bucurd-te cd stnd in miezul noptil la rugiclune, vapai de foc care se sulau pana la cer s-au vazut in jurul tau". Ss iubim cartea sfint’, incepand cu Sfinta Scriptura, Vielile Sfintilor si lc de rugaciune si s& le dam cu inima deschisa si altora spre folos si mantuire. Bani dati pe o carte sfiintd sunt a jertf& bineplicuta fui Dumnezeu, Noine vom duce deaici mai devteme sau mai trziu, dar, dac& reusim sa lisim urmasilor edt mai multe edrti sfinte, kisim o zestre de mare valoare pentru ei $1 pentrt cei care vor urma dupa ei. Cine nu citeste, nu cunaaste si cine nu cunoaste Sfinta Scripturs gi credinta ortodoxs, acela cade ugor in pacate de maarte $i este prins in mrejele sectelor. Parintele Nicodim Mandi’ le spunea uneoti fillor sai duhovnicesti: + Fratilor, pe lang’ citirea sfintelor cartl, vi dau sl acest canon, ca unul pe altul si vi indemnati amerge in fiecare Duminica la Sfanta Biserica, la spovedanie, la millostente si la citirea Biblici... Ca de nu va veti ajuta pe calea mantuirll, veti raspunde in fata lui Hristos de cel tare se plerd. Nu vedeti pe sectanti cum se silesc s& amageasca pe ortodocs!?“ Darnicia viaza si zgarcenia omoara Oamenii pot fi bunt, dar Dumnezeu este Atotbum, oamenii pot fi puterniei, dar Dumnezeu este Atotputernie, osmenii pot fi milostivi, dar Dummezeu este Mult Milostiv. Zzircenia il face pe om piatrl, poftele cele lumesti $i betia il fac dobitec, iar mandria'l face diavol, Nol trebule si uitim milostenia si binele pe care Lam facut si sd ne aducem aminte mereu de binele pe care nil fac altil. In aceast& stare putem spune cA suntem oameni ai lui Dumnezeu™. Darnicia viaza si zgarcenia omoara. Cel ce da, primeste bucurie dumnezelasca. Trebule si ne invitim si ne bucurim prin a da, caci atunct suntem in legatura cu Hristos. Aceasta bucurie de a da, are oxigen dumnezeiesc (Paisic Aghloritul). Asadar: Ferieit este eel ce imparte pAinea sa eu sfraeul, efi unul en acesta va fi primit La ospitul cerese. Milostenia fireasca si milostenia crestineasca Milostenia nu se cade si sc faca din dragostea cea firease’, precum se intampla la pagini gila tthari, ci mai mult pentru dragostea-crestineasc@ si pentru Dumnezeu, Nu este asemenea a mil pe rudenii sau pe siraci. Cel ce miluieste pe rudele sale, face mila pentru dragostea cea fireasc! rudenie, iar cel ce miluieste pe sarae, face mila pentru dragostea lui Dumnezeu. Cel ce miluiegte pe ruda ui se miluieste pe sine, iar cel ce miluieste pe sfrac, miluieste pe Hristos in chipul stracului. Ginditi-va daca faceti mita dupa trebuinta sdracilor si dati cu tot sufletul $i cu toatd inima pentru dragostea lui Dumnezeu ia aproapelui. $i de nu veti filucrand intru acest chip, indrepiati-vl pe voi ingivl ca s nu vi pierdeti plata voastra. Ofrandele si milosteniilepe care ledim sAracilor, oricare ar fi ele, mu pot tine loc iubiriide aproapele, G)—$ dacd inima nu omai simte. De aceea, atunei cdnd dim milostenic trebuic si avem grijé ca ca sii fie dat cu dragoste, din inim’, de bundvoie, nu cu pirere de rau, Insusi cuvantul milestenie inseamni de faptolucrare so ofrandi a inimii, un dar facut cu umilint’, cu compasiune fata de omul srman, cu umilin{a sicu pirere de riu pentru greyelile pe care le-ai ficut si pentru ciror spilare se si dit milostenia. Fiindca, dupa cuvantul Sfintet Scripturi: .Milostenia izbaveste de moarte si curata de orice pacat™ (Tobit 12:9). Milostenia este binefiedtoare in primul rind pentru cel ce 0 da_ ‘Troparul Stintului oan cel Milostiv; .Cu podoaba dragostel te-ai imbracat / ‘Serafim in lume te-ai aratat / Ajutor la cel lipsiti, / Izbavire la robitl / Sila cei nedreptatiti / ‘Sfinte loane Prea Milostive / Lacasul Duhulul Sfant / $i nou Avraam pe pamant™. } Cu milostenia sterge-ti pacatele tale in Vechiul Testament, Regele Nabucudonosoreste indemnat de Daniel lamilastenie pentru | _iertarea pacatelor: De aceea, o, rege, placut sé-ti fie sfatul meu inaintea ta: Rascumpara pacatele tale prin fapte de dreptate si nedreptatile tale prin mila catre cel saracl, | daca vrel ca bunastarea in care te afli si dainulasea™ (Danie! 4:24), in Nowl Testa- ment, Insusi Domnu a zis: ,Fiti milostivi, precum si Tatal vostru cel cerese este milostiv" N-azis postiti, precum posteste si Tatil vostru cel cerese, nici n-a zis fiti curati, precum si Tatil vosteu este curat, cia zis: FI milostivi, precum sf Tatdl vostru cel ceresc este milostlv" Scopul milasteniei este de multe feluri, @ Unul face milostenie ca sa | se indestuleze tarina cu bogata road gi Dumnezeu ii blagosloveste tarina, si mu iese din scopul lui; @ altul face milostenie ca sa nu ise primejduiasc& corabia si Dumnezeu o pazeste; @ altul pentru sinatatea copiilor lui si Dumnezeu {iindeplineste cererea: @altul face milostente numai ca si fie slavit gi Dumnezeu mu-itrece cu vederen facerea Ini de bine, sil cinsteste, Si orice voieste ficeare ti dt (cand stic c& nu i se pAgubeste sufletul din aceasta), Dar acestia toti situ huat plata lor sicunimic mu le este dator Dumnezeu, fiinded si seopul lor 1-2 fost pentru folosul de viitor al sufletulvi, ¢i pentra folos vremelnic si fiinded fiecare din cei demai sus si-au luat plata pentru milastenia ficwtd, Dumnezeu nu le mai este cu nimic dator. Este si unul care face milostenie mumai ca si scape din munca vesnicé. Acesta mumai pentra sufletul sin 2 facut binele, inst mm este precum vrea Dumnezeu, caci nu sc afl in starca fiului, ci cam argat slujeste stapamuli su ca s8 ia simbrie si sf edstige. Stantul Vasile cel Mare zlee: ,.Trei sunt stirile din care facem bincle: starem slugilior, cind faccm bunitatea temindu-ne de Durmnezeu si de munci; stares argatiior, cind o-facem cu nidejde de plati; staen Mller, cind o facem pentry insusi binele si pentru dragostea de Dumnezeu, edci fiul nu face voia pirintelui stu de frict gi nici ca si aibé plats de la el, ci iubindu-l se sileste si-l cinsteasea si s2-1 odibneased pentru ca si-1 veseleasea. Agadar, suntem datori si facem milostenie pentru insugi acest bine, fiindu-ne mila unul de altul, ca de nigte midulare ale noastre; 8 facem bine altuia ca si cum noi ingine am fi ajutati deel, si aga si dim cu bucurie in suflet ca si cum noi am Tua de [a acela, Aceasta este milostenia ce se face cu pricepere. Atunci ne afldm in starea fiului precum am zis, Si nu zicd cineva ci eu sunt sfrac gi n-am cu ce si fac milostenie, ci de mu poti da edt bogatii accia de care serie Sfiinta Evanghelie, dA mficar doi binuti, ca femeia aceea viduv§ si shract, si Dumnezeu fi primeste de la tine mai mult dec&t darurile acetora, iar de nuai nici atit, milostiveste veeinul tiu si- ajuta macar cu lucrul, Nu poti nici aceasta? Mangaie pe fratele thu cu cuvantul. Nu pow nici cu aceasta sil ajuti? Cel putin cind se va tutbura fratele tu asupra ta gi se va mania, f% mila cu dansul i sufera mania lui, vazdndu-l suparat de vrajmagu!. in loc si zici un cuvant ca si-1 tulburi mai mult, tae, i eu aceasta miluiesti si sufletul lu i-! scot de la veajmagul. Asemenea, de-ti va gresifratele, milostiveste-te si-i tart greseala, ca 64 iei situ iertare de la Dumnezen, care zice: ,lertatl gl vise va fertal", Si cu aceasta, faci mild sufletului Fratelui thu, ierfindu-i gregeala cu care ti-a gresit, eel nis dat putere si ne teri umul pe altul efind gresim. lati, neavind nimic eu eare si miluigsti trupul, de v ‘rea, poti sé miluiesti suflctul gi faci mai mare mila; cici cu edt sufletul este mai cinstit decét trupul, cu atat si mila facut este mai mare decat cea ficuti trupului. Pe scurt, nimeni mu se cuvine sa spund ————S =cA nu poate s& faci milostenie, cai, fiecare, dupa puterea lui si dupa starea lui poate face binele, numai siise sileasci ca ceea ce face si faci cu pricepere, precum am zis, ci cel ce luereazi cu pricepere este mester iscusit gi zidegte casa lui cu temei. Drept aceea zice si Sfiinta Evanghelic c4 injelepciunea zideste casa ci pe piatra gi nu o poate misca nici un vant potrivnic. »Tinde mila Ta (Doamne) celor ce Te cunosc pe Tine si dreptatea Ta celor drep! Ia inim&* (Psalm 35:10). Milostenia si dragostea adevarata Dumnezeu,ca sine incerce dragostea, ne trimite un sarac. Dacé, de pilda avem doua ceasuri, unul nou si unul vechi si-! dim pe cel vechi sfracului, inseamnd cd dragostea noastrd este de calitatea a doua, Daci avem dragoste adevirati il vom da pe cel nou saracului. intra in lucrare atunci logica cea stricata si spunem: ,de ce s& 11 dau pe cel nou? Pentru el care nu are ceas, este bun si cel vechi, deci Fl dau pe cel vechi“. Dar cind il dai pe cel vechi, inci mai triieste in noi, omul cel vechi, Daci il dai pe cel nou, estiun om renascut. lar daca lei pe amAndoua sinu dai nici unul, egtiinstarea de iad Si apoi mai gindim asa: daca ar fi lisus Hristos in locul acelui sarac, care ceas I lag da? Cu siguranta pe cel mai bun*. fn elul acesta se poate intelege ce inseammé milostenia si dragostea adevarat’. ins& trebuie si lim aminte c& numai milostenia sAvargiti in numele Ini Hristos ne aduce roadele Duhului Sfént. Milostenia ca si toate celelalte fapte bune daca nu sunt sivérgite in numele lui Hristos, nu vor putea sa aduca rasplata in viata veacului ce va sa fie. De aceea Domnul Hristos a spus: el ce nu aduni cu Mine risipeste” (Mat 0) Cand ai mult, da mult, iar cand ai putin, da mai putin Lacrimile spala camaga suflevului cea pitaté cu mizeria picatelor lar milostenia o albeste. Hristos riimAne in siracl totdeauna gl spalé pientele celor darnicl. Milostenia duce la iertarea pacatetor si la vindecarea ranilor constiintei, intoarce sufletul de la moarte si-I face si fie mostenitor imparatiei cerurilor. Tobit porunceste fiului su Tobie si fie milostiv: Da milostenie din averea ta gi sé nu alba ochii tai parere de rau cfnd vei da milostenie. De la nicl un sarac sii na intorei fafa ta gi atanel nici de Ia tine nu se va intoarce fata lui Dumnezeu. Cand ai mult, df mult; cind ai putin, di mai putin, dar nu pregeta sf faci milostenie. Siti vel aduna prin aceasta vistierie bogata pentru zile grele, ci milostenia izbaveste de la moarte si nu te las4 s& cobori in intuneric" (Tobit 4:7-8-9-10). Tobit fi porunceste lui Tobie s8 fie milostiv siin numele celor adormiti din neam (cea ce noi azi numim pomané sau parastas): ,,Fil darnic cu painea si cu vinul tau la mormantul celor care ti-au riposat* (Tobit 4:7). Milostenia izbaveste din moarte si mu te lasa sa cobori in intuneric, este rasplata vi : rdstoarna pacatul, nimiceste chiar si moartea. In acest sens ludim ca pilda apa care stinge focul. Pacatul are forta focului, dar milostenia are fortaapei:,, Apa va stinge focul arziitor si milostenia va curati pientele" (lisus Sirah 3:29). Milostenia vindec& lacomia: ,Dati mai intai milostenie cele ce sunt inlduntrul vostru si, iat’, toate vi vor fi curate” (Luca 11:41). ,Fericit cel ce cauta la sarac si la sarman; in ziua cea rea il va Izbavi pe el Domnul (Psalm 40:1). Cel ce nu dovedeste lucrul la o vie, solicita ajutorul cuiva. $i noi de asemenea sd avem in ajutor pe orbi, pe schiopi, pe ciungi si pe altii asemenea cu ei. Crestinul cu sufet bun, milostiv, are langi el ogor de seminatura (ogorul sunt nevoiagii, siracii, lipsitii de cele necesare traiului), trebuie aici sa semene si din seminte putine (milostenie dupa putere) va culege roade multe (plata multi de la Dumnezeu). Hristos poate oricdind s&-i ajute pe toti nevoiasi, dar se ascunde in acestia ca prin ei s& ne alunge slabiciunile si si ne scape de osanda. Mantuitorul cere ca milostenia si se fact in tain’. Este de ajuns constiin{a evlaviosului crestin ca marturie a faptelor sale Trambitarea faptelor bune nu este plicuti lui Dumnezeu: ,Tu ins’, cénd faci milostenie, ans& nu stle stinga ta ce face dreapta ta (Matei 6:3). Atunci cind fiptuitorul tace, faptele lui bune strigd si spun cine Ie-a fut Smpartasirea prin milostenic Sunt patra feluri de impirtisire: 1. Prin sdvdrsirea a toatd fapta bund, dupa cuvintal Domnului, Care zice: ,Cine face poruncile Mele acela Mi lubeste pe Mine" (losn 14:21); 2, Prin aseultarea eu atengie a cuvantului tai Dumnezeu, adicd prin citirea sfintelor cArti, prin slujbe gi cAntiei duhownicesti, dupa cuvantul eave zice: , NU humai cu paine va trai omul, ci si cu tot cuvantul care lese din gura lu Dumnezeu" (Matel 4:4); 2. Prinsftinea rugdetune falcutd cu smerenie si lware-aminte; 4. Prin impdrtisirea cu Trupul si Singele Dommulad nostru lisus Hristas; aceasta este impartasirca cea mai inaltd, fri de care nimeni nu se poate mantui TMagul Artaban cel milostiv Ne aducem aminte c& cei trei crai din Rasarit au parcurs un drum Tung si obositor, cu dorul de a-T oferi Domnului Hristos cele mai pretioase daruri, Ei se numeau Melchior, Baltazar si Gaspar. Despre accstia trei se vorbeste cel mai des. Numai ci, dc fapt, eral erau patra, Pe ling cei tre! a mai cxistat unul: Artafban. El cra intruchiparea bundtatii. Ori, singura cale dea ajunge la Dumnezeu este bundtatea, $i el a vazut steaua care vestea nagterca Mantuitorului. Sica vandut toata averea gi a cumparat trei pietre pretioase, un rabin, un safir si un smarald, ca sf le died Pruneului Mantuitor. Pe cand se graben spre locul de intalnire cu ceilalitreicrai, a vazut pe drum un om jofuit de tAthar, rinit gi aproupe mort. L-a luat, -a spSlat, -a pansat, -a dus la han si i-a dat hangiulairubinul ce-1 avea in traist, pentria-l gizdui sia-lingriji pe cel jefuit, Cand a ajuns a locul de intalnire, ceilalti trei craiplecaserd Aga cd, pe urma sielei, a mers singur inspre Betleem, Cand a sosit aici, is-a spus cf intr-adevar, s-aniscut un Prune in iesle, cf la nasterea Lui au edntat ingerii, dar acum parintii Lui au plecat cu El ‘intr-o directienecunoscut! |, Necijit, a gizduit la o viduva stracd, mama unui singur copil. in toiul moptii, ‘pe strada sa stémit vacarm. Sotdatii lui trod ucideau prancit din Betleem. Unul din cia fortat usa vaduvei, cu gindul de a-i micetari copilul, Artaban i-a spus vaduvei simu fac’ nicio migcare: A statin fata soldatului, care avea sabia scoast, $i i-a dat safirul: Multumit, soldatul a plecat si copilul a seipat Artaban a raticit multprin Tara Sfinta cu dorul de aL gsi pe Cel vestit de stea. Au trecuepeste treizeei de ani, Cand, fntr-0.2, ajungiindin lerusalim stauzind ch lisus Nazarineanul este dus pe Golgota ‘pentru a fi ristignit, a alergat intr-colo, Pe drum ins&, treedind pe ling® o piati de sclavi, a vazut o fat -disperatd. Era viandut’ pentru a deveni prostituata. A Iuat ultima piatra pretioasd pe care'o avea, smaraldul, a riscumplrato pe fat si i-a dat drumul, Cénd 2 sosit la Golgota, Domaul era pe punctul de a-si da Duhul. Ariaban s-a pribusitla poala Crecii, Domnul L-a privit cu blandete sii-a zis: gti multumese pentru cele trei pictre pretioase pe care Mi le-ai daruit. Astazi vei fi cu Mine in ral $i Artabanaadormit somnul cel de veci. Aveasta este povestirea. Télcul ei niel spune Hiristos in Sfinta Evanghelie: ,Flaménd am fost si Mi-ati dat 54 mandnc; insetat am fost si Mi-ati dat s beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si ‘Mati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine” (Matei 25: 35.36) Wilostivirca Cuviosului Hartiric in pimantul Savorici a fost un cilugir, Martiric, iubitor de sdraci, milostiv, tanar cu varsta, dar ‘batrdn cu mintea gi avand visti curat’. Deci, acesta avea un obivei de mergea de la manastirea sain alta, Ja un Parinte duhovnicese, pentru rugaciune. dati, mergind el, a aflat pe un sSrae-2Acind in calesi pin de rini, vrind sA_meargi gi el in aceeasi sminstire, dar nu putea, din pricina slabiciunii sale. $i, flindw-i mild fericitului Martirie de el, a intins ‘manta sa gi, Hindu-l cu dragoste, -a dus pe el in 3S larcfind s-a apropiat de ministre, pBrintele lui EE eow7™ne—_™dFlLduhovnicese, care cu achi proorocesti il vazuse pe cl, indata a sirigat cate cilugarii sti, zicdnd: ,Alergati degraba si deschideti portile manastirii cd vine fratele Martirie, aducandu-l pe Dumnezeu!™ Si ajungand fratele la poarta mantstirii, S-a coborit siracul din spatele lui $i1'S-a aratat lui avand chipul preeum este zugrivit in ieoane Izbavitoral neamului omenese, Mantuitoral lisus Hristos gi $-a ridicat La cer sub privirea lui Martirie. lar pe cind Se inalta, a zis edtre dinsu!: »O, Martirie, tu nu M-ai trecut cu vederea pe Mine pe pamant, nici Eu nu te voi trece cu vederea la cer. Tu acum al cdutat cu mila spre Mine, dar Eu in veci te voi milul pe tine! iefind acestea, Dornnul S-a fieut mevizzut, Deci, intend Martirie in ministire, i-a zis Parintele cel duhovnicesc: ,,Frate Martirie, unde este Acela pe care L-al adus?" A rispuns zicdnd: ,,De as fi stiut parinte Cine este, m-as fi tinut tare de picioarele Lui“. Anunci a spus tuturor cdlugtirilor ceca cose sivarsise. $i l-a intrebat pe el Parintele, zicdndu-i: ,Oare El ti se parea grew tie, fiule?* lar Sfiintul Martirie a raspuns: Ney Parintet Cand il duceam, nu simfeam nici o greutate. Ci duceam pe Acela Care mi poarta El pe mine, Care poarti pe toaté lumea eu neostenealii gi numai prin cuvant toate le tine”. | Samarinenii milostivi Mintuitoril Hristos ne-a jubit sine iubeste nespus de mult, iar aceasti iubire a eulminat primind de bunii voie jertfa dureroasi de pe Crucea Golgotel. Mantuitorul, mai intt gi mai presus de toate, fost »Samarineanul, care S-a apleeat asupra noasted, apAcdtosilor, eu o totals daruire de sine gine-a vindecat Finile si ne-a ineredintat yeasei de oaspeti care este Sfiinta Biseriet, pind la deplina vindeeare. Exist’ | oameni mitosi din fire, care fac binele din tndemnul constitn(ci. Este impresionantd pilda lui lov care spune: ,N-am plans oare si eu cu cel care-si ducea viata greu? Sufletul meu n-avea mila de cel sirman? Dimpotriva, din tineretile mele, am crescut pe orfan ca.un tata side la nagtere am caFauzit pe vaduva" (lov 30: 25; 31:18), Tot in Lezca veche, Dummezeu a poruncit prin Moise ea israelitenii si nu-si invartoseze inimile fata de sBracii din neamul lor, ci s8-iajute. Exemplu de milostenie - Sfanta Filofteia (Cunoagtem trei Sfinte mucenite care au fost date [a munci sila moarte de tai lor: Varvara, Hristina i Filofteia. SPinta Filofteia era de neam roméino-bulgar. Ea s-a miseut in anul 1206 in Tamovo, vechea ccapitali/a Bulgariei, Phrinfici eraw tirani, Tatil ei era bulgar, iar mama sa era de on a dat fiicei sale o crestere crestineascd, mama saa adormit in Domaul si sea mutat la viafa vegnic®, Copia orfandl a riimas tn grija tatilui. Mai apoi, el s-a recdsitorit si a lasat-o pe Sfinta Filoftcia in grija mamei vvitrege. Dar copila era adescori asuprita, pedepsita si part tattlui ei, cum cl ar fi neaseultitoare, ci merge prea des la Sfiinta Biserica si risipeste averea casei, dind-o milostenie copiilor orfani si straci, Pentru toate acestea, tatil ei o certa de multe ori, Dar fecioara Filofteia nu se ‘tulbura, nici nu punea Is inima toate aceste ispite pe care ile ficea diavolul prin invidia mamei sale vitrege. Ea mu inceta st fie milostiva, asa cum a Invajat-omama sa cea bund, Pe masurd ce crestea, Filofteia ma inceta si mearga la slujbele Sfintei Biserici, imparjea hainele ei cele bune si mincarea copiilor siraci care fi egeau in eale. Acasd se ruga gi postea mereu, Trel erau faptele el care © fncununau: rugiielunea, fecloria si milostenia. $$$. 0 ———x(Cand avea numai 12 ani, Dumnezeu.abinevoit s-o invredniceasca pe feticita Filofteia de cununa muceniciei si de bucuria imparatiei ceresti in acest fel: Era toamna, iar tatal su lucra la emp. Filofteia cratrimisi in fiecare zi de cAtre mama ei vitregd sai duct mancare tatalui pe ogor. Dar fericita obisnuia sd imparta putin cate putin din mancare copiilor sAraci pe care i int4inea, Vazind tata ei ci mu-iajungea ‘mancarea, gi-a certat nevasta pentru aceasta, Femeia i-a rispans: [ntreab-o pe fiiea ta ce face cuminearea, pentru c& eu iti trimit mancare destuld 1a cdmp! Atunci, ticilosul tati, miniineu-se pe fericita Filofteia si-a pus in minte s-o pdindeascd pe cale si sf afle ce face ea cu mincarea. [nts-o zi, la amiazs, peedind 0 pandca intr-un desis, a vizut-o pe Filofteia cum imparte mancare copiilor stiraci care ti iegeau fnainte, ‘Atunci, pomindu-se cu mnie de fiara, din indemnul diavolului, a aruncat cu barda ce o purta fa brdu sougra S fintel Filoficia, Burda lovito $n iti-ola ficior. in pattha wee, din prichasnitiEitoficia sia dat sufletul in mainile Mantuitorutui Tisus Hristos. Astfel, tat siu a devenit prigonitorul siucigasul eipentracredinga, dupa euvantul Sfintei Evanghelii care zice: ,.Siva da frate pe frate la moarte ¢i tat pe fiu (Matei 10:21). Cuprins de frict gi de mustrare, ttal a incercat sA ridice de jos sfantul ei trup, darn-a putut, clci trupul Sfintei Filofteia, devenind ficdtor de minuni, se ®icuse mai greu decdt o piaird. Atunci, nefericitul tata a alergat degrabs la arhicpiscopul Tamovei si, mActurisindu-si pScatul, i-a spus toate cele intimplate. Arhispiscopul, cu tot elerul si multime de popor au iesit afard din oras, cu timéi si lumandriin maini, Au mers 8 ridice trupul fficator de minuni al Sfintei Mucenite Filofteia si sel ducd in Stinta Bisericd cca mare a cetatii. Dar, din randuiala dumnezeiasca, trupul ei nu se lisa nicideeum ridicat de la pamént. ‘Vazind cf nu este voia Sfintei Filofteia si riman& Ia Tarnovo, arhiepiscopul cu slujitorii sti au ficut multe rugaciuni c&tre Dumnezeu si citre muceni{®. Apoi au inceput s numeasc3 numeroase Biserici si Manistiri din sudul si din noreul Dunfrii casi vadi unde anume doreste s& riméni Sfintele ei Moaste Dar trupul ei mu se usura, La urma, au numit si Mandstirea Curtea de Arges si, prin minune dumnezeiasca, moastcle Sfintei Filofteia s-au usurat gi au putt fi ridicate siasezate in racla spre inchinare. Intelegind ca Sfanta Mucenita Filofteia doreste si fie dus in Tara Romineascé, la Curtea de Arges, athiepiscopul a scris voievodului Radu Negru, 84 primeasca acest S fant sineprequit odor pentru oerotirea si mangdierea poporului roman binecredincios. Astfel, episeopul si preotit din Tamove au ‘nsofitin procesiune sfintele moaste pind la Dunsire. Aici le-au intimpinat elericii, monahii si ctedineiogii romanifn frunte eu mitropolitul si domnul flrii. Apoi au fost duse cu mate alai la Mandstirea Curtea de Arges, unde le-au agezat in Sfiinta Biseric®. Aga au ajuns mostefe Sfintei Mucenite Filoftcia In tara noastra, iar pe 7 decembrie se stvargeste prazzmuirea ci O monahie milostiva, care se ducea din casa in casi gi din loc in loc si cergea pentru siracii unui azil de batrdni, a intrat intro zi in casa unde crau adunati oameni multi¢are discutau, fumau yi beau. Fara sd se tulbure gi fra sa se gindeasca la altceva in afard de milostenia pe care o ccrea, s-a prezentat cu smplitate si blandete in fata lor si cut liniste nemiisuratd a cerut milostenie pentru batranii ei parasifi, Unul dintre cei prezenti, in ceasul in care mficuja intindea mina, i-a scuipat in palma cu toatl batjocura Acca, fri si se tulbure gi fird sl arate nici cea mai mica neplacere, fi spune: Asta a fost pentru mine** intinzind cealalté min§, adaug’: yAcum da ceva si pentru siracii aceia“. Cel care a insultat-o nu se astepta la o asemenea lectic, Emotional, a aférit mai mult decdt au dat toi ceilalfi, iar pilda bund a mficu(cii-a devenit motiv pentru a-sischimba viata Cele trei semne ale milostenici Dupa trei semne se cunoaste omul cel milostiv: dupa man, dupa fata si dupa ochi. Dupa. mand, eand o are intinsé. Dupa {ati cand o are vesela. $1 dupa ochl, end i inalta efitre cer. Acesta este chipul celui milostiv. @ MANA trebuie sa fie intinsa si diruinsea mult. Pimintul cind este useat ma se saturiicu pufine pieSturi. Aga gi cel foarte lips, nu se multumeste numai euun ban, Noi ednd ceremmila de la Dumnezeu, totdeauna o cerem mate si bogat&: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule dupa mare mila Ta. Nu se cade si punem pricin’ ci nu avem. Viduva cea sfraci a dat doi binuti fn Biserica lui Dumnezeu si a fost ldudata de Hristos mai mult decat toti bogatii. Imparte cu flamandul painea ta, zice Dumnezeu. Adica, daca ai numai o paine si nu o poti da toata, di-o jumatate, Nu se cade si zicem siracilor mergeti sinatosi, va da Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu ii trimite la noi gi de-i vom trimite inapoi defiimam porunca lui Dumnezeu, Putemic este Dumnezeu sa-i miluiasca, dar voieste sa purceada binele de la noi, pentru ca si lum plat’ de la El. A putut Dumnezeu s& hraneascd pe Daniil in groapa, dari-a fost voia cu mergerea lui Avacum @ FATA se cade sa fie vesela. intru tostd darca si mangai cu fata ta. Adici si miluiesti pe saraci cu fata vesela. Ca pe acest miluitor lin, il iubeste Dumnezeu. Milostival se cade sa se bucure cind miluieste, ca s arate c& mai mult ia de la sdraci decit da. Da un lucru de nimic si castiga imp&rtia cerurilor. Milostenia se cade s2 0 facem si cu cei buni si cu cei ri, Bunitaica nu cauti niciodati vrednicia, ci lipsa. Hristos in pustie a siturat si pe cei buni si pe cei rai, pentru cd El cauta la foame, iar mu la riutatea lor. Cand miluim pe buni gi pe rai, atunci urmim Pirintelui nostru celui Cerese, care ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti si deschide ména lui gi saturi toate vietitile pamantului. @ OCHIUL sa-1 inalyam La cer cind miluim pe sérac gi sA socotim c¥-I miluim pentra dragostea lui Dumnezeu. Cunoaste cui faci, zice infelepeiunea. Adica pricepeti cd milostenia pe care 0 dati saracului, o dati in mana lui Dumnezeu. S8racul intinde mana si Dumnezeu primeste milostenia in cer. Hristos ne-a dat pild’ cAnd a hranit cele cinci mii de oameni in pustie, ca s& ciutam lacer: ,C&utand la cer a frant pdinile“(...). Deam pricepe cine este acela care ne zice da-mi ap sa beau, am cere de la el si ne-ar da apa vie, adica vegnica fericire. Deci, cand vedem un sarac si socotim in mintea noastra ca acela este Hristos, care si-a schimbat fata in chipulaceluia si vine sane ceara, doar pentru ane dirui Imparatia Lui. Adica fericit este acela care cunoaste pe Hristos sub hainele séracului, Cel ce tralese in societate nu au prin ce si se mantulasefi decat numai prin milostenie si smerenle. Cu cat mai mult le svarsesc, cu atat mai mult se apropic de viata ingereasc& a marilor pustnici* (Sfintul Teofan Zavoritul). Ce spune Biblia despre milostenie .,Fericiti cei milostivi c& acela se vor milui™ (Matei 5:7). @ ,,Fiti milostivi, precum si Tatal vostru este milostiv“ (Luca 6:36). ,,Fiti buni intre vol si milostivi, iertand unul altuia, precum si Dumnezeu v-a iertat voua, in Hristos" (Efeseni 4:32). @ De va striga ctre Mine (Dumnezeu), Il voi auzi, pentru c4 sunt milostiv™ (lesirea 22:27). ..Fericit cel ce caut& la sarac si la sarman; in ziua cea rea il va izbavi pe el Domnul. Domnul s&-I pazeasca pe el si s&-I vieze si s4.1 fericeascA pe pAmant si s4 nud dea in mainile vrajmasilor lul, Domnul si-1 ajute pe el pe patul durerii lui; in asternutul bolii sa-1 intareasca pe el (Psalm 40:1-23). ll ,,Adesea ceea ce se da este neinsemnat, ins’, ce rezult& de acolo, ¢ mare“ (Seneca). @ ..Mila, cand nu este insotita de o iubire infinita, este mai ofensatoare decat dispretul (Garabet Ibraileanu). im ..Mila este principiul oric’rei moralit&ti* (Arthur Schopenhauer). la este primul pas spre superioritate al omului* (Eugen Boureanu), Dati, din putinul ce aveti, celor care au si mai putin“ (H. D. Lacordaire). @ ,,5a nu lasam in seama Providentel pe saracii pe care Providenta |-a lasat in seama noastra“ (Pasquier-Quesnel). ..Milostenia, luat in sensul ei cel mai larg, este daruirea de sine“ (H. Lacordaire).>. .Dumnezew ne-a dat mila cao poruned a drapostel, Milostenia este plata pentru rSscumpfirarea picatelor noastre. Cand mituim pe cineva ne miluim pe noi insine (Sfiintul loan Gurl de Aur), D ..Nu darui celorlalti dupi cum meritd, ei dupX cum au nevol este milostiv, Cu adevarat milostiy este acela care i simu th penimeni in afara inimil sale* (Sfintul Joan de Kronstadt), > .Dand celui ce zace pe pamant, dai Celui ce sade in ceruri. De esti drept, teme-te de mania tal Dumnezen ca si. nu cazi; de esti paedtos, inerede-te in mila Domuului ca si te poti ridica* (Sfintul Grigorie Dialogul) > ,.Hrineste-1 pe cel ce moare de foame, daca nu o faci, fl ueizi* (Sfintul Ambrozic). D> .Daruieste de dragul binelui, nu de frica rdului* (Avva Heremon), Cuvinte din Patericul egiptean despre milostenie Cineva'a adus bani unui batrin gi-1 nuga Si ia, st-iaiba spre a sa trebuint’. Batranul insk mu isa primit, zicind ca se indestuleaza din lucrul mainilor sale. lar acesta, rugindu-I ii primeasc& mica Pentru trebuinja siracilor, a rAspuns batranul: ,acest lucru este o indoita rusine, frate, ci cele ce nu-mi trebuiesc primesc sl cele straine dand, mi mndresc in desert’ Zis-a un batrin: ,de vei da milostente $1 se va necaji gandul tau cd ai dat mult, 6& nu iei aminte la acest gand, eA este de la satana! Ins pe cat poti, cu sdrdcie si cu ‘smerenie petrece-ti viata, ca tu mai vartos s8 ai trebuinta alua milostenle totdeauna. ‘C8 cel ce d& se bucur’, socotind ci bun lucru face, iar cel ce nu are si petrece intru ‘siirdcie, la mare smerenie ajunge socotind cd nici un bine nu face, nici nu da culva ‘ceva, ci mai vartos el are trebuinta de milostenie. tata cum au trait parintit nostri. ‘Am auzit despre aii frate sifae 4ilipsit, e8 de fi aduicea cineva bucatele de trebuinta, le primes, Jar dup aceea, de s-ar fi intmplat gi atl si-i aducd ceva, nu primea, zicdndu-i: yacum mea hrénit Domnul meu!“ Un fate Ia intrebat pe un batrin ziedind: ,voiesti s& tin la mine doi bani sub cuvant de boal& trupease’?" Si a rispuns bitrinul: »Nu este bine s& tii mai mult decat iti este trebuinta, Dec! de vel tine acesti doi bani, iti vel pune naidejdea ta in el. Side se vor pierde, doar in Dumnezeu iti vei pune nadejdea. $8 aruncdm deci la Dansul grija noastra, ci El va purta grija de noi Uniiubitor de Hristos mergind pentru'o trebuin{i, a intilnit pe cale un stra gol si ficdindu-i-se mili de dinsul, i-a daruit haina sa. lar sdracul ducandu-se, a vandut-o. lar acela, instiintindusse de ceca ce ficuse séracul, s-a intristat. fn noaptea urmatoare, Hristos a stat inaintea Iui, in vis, purtiind acea haina gi aratdnd-oa zis: ,.nu fi trist, c& lata port ceea ce Mi-al dat!” ‘Un frate oarecare avea o mami stiracd, Facdndu-se foamete mare, a luat piini si mergea s& le uci mamei sale. $iiata/un glas 5-a facut catre dinsul, ricdnd: ,,tu ingrijesti de maica ta, sau Eu ‘88 Tngrijesc?" Fratele cunoscand de unde vine glasul, s-a aruncat cu fata la pimiint rugandu-se si ziednd: Tu, Doamne, poarta grija de not!” $i sculindu-se s-aintors la ebilia sa. Iara treiazi a venit mama la el, zicdnd: ,.fiule, un eSlugSr a venit Ia mine si mi-a dat putin grau, la] si f-ne cateva paini s& ne hranim!™ far fratele auzind acestea a slavit pe Dumnezeu si cu nédejdea {inldrindu-se, sporea cu darul Lui ta toatl fapta bund. Un pustnic nu voia st aiba altoeva in viata pliménteasca decat sacul de care se folosea sisi acopere goliciunea. Locuia intr-o crapaturt de munte gi manca numai ierburi si ridacini. in grota sa nu se afla decat un ciob de oala care fi servea la batutu! apei. intr-una din zile, pustnicul avela, coborind Ia rau, 2 ‘wAzutun om care lua api cu mana sibea sia zis: ,lat& un om mai sdrac dec&t mine, Eleste mai aproape de imparditic!" Si indath a trintit de piatra ciobul, care s-a transformat in andariAga se cuvine $1 58 vierwim in lumea accasta: .Pentru ¢4 nol n-am adus nimic in lume, tot aga cum nici nu putem sa scoatem ceva din ea afard* (1 Timatei 6:7) ndemnuri din Sfanta Scriptura spre milostenic 1. Fiule, si nu lagi pe eel siirac lipsit de hrana gi oehit celor nevoingi nu-i face si astepte. 2, Sufletul flmdnd s& nul intristezi yi sd nu urgisesti pe om efind are lips. ‘3B. Inima necAjitd nu o tulbura siinu intirzia a da celui lipsit, “4 Rughciunea celui necajit nwo lepAda si nu-{iintoarce fata ta de la eel siirac. 5. De la cel in lips nu-ti intoarce ochiul u da loc omului si te blesteme. G, Pleaca siracului urechea ta i cu blandete raspunde-i cele de pac Z.Scoate pe cel napastuit din mana celui ce-1 nipastuieste si si nu fl stab-de inger cind judeci. 8. Fil celor orfani ca un tata sica un barbat pentru mama lor. ‘9. Sii nu fie mana ta intinsd la luat gi strana la dat. (Cartea Intelepciunii lui Sirah, eapitolul 4) Cuvant despre Sfantul Joan cel Milostiv Sfintul Toan cel Milostiv (610-64 l)era de neam din Cipru. Fiind crescut cu bund invayitura, avea {nridcinaté fn inima sa frica de Dumnezeu, gare este inceputul intelepcinnii Familia |-a silits& se casitoreasc, Dar i-au mutit fii si apai sotia. Aga a voit Dumnezcu ca Joan si se desparta de robia trupeascé si 8A primeased viata duhoyniceasca. Find slobod, multumea [tsi Dumnezeu, C iogii, indeletnicinduese cu rugSciunea, cu lucturile plteute Lui, darmai ales ‘era milestiv eatre toi ce sufereau denevoisi stiricie. Era cinstitde tot! camenti, vr imparatul La pits scatinul Pattiarhiei din Alexandria, Ca Patriarh, Iuptt Impoirivaercticilor, se intoarce spre lucrarea poruncilor lui Dumneze gi face mult bine oamenilor siraci $i necajitt. Nimeni nu pleca de ta dansul desert si mibnit, Mangaia prin cuvént, dar si cu luerul, pe cei flaminzi siturdndu-i, pe-cei goi imbricindu-i, pe cci robifi rascumplrindv-i si slobovindu-i, pentru cei bolnavi si straini avind purtare de griji Milosienia Iui era ea un rau ce curge neincetat cu indestulare si pe tofi cei care asteptau ajutor de In dinsul nui indeparta, Pentnt a fi de folos semenilor si lui, & cerut iconomilor sf fae o list cu toti ydomnil mei" - cel pe care vol fl numiti sdracil si nevolasii, acestia sunt domnii mei, pentru c& el pot s8 ma ducd la locagurile cele vegnice si si imi oe dea tot felul de ajutor spre mantuire™. | SFINTE MOA: 1 Pe multii-a scos din robie ¢i din nevoi. Izbiivea pe iy ACEASTA CASETA $ AFLL"| cei naptistuiti si aducea pace intre oameni. Cerecta bolnavii. Ajuta, Nesumarate sunt faptele sale de milostenie, Era bland, smerit gi bun. ‘A adormit in pace, in cetatea sa, Amatunda, din Cipru, muljuminehi-l lui Dumnezeu cd ka invrednicit i+ slujeasc5. A continuat s8 facd minuni si dupa moarte. ‘O parte din Sfintele sale Moaste, mina cea dreaptt cu care didea milostenia, se gaseste in Sfiinta Biserica Postelnieul Fir din Craiova situatt pe strada Nanterre si care are hramul Sfintul Ioan cel Milostiv. Praznnirca Sfintului Ioan cel Milostiv se face pe data de 12 noiembrie, SS SSS (>) sia Teaslujit pn a sfisitulWubiti credinciass, Bun este Domnul cu toti si Indurarile Lui, peste toate lucrurile lui (Psalm |44:9). »Doamne, in cer este mila Ta si adevarul Tau pana la nori” (Psalm 35:5) Noua, celor botezati in numele Sfintei Treimi gi uceniei si lui Hristos, Sfintul Apostol Pavel ne serie: ,finbrécativé, dar, ea alest al lal Duritiezeu, sfinti $f prea jubiti, cu milostivirile indurdrli, cu bundtate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare" (Coloseni 3:12). Crestinul adevirat se imbraca cu buniitatea ca sicu 0 haind, este gata intotdeauna sa ajute pe toata lumea, inclusiv pe vrijmagi, iar in necazuri are indelunga ribdare, Toata aceasti bunatate este stimulata de harul Lui Dumnezen. ,Dar pentru a pastra harul, ne spune Sfantul Siluan, trebuie s’-1 lubim pe vrajmagi si 93-4 multumim lui Dumnezeu pentru toate necazurile noastr Nu-i foarte usor sii fii em bun, Pe pricten il iubeste orice om, Omul bun insa trebuie si-l iubeasc& si pe vraijmas. Pentru bucurii, orice om ii multumeste lui Dumnezcu. Omul bun si indelung-rabdator {i multumeste lui Damnezeu si pentru necazuri. Un om bun e mai de folos decAt un mare invagat™. Omi! stipanit de patimi, chiar din bine face ru sierede cu usurint§ cele rele ,Omul kan, pasnic, schimbA total in bine", In lurea noasted incercatd de necazuel este mare nevoie de oameni buni. Placut este edind face cineva milostenie Pird nici un gind omenese, et mumai din buntitate, din milostivire, atunci este placut. lar desavarsirea este céind face cineva mitastenie sau orice altl fapea bund, fica indoialA, far pregetare, {ard greutate, ci din toata puterea, cu toata voia si cu atata dragoste, ineat socoteste ci el se foloseste din acea facete de bine si mu ca pe altul foloseste, iar dind milostenie se bucurd ca siednd ar lua, jarnu ar da el. Atunci se socoteste ed faee voia lui Dummezeu cea bun’, plicut’ sidepling. Accasta inseamni a face poruncile lui Dumnezeu eu pricepere. Negresit, nu este fapt’ mai bund ca milostenia, cXci aceasta singurd poate mintui pe om, precum zice proorocul: ,.MiBkmntaBares sufletulul este boga{ia emulal', lar Sfintul Apostol Pavel spunc: ,.Lmeratl en fried gl cu catremur Ia mantalrea voastra* (Filipeni 2:12). Lipsa bunatatii din inimite oamenitor ii poate duce pe acestia La 0 total sccatuire liuntrica. Ei vor ajunge si constate c3 n-au darul Iui Dumnezeu in suflet, aga cum il avcau odinioara parinti nogtri. De ce nnu-l aa? Ne spune un batrin al Patericului: ,.Flule, parintii cel de demult aveau dragostea frdteascd cea desivarsita si fiecare ridiea in sus, spre cer, pe fratele su. Acum, flindes sa stins dragostea dintre noi, fiecare il trage in jos pe fratele su, ¢i pentru accea nu cAstiga fratil nostri darul lul Dumnezeu ca p&rintil cel de demult, Destrsbalaril 53-1 raspundem cu o viata curata, lécomiel sa-l raspundem cu milestenie si egoismulul ca generozitate, Un preot spunea ca timpul este scump ca si sufletul, Daca ai pierdut timpul, fi-ai piercut gi sufletul, Lata ce spune Sfintul Teofan Zavordtul: Cel ce tratesc in societate nu au prin ce sd se mantuiascé decat numai prin milstenie si smerenie, Cu cat le stivargesc mai mult, cu atat mai mult se aprople de viata ingereasc4 a marilor pustnicl", De aceca si mu trecem nepisitori pe Ming’ Lazrii lumii, eei in suferint§, rugindu-L. pe Dumnezeu sf ne roureze si noul sufletcle micas eu o pickturt din mila Lui cea bogatt, clei sotis es Judecaia este tari mill pentru cel ce n-nu facut mila. SI MILA BIRUIESTE JUDECATA" (lacoy 2:13). Bega: ape, Bp.6, Byrorenf9045, py steesrdason aap dayg ple tenek ! Taliep gh dae ene ae ae El PEs cen i: Ate ete eg ORM tas at eo