Sunteți pe pagina 1din 153

NOUL COD FISCAL

SUPORT DE CURS
IANUARIE 2016
CORINA DUMITRU

1
1.ASPECTE GENERALE

 Eliminarea impozitului pe constructii - din 1 ianuarie 2017


Conform Legii 227/2015, impozitul pe constructii va fi eliminat
incepând cu 1 ianuarie 2017.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, impozitul pe construcţii se calculează
prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute a construcţiilor
detinute.
 Principiile fiscalitatii
Noul Cod fiscal introduce un NOU principiu si anume
predictibilitatea impunerii care asigură stabilitatea impozitelor,
taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel
puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării
sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
 Definitii termeni

o activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o


persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de
venituri

o centrul intereselor vitale - locul de care relaţiile personale şi


economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza
relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei soţului/soţiei,
copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei
fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea
de membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participarea
la activităţi culturale sau de altă natură. În analiza relaţiilor
economice se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al
unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de
2
afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în
România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la
bănci în România;

o contribuţii sociale obligatorii - prelevare obligatorie realizată


în baza legii, care are ca scop protecţia persoanelor fizice
obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în
schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile
acoperite de respectiva prelevare;

o dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o


persoană juridică unui participant, drept consecinţă a deţinerii
unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând
următoarele
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii
nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei
operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii

f)o distribuire de titluri de participare în legătură cu operaţiuni de


reorganizare

Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun


aceluiaşi
regim fiscal ca veniturile din dividende:
(i) câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de
participare, definite de legislaţia în materie, la organisme de plasament
colectiv;
(ii) veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu
personalitate juridică, constituite potrivit legislaţiei în materie, unui
participant la societatea respectivă drept consecinţă a deţinerii părţilor
sociale

o entitate transparentă fiscal, cu/fără personalitate juridică -


orice asociere, asociere în participaţiune, asocieri în baza
contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes
3
economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoană
impozabilă distinctă, fiecare asociat/participant fiind subiect de
impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit, după
caz;

o locul conducerii efective - locul în care se iau deciziile


economice strategice necesare pentru conducerea activităţii
persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi
desfăşoară activitatea directorul executiv şi alţi directori care
asigură gestionarea şi controlul activităţii acestei persoane
juridice;

o metoda creditului fiscal - o diminuare a impozitului pe venit


sau a impozitului pe profit cu suma impozitului plătit în alt stat,
conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri;

o metoda scutirii - scutirea de impozit a venitului sau profitului


obţinut în alt stat, luând în considerare acel venit sau profit
pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru
venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată
aplicându-se numai asupra venitului/profitului rămas după
deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt stat, conform
convenţiei pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;

o operaţiuni cu instrumente financiare - orice transfer,


exercitare sau executare a unui instrument financiar, definit de
legislaţia în materie din statul în care a fost emis, indiferent de
piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea

o persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică ce nu


îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 28, precum şi orice
persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular
în România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al
unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în

4
România, cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui
stat străin în România şi membrii familiilor acestora;

o principiul valorii de piaţă - atunci când condiţiile stabilite sau


impuse în relaţiile comerciale sau financiare între două persoane
afiliate diferă de acelea care ar fi existat între persoane
independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor
respective ar fi fost realizate de una dintre persoane, dar nu au
fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor respective, pot fi
incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate corespunzător;

o profesii liberale - acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de


persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

o redevenţă:
Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea
ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele
b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole,
emisiuni, evenimente sportive sau altele similare, şi dreptul de a le
transmite sau retransmite către public, direct sau indirect, indiferent de
modalitatea tehnică de transmitere - inclusiv prin cablu, satelit, fibre
optice sau tehnologii similare;
f)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu,
conductă, satelit, fibră optică sau tehnologii similare

Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:


a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a
oricărui drept de proprietate asupra tuturor elementelor menţionate la
alineat (1);
b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării
respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea,
stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;

5
c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra
unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul
folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vânzării acestuia în
cadrul unui contract de distribuţie;
d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau
serviciu, fără a da dreptul la reproducere;
e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau
pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei,
gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în posesia
transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor
tehnologii similare;
f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile
de roaming, a frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între
operatori

o stock option plan - un program iniţiat în cadrul unei persoane


juridice ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate în cadrul unui sistem
alternativ de tranzacţionare, prin care se acordă angajaţilor,
administratorilor şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor
juridice afiliate ei, prevăzute la punctul 26 litera c) şi d), dreptul
de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau de a primi cu titlu
gratuit un număr determinat de valori mobiliare emise de
entitatea respectivă.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul
respectiv trebuie să cuprindă o perioadă minimă de un an între
momentul acordării dreptului şi momentul exercitării acestuia
(achiziţionării valorilor mobiliare);

o titlu de valoare - orice titlu de participare şi orice instrumente


financiare calificate astfel prin legislaţia în materie din statul în
care au fost emise

6
o transport internaţional - orice activitate de transport pasageri
sau bunuri efectuat de o întreprindere în trafic internaţional,
precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de această operare şi
care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu
reprezintă transport internaţional cazurile în care transportul este
operat exclusiv între locuri aflate pe teritoriul României

o valoarea fiscală reprezintă


a) valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile - pentru active şi pasive, altele decât cele
menţionate la litera b) - d);
b) valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul
profitului impozabil - pentru titlurile de participare. În valoarea fiscală
se includ şi evaluările înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcţie de modalităţile de
constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau
modalitatea de impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;
e) valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul câştigului
sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit - pentru titlurile de
valoare.
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către
contribuabilii care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor,
altele decât cele dobândite în cadrul sistemului stock options plan,
valoarea fiscală este valoarea de piaţă la momentul dobândirii titlurilor
de valoare

 Definiţia sediului permanent

o La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de


la articolul 5 "Sediul permanent" din modelul convenţiei de
evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică

 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

7
o Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii
transfrontaliere care sunt calificate ca fiind artificiale de organele
fiscale competente nu vor face parte din domeniul de aplicare a
convenţiilor de evitare a dublei impuneri

o Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege


tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii
transfrontaliere care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi
utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice
obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita
impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea
fi acordate. Tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii
transfrontaliere sunt acele tranzacţii efectuate între două sau mai
multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara
României.

o Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform


principiului valorii de piaţă. În cadrul unei tranzacţii, al unui
grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot
ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este
respectat, sau pot estima, în cazul în care contribuabilul nu pune
la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a
stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată
respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a
cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile
afiliate pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei. Procedura de
ajustare/estimare şi modalitatea de stabilire a nivelului tendinţei
centrale a pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală
poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele necesare
stabilirii respectării principiului pentru tranzacţiile analizate se
stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală.

o Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România,


declaraţi inactivi conform Codului de procedură fiscală, care
desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt

8
supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute de prezentul cod, dar,
în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor
efectuate. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate
în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA,
destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data
înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere
potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei
impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă
prevăzut la articolul 323 depus de persoana impozabilă după
înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont
ulterior, taxa aferentă:
b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu
a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie,
constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în
momentul înregistrării;

o În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor,


autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină
cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

o În cazul în care se constată că există un abuz de drept,


tranzacţiile implicate în astfel de practici abuzive trebuie
redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi
prevalat în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul. Organele
fiscale competente au dreptul de a anula TVA dedusă în
legătură cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se constată că
dreptul de deducere a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a
invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două
condiţii:
a) tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor
prevăzute de dispoziţiile legale, au drept rezultat garantarea unor
avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor dispoziţii legale;
b) trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al
operaţiunilor în cauză este de a se obţine un avantaj fiscal
9
2.IMPOZITUL PE PROFIT

1. Contribuabili noi :

 persoane juridice străine care au locul exercitării


conducerii efective în România (art 13).
Exemplu: o firma infiintata in Franta devine platitoare de
impozit pe profit in Romania in situatia in care aceasta este
administrată efectiv din Romania. In plus firma va fi
impozitata similar persoanelor juridice romane, asupra
profitului obtinut si din Romania si din strainatate.

 Asocieri cu sau fără personalitate juridică

o asocieri fără personalitate juridică între două sau


mai multe persoane juridice române

o persoana juridică română parteneră într-o asociere cu


personalitate juridică înregistrată într-un stat străin;

 Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele


persoane juridice române:

o Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate de Academia


Română în calitate de fondator unic, cu excepţia activităţilor
economice desfăşurate de acestea

o entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică

10
2. In locul SCUTIRIlOR s-a introdus art.15: REGULI
SPECIALE DE IMPOZITARE

 Venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal

o Organizatiile non profit, pentru:

- donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin


sponsorizare/mecenat

-veniturile din dividende, dobânzi precum și din diferențele de curs


valutar aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;

-venituri din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din


acordarea de împrumuturi potrivit legii de organizare şi
funcţionare;
- veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din
închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi,
reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică,
potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii,
cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;

-sumele colectate de organizaţiile colective autorizate,


potrivit legii, pentru îndeplinirea resposabilităţilor de finanţare a
gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

3. ANUL FISCAL-CLARIFICARI

 Clarificări / detalii cu privire la începerea / încheierea


perioadei impozabile, astfel:
Art 16:
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.

11
(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în
cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
(3) Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă începe:
a) de la data înregistrării acestuia în registrul comerţului, dacă are această obligaţie potrivit
legii;
b) de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi
competente, dacă are această obligaţie, potrivit legii;
c) pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să îşi desfăşoare,
integral sau parţial, activitatea în România, potrivit articolul 8, cu excepţia sediului care,
potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, pentru care perioada impozabilă începe
la data înregistrării în registrul comerţului.

(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal,


perioada impozabilă se încheie:
a) în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor
juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
1. la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti
competente sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele,
în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;
2. la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la
altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea
efect la o altă dată, potrivit legii;
3. la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în
care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
b) în cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operaţiunilor de
lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent;
c) în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, potrivit articolul 8, la data radierii
înregistrării fiscale
(6) Prin excepţie de la prevederile alineat (1) şi (5), în cazul contribuabililor care se dizolvă cu
lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă
procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.

 Termenul de notificare (formularul 014) a modificării


anului fiscal – 15 zile de la data începerii anului fiscal
modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz
(înainte Contribuabilii comunică organelor fiscale
teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puţin 30 de zile
calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat).

12
 Termenul de prescripţie in cazul impozitului pe profit –
modificat la 5 ani + 6 luni (termenul general de prescripţie se
modifică prin Codul de procedură fiscală):
Art 16 (7) În cazul contribuabililor prevăzuţi la alineat (5), dreptul
organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în termen
de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care
se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se
datorează obligaţia fiscală

4.COTA speciala de 5%
 Au fost eliminate din acesta categorie pariurile sportive (art
18)

5.CORECTAREA ERORILOR
Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în
contabilitate se corectează astfel: (art 19)
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe
seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului
la care se referă acestea şi depunerea unei declaraţii rectificative în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
 contabilizare in 2016 venituri de 100.000 omise la inregistrare in
2015
4111=1174 100.000
1174=4411 16.000
Se depune declaratie cod. 101 rectificativa pentru anul 2015
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe
seama contului de profit şi pierdere sunt luate în calcul pentru
determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea
acestora.
 Contabilizare in 2016, venituri omise la inregsitrare in 2016
4111=704 10.000
6911=4411 1.600
Se iau in calcul la stabilirea impozitului pe profit in trimestrul
respectiv din 2016

13
6.FACILITATILE FISCALE:

 Facilitatea pentru activităţile de cercetare-dezvoltare:


Deducerea suplimentară de 50% din cheltuielile eligibile nu se
recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-
dezvoltare (art 20(6))
 O noua categoriie de active se califica pentru scutirea de
impozit a profitului reinvestit: Se poate aplica şi pentru calculatoare
electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de
control şi de facturare (clasa 2..9 din Catalog) , precum şi pentru
programe informatice:

Art 22:
(1) Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare
electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de
control şi de facturare, precum şi în programe informatice, produse
şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar,
şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii
economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se
aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1,
respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

(2) Profitul investit potrivit alineat (1) reprezintă soldul contului de


profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la
începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în
funcţiune a activelor prevăzute la alineat (1). Scutirea de impozit pe
profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe
profit datorat pentru perioada respectivă.

În plus, în NORMELE METODOLOGICE se precizează:

În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, pentru


profitul investit în calculatoare electronice și echipamente periferice,
mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în
programe informatice, scutirea de impozit se aplică pentru cele

14
produse și/sau achiziționate și puse în funcțiune în perioada 1
ianuarie 2016—31 decembrie 2016 inclusiv.

În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal, profitul


contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat până în
trimestrul punerii în funcțiune a activelor menționate la art. 22 alin.
(1) din Codul fiscal, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase
de finanțare ale acestor

Pentru activele menționate la art. 22 alin. (1) din Codul


fiscal,achiziționate în baza contractelor de leasing financiar, scutirea
de impozit pe profit se aplică de către utilizator

Exemplu — pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de


declarare și plată a impozitului pe profit

ALFA achiziționează și pune în funcțiune în luna octombrie 2016 un


echipament tehnologic în valoare de 140.000 lei.
Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016—31 decembrie
2016 este 1.000.000 lei.
La sfârșitul anului 2016 societatea înregistrează un profit impozabil în
sumă de 1.200.000 lei.

1. impozitul pe profit aferent anului 2016:


1.200.000 x 16% = 192.000 lei

2. impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: ținând cont de


faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016—31
decembrie 2016 în sumă de 1.000.000 lei acoperă investiția realizată,
impozitul pe profit scutit va fi:

140.000 x 16% = 22.400 lei;

3.Impozit pe profit datorat = 192.000 lei - 22.400 lei = 169.600 lei

4.repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat

15
de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei
legale:
a) suma aferentă rezervei legale, dacă contribuabilul are obligația
constituirii acesteia potrivit legii.

Partea alocabilă profitului reinvestit = 140.000 lei x 5% = 7.000 lei

b) suma profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:


140.000 lei – 7.000 lei = 133,000 lei.

Valoarea fiscală a echipamentului tehnologic este 140.000 lei care se


amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru
acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru
amortizarea accelerată

 Clarificări cu privire la activele corporale puse în funcţiune


în trimestrele în care se înregistrează pierdere contabilă.
La aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit asupra
profitului reinvestit, in situatia in care in trimestrul in care
activele sunt puse in functiune se inregistreaza pierdere contabila,
iar in trimestrul urmator sau la sfarsitul anului se inregistreaza profit
contabil, impozitul pe profit nu se recalculeaza.(art 22(3))

Exemplu:

In luna ianuarie 2016, ASDS SRL achiziţionează şi pune în funcţiune


un echipament tehnologic la costul de 10.000 lei. In primul trimestru
al anului, entitatea inregistreaza pierdere contabila de 20.000 lei, iar
rezultatul fiscal este de 30.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar
societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul celui de-al doilea trimestru, societatea înregistrează profit
contabil de 30.000 lei.
Având în vedere faptul că in trimestrul in care s-a achizitonat activul
se inregistreaza pierdere contabila, impozitul pe profit scutit este 0.
Astfel, impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016 este de
4.800 lei (30.000 lei x 16%).

16
Chiar daca la 30 iunie 2016 entitatea înregistrează profit contabil
de 30.000 lei, impozitul pe profit nu se recalculeaza.

7.VENITURI NEIMPOZABILE LA CALCULUL


IMPOZITULUI PE PROFIT-ELEMENTE NOI (art 23):

 dividendele primite de la o persoană juridică română;


(A fost eliminata conditia de detinere 10% din capital pentru o
perioada de minim un an).

 valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând


majorarea valorii nominale a titlurilor de participare
existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la
care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la
data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului
social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de
participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare
pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la litera i) şi j);

De asemenea, în NORMELE METODOLOGICE se


precizează:
În aplicarea prevederilor art. 23 lit. c) din Codul fiscal, titlurile de
participare sunt cele definite potrivit art. 7 pct. 40 din Codul
fiscal. În cazul majorării capitalului social la persoana juridică la
care se dețin titlurile de participare, se au în vedere următoarele:
a) valoarea fiscală a titlurilor de participare noi este valoarea de
înregistrare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
b) sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de
participare existente se adaugă la valoarea de achiziție sau de
aport a acestora.

17
Exemplu:
În anul 2016, societatea A a achiziționat de pe piața reglementată
un număr de 10.000 de acțiuni ale societății B la un preț unitar
de 100 lei/acțiune.
Societatea B comunică societății A faptul că, în conformitate cu
hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul
social al societății B prin încorporarea profitului în sumă de
800.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de
participare noi, societatea A primind 8.000 de acțiuni la valoarea
nominală de 100 de lei. Societatea A deține 5% din titlurile de
participare ale societății B.
Ulterior, societatea A vinde titlurile deținute la societatea B la o valoare de 350 lei/acțiune.
Contabil Fiscal
Achiziția titlurilor de -
participare: 10.000 titluri x
100lei/titlu = 1.000.000 lei

261 = 512 1.000.000 lei


Primirea acțiunilor de la B: Veniturile înregistrate de
OMFP 1802/2014, art 264(3): societatea A în sumă de
Acțiunile și alte imobilizări 800.000 lei ca urmare a
financiare primite fără plată, majorării capitalului social la
potrivit legii, se evidențiază în societatea B reprezintă
conturile de active și venituri venituri neimpozabile
(contul 768 „Alte venituri potrivit art. 23 lit. c) din Codul
financiare”). fiscal, acestea urmând să fie
impozitate la momentul
261 = 768 800.000 lei vânzării titlurilor de
participare respective.

Vânzarea titlurilor: 800.000 lei


-preț vânzare:18.000 acțiuni
x350 lei/act = 6.300.000 lei

18
461 = 7641 6.300.000 lei

-scoaterea din evidență


pentru costul de 1.000.000 lei
+ 800.000 lei = 1.800.000 lei

6641 = 261 1
la momentul vânzării titlurilor nu sunt îndeplinite
condițiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal
(contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la
care are titlurile de participare), deci venitul de 800.000 lei
devine impozabil la momentul cesionării.

Profit impozabil = 6.300.000 lei – 1.800.000 lei + 800.000


=5.300.000 lei.

Exemplu:
Societatea A a achiziționat de pe piața reglementată un număr de
8.000 de acțiuni ale societății B la un preț unitar de 150
lei/acțiune.
Societatea B comunică societății A faptul că, în conformitate cu
hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul
social al societății B prin încorporarea rezervelor în sumă de
500.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de
participare noi, societatea A primind 5.000 de acțiuni la valoarea
nominală de 100 lei. Societatea A deține 5% din titlurile de
participare ale societății B.
Ulterior, societatea A vinde titlurile deținute la societatea B la o valoare de 250 lei/acțiune.
Contabil Fiscal
Achiziția titlurilor de lei
participare: 8.000 titluri x
150 lei/titlu = 1.200.000 lei

19
261 = 512 1.200.00
-Primirea acțiunilor de la B: Suma de 500.000 lei
OMFP 1802/2014, art reprezentând valoarea
264(31): Acțiunile primite de titlurilor de participare noi,
entitate ca urmare a înregistrate de societatea A în
încorporării rezervelor sau rezerve, potrivit
primelor de capital, în reglementărilor contabile, ca
capitalul social al societății la urmare a majorării capitalului
care sunt deținute social la societatea B nu
participațiile, se evidențiază în reprezintă elemente similare
contabilitate pe seama veniturilor potrivit art. 23
conturilor de active lit. c) din Codul fiscal,
corespunzătoare naturii acestea urmând să fie
participației deținute, respectiv impozitate la momentul
de rezerve (contul 106). La vânzării titlurilor de
cedarea acțiunilor respective, participare respective.
contravaloarea rezervelor
corespunzătoare se transfera la
venituri (106=768) (introdus
de OMFP 4160/2016).

261 = 106 500.000 lei


Vânzarea titlurilor: Nu sunt îndeplinite condițiile
-preț vânzare:13.000 acțiuni de la art. 23 lit. i) din Codul
x250 lei/act = 3.250.000 lei fiscal, deci sumele
reprezentând valoarea
461 = 7641 3.250.000 lei titlurilor de participare noi
primite de societatea A în
-scoaterea din evidență valoarea de 500.000 lei se
pentru costul de 1.200.000 lei impozitează la momentul
+ 500.000 lei = 1.700.000 lei vânzării titlurilor de
participare.
6641 = 261 1.700.000 lei
Iar:
-transferul rezervelor la Veniturile reprezentând
venituri: anularea rezervei potrivit

20
reglementărilor contabile, sunt
106 = 768 500.000 lei venituri neimpozabile
potrivit art. 23 lit. d) din
Codul fiscal: ...veniturile
reprezentând anularea
rezervei înregistrate ca
urmare a participării în
natură la capitalul altor
persoane juridice sau ca
urmare a majorării
capitalului social la persoana
juridică la care se deţin
titlurile de participare

Profit impozabil = 3.250.000 –


1.700.000 + 500.000 =
2.050.000 lei

 venituri din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea


cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
√ veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare
a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca
urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care
se deţin titlurile de participare

 veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din


reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor
necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
 sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor;

21
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele
îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali aflaţi în evidenţa
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului;
 veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat
străin, în condiţiile în care se aplică prevederile convenţiei de
evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin
respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare
a dublei impuneri metoda scutirii;
 sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din
aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu ocazia reducerii
capitalului social, potrivit legii.

8.CATEGORII DE CHELTUIELI (Art.25)

8.1 Cheltuieli deductibile integral

 Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate


cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere,
cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
 Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum
sunt definite potrivit titlului IV sunt cheltuieli deductibile
pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor
reglementate la alin. (3) şi (4).

8.2.CHELTUIELI CU DEDUCTIBILITATE LIMITATE(art


25(3))

22
 Simplificare baza de calcul deductibilitate cheltuieli protocol:
Profitul contabil+cheltuielile cu impozitul pe
profit+cheltuielile de protocol
In cadrul cheltuileilor de protocol se includ si cheltuielile
înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
Exemplu:
ALFA a inregistrat în trimestrul I din 2016 venituri totale de
300.000 lei şi cheltuieli în sumă de 290.000 lei. ALFA a acordat
unui grup de 5 clienţi cadouri a caror valoare individuala este de
60 lei.

Cheltuielile de protocol totale = 5 x 60 lei = 300 lei.

Din punct TVA: valoarea fiecărui cadou este sub plafonul de


100 lei. Concluzie: NU se colecteaza TVA.

Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de


protocol= 300.000 lei – 290.000 lei + 300 lei = 10.300 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x 10.300 lei = 206 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 300 lei – 206 lei = 94
lei, parte pentru care nu se mai analizează nimic din punct de
vedere TVA deoarece TVA se deduce în limita celor 100 lei

Exemplu:
ALFA a inregistrat în trimestrul I din 2016 venituri totale de
300.000 lei şi cheltuieli în sumă de 290.000 lei. ALFA a acordat
in luna martie unui grup de 10 clienţi cadouri a caror valoare
individuala este de 130 lei.

Cheltuielile de protocol totale = 10 x 130 lei = 1.300 lei


TVA = 1.300 x 20% = 260 lei
Achizitia:

23
1.300 lei 623 = 401
260 lei 4426

Din punct TVA: pentru diferenta de (130 lei – 100 lei) x 10


clienti = 300 lei, colectam TVA = 300 lei x 20% = 60 lei
623 = 4427 60 lei

TVA colectata de 60 lei va fi evidentiata in decontul TVA din


martie 2016.

Cheltuieli protocol totale = 1.300 lei + 60 lei = 1.360 lei

Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de


protocol = 300.000 lei - 290.000 lei + 1.360 lei = 11.360 lei

Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x 11.360 lei = 227 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 1.360 lei – 227 lei=


1.133 lei

 Cota cheltuielilor sociale se majoreaza la 5% (înainte


2%)aplicata asupra cheltuielilor cu salariile:
NOUTATI: Intră sub incidenţa acestei limite și următoarele cheltuieli
cu:

o contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament,


inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii
proprii şi membrii lor de familie,
o alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza
contractului colectiv de muncă sau a unui regulament
intern;

Exemplu:
ALFA prezintă la sfârșitul trimestrului I 2016 următoare situație:

24
-total venituri 400.000 lei
-total cheltuieli 360.000 lei
În cheltuielile totale se includ următoarele cheltuieli sociale
efectuate în trimestrul I: ajutor înmormântare 5.000 lei și ajutor
pentru naștere 4.000 lei.
Cheltuieli cu salariile personalului 40.000 lei
1.Rezultat contabil= 400.000 lei - 360.000 lei = 40.000 lei

2.Cheltuieli sociale deductibile = 40.000 lei x 5% = 2.000 lei


3.Cheltuieli sociale nedeductibile = 9.000 lei – 2.000 lei = 7.000
lei
4.Rezultat fiscal = 40.000 lei + 7.000 lei = 47.000 lei
5.Impozit pe profit trimestrul I 2016 = 47.000 lei x 16% = 7.520
lei

 cheltuieli deductibile cu tichete de masa si vouchere de vacanta


acordate potrivit legii

 scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din


manipulare/depozitare, potrivit legii;

 pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum


proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui
serviciu

 cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică


consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau,
în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi
consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul
distribuţiei energiei electrice

 in cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate


reprezentând diferenţe de curs valutar înregistrate ca urmare a
derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra
25
diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu
decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente;

Remarca: Daca o entitate detine mai multe autoturisme „cu


folosinta mixta” luate in leasing financiar, trebuie sa tina
evidenta analitica a cheltuielilor si veniturilor din diferente de
curs valutar pentru fiecare autoturism in parte. Limitarea de 50%
nu poate fi aplicata „la global” asupra conturilor sintetice de
diferente de curs. La un anumit contract de leasing ar putea
rezulta castig din diferente de curs, la alt contract de leasing ar
putea rezulta pierdere neta, iar entitatea trebuie sa aplice
limitarea de 50% asupra pierderii nere si nu sa o compenseze cu
surplusul de la celalalt contract de leasing.

Exemplu:
La 31.01.2016, ia nastere o datorie leasing financiar pentru
un autoturism, in cont 167 in valoare 88.000 lei
echivalentul a 20.000 eur la curs 4,4 lei/eur
2133 = 167 88.000
Factura ratei 1 pentru echivalentul a 1.000 eur la un curs de
4,3 lei/eur in 15.02.2016
167 = % 4.400 (1.000 eur x 4,4)
404 4.300 (1.000 eur x 4,3)
768 100
Evaluare la 28.02.2016, curs 4,45 lei/eur
19.000 euro *4,45= 84.550 lei
Cont 167 valoare 83.600 = 88.000 lei – 4.400 lei
668 = 167 950 (84.550 lei - 83.600 lei)
Se deduce 50% din 850 lei= 425 lei (850 =950-100)
Codul vechi se deducea 50%*950=475 lei

 S-au eliminat limitele fiscale pentru:

26
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de
pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei
a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în
limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an
fiscal, pentru fiecare participant
Acestea sunt integral deductibile deoarece sunt considerate
cheltuieli cu salariile.

8.3.CHELTUILEI NEDEDUCTIBILE

Elemente NOI:

 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi


penalităţile, datorate către autorităţile române/străine, cu
excepţia celor aferente contractelor încheiate cu aceste
autorităţi

 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a


mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului
VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care
stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare
dintre următoarele situaţii/condiţii:

1. au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor


cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare;
3. au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii;
4. au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii

 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situaţia în


care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară
identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal

27
se iau în calcul cheltuielile de conducere şi administrare,
precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau
proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul
veniturilor înregistrate de contribuabil;

 cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă


sau alte servicii, prestate de o persoană situată într-un stat cu
care România nu are încheiat un instrument juridic în baza
căruia să se realizeze schimbul de informaţii. Aceste
prevederi se aplică numai în situaţia în care cheltuielile sunt
efectuate ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind
artificiale conform articolul 11 alineat (3);

 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor,


pentru partea neacoperită de provizion, potrivit articolul 26,
precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat
printr-o sentinţă judecătorească, în conformitate cu prevederile
Legii numarul 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la
moştenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu
asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează
întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare

 In cazul cheltuielilor de sponsorizare/mecenat, burse private


a fost majorata una dintre limite de la 3/000 din cifra de
afaceri la 5/000. Prevederile referitoare la recuperarea

28
cheltuielilor de sponsorizare neutilizate in urmatorii 7 ani
raman valabile.

REMARCA: Dpdv TVA


Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau
mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în
cursul unui an calendaristic se încadrează în limita 5‰ din cifra de
afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de
deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării
este considerat a fi în străinătate. Încadrarea în plafon se determină pe
baza datelor raportate prin deconturile de TVA depuse pentru un an
calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici
bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv
se colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în
decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului
respectiv.

Exemplu:
O firmă plătitoare de impozit pe profit încheie în calitate de
sponsor un contract se sponsorizare în sumă de 20.000 lei. Cifra
de afaceri în trimestrul I 2016 este 1.000.000 lei, cheltuielile
deductibile 760.000 lei.
1.Rezultat fiscal = 1.000.000 lei - 760.000 lei + 20.000 lei =
260.000 lei.
2.Impozit pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu
sponsorizarea = 260.000 lei x 16% = 41.600 lei.
3.Condiții fiscale de decucere:
-0,5% din CA = 0,5% x 1.000.000 lei = 5.000 lei
-20% din impozit pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu
sponsorizarea = 20% x 41.600 lei = 8.320 lei
-min (5.000 lei; 8.320 lei) = 5.000 lei
4.Impozit pe profit datorat trimesrul I 2016 = 41.600 lei - 5.000
lei = 36.600 lei

29
 cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un
document emis de un contribuabil declarat inactiv conform
prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia celor
reprezentând achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de
executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la
persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit
Legii numarul 85/2014;

 cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către


organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care
au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care
depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele
prevăzute de lege şi la alineat (1);

9. Provizioane/Ajustari pentu depreciere si Rezerve (Art.26)

9.1. Ajustari
Termen nou ajustari pentru deprecierea creantelor in loc de
provizion

DEDUCTIBILITATI NOUTATI:

 Sunt deductibile ajustările pentru deprecierea creanţelor,


înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita
unui procent de 30% din valoarea acestora, daca creanțele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1.sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la
data scadenţei;
2.nu sunt garantate de altă persoană;
3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;

30
REMARCA:
1.S-au eliminat prevederile din VECHIUL COD FISCAL:
a) sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004
b)au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului”.
CONCLUZIE: Incepand cu 1 ianuarie 2016, chiar daca venitul
aferent creantei este neimpozabil, firma va putea deduce
cheltuiala cu ajustarea in limita celor 30%.
2.In MOf nr 988 din 31 decembrie 2015 a fost publicata Legea
358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care a adus o
serie de modificari:
2.1.ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile conf Art
26 (30% sau 100%) pentru toate creanţele înregistrate potrivit
reglementărilor contabile, nu doar pentru cele aferente clientilor
rezultate din vanzari de stocuri sau servicii.
2.2.Legea 358/2015 precizeaza ca ajustarile pentru deprecierea altor
creante decat cele fata de clienti sunt deductibile doar daca creanta
se naste dupa 1 ianuarie 2016

Exemplu:
La data de 20 februarie 2015 ALFA a vandut marfuri unui client la
pretul de vanzare de 100.000 lei, TVA 24%, termenul de incasare al
creanţei fiind negociat la 30 de zile. La data de 31 decembrie 2015
ALFA nu incasase inca contravaloarea marfurilor vandute.

Contabil Fiscal
Anul 2015
Vanzarea: Nu constituie o ajustare pentru
4111 = 707 100.000 lei depreciere, deoarece creanta
4427 24.000 lei fiind inclusa in venitul impozabil
este nedeductibila.

31
Anul 2016
In ianuarie: In primul trimestru an 2016
Trecerea clientilor in clienti ALFA va avea o cheltuiala
incerti: deductibila de 37.200 lei.

4118 = 4111 124.000 lei

Constituirea ajustarii pentru


depreciere pentru 124.000 lei x
30 % = 37.200 lei:

6814 = 491 37.200 lei

 ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit


reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, dacă creanţele îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1. sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii
judecătoreşti prin care se atestă această situaţie, sau la o persoană
fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază
de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
REMARCA:
1.Avand in vedere prevederile Legii 151/2015 privind procedura
insolventei persoanelor fizice, publicata in MOf nr 464 din 26 iunie
32
2015 si care intra in vigoare in 25 decembrie 2015 (la sase luni de la
publicare), Noul Cod fiscal introduce posibilitatea ca o entitate care
are sume de incasat de la persoane fizice sa isi poata constitui o
ajustare pentru deprecierea creantei pe care sa si-o deduca din punct
de vedere fiscal la calculul impozitului pe profit.
2.S-au eliminat prevederile din VECHIUL COD FISCAL:
a) sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007
b)au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului

Exemplu:
La data de 20 septembrie 2015 ALFA a vandut marfuri unui client la
pretul de vânzare de 60.000 lei, TVA 24%.Scadenta a fost fixata la 60
de zile. ALFA nu a incasat creanta la data scadentei. La data de 15
ianuarie 2016 a fost declarata procedura de deschidere a falimentului
pentru client. Pe 20 mai 2016 ALFA încaseaza creanta integral.

Contabil Fiscal
Anul 2015
Vanzarea pe 20 septembrie
2015 :
4111 = 707 60.000 lei
4427 14.400 lei

Ianuarie 2016
15 ianuarie 2016: In primul trimestru din 2016
Trecerea clientilor in clienti cheltuiala deductibila va fi de
incerti: 74.400 lei.
4118 = 4111 74.400 lei

Constituirea ajustarii pentru


depreciere pentru toata suma:
6814 = 491 74.400 lei
Mai 2016
20 mai 2016: Intrucat la inregistrarea initiala a

33
Incasarea: ajustarii pentru depreciere firma
a dedus o cheltuială de 74.400
5121 = 4118 74.400 lei lei, in trimestrul II din 2016 va
inregistra un venit impozabil de
Anularea ajustarii: 74.400 lei.

491 = 7814 74.400 lei

 ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile


constituite pentru situaţiile în care:
1. sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare. (inainte erau
nedeductibile integral);

√ Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor:

o pentru partea neacoperită de provizion, sunt nedeductibile

o In urmatoarele situatii, pierderile rezultate sunt deductibile:


- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o
sentinţă judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la
moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează
întreg patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)

34
Dpdv TVA:

Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de


impozitare in cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate NU poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi
confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța
creditorului este modificată sau eliminată. (NOU)

Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii


judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare iar, în cazul
falimentului beneficiarului, începând cu data pronunțării hotărârii
judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după
caz.

În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de


confirmare a planului de reorganizare sunt încasate sume aferente
creanțelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se
anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective prin
Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.
Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data
faptului generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele
în vigoare la data operaţiunii de bază care a generat astfel de
evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat la baza creanţelor
neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA
aplicabilă pentru efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei
neîncasate înregistrate în soldul debitor al contului 4111 sau al
contului 4118 existent la data începerii formalităţilor de declarare
în stare de faliment a clientului.

Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu


valorile înscrise cu semnul minus care, în această situaţie, nu
trebuie să fie transmise şi clienţilor.

35
Pe aceste facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se
înscrie menţiunea „ajustare baza de impozitare”. Factura de
ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi considerată o
factură de stornare.

Pe factura de ajustare se trec următoarele informaţii necesare


pentru identificarea operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera
d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.

Ajustarea bazei de impozitare se raporteaza in decontul de TVA -


rand 16 „Regularizări taxă colectată”.

Facturile emise pentru ajustarea bazei de impozitare NU trebuie


raportate în Declaraţiile informative 394 intrucat intrucat clientul
declarat în stare de faliment este radiat de la Registrul comerţului.

Exemplu:
Pe data de 20 septembrie 2015 ALFA a vandut marfuri unui client la
pretul de vânzare de 60.000 lei, TVA 24%. Scadenta a fost fixata la
60 de zile. La expirarea celor 60 de zile AGA ia decizia de a actiona
clientul in instanta. Pe data de 15 decembrie 2015 a fost declarata
procedura de deschidere a falimentului pentru client pe baza
hotararii judecătoresti. Pe data de 15 iulie 2016 procedura de faliment
a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

Contabil Fiscal
Anul 2015
Vanzarea pe 20 septembrie In trimestrul IV din 2015
2015 : cheltuiala deductibila va fi de
4111 = 707 60.000 lei 74.400 lei.
4427 14.400 lei

decembrie 2015:

36
Trecerea clientilor in clienti
incerti:
4118 = 4111 74.400 lei

Constituirea ajustarii pentru


depreciere pentru toata suma
(100%):
6814 = 491 74.400 lei
Anul 2016
Mai 2016: In trimestrul II din 2016 ALFA
va inregistra:
Scoatarea din evidena a
creantei neincasate: -o cheltuiala deductibila de
654 = 4118 60.000 lei 60.000 lei

-un venit impozabil de 74.400


Ajustarea TVA colectata: lei (la inregistrarea initiala a
ajustarii pentru depreciere s-a
4118 = 4427 (14.400 lei) dedus o cheltuială de 74.400 lei)

Anularea ajustarii:

491 = 7814 74.400 lei

Remarca: Daca NU exista o hotarare judecatoreasca definitiva si


irevocabila de inchidere a falimentului si firma scoate din evidenta
creanta:

-TVA aferenta facturii neincasate nu se ajusteaza


- cheltuiala totala de 74.400 lei este nedeductibila.

9.2. Rezervele
 Rezerva legala
o a fost simplificat modul de calcul al rezervei legale: 5%
din profitul contabil plus cheltuiala cu impozitul pe
profit

37
o la reducerea capitalului social, rezerva legala se considera
element similar veniturilor si se impoziteaza
proportional. Nu se impoziteaza daca in urma efectuării
unor operaţiuni de reorganizare, prevăzute de lege,
rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a
cincea parte din capitalul social:

(8) Prin excepţie de la prevederile alineat (5), în cazul în care nivelul


capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului a fost
diminuat, partea din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a
fost anterior dedusă, reprezintă elemente similare veniturilor.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică în situaţia în care, ca
urmare a efectuării unor operaţiuni de reorganizare, prevăzute de lege,
rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a cincea parte
din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, sau în situaţia
în care rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează
utilităţi societăţilor care se restructurează, se reorganizează sau se
privatizează este folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a
creanţelor

 Rezervele din facilitati fiscale


Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire sau pentru
acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile
prezentului alineat, aceste sume se impozitează ca elemente similare
veniturilor în perioada fiscală în care sunt utilizate. În situaţia în
care sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în
calcul la rezultatul fiscal al lichidării.

10. DOBANZI SI DIFERENTE DE CURS VALUTAR (art 27)

38
 Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul
împrumutat se includ şi creditele/împrumuturile cu termen de
rambursare peste un an pentru care, în convenţiile încheiate,
nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (deci credite mai
mari de un an fara dobanda)

 In capitalul împrumutat se includ şi creditele/împrumuturile


care au un termen de rambursare mai mic de un an, în
situaţia în care există prelungiri ale acestui termen, iar
perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de
rambursare anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care
le prelungesc, depăşeşte un an. În acest caz, impozitul pe
profit SE RECALCULEAZĂ ŞI PENTRU PERIOADA DE
RAMBURSARE ANTERIOARĂ PRELUNGIRII .

 În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar


depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, pierderea netă
va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile, deductibilă potrivit
alineat.

 În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste


3 sau capitalul propriu are o valoare negativă, cheltuielile cu
dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
nedeductibile.

 nivelul ratei dobânzii anuale de 4%, pentru împrumuturile


în valută.

 Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie


sau în costul de producţie al unui activ cu ciclu lung de
fabricaţie, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, nu intră
sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

11. AMORTIZAREA FISCALA (art 28)

39
 Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor
informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară sau degresivă

 Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de clienţi,


recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, se amortizează pe durata
acestor contracte.

 Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei


imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară pe perioada din contract/durata de utilizare
rămasă. În cazul în care cheltuielile ulterioare sunt recunoscute
în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale după
expirarea duratei de utilizare, amortizarea fiscală se determină pe
baza duratei normale de utilizare stabilite de către o comisie
tehnică internă sau un expert tehnic independent.

 În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca


imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul cheltuielilor
cu amortizarea pe o perioadă de maximum 5 ani.

 în cazul investiţiilor efectuate la mijloace fixe utilizate în


asocieri fără personalitate juridică amortizarea se calculează
de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe
durata normală de utilizare, după caz, urmând să se aplice
prevederile articolul 34

 pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub


forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii
parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de
40
beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală se calculează
pe baza valorii rămase majorate cu investiţiile efectuate, a
metodei de amortizare utilizată pentru mijlocul fix îmbunătăţit,
pe durata normală de utilizare rămasă. În cazul în care
investiţiile se efectuează la mijloace fixe amortizabile pentru
care durata normală de utilizare este expirată, amortizarea fiscală
se determină pe baza metodei de amortizare corespunzătoare
mijlocului fix îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare
stabilită de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic
independent;

 în cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim


de conservare, în funcţie de politica contabilă adoptată, valoarea
fiscală rămasă neamortizată la momentul trecerii în conservare
se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă, începând
cu luna următoare ieşirii din conservare a acestora, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscală;

 prin excepţie de la prevederile litera a), mijloacele fixe


amortizabile transferate în cadrul operaţiunilor de
reorganizare, prevăzute la articolul 32 şi 33, se amortizează prin
continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului
transferului, începând cu luna efectuării transferului,
respectiv prin continuarea regimului de conservare potrivit litera
k), după caz

 Prin excepţie de la prevederile articolul 7 pct. 44 şi 45, în situaţia


în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
contribuabilul deduce subvenţia guvernamentală la calculul
valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea rezultată este şi
valoare fiscală.

12. Rezultatul fiscal al Sediului permanent (Art.36)

41
 În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, nu se
determină dacă activităţile unui nerezident în România vor fi pe
o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent,
veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în
considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata
legală de 6 luni sau termenul prevăzut în convenţia de evitare a
dublei impuneri, după caz, sunt depăşite. Din impozitul pe profit
datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii, se scad,
dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului
permanent, potrivit titlului VI, sumele reprezentând impozite cu
reţinere la sursă

13. Veniturile unei persoane juridice străine obţinute din


transferul proprietăţilor imobiliare situate în România sau al
oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, veniturile din
exploatarea resurselor naturale situate în România şi veniturile
din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română (art 38)

 Persoanele juridice străine au obligaţia de a plăti impozit pe


profit pentru rezultatul fiscal aferent următoarelor
activităţi/operaţiuni:
a) transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, inclusiv din
închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii sau a oricăror drepturi
legate de această proprietate imobiliară;
b) vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la
articolul 23 litera i), în următoarele cazuri:
1. nu se face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are
încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;
2. între România şi statul de rezidenţă al persoanei juridice străine care
înstrăinează titlurile de participare nu este încheiată convenţie de
evitare a dublei impuneri;

42
3. dreptul de impozitare revine României, în condiţiile aplicării
prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
c) exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv
vânzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.
(2) Persoana juridică străină care obţine veniturile menţionate la
alineat (1) are obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit, potrivit
articolul 41 şi 42.

14.Evitarea dublei impuneri (art.39)


 Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit,
dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei
impuneri încheiate între România şi statul străin.

 Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat


străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse
unui impozit cu reţinere la sursă care, potrivit prevederilor
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu
un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie
prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda
creditului, impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie
indirect, prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se scade din
impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului
titlu.

 Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un


an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin
aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 (16%) la
profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în
conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu, sau la
venitul obţinut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul
pe profit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit
statului străin, dacă se prezintă documentaţia corespunzătoare,
conform prevederilor legale, care atestă plata impozitului în
străinătate.
43
Totodata in NORMELE METODOLOGICE se precizeaza:
Din punct de vedere fiscal, la sfârșitul anului fiscal,
operațiunile efectuate prin intermediul unor sedii
permanente din străinătate ale persoanelor juridice române,
înregistrate în cursul perioadei în monedă străină, respectiv
veniturile,cheltuielile, alte sume impozabile sau
deductibile, cât și impozitul plătit se convertesc în lei prin
utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de
Banca Națională a României

persoană juridică română care desfășoară activități printr-


un sediu permanent într-un alt stat calculează rezultatul
fiscal la nivelul întregii societăți, potrivit dispozițiilor
titlului II din Codul fiscal. În scopul acordării creditului
fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul
calculează profitul impozabil și impozitul pe profit
aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu
reglementările fiscale din România

Limitarea prevăzută la art. 39 alin. (6) din Codul fiscal va


fi calculată separat pentru fiecare sursă de venit. În
scopul aplicării acestei prevederi, toate veniturile
persoanei juridice române a căror sursă se află în
aceeași țară străină vor fi considerate ca având aceeași
sursă.

 Când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un


stat străin prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit
prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de
România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar
respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei
impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe
profit în România.
Exemplu:
Un contribuabil desfășoară activități atât în România, cât și în țara
44
străină X (cota 30%) unde realizează venituri printr-un sediu
permanent, precum și din alte surse, în mod independent de sediul
permanent. Contribuabilul aplică prevederile convenției de evitare a
dublei impuneri, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare
a dublei impuneri metoda creditului. Sumele au fost transformate în lei
prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca
Națională a României.
Pentru sediul permanent:
— profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din țara
străină X, este de 200.000 lei
—profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea
română, este de 160.000 lei, deoarece legislația română privind
impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt
deductibile în țara străină X;
Alte venituri realizate din țara X:
— venituri din dobânzi: 20.000 lei (cota 10%)
Pentru activitatea desfășurată atât în România, cât și în țara străină X
situația este următoarea:
— profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea
română, este de 2.000.000 lei

Tara straina X– cota impozit Romania – cota impozit 16%


30%
Sediul permanent
-profit impozabil aferent anului -profit impozabil aferent anului
2016, conform regulilor din țara 2016, conform regulilor din legea
străină X, este de 200.000 lei; română, este de 160.000 lei,
deoarece legislația română
privind impozitul pe profit
permite deducerea unor cheltuieli
care nu sunt deductibile în țara
străină X
- impozit pe profit pentru anul -impozit pe profit pentru anul
2016, conform regulilor din țara 2016, conform prevederilor din
străină X = 200.000 lei x 30% legea română = 160.000 lei x
=60.000 lei 16%= 25.600 lei
Alte venituri

45
- venituri din dobânzi: 20.000 lei
-impozit de 10% cu reținere la
sursă pentru veniturile din
dobânzi = 20.000 lei x 10% =
2.000 lei
Activitatea desfășurată atât în România, cât și în țara străină X
Profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea
română, este de 2.000.000 lei, respectiv 160.000 profit impozabil al
sediului permanent și 1.840.000 lei profit impozabil pentru
activitatea din România
impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din legea
română = 2.000.000 lei x 16% = 320.000 lei

Suma maximă reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda


contribuabilului = 25.600 lei impozit pe profit + 2.000 lei impozit cu
reținere la sursă = 27.600 lei.

Total impozit plătit în străinătate = 60.000 lei impozit pe profit +


2.000 lei impozit cu reținere la sursă = 62.000 lei

Deoarece suma de 62.000 lei este mai mare decât limita maximă de
27.600 lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern,
contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii
activități suma de 27.600 lei, respectiv 320.000 lei – 27.600 lei =
292.400 lei.

15.Declararea şi plata impozitului pe profit (art 41)

 Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a


impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate
trimestrial si determina plăţile anticipate trimestriale în sumă de
o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent,
efectueaza platile anticipate până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu
46
excepţia plăţii anticipate aferente trimestrului IV care se
declară şi se plăteşte până la data de 25 decembrie, respectiv
până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat

Prin excepţie de la prevederile alineat (8), contribuabilii care aplică


sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alineat
(2) şi care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute la alineat
(3), înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe
profit anual, pentru cel de-al doilea an al perioadei obligatorii
efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul
sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului
contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I - III.
Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei
privind impozitul pe profit prevăzut la articolul 42.

 Contribuabilii care au optat, in conformitate cu legislatia


contabila in vigoare, pentru un exercitiu financiar diferit de
anul calendaristic au obligatia sa depuna o declaratie anuala de
impozit pe profit si sa plateasca impozitul pe profit aferent
anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia
luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, cu
urmatoarele exceptii:
o Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale,
organizatiile patronale, care au obligatia sa depuna
declaratiasi sa plateasca impozitul pe profit aferent anului
fiscal respectiv pana la data de 25 a celei de-a doua luni
inclusiv de la inchiderea anului fiscal modificat
o Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura
cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si
viticultura care au obligatia sa depuna declaratia si sa
plateasca impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv

47
pana la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la
inchiderea anului fiscal modificat.

Totodata, in NORMELE METODOLOGICE se precizează:

a)contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit


trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplică și
următoarele reguli de declarare și plată a impozitului pe profit:

(i) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua lună a


trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic
respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are
obligația declarării și plății impozitului pe profit până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului
calendaristic respectiv;

Exemplu:
Un contribuabil a optat, în conformitate cu legislația contabilă în
vigoare, în anul 2016, pentru un exercițiu financiar diferit de anul
calendaristic. Astfel, contabil, exercițiul financiar este perioada 1 mai
2016—31 aprilie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal,
optează și pentru modificarea anului fiscal.

Contribuabilul comunică organelor fiscale competente, în data de 10


mai 2016, opțiunea ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar.
a) pentru primul an fiscal modificat:
(i) luna aprilie 2016 (prima luna din trimestru) va constitui un
trimestru, pentru care contribuabilul are obligația declarării și plății
impozitului pe profit, până la data de 25 iulie 2016 (prima luna
următoare încheierii trimestrului aprilie –iunie);

(ii) declarația privind impozitul pe profit, formularul „101” va


cuprinde veniturile și cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016
—31 aprilie 2017, iar termenul de depunere a declarației și de plată a
impozitului pe profit aferent este până la data de 25 iulie 2017,
inclusiv;
b) perioada 1 mai 2017—31 aprilie 2018 reprezintă următorul an

48
fiscal modificat, format din trimestrele mai—iulie 2017, august 2017
—octombrie 2018, noiembrie—ianuarie 2018, februarie—aprilie
2018.

(ii) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a treia lună a


trimestrului calendaristic, primele două luni ale trimestrului
calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care
contribuabilul are obligația declarării și plății impozitului pe profit
până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului
calendaristic respectiv;
Exemplu:

Un contribuabil a optat, în conformitate cu legislația contabilă în


vigoare, în anul 2016, pentru un exercițiu financiar diferit de anul
calendaristic. Astfel, contabil, exercițiul financiar este perioada 1 iunie
2016—31 mai 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, optează
și pentru modificarea anului fiscal.

Contribuabilul comunică organelor fiscale competente, în data de 10


iunie 2016, opțiunea ca anul fiscal să corespundă exercițiului
financiar.
a) pentru primul an fiscal modificat:
(i) lunile aprilie și mai 2016 (primele 2 luni din trimestru) vor
constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligația
declarării și plății impozitului pe profit, până la data de 25 iulie 2016
(prima luna următoare încheierii trimestrului aprilie –iunie);

(ii) declarația privind impozitul pe profit, formularul „101” va


cuprinde veniturile și cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016
—31 mai 2017, iar termenul de depunere a declarației și de plată a
impozitului pe profit aferent este până la data de 25 iulie 2017,
inclusiv;
b) perioada 1 iunie 2017—31 mai 2018 reprezintă următorul an
fiscal modificat, format din trimestrele iunie—august 2017,
septembrie 2017—noiembrie 2018, decembrie—februarie 2018,
martie—mai 2018.

49
b)contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit
anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pentru primul
an fiscal modificat, aplică și următoarele reguli de declarare și
plată a impozitului pe profit:

(i) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua lună a


trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic
respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are
obligația declarării și efectuării plăților anticipate, în sumă de
1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, până la
data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului
calendaristic respectiv;

Exemplu:

Un contribuabil a optat, în conformitate cu legislația contabilă în


vigoare, în anul 2016, pentru un exercițiu financiar diferit de anul
calendaristic. Astfel, contabil, exercițiul financiar este perioada 1 mai
2016—31 aprilie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal,
optează și pentru modificarea anului fiscal.

Contribuabilul comunică organelor fiscale competente, în data de 10


mai 2016, opțiunea ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar.
a) pentru primul an fiscal modificat:
(i) luna aprilie 2016 (prima luna din trimestru) va constitui un
trimestru, pentru care contribuabilul are obligația declarării și
efectuării plății anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit
datorat pentru anul 2015, până la data de 25 iulie 2016 (prima luna
următoare încheierii trimestrului aprilie –iunie);

(ii) declarația privind impozitul pe profit, formularul „101” va


cuprinde veniturile și cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016
—31 aprilie 2017, iar termenul de depunere a declarației și de plată a
impozitului pe profit aferent este până la data de 25 iulie 2017,
inclusiv;
b) perioada 1 mai 2017—31 aprilie 2018 reprezintă următorul an

50
fiscal modificat, format din trimestrele mai—iulie 2017, august 2017
—octombrie 2018, noiembrie—ianuarie 2018, februarie—aprilie
2018.

(ii)în cazul în care anul fiscal modificat începe în a treia lună a


trimestrului calendaristic, primele două luni ale trimestrului
calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care
contribuabilul are obligația declarării și efectuării plăților
anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru
anul precedent, pentru fiecare lună a trimestrului, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic
respectiv.

16. Impozitul pe dividende – Art 43

 Persoane juridice

 O persoană juridică română care plăteşte dividende către o alta


persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi
să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de
stat.

 Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de


impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane
juridice române.

 Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de


stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
plăteşte dividendul

 Aceste prevederi nu se aplică dacă beneficiarul dividendelor


deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de

51
participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 1
an împlinita până la data plăţii acestora inclusiv.

 În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la


sfârşitul anului în care situaţiile financiare anuale au fost
aprobate şi profitul a fost repartizat la dividende, impozitul pe
dividende aferent se plăteşte, după caz:
- până la data de 25 ianuarie a anului următor; sau
- până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor
anului în care au fost aprobate situaţiile financiare anuale.

 Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi


neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile
financiare anuale, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau
în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana
juridică română care primeşte dividendele îndeplineşte
condiţiile din primul paragraf (minimum 10% din titluri pe o
perioada de 1 an).

3.REGIMUL MICROINTREPRINDERILOR

1. Aspecte generale – Art 47, 48

 Definitia: O microîntreprindere este o persoană juridică română


care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
o realizează venituri, altele decât cele obţinute din:
-activităţi în domeniul bancar;
-activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de
capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară
activităţi de intermediere în aceste domenii;

52
-activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
-activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.
o realizează venituri, altele decât cele din consultanță și
management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
o a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al
sumei de 100.000 euro. Cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel valabil la
închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat
veniturile .
La 31.12.2015 a fost de 4,5245 prin urmare plafonul este 452.450
lei.

o capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât


statul şi unitățile administrativ-teritoriale;
o nu se află în dizolvare, urmata de lichidare, înregistrată în
registrul comerţului

2. Cotele de impozitare ART. 51


 Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
b) 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% pentru microîntreprinderile care NU au salariaţi.

Aceste cote sunt valabile si pentru entitatile deja infiintate.

 Daca, în cursul anului, numărul de salariaţi se modifică, cotele


de impozitare de mai sus se aplică în mod corespunzător,
începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea.

Exemplu: Alfa este microintreprindere si nu are salariati la

53
sfarsitul anului 2015. In luna iunie 2016, ALFA angajeaza o persoana
cu contract de munca cu norma intreaga. Presupunem ca in noiembrie
2016 salariatul pleaca si ALFA nu mai angajeaza alta persoana.

Chiar daca la 31 decembrie 2015 ALFA nu avea angajati,


intrucat in iunie 2016 aceasta are un salariat, va utiliza cota de 2%
incepand cu cel trimestrul al II-lea, adica incepand cu 1 aprilie 2016.
Cum in nov salariatul pleaca si firma nu mai face angajari se va
trece la cota de 3% din acel trimestru adica incepand cu 1 octombrie
2016.

 Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2


salariaţi şi care aplică cotele de impozitare de 2%, respectiv 1%,
al căror raport de muncă încetează, condiţia referitoare la
numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul
aceluiaşi trimestru sunt angajaţi noi salariaţi.

 Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul


sau 2 salariaţi, în situaţia în care numărul acestora se modifică,
în scopul menţinerii/modificării cotelor de impozitare aferente,
noii salariaţi trebuie angajaţi cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă
de cel puţin 12 luni.

 Intreprinderile NOU INFIINTATE aplica cota de 1% pentru


primele 24 de luni de la data infiintarii pentru persoanele
juridice române nou-înfiinţate, care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60
de zile inclusiv de la data infiintarii);
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte
persoane juridice.

Exemplu

ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 iulie 2016.


54
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica.

ALFA incheie un contract de munca cu norma intreaga pe durata


nedeterminata cu un angajat in data de 15 august 2016.
Salariatul isi da demisia in septembrie 2019.

In primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract


de munca cu norma intreaga.
Concluzie: ALFA poate utiliza inca de la inceput cota redusa de
impozitare de 1% si o va mentine in primii 2 ani de la infiintare
pana la 30 septembrie 2018 (sfarsitul trimestrului).
Incepand cu trimestrul IV al anului 2018 se va utiliza cota de 2%
(au expirat cei 2 ani si are un salariat)
Incepand cu trimestrul III 2019 (nu mai are angajati) se va trece
la cota 3%.

 Daca persoana juridică română nou-înfiinţată nu mai are niciun


salariat în primele 24 de luni va aplica cota de impozitare de
3% începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea iar
impozitul declarat in perioada anterioara nu trebuie recalculat.

Exemplu:
ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 mai 2016.
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica.
ALFA incheie un contract de munca cu norma intreaga pe durata
nedeterminata cu un angajat in data de 20 mai 2016
Salariatul isi da demisia in august 2017.

55
In primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract
de munca cu norma intreaga.
Concluzie: ALFA poate utiliza inca de la inceput cota redusa de
impozitare de 1%

Incepand cu trimestrul III 2017 se va aplica cota de 3% (nu mai are


angajati)
Impozitul declarat in perioada trimestrul II 2016 – trimestrul II 2017
NU va fi recalculat.

 Daca exista un singur salariat, iar raportul de muncă


încetează, entitatea va putea aplica cota redusa de 1% dacă în
acelasi trimestru este angajat un nou salariat.

Exemplu:
ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 mai 2016.
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica.
ALFA incheie un contract de munca cu norma intreaga pe durata
nedeterminata cu un angajat in data de 8 iunie 2016
Salariatul isi da demisia in august 2017. In data de 5 septembrie
2017 ALFA incheie un contract de munca cu norma intreaga pe durata
nedeterminata cu un alt angajat.

In primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract


de munca cu norma intreaga.
Concluzie: ALFA poate utiliza inca de la inceput cota redusa de
impozitare de 1% pana in luna august 2017 cand nu mai are angajati.
Dar in acelasi trimestru angajeaza un salariat nou. In concluzie va
utiliza in continuare cota de 1% pana la sfarsitul trimestrului II 2018
(24 de luni de la infiintare)

56
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă
cu normă întreagă. Se accepta si situatiile in care
microîntreprinderile au persoane angajate cu contract individual de
muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă, însumate,
reprezintă echivalentul unei norme întregi. De asemenea se
accepta si situatiile in care microîntreprinderile au încheiate
contracte de administrare sau mandat, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază
minim brut pe ţară garantat în plată

Exemplul 1:
ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 ianuarie 2016.
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica. Evidenta contractelor de munca este:

Contract Angajare Norma Demisie


A/CM 30 ianuarie 4 ore/zi 10 septembrie
2016 2017
B/CM 18 februarie 3 ore/zi 12 decembrie
2016 2018
C/CM 25 noiembrie 4 ore/zi 6 iunie 2019
2016

Fractiunea de norma insumata de 11 ore e mai mare ca norma intreaga


de 8 ore pe zi;
Dar: Contractul al III-lea a fost incheiat dupa expirarea celor 60 de
zile de la data infintarii.
Concluzie: se va utiliza cota de 3%.

Exemplul 2:
ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 ianuarie 2016.
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica. Evidenta contractelor de munca este:

Contract Angajare Norma Demisie


A/CM 30 ianuarie 3 ore/zi 10 septembrie
57
2016 2017
B/CM 18 februarie 3 ore/zi 12 decembrie
2016 2018
C/CM 25 martie 2016 4 ore/zi 6 august 2019

Primele 60 de zile de la data infiintarii:


Fractiunea de norma insumata de 10 ore e mai mare ca norma intreaga
de 8 ore pe zi;
Concluzie: se va utiliza de la inceput cota de 1%.

Trimestrul III 2017:


Angajatul A pleaca.
Fractiunea de norma insumata de 7 ore e mai mica ca norma intreaga
de 8 ore pe zi;
Concluzie: incepand cu trimestrul III 2017 se va trece la cota de
3%

Exemplul 3:
ALFA s-a infiintat pe durata nelimitata in data de 10 ianuarie 2016.
Asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in
nicio alta persoana juridica. Evidenta contractelor de munca este:

Contract Angajare Norma Demisie


A/CM 30 ianuarie 3 ore/zi 8 septembrie
2016 2017
B/CM 18 februarie 3 ore/zi 4 aprilie 2018
2016
C/CM 25 martie 2016 4 ore/zi 6 august 2019
Contract 15 septembrie
mandat 2017, venit
brut 3.000 lei

Primele 60 de zile de la data infiintarii:


Fractiunea de norma insumata de 10 ore e mai mare ca norma intreaga
58
de 8 ore pe zi;
Concluzie: se va utiliza de la inceput cota de 1%.

Trimestrul III 2017:


Angajatul A pleaca.
Fractiunea de norma insumata de 7 ore e mai mica ca norma intreaga
de 8 ore pe zi;
Dar: in acelasi trimestru s-a semnat un contract de mandat
Concluzie: se va folosi in continuare cota de 1%

Perioada de 24 de luni de la infiintare se incheie pe 10 ianuarie


2018, deci pana la sfarsitul trimestrului I 2018 se va utiliza cota de
1%.

 In cazul intreprinderilor nou infiintate, cota redusa de 1%


poate fi aplicata dacă în cadrul perioadei de 48 de luni de la
data înregistrării, daca microîntreprinderea NU se află în
următoarele situaţii:
- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale;
- dizolvarea fără lichidare;
- inactivitate temporară (suspendarea activitatii);
- declararea pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la
sediul social/sediile secundare;
- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, de noi
acţionari/asociaţi;
- acţionarii/asociaţii săi vând/cesionează/schimbă titlurile de
participare deţinute.

Concluzii:
- firmele care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016 vor utiliza cota
de 1% pentru primii doi ani de la infiintare, chiar daca au un
singur angajat;
- firmele care nu sunt nou infiintate pot utiliza cota de 1% doar
daca au 2 sau mai multi angajati;

59
- orice microintreprindere poate trece la cote reduse de impozitare
din trimestrul in care are salariati, chiar daca la 31 decembrie
2015 NU are salariati.

3. Baza impozabila in cazul unei microintreprinderi – Art 53

 Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care


se scad:
o veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
o veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
(contul 712);
o veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale
(conturile 721 şi 722 si 725);
o veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
o veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru
pierdere de valoare (grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile
la calculul profitului impozabil

Remarca: daca in momentul constituirii unei ajustari pentru


depreciere firma era platitoare de impozit pe profit si si-a dedus
cheltuiala respectiva, iar la momentul anularii ajustarii pentru
depreciere este microintreprindere, atunci venitul este inclus in
baza de impozitare.

Exemplu:
In luna februarie 2015 ALFA care nu are salariati si care este
societate platitoare de impozit pe profit a emis o factura privind
vanzarea marfurilor in suma de 20.000 lei, TVA 24%. În data de 15
septembrie 2015 a inceput procedura de deschidere a falimentului
clientului respectiv. Ca atare ALFA constituie o ajustare pentru
depreciere la nivelul intregii creante.
In anul 2015 ALFA a realizat venituri in suma de 60.000 de euro.

60
In data de 15 august 2016 se pronunta falimentul clientului si ALFA
scoate din evidenta creanta sa fata de client.

Contabil Fiscal
Anul 2015
Februarie: emiterea facturii: -

4111 = 707 20.000 lei


4427 4.800 lei
Septembrie 2015: In trimestrul III anul 2015,
ALFA va recunoaşte o cheltuială
-inregistrarea creantei incerte: deductibilă de 24.800 lei

4118 = 4111 24.800 lei

-înregistrarea ajustării pentru


depreciere la nivelul a 100%
din creanţa :

6814 = 491 24.800 lei


In 2015 ALFA a obtinut venituri de 60.000 de euro deci incepand
cu 1 ianuarie 2016 trece la impozit pe venit
Anul 2016
August
-scoatarea din evidenţă a La momentul constituirii
creanţei ajustarii ALFA era platitoare
de impozit pe profit si si-a
654 = 4118 20.000 lei dedus cheltuiala de 24.800 lei.

-ajustarea TVA colectată Deci venitul din ajustari


pentru depreciere de 24.800
4118 = 4427 (4.800 lei) lei se va impozitea cu 3% in
trimestrul III 2016
-anularea ajustării pentru
depreciere

491=7814 24.800 lei

61
o veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi
şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la
calculul profitului impozabil;
o veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura
stocurilor sau a activelor corporale proprii;
o veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765);
o veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare
în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
decontarea acestora (contul 768 partial);
o valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării
înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile
aplicabile (contul 709);
o veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele
îndreptăţite, titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai
acestora;
o despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a
Drepturilor Omului;
o veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are
încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au
fost impozitate în statul străin.

 La baza impozabilă se adaugă următoarele:

o valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării


înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor
contabile aplicabile (contul 609);
o în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei
impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa,
diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu
decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs

62
valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la
începutul anului;
o rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale),
reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe care au fost deduse la calculul
profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit,
indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării
destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub
orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau
oricărui alt motiv ;
o rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în
perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de
impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire către participanți sub orice formă,
pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În
situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare,
acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.

Exemplu privind impozitarea rezervelor conform prevederilor


introduse de Noul Cod fiscal:

Pe data de 20 decembrie 2005 ALFA a achiziţionat o clădire la costul


de 300.000 lei, durata normală de utilizare 50 de ani, metoda de
amortizare liniară.
Pe data de 31.12.2007 entitatea a reevaluat activul la valoarea justă
fiind de 350.000 lei. Entitatea a optat pentru transferul rezervei din
reevaluare la rezerve (rezultat reportat, incepand cu 1 ianuarie 2015
conform OMFP 1802/2014 ) la derecunoasterea activului.
Presupunem ca de la 1 februarie 2013 entitatea a trecut de la
impozit pe profit la impozit pe venit si ca nu are salariati.
In ianuarie 2016, ALFA vinde cladirea la pretul de vanzare de 400.000
lei, TVA 20%.

a)Amortizarea anilor 2006 si 2007: 300.000 lei/50 ani = 6.000 lei

63
681 = 281 6.000 lei

b)Reevaluarea la 31.12.2007:
Cost = 300.000 lei
-Amortizare cumulata pe 2 ani = 2 ani x 6.000 lei = 12.000 lei
=Valoare neta la 31.12.2007 = 288.000 lei
Valoare justa la 31.12.2007 = 350.000 lei
Plus de valoare = 350.000 lei – 288.000 lei = 62.000 lei

281= 212 12.000 lei


212 = 105 62.000 lei

Amortizarea lunara dupa reevaluare = 350.000 lei/(48 ani x 12


luni) = 608 lei/luna
Amrtizarea lunara inainte de reevaluare = 300.000 lei/(50 ani
x12luni) = 500 lei/luna

Remarca: Ne reamintim ca incepand cu 1 mai 2009 in cazul unui plus


de valoare inregistrat cheltuiala cu amortizarea este considerată
integral deductibilă dar diferenta dintre amortizarea calculata pe
baza valoii juste şi amortizarea aferentă activului calculata la cost
reprezintă element similar veniturilor şi se impozitează pe masura
amortizarii.
Ca atare de la 1 mai 2009:
-s-a dedus o amortizare de 608 lei/luna
-restul de 608 – 500 = 108 lei/luna a fost un element similar
veniturilor si s-a impozitat.

La 1 februarie 2013 ALFA devine micro. Deci nu mai avem in


vedere deducerea si impozitarea diferentei.

Ianuarie 2016:
-Vanzarea:

461 = 7583 400.000 lei


4427 96.000 lei

64
-Scoaterea din evidenta:

-Amortizarea inainte de vanzare – 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie


2015 = 608 lei/luna x 96 luni = 58.368 lei

58.368 lei 281 = 212 350.000 lei


291.632 lei 6583
Si

105 = 1175 62.000 lei


In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009 s-a dedus in plus o
amortizare de 108 lei/luna x 16 luni = 1.728 lei fara a fi impozitata.

Ca atare in trimestrul I anul 2016 nu vom impozita toata rezerva din


reevaluare de 62.000 lei ci doar partea care a fost dedusa si
neimpozitata de 1.728 lei.

Impozit pe venit = 3 % (400.000 lei + 1.728 lei) = 12.052 lei

4.Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile


microîntreprinderii în cursul anului (art 52)

 Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează


venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor
realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este
de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit,
începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre
aceste limite."

 Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza


veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în
euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar
precedent.

65
 Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să
desfăşoare activităţi de natura celor prevăzute la art. 48 alin.
(6) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv.

 Calculul şi plata impozitului pe profit de către


microîntreprinderile care se încadrează în prevederile alin.
(1) şi (3) se efectuează luând în considerare veniturile şi
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.

Exemplu:
ALFA este microîntreprindere fara salariati.În primul trimestru din
2016 obtine venituri din vanzarea marfurilor de 350.000 lei si
cheltuieli totale de 100.000 lei.
In luna aprilie 2016 a mai obtinut venituri de 100.000 lei iar in luna mai de 200.000 lei. Cheltuielile
perioadei aprilie – iunie 2016 integral deductibile sunt de 120.000 lei.
Contabil Fiscal
Trimestrul I 2016
698 = 4418 10.500 lei ALFA este microintreprindere
deci datoreaza un impozit pe
venit = 350.000 lei x 3% =
10.500 lei
30 Aprilie 2016
Venituri totale = 350.000 lei + 100.000 lei = 450.000 lei < 452.450
lei (prag). Deci ramane micro
31 Mai 2016
Venituri totale = 350.000 lei + 100.000 lei + 200.000 lei =
650.000 lei > 452.450 lei (prag). Deci ALFA trebuie sa depună
Declaraţia 010 pana la 30 iunie 2016 cu mențiunea de scoatere
din evidență ca plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de
impozit pe profit, ambele începând cu trimestrul in cauza
adica 1 aprilie 2016
30 iunie 2016
691 = 4411 28.800 lei Veniturile trimestrului II (aprilie
– iunie) = 100.000 lei + 200.000

66
lei = 300.000 lei
Cheltuieli deductibile = 120.000
lei
Profit impozabil = 300.000 lei –
120.000 lei = 180.000 lei
Impozit pe profit = 180.000 lei x
16% = 28.800 lei declarat in
Declaratia 100 la 30 iunie 2016
Anul 2017
Până la 25 martie 2017 ALFA va trebui să depuna Declaratia 101
privind impozitul pe profit pentru anul 2016 luand in considerare
veni
urile si cheltuielile inregistrate in perioadaaprilie 2016 –
decembrie 2016

Exemplu:

ALFA a fost înfiinţată în anul 2016 ca microîntreprindere fara


salariati şi înregistrează în primul trimestru din anul 2016
următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
-alte venituri – 60.000 lei
- cheltuieli deductibile – 10.000 lei.
În trimestrul II societatea obtine următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii de consultanţă – 200.000 lei;
-alte venituri – 70.000 lei
- cheltuieli deductibile– 90.000 lei.
Contabil Fiscal
Trimestrul I 2016
698 = 4418 1.950
Venituri din consultanta/Total
venituri = 5.000 lei/60.000 lei
x100 = 8,3% sub plafonul de
20%
ALFA este microintreprindere
deci datoreaza un impozit pe
venit =65.000 lei x 3% = 1.950

67
lei
Trimestrul II 2016
Venituri din consultanta/Total venituri = 205.000 lei/335.000 lei
x100 = 61,19% peste plafonul de 20%. Deci ALFA trebuie sa
depună Declaraţia 010 pana la 31 iulie 2016 cu mențiunea de
scoatere din evidență ca plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de impozit
pe profit, ambele începând cu trimestrul in cauza adica 1
aprilie 2016.

30 iunie 2016
691 = 4411 28.800 lei Veniturile trimestrului II (aprilie
– iunie) = 70.000 lei + 200.000
lei = 270.000 lei
Cheltuieli deductibile = 90.000
lei
Profit impozabil = 270.000 lei –
90.000 lei = 180.000 lei
Impozit pe profit = 180.000 lei x
16% = 28.800 lei
Anul 2017
Până la 25 martie 2017 ALFA va trebui să depuna Declaratia 101
privind impozitul pe profit pentru anul 2016 luand in considerare
veniturile si
cheltuielile inregistrate in perioada aprilie 2016 – decembrie
2016

5.Termenele de declarare a menţiunilor (art 55)

 Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal,


precum şi microîntreprinderile care intră sub incidenţa
prevederilor art. 52 (ies) comunică organelor fiscale competente
aplicarea/ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură
fiscală.
68
 În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile
impuse la art. 47 lit. d) şi e) nu mai este îndeplinită,
microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente
ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului
fiscal următor

6.Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale (art 56)

 Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în


cursul aceluiaşi an în care a început lichidarea au obligaţia să
depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
şi să plătească impozitul aferent până la data depunerii
situaţiilor financiare la organul fiscal competent.

 Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără


lichidare au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor şi să plătească impozitul până la
închiderea perioadei impozabile.

4.Impozitul pe venit

4.1.Venituri din activităţi independente

 Definirea profesiilor liberale – ocupaţii exercitate ȋn baza


normelor profesiei respective
69
 Definirea criteriilor care definesc/caracterizează o activitate
independentă:

o libertatea de alegere a locului și a modului de desfăşurare a


activității, precum și a programului de lucru de către persoana
fizică;

o libertatea persoanei fizice de a desfăşura activitate pentru mai


mulţi clienți;

o asumarea riscurilor inerente activităţii de către persoana fizică ce


desfăşoară activitatea;

o utilizarea patrimoniului persoanei fizice în desfăşurarea


activității;

o utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a


persoanei fizice în realizarea activităţii;

o apartenența persoanei fizice la corp/ordin profesional cu rol de


reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei
desfăşurate;

o libertatea persoanei fizice de a desfăşura activitatea direct, cu


personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane.
0

 Se elimina prevederile referitoare la activităţile desfăşurate
ȋn baza contractelor/convenţiilor civile

70
 Modificare definitie (art 67): Veniturile din activităţi
independente cuprind veniturile din activităţi de producţie,
comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi
veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în
mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din
activităţi adiacente.şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din
activităţi adiacente.

 Regulile generale de stabilire a venitului net anual din


activităţi independente prezinta o serie de particularitati (Art
68):

Astfel, in cadrul condiţiilor generale pe care trebuie să le


îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfășurării
activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcție de
natura acestora, au fost adaugate si urmatoarele:

o cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor;


o cheltuielile cu prime de asigurare efectuate pentru bunurile
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing,
potrivit clauzelor contractuale;
o cheltuielile efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care
își desfășoară activitatea individual și/sau într-o formă de
asociere, în țară și în străinătate, în scopul desfășurării activității,
reprezentând cheltuieli de cazare și transport, altele decât cele
limitate la deducere la 50%;
o contribuţiile profesionale obligatorii datorate organizaţiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii;
o cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi
reglementate prin acte normative în vigoare;
o în cazul activelor neamortizabile (de exemplu, terenuri, tablouri
si opere de arta etc), cheltuielile sunt deductibile la momentul
înstrăinării și reprezintă prețul de cumpărare sau valoarea
stabilită prin expertiză tehnică la data dobândirii, după caz (se
aplică pentru activele neamortizabile achiziționate începând cu
data de 1 ianuarie 2016). – OUG 50/2015

71
 Chetuieli deductibile limitat:

o s-a majorat cota cheltuielilor sociale de la 2 la 5% din valoarea


anuala a chletuielilor cu salariile

o pe langa scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din


manipulare/depozitare, potrivit legislaţiei în materie, s-au
introdus si bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit
legii;

o pe langa tichete de masa s-au itrodus si voucerele de vacanta


acordate potrivit legii

o modificare tratament contributii pensii private: contribuţiile la


fonduri de pensii facultative şi cele reprezentând contribuţii la
schemele de pensii facultative, plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară
individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului
în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

o primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr.


95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată,
plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă
activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere,
în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare
persoană In loc de 250 euro)

o cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii, potrivit


legii, datorate de către contribuabil în limitele stabilite potrivit
prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii, indiferent

72
dacă activitatea se desfăşoară individual şi/sau într-o formă de
asociere. Deducerea cheltuielilor respective se efectuează de
organul fiscal competent la recalcularea venitului net
anual/pierderii nete anuale, potrivit prevederilor

Remarca: contributiile sociale sunt nedeductibile la calculul


castigului brut deoarece: cf art.75
ART. 75 - Recalcularea şi impozitarea venitului net din activităţi
independente
(1) Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net
anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe
baza datelor din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declaraţiei
privind venitul realizat, prin deducerea din venitul net anual a
contribuţiilor sociale obligatorii datorate, potrivit prevederilor
titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.
(2) Venitul net anual/Venitul net anual recalculat din activităţi
independente se impozitează potrivit prevederilor cap. XI - Venitul
net anual impozabil.

o cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000


euro anual (in loc de 2% din baza de calcul)

o s-a introdus si limitarea: cheltuielile de funcţionare, întreţinere


şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau
membru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecărei persoane

Precizari privind CAS:

73
 Începând din 2016, PFA-urile vor datora obligatoriu cota
individuală CAS de 10,5% calculată la venitul net obținut,
indiferent dacă au sau nu au și venituri din salarii.

 Conform art. 148 din Noul Cod Fiscal persoanele fizice ce


desfășoară activități independente (PFA , profesii liberale,
întreprinderi individuale (II), asociatii familiale (AF) datorează
pentru anul 2016 plăți anticipate de contribuții la asigurări
sociale calculate la un procent de 35% din salariul mediu pe
economie pe anul 2016, adică la salariul de 2681 lei.

ART 48

 Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi


independente şi care determină venitul net anual în sistem real,
baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în
cazul plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări
sociale, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul
pentru care se stabilesc plăţile anticipate.
 În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi
independente şi care determină venitul net anual pe baza
normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al
contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă valoarea anuală
a normei de venit raportată la numărul de luni în care se
desfăşoară activitatea şi nu poate fi mai mică decât
echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul
pentru care se stabilesc plăţile anticipate, şi nici mai mare
decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.

74
 Noul Cod fiscal prevede la art 148 alin (4) că persoanele fizice
care realizează venituri din activități independente sunt obligate
să se asigure în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc
următoarele condiții:

•venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din


venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării
activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând
contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de
activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial
mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară
activități impuse în sistem real;

•venitul lunar estimat depășește 35% din câștigul salarial


mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară
activități impuse în sistem real și își încep activitatea în
cursul anului fiscal, sau în cazul celor care trec de la
determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de
venit, la impozitarea în sistem real;

•valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin


raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de
activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul
salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară
activități impuse pe bază de norme de venit.

 Astfel cota de 35% din salariul mediu pe economie este de 35%


x 2681 lei = 938 lei /lună ca bază impozabilă pentru calculul
contribuției la asigurări sociale CAS.

 Prin urmare persoanele impozabile enumerate mai sus datorează


plăți anticipate în suma de 938 lei x 10,5% = 98 lei /lună iar pe
tot anul 2016 : 98 lei/luna x 12 luni = 1.176 lei.

75
 Dacă optează pentru plata cotei integrale de 26,3% atunci va
datora ca plăți anticipate pentru anul 2016 lunar suma : 938 lei x
26,3% =247 lei , iar pe tot anul 2016 suma : 247 lei/lunax 12
luni = 2.964 lei.

 Excepție : Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care în


anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul
plafonului minim prevăzut la alin. (3) nu au obligaţia depunerii
declaraţiei prevăzute la alin. (5) şi nu datorează plăţi anticipate
cu titlu de contribuţii de asigurări sociale.

 Deci dacă venitul net lunar pentru anul 2015 este sub suma de
938 lei persoana impozabilă nu are obligația depunerii
declarației și nici a plăților anticipate pe întreg anul 2016.

 Excepţii specifice privind veniturile din activităţi


independente

Art 150 Codul Fiscal.

 Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări


sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de
pensii potrivit legii ( ex avocații ), precum şi persoanele care au
calitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări
sociale pentru veniturile din activități independente.

 Pentru cei care au pentru anul 2015 venituri mai mari de 938
lei/lunar declarația prevăzuta la alin (8) se depune la organul
fiscal până la 31.01.2016 – Formular 600.
76
 În cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul
anului fiscal, declarația se depune în termen de 30 de zile de
la data producerii evenimentului.

 În baza declarației 600 depusă de PFA, organul fiscal emite


decizia de impunere în care stabilește plățile anticipate și
termenele de plată.

 În decizia de impunere emisă baza de calcul al contribuţiei de


asigurări sociale se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii
se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

 Definitivarea contribuției de asigurări sociale se face in anul în


2017 după depunerea declarației de venit ( Formular 200) pe
anul 2016 prin emiterea unei noi decizii de impunere prin care se
stabilește contribuția la venitul net efectiv declarat din care se
vor scădea plățile anticipate efectuate in cursul anului 2016.

 Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale se


determină prin decizie de impunere anuală, prin aplicarea cotei
individuale sau a cotei integrale de contribuţie, asupra bazei de
calcul, cu încadrarea acesteia în plafonul minim şi maxim ( 5
salarii medii pe economie, respectiv un venit lunar de 5 x 2681

77
lei = 13.405 lei ca bază impozabilă la care se aplică 10,5% sau
26,3 % în funcție de opțiune ).
 Definitivarea CAS se aplică şi în cazul persoanelor impuse în
sistem real, care nu au datorat plăţi anticipate pentru anul
respectiv, dar al căror venit realizat în anul fiscal pentru care se efectuează definitivarea
contribuției de asigurări sociale depăşeşte plafonul minim de 35% din salariul mediu brut pe
economie.

Exemplul 1

PFA impus în sistem real. În 2015 are activitate întreg anul.


Datele la finele lui 2015 sunt următoarele:

A. Venit brut din activitate 250.000

B. Total cheltuieli deductibile, din care 191.000


– CAS plătit în 2015
3.156

Presupunem ca în 2016 avem următoarea situatie:

A. Venit brut din


activitate

275.000B. Total cheltuieli deductibile 207.500

Anul 2016

A. Venit brut din activitate 250.000

B. Total cheltuieli deductibile, din care 191.000


– CAS plătit în 2015
3.156
C. Venit net din activitate (A-B) 59.000

D. Venit net, mai puțin CAS, folosit pentru 62.156


venitul lunar (C + 3.156 lei sau A-B+3.156
lei)
78
E. Venitul lunar realizat (D/12) 5.180

F. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei

G. Plafon minim lunar F x 35% 938 lei

In acest caz PFA este obligat să efectueze plăți anticipate


deoarece este impus în sistem real și venitul lunar realizat în
2015 de 5.180 lei este mai mare decât minimul stabilit de lege de
938 lei.

Ca atare este obligat să depună D600 si este obligat la plăți


anticipate.

Pentru cei impuși în sistem real, baza lunară de calcul pentru


plăți anticipate în 2016 o va constitui 35% din salariul mediu
brut pe economie.

Asa cum am aratat mai sus dacă nu optează pentru cota integrală
acest PFA va achita cu titlu de plăți anticipate suma de 1.176 lei
la CAS în 2016. Dacă optează pentru cota integrală de 26,30%
suma datorată cu titlu de plăți anticipate va fi de 2.964 lei/an

Regularizarea.

Regularizarea se va efectua în 2017 având în vedere datele lui 2016

Cota 26,30%
10,5%

A. Venit brut din activitate 275 000

275.000B. Total cheltuieli deductibile, 207.500 207.500

79
din care
– CAS plătit în 2016 1.176
2.964
C. Venit net din activitate (A-B) 67.500 67.500

D. Plată anticipată la CAS în anul 2016 1.176 2.964

E. Venit net, mai puțin CAS, folosit 68.676 70.464


pentru venitul lunar
(C + D sau A-B+D lei)
F. Venitul lunar realizat (E/12) 5.723 5.872

G. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei 2.681 lei

H. Plafon minim lunar F x 35% 938 lei 938 lei

I. Plafon maxim lunar: 13 405 lei


5 x 2681 lei = 13.405
13.405 leiJ. Baza de calcul lunară 5.723 5.872
pentru regularizarea CAS este F dacă
F>H și F<I sau este H dacă F<H ori este
I dacă F>I
În cazul nostru baza este F, pentru că e
mai mare decât H și este mai mic decât
I

K. CAS lunar datorat la regularizare = I 601 1.544


x cota CAS
– cotă implicită 5.723 lei x 10,5% = 601
lei/lună
– cotă integrală, prin opțiune = 5.872lei
x 26,3% = 1.544 lei/lună
L. Sume anuale 7.212 18.528
– cotă implicită = J x 12 = 601 lei/luna

80
x 12 luni = 7.212 lei
– cotă opțională = J x 12 = 18.528
lei/luna x 12 luni
M. Sume stabilite ca regularizare L-D 6.036 15.564

Exemplul 2

Un PFA, impus în sistem real, are următoarele date pentru 2015

A. Venit brut din activitate 12.500

B. Total cheltuieli deductibile, din care 8.100


– CAS plătit în 2015
0
C. Venit net din activitate (A-B) 4.400

D. Venit net, mai puțin CAS, folosit pentru 4.400


venitul lunar
E. Venitul lunar realizat (D/12) 366

F. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681

G. Plafon minim lunar F x 35% 9

8Întrucât venitul lunar realizat este de 366 lei mai mic decat 938 lei nu
va avea obligația de a efectua plăți anticipate la CAS.

Exemplul 3

Un PFA, impus în sistem real, înființat în 2016 în luna aprilie 2016 ce


începe activitatea în mai 2016, depune D220 cu următoarele date (cota
10,5%):

81
A. Venit brut din activitate 400.000 lei

B. Total cheltuieli deductibile 300.000 lei

La sfarsitului 2016 situatia este urmatoarea.

A. Venit brut din activitate 250.000 lei

B. Total cheltuieli deductibile 235.00

lei
Anul 2016:

A. Venit brut din activitate 400.000 lei

B. Total cheltuieli deductibile 300.000 lei

C. Venit net din activitate (A-B) 100.000 lei

D. Venitul lunar estimat (C/8 luni – se 12.500 lei


calculează lunile de la luna începerii
activității)
F. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei

G. Plafon minim lunar F x 35% 938 lei

In acest caz PFA-ul va datora plăți anticipate pentru că venitul


lunar de 12.500 lei estimat depășește 35% din salariul mediu brut de
938 lei. În această situație odată cu D220 va depune și D600 în care va
opta sau nu pentru cota integrală.

Daca optează pentru cota de 10,5% va datora plăți anticipate pentru 8


luni. Adică 98 lei/luna x 8 luni = 784 lei cu titlu de plăți anticipate la
CAS în 2016

82
Regularizarea in 2017:

A. Venit brut din activitate 250.000 lei

B. Total cheltuieli deductibile, din care 235.000 lei


– CAS plătit în 2016 – cotă implicită 784 lei

C. Venit net din activitate (A-B) 15.000 lei

D. Plată anticipată la CAS în anul 2016 – 784 lei


cotă implicită
E. Venit net, mai puțin CAS, folosit pentru 15.784 lei
venitul lunar
(C + D sau A-B+D lei)
F. Venitul lunar realizat (E/8 luni de 1.973 lei
activitate) – cotă implicită
G. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei

H. Plafon minim lunar F x 35% 938 lei

I. Plafon maxim lunar F x 5 13.405 lei

J. Baza de calcul lunară pentru regularizarea 1.973 lei


CAS este F dacă F>H și F<I sau este H dacă
F<H ori este I dacă F>I
În cazul nostru baza este F, pentru că e mai
mare decât H și este mai mic decât I
K. CAS lunar datorat la regularizare = 1.973 207 lei
lei x 10,5% = 207
L. Sume anuale = 207 lei/luna x 12 luni 2.484 lei

M. Sume stabilite ca regularizare L-D 1.700 lei

Exemplul 4

83
Un PFA, impus în sistem real, înființat în 2016 în luna martie 2016 ce
începe activitatea în aprilie 2016, depune D220 cu următoarele date:

A. Venit brut din activitate 20.000 lei

B. Total cheltuieli deductibile 13.000 lei

C. Venit net din activitate (A-B) 7.000 lei

D. Venitul lunar estimat (C/9 luni – se 777 lei


calculează lunile de la luna începerii
activității)
F. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei

G. Plafon minim lunar F x 35% 938 lei

Nu va datora plăți anticipate pentru că venitul lunar estimat de 777


lei este mai mic decât 35% din salariul mediu brut de 938 lei. În
această situație odată cu D220 nu va fi obligat să depună și D600.

Exemplul 5

Un PFA, impus la normă de venit are două coduri CAEN, pentru care
normele de venit pentru 2015 sunt 15.000 lei pentru fiecare din ele.
PFA are activitate tot anul.

A. Venit brut din activitate pe norme de venit 30.000 lei


15.000 lei/CAEN x 2

B. Venitul lunar – A /12 2.500 lei

C. Câștig salarial mediu brut în 2016 2.681 lei

D. Plafon minim lunar C x 35% 938 lei

84
E. Plafon maxim lunar 13.405 lei

F. Baza lunară de calcul pentru plăți la CAS 2.500 lei


este

D – dacă suma de la B este mai mică decât


cea de la D
B – dacă suma de la B este mai mare decât
cea de la D dar mai mică decât cea de la E
E – dacă suma de la B este mai mare decât
suma de la E

In acest caz PFA-ul va datora plăți anticipate pentru că venitul lunar


calculat de 2.500 lei depășește 35% din salariul mediu brut de 938 lei.
În această situație odată cu D220 va depune și D600 în care va opta
sau nu pentru cota integrală.

Daca cota este 10,5% va datora plăți anticipate astfel:

Baza lunară de calcul = 2.500 lei.

CAS lunar = 2.500 lei x 10,50% = 262,5 lei/luna.

Plăți anticipate pentru CAS în anul 2016= 262,5 lei/luna x 12 luni =


3.150 lei, adică 3.150 lei /4 trimestre = 787,5 lei trimestrial.

 Microintreprinderile versus PFA-urilor in 2016


A) Microintreprinderea in 2016
In cazul unei societati comerciale, pe perioada anului, asociatii nu au
voie sa utilizeze banii societatii in scopuri personale. Dupa aprobarea
situatiilor financiare acestia pot repartiza profitul la dividende,
suportand un impozit suplimentar aplicat la suma repartizata.

85
Incepand cu 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende scade de la
16% la 5%, iar de la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende
se va datora contributia la sanatate de 5,5%, chiar daca
beneficiarul este salariat sau obtine si alte venituri.

B) PFA
Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si
CAS de 10,5% sau 26,3% din venitul net obtinut (venituri –
cheltuieli), chiar daca obtin venituri din salarii sau nu. In prezent,
obligatorii sunt impozitul pe venit de 16% si contributia la sanatate de
5,5%.

Exemplu Micro -sau PFA:

Avem in vedere un antreprenor, neplatitor de TVA care emite o


factura de 10.000 lei.

I.Microintreprindere fara angajati: cota 3%

a)Impozit micro= 10.000 lei x 3% = 300 lei


b)Impozit dividende = 5% (10.000 lei – 300 lei) = 485 lei
Net la sfarsitul anului scosi din firma sub forma de dividende =
10.000 lei – 300 lei – 485 lei = 9.215 lei

II.Microintreprindere cu 1 angajat cu 8 h pe zi cu salar minim


brut 1.050 lei; deducere personala 300 lei: cota 2%
a)Impozit micro= 10.000 lei x 2% = 200 lei
b)Taxe angajat= 110 lei + 58 lei + 5 lei + 92 lei = 265 lei
b1)CAS = 1.050 lei x 10,5% = 110 lei
b2)CASS = 1.050 lei x 5,5% = 58 lei
b3)Somaj = 1.050 lei x 0,5% = 5 lei
b4)impozit salar = 16% x (1.050 lei – 300 lei – 110 lei – 57 lei – 5
lei) = 92 lei
c)Taxe angajator =166 lei + 54 lei + 5 lei + 3 lei + 9 lei + 2 lei =
239 lei
86
c1)CAS = 1.050 lei x 15,8% = 166 lei
c2)CASS = 1.050 lei x 5,2% = 54 lei
c3) Somaj = 1.050 lei x 0,5% = 5 lei
c4)Fond garantare creante = 1.050 lei x 0,25% = 3 lei
c5)CCI = 1.050 lei x 0,85% = 9 lei
c6)Risc si accidente = 1.050 lei x 0,15% = 2 lei
d)Impozit dividende = 5% (10.000 lei – 1.050 lei – 239 lei – 200 lei)
= 5 % x 8.511 lei = 426 lei
Net la sfarsitul anului scosi din firma:
-salar net = 1.050 lei – 265 lei = 785 lei
-dividende nete = 8.511 lei - 426 lei = 8.085 lei

III.Microintreprindere cu 2 angajati cu 8 h pe zi cu salar minim


brut 1.050 lei; deducere personala 300 lei: cota 1%
a)Impozit micro= 10.000 lei x 1% = 100 lei
b)Taxe angajat= 221 lei + 116 lei + 11 lei + 184 lei = 532 lei
b1)CAS = 2.100 lei x 10,5% = 221 lei
b2)CASS = 2.100 lei x 5,5% = 116 lei
b3)Somaj = 2.100 lei x 0,5% = 11 lei
b4)impozit salar = 16% x (2.100 lei – 600 lei – 221 lei – 116 lei – 11
lei) = 184 lei
Taxe angajator =332 lei + 109 lei + 11 lei + 5 lei + 18 lei + 3 lei =
478 lei
c1)CAS = 2.100 lei x 15,8% = 332 lei
c2)CASS = 2.100 lei x 5,2% = 109 lei
c3) Somaj = 2.100 lei x 0,5% = 11 lei
c4)Fond garantare creante = 2.100 lei x 0,25% = 5 lei
c5)CCI = 2.100 lei x 0,85% = 18 lei
c6)Risc si accidente = 2.100 lei x 0,15% = 3 lei
d)Impozit dividende = 5% (10.000 lei – 2.100 lei – 478 lei – 100 lei)
= 5 % x 7.322 lei = 366 lei
Net la sfarsitul anului scosi din firma:
-salar net = 2.100 lei – 532 lei = 1.568 lei
-dividende nete = 7.322 lei - 366 lei = 6.956 lei

87
IV.PFA SISTEM REAL FARA ANGAJATI (optiune CAS 10,5%).
a)CAS = 10.000 lei x 10,5% = 1.050 lei
b)CASS = 10.000 lei x 5,5% = 550 lei
c)Impozit pe venit = 16% (10.000 lei - 1.050 lei - 550 lei) = 1.344 lei
Net scosi din firma = 10.000 lei - 1.050 lei - 550 lei - 1.344 lei =
7.056 lei

V.PFA SISTEM REAL FARA ANGAJATI (optiune CAS 26,3%).


a)CAS = 10.000 lei x 26,3% = 2.630 lei
b)CASS = 10.000 lei x 5,5% = 550 lei
c)Impozit pe venit = 16% (10.000 lei – 2.630 lei - 550 lei) = 1.091 lei
Net scosi din firma = 10.000 lei – 2.630 lei - 550 lei – 1.091 lei =
7.729 lei

CONCLUZIE:

Tip entitate SALAR Net


scosi
din
firma
I.Microintreprindere fara angajati 9.215 lei
II.Microintreprindere cu 1 angajat cu 8 h pe 785 lei 8.085 lei
zi cu salar minim brut 1.050 lei; deducere
personala 300 lei
III.Microintreprindere cu 2 angajati cu 8 h pe 1.568 lei 6.956 lei
zi cu salar minim brut 1.050 lei; deducere
personala 300 lei
IV.PFA SISTEM REAL FARA ANGAJATI 7.056 lei
(optiune CAS 10,5%)
V.PFA SISTEM REAL FARA ANGAJATI 7.729i
(optiune CAS 26,3%)

4.2.Stabilirea venitului net anual din drepturile


de proprietate intelectuală
88
 Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală,
inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, se
stabileşte prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului
brut. (In vechiul cod deducerea era de 20% respectiv 25%
pentru arta monumentala).

 Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta pentru:


- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se
scade cota forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale
(contributia la pensii si la sanatate) daca este cazul.

 Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări


sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de
pensii potrivit legii, precum şi persoanele care au calitatea de
pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi
de autor.

 A fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat, deci chiar


daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta
va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS) de 10,5%.

 Baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre


venitul brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul
brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori
câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.

Exemplu:
In luna martie 2016 domnul X a incheiat un contract de drepturi de
autor cu o editura, venitul brut negociat fiind de 10.000 lei. Domnul X
este si salariat la o alta societate.
89
Cota de 10% :
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit =10.000 lei x 10% = 1.000 lei

Cota de 16% :

In anul 2016 chiar daca domnul X este salariata va datora obligatoriu


CAS de 10,5%, dar nu va datora CASS de 5,5%.

Baza de calcul contributii sociale =10.000 lei - 10.000 lei x 40% =


10.000 lei – 4.000 lei = 6.000 lei
CAS = 6.000 lei x 10,5% = 630 lei
Impozit pe venit = (10.000 lei – 4.000 lei - 630 lei) x 16% = 859,2 lei
Venit net = 10.000 lei – 630 lei – 859,2 lei = 8.510,8 lei

Reţinerea la sursă a impozitului (plăţi anticipate sau impozit


final)
 In Noul Cod fiscal numai pentru drepturile de proprietate
intelectuala se efectueza retinerea la sursa a impozitului pe
venit ( in vechiul cod intrau si conventiile civile, veniturie din
expertiza tehnica si judiciara si extrajudiciara precum si venitul
dintr-o asociere cu o persoana juridica).

 Persoanele care obţin venituri din drepturi de proprietate


intelectuală au obligaţia de a conduce evidenţa contabilă şi
de a reţine la sursă impozitul corespunzător, indiferent dacă
obţin venituri din alte surse sau nu - ȋncepȃnd cu 1 ianuarie
2017

90
4.3.Venituri din salarii şi asimilate salariilor

 Modificare definitie: Sunt considerate venituri din salarii toate


veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică
rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de
detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma
sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care
obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
 La venituri asimilate salariilor au fost adăugate următoarele
venituri:
o sumele din profitul net cuvenite administratorilor
societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz,
precum şi participarea la profitul unităţii pentru
managerii cu contract de management, potrivit legii;
o sume reprezentând participarea salariaţilor la profit,
potrivit legii
o remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi
de membrii directoratului de la societăţile administrate
în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere,
potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite
managerilor, în baza contractului de management
prevăzut de lege
o indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele
decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării
activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de
91
către administratorii stabiliţi potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de
către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societăţile administrate în sistem
dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,
precum şi de către manageri, în baza contractului de
management prevăzut de lege, pentru partea care
depăşeşte plafonul neimpozabil de 2,5 ori nivelul legal
stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru
indemnizaţie/diurnă în ţară/în străinătate.

o indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele


decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în
România, în interesul desfăşurării activităţii, de către
administratori sau directori, care au raporturi juridice
stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut
în raporturile juridice respective, pentru partea care
depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal
pentru diurna acordată personalului român trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării
de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia
personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar
deplasa în ţara respectivă
o remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată
de zilieri, potrivit legii.
Remarca: Ca şi în cazul salariaţilor delegaţi/detaşaţi, pentru sumele
primite pe perioada deplasării în altă localitate, în ţară şi în străinătate,
în interesul desfăşurării activităţii, reprezentând indemnizaţii şi orice

92
alte sume de aceeaşi natură s-a reglementat aplicarea aceiuiaşi
regim fiscal şi în cazul administratorilor, directorilor, membrilor
directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist, ai
consiliului de supraveghere şi managerilor, potrivit legii. (Art.76,
alin.(2) din Codul fiscai)

 La avantaje au fost adăugate următoarele venituri:


o tichetele de masă, voucherele de vacanţă (înainte se numeau
tichete de vacanţă) şi tichetele de creşă. (Acestea erau prevăzute
şi înainte, în normele metodologice de aplicare, la venituri din
salarii şi asimilate salariilor). (Art.76, alin.(3) din Codul fiscal).
 La venituri din salarii neimpozabile au fost reglementate
următoarele modificări:
o Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori
salariaţilor, cât şi cele oferite în beneficiul copiilor minori ai
acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi
cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia
zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea
acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.

Deci cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus


sunt neimpozabile si pentru salariatii care nu au copii, nu doar
pentru copiii angajatilor .

Exemplu:
ALFA are 2 angajati Popescu si Stanescu cu contract individual
de munca. Popescu are un copil minor in intretinere iar Stanescu
nu are copii. Cu ocazia Pastelui Popescu primeste un cadou de
150 lei pentru copilul minor aflat in intretinere. De asemenea si
Stanescu primeste un cadou de 150 lei.
93
Angajator: Daca se incadreaza in limita de 5% din cheltuielile
cu salariile cheltuiala cu cadourile e deductibila chiar daca
Stanescu nu are copii.

Angajat: La ambii salariati suma de 150 lei este venit


neimpozabil.

o hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care


potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea
alimentelor în incinta unităţii
o în cazul cheltuielilor de deplasare pentru transportul între
localitatea în care angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se
află locul de muncă al acestora, nu se mai menţionează faptul
că aceste cheltuieli trebuie să fie la nivelul unui abonament
lunar.
o indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe
perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în
interesul desfăşurării activităţii de către: administratorii
stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, directorii care îşi desfăşoară
activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii,
membrii directoratului de la societăţile administrate în
sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,
manageri, în baza contractului de management prevăzut de
lege, în limita plafonului neimpozabil de 2,5 ori nivelul legal
stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru
indemnizaţie/diurnă în ţară/în străinătate, precum şi cele
primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi
cazare.

94
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării
este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfăşurării activităţii.
o indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe
perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării
activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi
juridice stabilite cu entităţi nerezidente, în limita plafonului
neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată
personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar
beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-
ar deplasa în ţara respectivă, precum şi cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
o cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru
pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor,
administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat
potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pregătire legată de activitatea desfăşurată de
persoanele respective pentru angajator/plătitor
o contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.
204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele
reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative,
calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile
facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,
administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre
ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

95
o primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.
95/2006, republicată, suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană
o avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor
pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%
(Art.76, alin.(4) Cod fiscal).

 Deducerea personală
o a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în
funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere, astfel:

Venit brut
≤ 1.500 lei 300 lei- nicio persoana in intretinere
400 lei – o persoana in intretinere
500 lei – două persoane în întreţinere
600 lei – trei persoane în întreţinere
800 lei - patru sau mai multe persoane în întreţinere
1.501 lei - 3.000 - deduceri personale degresive faţă de cele de mai
lei sus şi se stabilesc prin OMFP
≥ 3.000 lei - nu se acordă deducerea personală

o se introduce prevederea potrivit căreia pentru copiii minori


suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui
părinte/tutore în întreţinerea căruia se află copiii. (Art.77 din
Codul fiscal).
Remarca: Noul Cod Fiscal preizeaza ca sunt considerati
intretinuti copii minori in varsta de pana la 18 ani impliniti.
Deci numai pentru acestia deducerea personala se acorda
fiecaruia dintre parinti.

96
Daca intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere dintre
care unii nu sunt minori, aestia din urma vor fi preluati in
intretinerea unuia dintre parinti.

 Regulile de determinare a impozitului pe veniturile din


salarii şi asimilate salariilor:
o La stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului
lunar pentru veniturile din salarii realizate la funcţia de bază, se
deduc şi în continuare contribuţiile efectuate la fondurile de
pensii facultative în limita sumei de 400 €, dacă sunt
suportate de angajaţi.
o Se adaugă şi posibilitatea deducerii primelor de asigurare
voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006 în limita
sumei de 400 €, dacă sunt suportate de angajaţi. (Art.78 din
Codul fiscal)
 Deci impozitul pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor
pentru functia de bază se determina pe baza formulei:

Venitul brut
-Contribuţiile sociale obligatorii
= Venit net
-Deducerea personală
-Cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă
-Contribuţiile la fondurile de pensii facultative (max 400 eur/an)
-Primele de asigurare voluntară de sănătate (max 400 eur/an) =
Baza de calcul
Impozit pe venit = 16% * Baza de calcul
(Dispare deducerea specială pentru credite).

97
4.4.Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

 De la 1 ianuarie 2016 venitul din cedarea folosintei bunurilor


se calculeaza prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea unei cote de 40% din venitul
brut.
 Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin
deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

 Pentru toate declaratiile sau notificarile pe care un


contribuabil trebuie sa le depuna aferente acestor venituri,
termenul a fost majorat de la 15 zile, la 30 de zile.

Exemplu:
O persoana fizica obtine din inchirierea unui spatiu un venit
lunar de 2.000 lei.

Venit brut = 2.000 lei x 12 luni = 24.000 lei

Baza calcul CASS = 24.000 lei – 24.000 lei x 40% = 14.400 lei

CASS = 14.400 lei x 5,5% = 792 lei

Venit impozabil = 14.400 lei - 792 lei = 13.608 lei

Impozit sub forma de plati anticipate = 16% x 13.608 lei = 2.177


lei

Exemplu:
O persoana fizica obtine in anul 2016 un venit brut din arenda = 1.000
Kg x 0,7 lei/Kg = 700 lei

Baza calcul retineri = 700 lei – 40% x 700 lei = 420 lei
98
CASS = 420 lei x 5,5% = 231 lei

Impozit pe venit = 420 lei x 16% = 67,2 lei

Arenda neta = 1.000 lei – 231 lei – 67,2 lei = 708,1 lei

4.5.Venituri din transferul proprietăţilor


imobiliare din patrimoniul personal
 Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul
prin care se transferă dreptul de proprietate sau
dezmembrămintele sale.

 În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii


minime stabilite prin studiul de piață realizat de către
camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor
fiscale respectiva tranzacție.

 Camerele notarilor publici actualizează cel puțin o dată pe an


studiile de piață care trebuie să conțină informații privind
valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în
anul precedent, și le comunică direcțiilor generale regionale
ale finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.

(In vechiul Cod Fiscal daca valoarea declarata era inferioara valorii
orientative stabilita prin exeprtiza tehnica, cu exceptia tranzactiilor
intre rude sau afini de gradul II precum si intre soti, impozitul se
calacula la valoare din expertize).

4.6.Venituri din pensii

99
 Se majoreaza plafonul neimpozabil in cazul veniturilor din
pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii
3 ani, sa creasca cu cate 50 de lei/an pana cand ajunge la
plafonul de 1.200 lei

Exemplu:
Un pensionar are o pensie bruta de 2.000 lei.
Contribuabili CASS sunt pensionarii cu venituri din pensii ce depasesc
740 lei.

Baza calcul CASS = 2.000 lei – 740 lei = 1.260 lei

CASS = 1.260 lei x 5,5% = 69,3 lei

Baza calcul impozit pensie = 2.000 lei – 1.050 lei = 950 lei

Impozit pensie = 950 lei x 16% = 152 lei

Pensie neta = 2.000 lei - 69,3 lei – 152 lei = 1.778,7 lei

 Contribuabilii care obțin venituri din pensii pot dispune


asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din
impozitul stabilit pentru susținerea entităților nonprofit care
se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de
cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform
legii.

 Persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite


dintr-un alt stat au obligația:

o Să declare la organul fiscal competent venitul lunar din


pensie prin depunerea declarației privind venitul
estimat în termen de 30 de zile de la data încadrării în
această categorie de persoane.

100
o Să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de
CASS care se stabilesc de organul fiscal competent prin
decizie de impunere, pe baza declarației de venit
estimat sau a declarației privind venitul realizat, după
caz.

4.7.Venitul net anual impozabil

 Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din


activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură se reportează şi
se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de
venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.
 Pierderile din categoriile de venituri menţionate mai jos,
provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu
veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe
fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali consecutivi:
- venituri din activităţi independente;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (Vechiul
Cod 5 ani)

5.CONTRIBUTII SOCIALE OBLIGATORII

 includerea veniturilor din activitati independente in categoria


asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale
(CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala;

 cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra in


baza de calcul a contributiilor sociale pentru TOTI salariatii, nu
doar pentru copiii angajatilor;
101
 pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi
independente în sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în
cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a 35% din
câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se
achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar
echivalent a 5 salarii medii brute;

 pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală


pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de
calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi
cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra
venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5
ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția;

 obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei


pentru contribuția individuală (10,5%) asupra bazelor de
calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală
de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă,
respectiv 26,3%;

 pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de


calcul al CASS o reprezintă numai partea de venit care
depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul
fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei

 in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de


proprietate intelectuală sau din dividende NU datoreaza
CASS pentru aceste venituri, dacă obtin venituri din salarii,
venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii
mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri
din activitati agricole;

 incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor salariale, daca


totalul veniturilor obtinute lunar este mai mare decât valoarea a

102
de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se
calculează în limita acestui plafon;

 pentru veniturile din pensii realizate incepand cu 1 ianuarie


2017, in situaţia în care venitul considerat bază de calcul
depășeste valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut,
CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;

 incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi


independente, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare
decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în
vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;

 incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din


drepturi de proprietate intelectuală in baza de calcul a CASS,
chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau alte
activitati independente;

 incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din


dividende in baza calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine
venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-
se insa plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii
brute;

 incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS


este efectuata astfel: contribuţia anuală la asigurarile sociale de
sanatate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5%
asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor
lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza
anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12
salarii de bază minime brute pe ţară și nici mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12
luni;

103
6.TVA
1. Aspecte generale

 In principiu definitiile termenilor utilizati in cuprinsului


Titlului VII “TVA” nu au suferit modificari, avand in
vedere faptul ca aceste prevederi au la baza Directiva
2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind
sistemul comun al TVA. Totusi, am extras in tabelul de
mai jos 3 termeni, dintre care 2 sunt introdusi de Noul
Cod fiscal:

Termeni Inainte de 2016 De la 1 ianuarie 2016


Active orice activ deţinut orice imobilizare corporală
corporale fixe pentru a fi utilizat în amortizabilă, construcţiile şi
producţia sau livrarea de terenurile de orice fel,
bunuri ori în prestarea deţinute pentru a fi utilizate în
de servicii, pentru a fi producţia sau livrarea de
închiriat terţilor sau bunuri ori în prestarea de
pentru scopuri servicii, pentru a fi închiriate
administrative, dacă terţilor sau pentru scopuri
acest activ are durata administrative
normală de utilizare mai
mare de un an şi valoare
mai mare decât limita de
2.500 lei

Operatiuni - operaţiunile constând în


imobiliare livrarea, închirierea,
leasingul, arendarea,
concesionarea de bunuri
imobile sau alte operaţiuni
prin care un bun imobil este
pus la dispoziţia altei
persoane, precum şi
acordarea cu plată pe o
anumită perioadă a unor

104
drepturi reale, precum
dreptul de uzufruct şi
superficia, asupra unui bun
imobil

Persoana - persoana care realizează


partial atât operaţiuni pentru care
impozabila nu are calitatea de persoană
impozabilă, în conformitate
cu prevederile art. 269, cât
şi operaţiuni pentru care are
calitatea de persoană
impozabilă

2.Baza de impozitare a TVA – Art 286

 În cazul în care bunurile reprezintă active corporale


fixe sau bunuri de natură alimentară al căror termen
de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate,
baza de impozitare se stabileşte conform procedurii
stabilite prin normele metodologice, astfel:
o baza de impozitare pentru active corporale fixe care
constituie livrare de bunuri conform art. 270 alin. (4) și (5) din
Codul fiscal este constituită din valoarea de înregistrare în
contabilitate diminuată cu amortizarea contabilă. Dacă
activele corporale fixe sunt complet amortizate, precum și în
cazul bunurilor de natură alimentară al căror termen de
consum a expirat și care nu mai pot fi valorificate, fiind
acordate gratuit unor organizații fără scop patrimonial, instituții
publice sau unități de cult și structuri ale cultelor religioase
recunoscute în România, conform prevederilor în vigoare
privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care
fac dovada că le vor acorda gratuit în scopuri sociale sau
filantropice, baza de impozitare este zero.

105
 Ajustarea bazei de impozitare:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare
in cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi
confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța
creditorului este modificată sau eliminată. (exemplul de la
impozit pe profit)

3. Cotele de TVA – Art 291

 Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru


operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau
care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia
este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31
decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

 Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare


pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de
bunuri:
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi
arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite; -
ELIMINAT
- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia
celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; - ELIMINAT
o livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin
normele metodologice, cu excepţia protezelor dentare scutite
de TVA;
o livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
(OUG 50/2015 )
106
 Cota redusă de 5% se aplică si pentru următoarele:

o manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate


exclusiv sau în principal publicităţii;

o serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee,


case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură
şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
altele decât cele scutite;

o locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv


anexele gospodăreşti şi o valoare, inclusiv a terenului pe care
sunt construite, care nu depăşeşte suma de 450.000 lei , exclusiv
TVA, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie
(380.000 lei, inainte de 1 ianuarie 2016).

Această cotă redusă de 5% numai în cazul locuinţelor care în


momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care
este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv
amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale.
În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a
terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250
mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe.
Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură
locuinţă cu cota redusă de 5%. Acest fapt înseamnă că puteţi livra o
locuinţă cu TVA de 5% unei persoane necăsătorite dacă aceasta nu a
mai deţinut sau nu deţine nicio locuinţă în proprietate pe care să o fi
achiziţionat cu cota de 5%. De asemenea, în cazul familiilor, soţul
sau soţia trebuie să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună,
nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de
5%.

4.Scutiri pentru anumite activităţi de interes general şi scutiri


pentru alte activităţi (art 292)

107
 Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de
taxă
o livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care
sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie,
scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi
de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul
prezentului articol se definesc următoarele:

o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată sau


parte transformată a unei construcţii, dacă costul transformării,
exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea construcţiei sau
a părţii din construcţie, exclusiv valoarea terenului, ulterior
transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în
cazul persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce
evidenţa contabilă şi care nu aplică metoda de evaluare bazată pe
cost în conformitate cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, sau valoarea stabilită printr-un raport de
expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile. În cazul în
care se înstrăinează doar o parte din construcţie, iar valoarea
acesteia şi a îmbunătăţirilor aferente nu pot fi determinate pe
baza datelor din contabilitate, acestea vor fi determinate în baza
unui raport de expertiză/evaluare

5.Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi


persoana parţial impozabilă (art 300)

 Taxa aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte


destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea
de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care
nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi
utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi
operaţiuni care nu dau drept de deducere se deduce pe
bază de pro rata. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor
destinate realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi
utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau

108
drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni care nu dau
drept de deducere, este permisă deducerea integrală a
taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului
investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în
conformitate cu prevederile art. 305.

Totodată în NORMELE METODOLOGICE se prevede:

Prevederile ... de mai sus, referitoare la deducerea integrală a taxei


aferente investițiilor pentru care se prevede că vor fi utilizate atât
pentru operațiuni care dau drept de deducere, cât și pentru operațiuni
care nu dau drept de deducere, se aplică atât pentru investițiile care au
fost începute după data de 1 ianuarie 2016, cât și pentru achizițiile
efectuate după data de 1 ianuarie 2016 aferente unor investiții începute
înainte de această dată. În ambele situații, taxa dedusă aferentă
achizițiilor destinate realizării acestor investiții se ajustează
conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal, în primul an în care
au loc livrări de bunuri/prestări de servicii cu bunul rezultat în
urma investiției.

Exemplu:
ALFA persoană impozabilă începe în luna februarie 2016 lucrările de
investiții pentru edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru
activități medicale scutite de TVA, dar și pentru operații estetice și de
înfrumusețare care nu sunt scutite de TVA. Investițiile se derulează pe
perioada februarie 2016-decembrie 2017.

În cursul anului 2017 ALFA cumpără și aparate medicale.


În anul 2018 sunt realizate primele activități medicale.

Pe perioada derulării investiției februarie 2016-decembrie 2017


ALFA poate deduce integral taxa aferentă achizițiilor necesare
pentru investiția respectivă.

În anul 2017 când ALFA achiziționează și alte bunuri decât cele


necesare realizării investiției (aparate medicale), dar care vor fi
utilizate pentru activitățile medicale trebuie să estimeze pro rata pe
109
baza operaţiunilor preconizat a fi realizate în primul an în care
vor desfăşura operaţiuni constând în livrări de bunuri/prestări de
servicii. Această pro rata provizorie va fi aplicată pe parcursul anilor
în care persoana realizează exclusiv achiziţii de bunuri/servicii, fără a
realiza şi livrări/prestări, adică anul 2017. (art. 300 alin. (10) lit. d)).

În 2018 taxa de dedus aferentă achiziţiilor de aparate medicale din


2017, se determină pe baza pro ratei estimate, urmând ca toate
deducerile exercitate pe baza pro ratei provizorii, atât din anul curent
2017, cât şi din anii următori 2018, să fie regularizate pe baza pro
ratei definitive de la sfârşitul primului an în care vor fi realizate
livrări de bunuri/prestări de servicii adică 2018. (art. 300 alin. (13))
În anul 2018 în care sunt realizate primele activități medicale
menționate, taxa dedusă aferentă obiectivului de investiții se
ajustează conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal.

Exemplu:

O societate care are ca obiect de activitate operațiuni imobiliare


derulează o investiție începând din anul 2015 și care se continuă și în
anul 2016. Investiția respectivă este un imobil care va fi utilizat de
societate atât pentru închirierea în regim de taxare, cât și în regim de
scutire.Presupunem că achizițiile de bunuri aferente investiției în anul
2016 sunt 10.000.000 lei.

Imobilul este recepționat pe data de 20 martie 2017.

Pe data de 20 octombrie 2019 40% din imobil este închiriat în regim


de scutire.
De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabilă poate deduce integral
taxa aferentă achizițiilor necesare pentru investiția respectivă.
Prin urmare taxa dedusă a fost de 10.000.000 lei x 20% =
2.000.000 lei.

110
Confor art 305 perioada de ajustare începe la 1 ianuarie 2017 și va fi 1
ianuarie 2017 – 31 decembrie 2036 (20 ani).

În anii 2017 și 2018 când nu au loc prestări de servicii cu bunul


rezultat în urma investiției NU se ajustează taxa.

În primul an în care are loc prestarea de servicii cu bunul rezultat


în urma investiției (închirierea în regim de scutire) adică 2019 se
ajustează taxa:

Deci în octombrie 2019 se ajustează taxa aferentă perioadei rămase


din perioada de ajustare 18 ani proportional cu suprafata inchiriata in
regim de scutire: 2.000.000 lei 40% x 18 ani/20 ani = 720.000 lei (635
= 4426) și se înscrie în decontul TVA din octombrie 2019.

Pro rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro rata


definitivă, determinată pentru anul precedent, sau pro rata
estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul
calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care
ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul
operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent.
Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal
competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la
data de 25 ianuarie inclusiv, pro rata provizorie care va fi aplicată
în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia.

 Prin excepţie de la prevederile alin. (9) de mai sus:


a) în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care
nu au determinat pro rata provizorie la începutul anului, deoarece nu
realizau şi nici nu prevedeau realizarea de operaţiuni fără drept de
deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel de
operaţiuni, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza
operaţiunilor preconizat a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care
trebuie comunicată organului fiscal competent cel mai târziu până la data la care
persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă, prevăzut la art. 323,
aferent perioadei fiscale în care persoana impozabilă începe să realizeze operaţiuni
fără drept de deducere;
Exemplu: (perioada fiscală luna)
La începutul lui Aprilie 2016 Până pe 25 Folosește
111
2016 ALFA nu începe să mai 2016 prorata
determina realizeze comunică provizorie până
prorata operațiuni fără organului fiscal în noiembrie
provizorie drept de pro rata 2016.
deoarece nu deducere. provizorie În decembrie
realiza estimată pe 2016 aplică
operațiuni fară baza prorata
drept de operaţiunilor definitivă
deducere preconizat a fi comunicată
realizate în organului fiscal
timpul anului până la 25
calendaristic ianuarie 2017
curent

b) în cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum şi în cazul persoanelor


înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) în cursul unui alt an decât cel în care
înregistrarea le-a fost anulată conform art. 316 alin. (11) pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata
estimată pe baza operațiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care
trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul
decont de taxă, prevăzut la art. 323, după înregistrarea în scopuri de TVA;
Exemplu: (perioada fiscală luna)
1.01.2016- 30 aprilie Până la 10 1 iunie Până pe 25
30.04.2016 2016 mai 2016 2016 data iulie 2016
ALFA nu depășește depune înregistrare comunică
era plafonul de 010 + 088 în scop de organului
înregistrată 220.000 lei + balanța TVA fiscal pro
înscop de din care rata
TVA rezultă provizorie
depășirea estimată pe
plafonului baza
operaţiunilor
preconizat a
fi realizate
în timpul
anului
calendaristic
curent

112
Exemplu: (perioada fiscală luna)
În 2015 ALFA Mai 2016 În 15 iunie Până pe 25
a avut codul ALFA justifică 2016 se iulie 2016
de TVA anulat intenția și are comunică de comunică
din oficiu capacitatea de a către organul organului fiscal
desfășura fiscal decizia, pro rata
activități deci 15 iunie provizorie
economice 2016 este data estimată pe
pentru a fi reînregistrării baza
înregistrată în în scop de operaţiunilor
scop de TVA și TVA preconizat a fi
depune 099 și realizate în
088. timpul anului
calendaristic
curent

c) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) în cursul aceluiaşi an
în care înregistrarea le-a fost anulată conform art. 316 alin. (11) şi care aplicau pro rata provizorie la
începutul anului, se continuă aplicarea pro ratei provizorii aplicate înainte de anularea înregistrării în
scopuri de TVA;
Exemplu: (perioada fiscală luna)
În perioada Termenul Până la În Până la
iulie 2015 - fiind 25.02.2016 martie 25.04.2016
decembrie 25.01.2016, depune 2016 depune
2015 ALFA la 01.02.2016 D300 aferent emite o D311 aferent
nu depune i se anulează lunii factură lunii martie
D300. din oficiu ianuarie de 2016
Prorata la codul de 2016 prestări
31.12.2015 a TVA servicii
fost 40%

În mai 2016 pentru Pe 8 iunie 2016 se Până pe 25 iulie 2016


reînregistrare comunică de către comunică organului
depune 099 + D 300 organul fiscal decizia, fiscal pro rata
nedepuse în termen+ deci 8 iunie 2016 este provizorie care va fi
o cerere motivată din data reînregistrării tot 40%.
care să rezulte că se în scop de TVA
113
angajează să depună
la termenele
prevăzute de lege
Deconturile de TVA+
Formularul 088+ un
certificat constatator
din care sa reiasa
datele de identificare
ale administratorilor
si asociatilor.

d) în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA


care nu au determinat pro rata provizorie la începutul anului,
deoarece ori nu erau înfiinţate ori nu realizau şi nici nu prevedeau
realizarea de operaţiuni în cursul anului curent, şi care vor realiza
în anii ulteriori atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi
operaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să estimeze pro
rata pe baza operaţiunilor preconizat a fi realizate în primul an în
care vor desfăşura operaţiuni constând în livrări de
bunuri/prestări de servicii. Această pro rata provizorie va fi
aplicată pe parcursul anilor în care persoana realizează exclusiv
achiziţii de bunuri/servicii, fără a realiza şi livrări/prestări.

 Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv


prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul
calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro rata
definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul
respectiv. Prin excepţie, în situaţiile prevăzute la alin. (10) lit.
b) şi c) de mai sus, calcularea taxei de dedus pe baza pro
ratei definitive se efectuează numai pentru achizițiile mixte
realizate în perioadele fiscale în care s-a aplicat pro rata
provizorie.

114
 În situaţia prevăzută la alin. (10) lit. d), taxa de dedus aferentă
achiziţiilor, cu excepţia investiţiilor prevăzute la alin. (5), pentru
fiecare an calendaristic se determină pe baza pro ratei estimate,
urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro ratei
provizorii, atât din anul curent, cât şi din anii următori, să fie
regularizate pe baza pro ratei definitive de la sfârşitul primului
an în care vor fi realizate livrări de bunuri/prestări de servicii.
Dacă totuşi persoana impozabilă nu va realiza operaţiuni care nu
dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze deducerile pe
baza pro ratei definitive considerând că pro rata este 100%.

Exemplu:
ALFA este o persoană impozabilă care s-a înființat în februarie 2016.

ALFA va realiza în anii ulteriori atât operaţiuni care dau drept de


deducere (operații estetice și de înfrumusețare care nu sunt scutite de
TVA) cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere (activități
medicale scutite de TVA).

Alfa începe în luna aprilie 2016 lucrările de investiții pentru edificarea


unui imobil care va fi utilizat pentru activități medicale scutite de
TVA, dar și pentru operații estetice și de înfrumusețare care nu sunt
scutite de TVA.

În anul 2016 achiziţiile de bunuri și servicii cu excepţia investiţiilor


sunt 200.000 lei. Pro rata provizorie estimată este 70%. (bunurile nu
sunt bunuri de capital)

În anul 2017 achiziţiile de bunuri și servicii cu excepţia investiţiilor


sunt 300.000 lei (bunurile nu sunt bunuri de capital)

În anul 2018 ALFA realizează primele servicii medicale iar prorata


definitivă este 60%.

Anul 2016:

-TVA deductibilă = 200.000 lei x 20% = 40.000 lei

115
-TVA de dedus se va determina pe baza proratei estimate: 40.000 lei x
70% = 28.000 lei
-Ajustarea TVA funcție de prorata provizorie = 40.000 lei – 28.000 lei
= 12.000 lei (635 = 4426).

Anul 2017:
-TVA deductibilă = 300.000 lei x 20% = 60.000 lei
TVA de dedus se va determina pe baza aceleiași proratei estimate în
2016: 60.000 lei x 70% = 42.000 lei
-Ajustarea TVA funcție de prorata provizorie = 60.000 lei – 42.000 lei
= 18.000 lei (635 = 4426).

În anul 2018 când se realizează primele servicii medicale deducerile


exercitate pe baza pro ratei provizorii se vor regulariza pe baza
pro ratei definitive de la sfârşitul anului 2018

-TVA de dedus pe baza proratei definitive în 2018= (40.000 lei +


60.000 lei ) x 60% = 60.000 lei
-TVA dedusă provizoriu = 28.000 lei + 42.000 lei =70.000 lei

-Diferența de 10.000 lei se înscrie în decontul TVA din decembrie


2018 ca taxă nedeductibilă (635 = 4426).

 Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice


prevederile prezentului articol în ce priveşte posibilitatea
exercitării dreptului de deducere, situaţie în care taxa aferentă
achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de
deducere nu va fi dedusă. (înainte prevederea era în Norme)

6. Dreptul de deducere exercitat prin Decontul de TVA – Art 301

 În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de


exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de
declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de
justificare a taxei prevăzute la art. 299, persoana impozabilă îşi
poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale

116
în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un
decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripţie prevăzut
în Codul de procedură fiscală. Prin excepţie, în cazul în care pe
perioada inspecţiei fiscale la furnizori organul fiscal a stabilit
TVA colectată pentru anumite operaţiuni efectuate în perioada
supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul respectivelor operaţiuni
are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecţie emisă
de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a
stabili obligaţii fiscale s-a împlinit. În acest caz, dreptul de
deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii
facturii de corecţie, sub sancţiunea decăderii.

Exemplu:

În august 2012 ALFA face o livrare către BETA are loc livrarea

În decembrie 2016: are loc la ALFA un control fiscal care stabilește


o TVA colectată suplimentar.

În ianuarie 2017 ALFA emite facturile de corecţie către BETA


Beta are dreptul să îşi deducă taxa aferentă facturilor de corecţie
până în ianuarie 2018 inclusiv, chiar dacă termenul de
prescripţie pentru livrare s-a scurs în decembrie 2017 .

7. Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate


în scopuri de TVA (art 303)

 Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de


raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de
raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data
depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 323, din soldul taxei
de plată al perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la
bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferenţele
de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală prin
117
decizii comunicate până la data depunerii decontului. Prin
excepţie:
a) în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data
aprobării unei înlesniri la plată nu se preia, din decontul perioadei
fiscale anterioare, taxa cumulată de plată, pentru care a fost
aprobată înlesnirea la plată;
b) în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data
înscrierii organului fiscal la masa credală potrivit Legii nr.
85/2014, nu se preia, din decontul perioadei fiscale anterioare,
taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa
credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014.

 Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 316, pot solicita


rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală
de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de
taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de
rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul
perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicită
rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în
perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea
soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare,
mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în
decontul perioadei fiscale următoare. Prin excepţie, soldul
sumei negative de taxă pe valoarea adăugată înscris în
decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent perioadei
fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenţei
prevăzute de legislaţia în domeniu nu se preia în decontul de
taxă aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura,
caz în care debitorul este obligat să solicite rambursarea
taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

 Persoanele impozabile pot renunţa la cererea de rambursare pe


baza unei notificări depuse la autorităţile fiscale, urmând să preia
soldul sumei negative solicitat la rambursare în decontul aferent
perioadei fiscale următoare depunerii notificării. Persoanele
impozabile pot notifica organul fiscal în vederea renunţării la
cererea de rambursare până la data comunicării deciziei de
118
rambursare sau a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale
suplimentare stabilite de inspecţia fiscală, după caz.

 În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul


altor persoane impozabile preia şi soldul taxei de plată către
bugetul de stat sau/şi, după caz, soldul sumei negative a taxei,
pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat
rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din
soluţionarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opţiune de
rambursare depuse de persoanele impozabile dizolvate şi
nesoluţionate până la data fuziunii.

 În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul


unei persoane impozabile divizate preiau, proporţional cu cotele
alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, şi soldul
taxei de plată către bugetul de stat sau/şi, după caz, soldul sumei
negative a taxei, pentru care persoana impozabilă divizată nu a
solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat
din soluţionarea deconturilor cu sume negative de taxă cu
opţiune de rambursare depuse de persoana impozabilă divizată şi
nesoluţionate până la data divizării.

In Monitorul Oficial nr.969 din 28.12.2015 s-a publicat Ordinul


A.N.A.F. nr.3699/2015 pentru aprobarea procedurii de solutionare
a deconturilor negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune
de rambursare. Prevederile ordinului ANAF nr.3699/2015 se
aplica incepând cu deconturile de TVA depuse dupa data de 1
ianuarie 2016. Deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de
rambursare in curs de soluționare la data de 1 ianuarie 2016 vor fi
rezolvate potrivit procedurii in vigoare la data depunerii lor.

Se supun procedurii de solutionare numai deconturile cu sume


negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare
depuse in cadrul termenului legal de depunere. Persoanele impozabile
care depun astfel de deconturi dupa expirarea termenului legal de

119
depunere vor prelua suma negativa in decontul perioadei fiscale
urmatoare.

Deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare se


solutioneaza si in anul 2016 in functie de gradul de risc fiscal pe
care il prezinta fiecare persoana impozabila, astfel:

a). in cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic - prin emiterea


Deciziei de rambursare a TVA, in termen maxim de 5 zile de la data
depunerii decontului;

b). in cazul deconturilor de TVA, depuse de alti contribuabili decat


marii contribuabili, contribuabilii mijlocii sau exportatorii, incadrate la
risc fiscal mediu - cu analiza documentara; Pentru efectuarea analizei
documentare organul fiscal va comunica in scris persoanei impozabile
documentele ce trebuie prezentate, data, ora si locul intȃlnirii, precum
şi numele persoanei din cadrul compartimentului de specialitate care
se ocupa de analiza. Documentele vor fi prezentate in original si in
copie si trebuie sa se refere la perioada din care provine suma negativa
de taxa pe valoarea adaugata.

c). in cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mare - cu inspectie


fiscala anticipata

Dupa efectuarea inspecției fiscale, compartimentul cu atributii in acest


domeniu intocmeste raportul de inspecție fiscala. In cazul in care taxa
colectata si taxa deductibila se modifica fata de sumele inscrise in
decontul de TVA, se intocmeste Decizia de impunere privind
obligațiile principale aferente diferențelor bazelor de impozitare
stabilite in cadrul inspecțiilor fiscale la persoane juridice sau fizice,
dupa caz, care are rol de Decizie de rambursare a TVA. In cazul in
care nu sunt stabilite diferente fata de suma solicitata la rambursare, se
intocmeste. Decizia privind nemodificarea bazei de impozitare ca
urmare a inspecției fiscale, iar Decizia de rambursare a TVA se emite
de cãtre compartimentul de specialitate.

120
Organul fiscal decide in conditiile prevazute de Ordinul ANAF nr
3699/2015 daca efectueaza inspectia fiscala anterior sau ulterior
aprobarii rambursarii, in baza unei analize de risc.

Prin exceptie, in cazul deconturilor cu suma negativa de taxa pe


valoarea adaugata cu optiune de rambursare pentru care suma
solicitata la rambursare este de pana la 45.000 lei, organul fiscal
central ramburseaza taxa cu efectuarea, ulterior, a inspectiei fiscale.

Prevederile legate de rambursarea TVA cu control ulterior a


deconturilor negative cu optiune de rambursare de pâna la 45.000
lei nu se aplica:
a) in cazul in care contribuabilul/platitorul are inscrise in cazierul
fiscal fapte care sunt sanctionate ca infractiuni;

b) in cazul in care organul fiscal central, pe baza informatiilor


detinute, constata ca exista riscul unei rambursari necuvenite.

Deconturile cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune


de rambursare pentru care suma solicitata la rambursare este de pâna
la 45.000 lei, depuse de persoane impozabile, care au fapte inscrise in
cazierul fiscal, sau se constata faptul ca exista riscul unei rambursari
necuvenite, se solutioneaza dupa efectuarea inspectiei fiscale
anticipate.

Standardul individual negativ (SIN) reprezinta suma maxima a TVA


ce poate fi rambursata fara analiza documentara sau inspectie fiscala
anticipata, riscul implicat de aceasta rambursare fiind considerat
acceptabil de catre administratia fiscala.

Standardul individual negativ se stabileşte trimestrial, avand in vedere


raportarile contabile, deconturile de TVA si modul de indeplinire a
obligatiilor fiscale in perioada de referinta. Termenul de solutionare a
deconturilor negative cu optiune de rambursare este de 45 de zile, cf.
art. art.77 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala.

121
In situatiile in care, pentru solutionarea deconturilor negative cu
optiune de rambursare, este necesara administrarea de probe
suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se
prelungeşte cu perioada cuprinsa intre data solicitarii probei şi
data obtinerii acesteia, dar nu mai mult de:

a) doua luni, in cazul in care sunt solicitate probe suplimentare de la


contribuabilul/platitorul solicitant, termenul de doua luni poate fi
prelungit de organul fiscal la cererea contribuabilului/platitorului.

b). 3 luni, in cazul in care sunt solicitate probe suplimentare de la


autoritati sau institutii publice ori de la terte persoane din România,
organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul/platitorul cu
privire la prelungirea termenului de solutionare a cererii.

c). 6 luni, in cazul in care sunt solicitate probe suplimentare de la


autoritati fiscale din alte state, potrivit legii, organul fiscal are
obligatia sa instiinteze contribuabilul/platitorul cu privire la
prelungirea termenului de solutionare a cererii.

In situatia in care, pe baza analizei de risc, solutionarea cererii necesita


efectuarea inspectiei fiscale, termenul de solutionare a cererii este de
cel mult 90 de zile de la inregistrarea cererii. In acest caz
contribuabilul/platitorul este notificat cu privire la termenul de
solutionare aplicabil in termen de 5 zile de la finalizarea analizei de
risc.

8.Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital -ART.


305
 A fost modificata definitia bunurilor de capital:
bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la
art. 266 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de transformare sau
modernizare a bunurilor imobile/părţilor de bunuri imobile, exclusiv
reparaţiile ori lucrările de întreţinere a acestora, chiar în condiţiile în
care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de
închiriere, leasing sau al oricărui altui tip de contract prin care

122
bunurile imobile/părţile de bunuri imobile se pun la dispoziţia unei
alte persoane cu condiţia ca valoarea fiecărei transformări sau
modernizări să fie de cel puţin 20% din valoarea bunului
imobil/părţii de bun imobil după transformare/modernizare.
Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent
dacă în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca
stocuri sau ca imobilizări corporale

 bunurile care fac obiectul unui contract de închiriere, de leasing,


de concesionare sau oricărui altui tip de contract prin care
bunurile se pun la dispoziţia unei persoane sunt considerate
bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în
leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane. Operaţiunile de
transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părţilor
de bunuri imobile care sunt considerate bunuri de capital
conform lit. a), efectuate de beneficiarul unui astfel de
contract, aparţin beneficiarului până la sfârşitul contractului
respectiv

 taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa


achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de
achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea
a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea bunului
imobil/părţii de bun imobil după transformare/modernizare,
exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori
întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de
schimb destinate reparării ori întreţinerii bunurilor de capital.

 Ajustarea taxei pentru situaţiile prevăzute la alin. (5) se


realizează conform procedurii prevăzute prin normele
metodologice

9.Dispoziţii tranzitorii privind ajustarea (art 306)

 Prin excepţie de la prevederile art. 305 alin. (5), se ajustează


taxa deductibilă proporţional cu valoarea rămasă
123
neamortizată la momentul la care intervin evenimentele
prevăzute la art. 305 alin. (4) pentru următoarele categorii de
active corporale fixe care până la data de 31 decembrie 2015
nu erau considerate bunuri de capital:
a) activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de
utilizare stabilită pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani,
care au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării până la data
31 decembrie 2015, inclusiv;
b) activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care
fac obiectul leasingului a căror limită minimă a duratei normale de
utilizare este mai mică de 5 ani, care au fost achiziţionate sau fabricate
după data aderării până la data 31 decembrie 2015, inclusiv.

 În cazul activelor corporale fixe prevăzute la alin. (1) pentru care


dreptul de deducere se exercită potrivit art. 297 alin. (2) şi (3), se
ajustează taxa deductibilă care a fost plătită
furnizorului/prestatorului, proporţional cu valoarea rămasă
neamortizată la momentul la care intervin evenimentele
prevăzute la art. 305 alin. (4) care generează ajustarea.

10. Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (art 310)

 Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la


alin. (1), dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de
active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin.
(1) pct. 3, şi livrările de active necorporale, efectuate de
persoana impozabilă

 Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an


calendaristic exclusiv operaţiuni scutite fără drept de
deducere conform art. 292 nu se consideră că depăşeşte
plafonul prevăzut la alin. (1).

Exemplu:
ALFA nu este inregistrata în scopuri de TVA. La 30 iunie 2016ALFA
prezintă următoarea situație:
- venituri din livrari intracomunitare de bunuri – 60.000 lei;
124
- venituri din servicii prestate in Romania – 90.000 lei;
- avansuri facturate si incasate – 18.000 lei;
- avansuri facturate si neincasate – 15.000 lei;
- venituri din vanzarea unui utilaj – 35.000 lei;
- venituri vânzarea unui program informatic – 15.000 lei.

Întrucât utilajul este imobilizare o corporala și programul informatic


una necorporală veniturile din vanzarea acestora nu intra in
calculul plafonului de scutire

Total cifră de afaceri aferentă plafonului de scutire = 60.000 lei +


90.000 lei + 18.000 lei + 15.000 lei = 183.000 lei

Cifra de afaceri se situează sub plafonul de 220.000 lei, deci ALFA


va aplica in continuare regimul special de scutire.

 Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în


scopuri de TVA, conform art. 316. Dacă persoana impozabilă
respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere,
organele fiscale competente procedează după cum urmează:

a) stabilesc obligaţii privind taxa de plată, constând în diferenţa dintre


taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze şi taxa pe
care ar fi avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana
impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA conform
art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege,
dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum şi
accesoriile aferente, sau după caz

b) determină suma negativă a taxei, respectiv diferenţa dintre taxa pe


care ar fi avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana
impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA conform
art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege,
şi taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la
data la care ar fi trebuit să fie înregistrată în scopuri de taxă conform
art. 316, dacă taxa deductibilă este mai mare decât taxa colectată

125
11.Regimul special pentru agenţiile de turism (art 311)

 Atunci când agenţia de turism aplică regimul normal de taxare,


va factura fiecare componentă a serviciului unic la cota taxei
corespunzătoare fiecărei componente în parte. În plus, baza de
impozitare a fiecărei componente facturate în regim normal
de taxă va cuprinde şi marja de profit a agenţiei de turism.

12.Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA (art


316)

 Persoanele impozabile aflate în situaţiile prevăzute la alin. (11)


(celor care li s-a anulat codul de TVA) au obligaţia să depună
ultimul decont de taxă prevăzut la art. 323, indiferent de
perioada fiscală aplicată conform art. 322, până la data de 25 a
lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de
anulare a înregistrării în scopuri de TVA.

 În vederea justificării intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura


activitate economică, în sensul alin. (9) şi alin. (11) lit. h),
societăţile cu sediul activităţii economice în România, înfiinţate
în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la
registrul comerţului furnizează organului fiscal informaţii
relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este
aprobat prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

13. Facturarea (art 319)

 În cazul în care este obligatorie ajustarea bazei impozabile


conform art. 287 lit. a) - c) şi e), dacă furnizorul de
bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corecţie
prevăzută la art. 330 alin. (2), beneficiarul trebuie să emită o
autofactură în vederea ajustării taxei deductibile, cel târziu
126
până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au
intervenit evenimentele prevăzute la art. 287 lit. a) - c) şi e).

14. Alte documente (art 320)

 În situaţiile în care se ajustează baza impozabilă conform


art. 287 lit. a) - c) şi e), dacă furnizorul de bunuri/prestatorul
de servicii nu emite factura de corecţie prevăzută la art. 330
alin. (2), beneficiarul, persoană impozabilă sau persoană
juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei în condiţiile
prevăzute la art. 307 alin. (2) - (4) şi (6), trebuie să emită o
autofactură în vederea ajustării bazei de impozitare şi a taxei
deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care au intervenit evenimentele prevăzute
la art. 287 lit. a) - c) şi e).

15. Registrul operatorilor intracomunitari (art 329)

 Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul


operatorilor intracomunitari:

o persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform


art. 316 care nu au efectuat nicio operaţiune de natura celor
prevăzute la alin. (1) în anul calendaristic precedent şi nici în
anul curent până la data radierii din registru, cu excepţia celor
care au fost înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari în
această perioadă

 Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face în


baza deciziei emise de către organul fiscal competent sau în
baza deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA,
după caz, care se comunică solicitantului conform Codului de
procedură fiscală. Radierea din Registrul operatorilor
intracomunitari produce efecte începând cu data comunicării
deciziei în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală

127
sau cu data anulării înregistrării în scopuri de TVA, după
caz

16.Corectarea facturilor (art 330)

 În cazul autofacturilor emise conform art. 319 alin. (3), (8) şi


(9) şi art. 320 alin. (1) - (3), dacă persoana impozabilă
emitentă constată că a înscris informaţii în mod eronat în
respectivele autofacturi, fie va emite o nouă autofactură care
trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din
autofactura iniţială, numărul şi data autofacturii corectate,
valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o menţiune din
care să rezulte că valorile respective sunt negative, iar, pe de
altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie va emite o nouă
autofactură conţinând informaţiile şi valorile corecte şi
concomitent va emite o autofactură cu valorile cu semnul
minus sau, după caz, cu o menţiune din care să rezulte că
valorile respective sunt negative, în care se înscriu numărul
şi data autofacturii corectate. În situaţia în care autofactura
a fost emisă în mod eronat sau prin normele metodologice se
prevede că în anumite situaţii se poate anula
livrarea/prestarea către sine, persoana impozabilă emite o
autofactură cu valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o
menţiune din care să rezulte că valorile respective sunt
negative, în care se înscriu numărul şi data autofacturii
anulate.

17. Măsuri de simplificare (art 331)

 Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt

o livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe


oleaginoase şi sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu
destinate ca atare consumatorilor finali. Prin normele
metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare
acestor bunuri

128
o clădirile, părţile de clădire şi terenurile de orice fel, pentru a
căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau
prin opţiune;
o livrările de aur de investiţii efectuate de persoane impozabile
care şi-au exercitat opţiunea de taxare şi livrările de materii
prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal
cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile;
o furnizările de telefoane mobile, şi anume dispozitive
fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o
reţea autorizată şi care funcţionează pe anumite frecvenţe,
fie că au sau nu vreo altă utilizare;
o furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi
microprocesoare şi unităţi centrale de procesare, înainte de
integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;
o furnizările de console de jocuri, tablete PC şi laptopuri

Remarcă: In MOf nr 988 din 31 decembrie 2015 a fost publicata


Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
care a adus o serie de modificari fata de ordonanta publicata in 3
noiembrie 2015.

Astfel, se aplică taxarea inversă pentru livrarea telefoanelor mobile,


tabletelor PC, laptopurilor, microprocesoarelor (bunurile prevăzute la
art 331, alin. (2) lit. i)-k)) numai dacă valoarea bunurilor livrate,
exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai mare sau egală cu
22.500 lei.

Aceste reguli specifice taxarii inverse se aplică numai pentru livrările


de bunuri/prestările de servicii efectuate în interiorul ţării. Condiţia
obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât
şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA. Daca
beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri de TVA, atunci
furnizorul (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în
129
România) colectează TVA pentru livrările de astfel de produse în
interiorul ţării.

Totodată, în NORMELE METODOLOGICE se precizează:

Pentru soluționarea situațiilor tranzitorii care pot apărea ca urmare a


eliminării sau a includerii unor operațiuni din/în categoria celor
pentru care se aplică taxarea inversă se aplică regimul în vigoare
la data exigibilității de taxă. În situația în care faptul generator de
taxă intervine până la data de 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se aplică
taxare inversă dacă factura este emisă după data de 1 ianuarie
2016 sau dacă prețul se plătește în rate și după această dată. Pentru
facturile emise până la data de 31 decembrie 2015, pentru care faptul
generator intervine după data de 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se
aplică numai pentru diferența pentru care taxa este exigibilă după
1 ianuarie 2016.

Exemplu:
O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a emis facturi
parțiale și/sau de avansuri în valoare de 200.000 lei plus TVA 24.000
lei, în cursul anului 2015, pentru livrarea de telefoane mobile către un
beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.

Faptul generator de taxă, respectiv livrarea telefoanelor mobile, are loc


după data de 1 ianuarie 2016, iar valoarea totală a livrării este de
500.000 lei (exclusiv TVA).

Regularizarea facturilor parțiale și/sau de avansuri emise în anul


2015, care se efectuează în perioada fiscală în care are loc livrarea,
se realizează astfel în factura emisă de furnizor:

– 200.000 –48.000 lei (TVA)


+200.000 +40.000 lei (TVA, datorită modificării de cotă)
+300.000 –„taxare inversă”

Beneficiarul va calcula taxa datorată: 300.000 lei x 20% = 60.000


lei pe care o va înscrie în jurnalul pentru cumpărări și în decontul

130
de taxă ca taxă colectată și taxă deductibilă

Exemplu:
O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA a facturat
întreaga valoare 700.000 lei plus TVA 168.000 lei, în cursul
anului 2015, pentru livrarea de telefoane mobile către un
beneficiar înregistrat în scopuri de TVA. Livrarea are loc după 1
ianuarie 2016

În acest caz nu se mai aplică taxare inversă, deoarece se


aplică regimul în vigoare la data exigibilității taxei, dar se
aplică cota în vigoare la data livrării. Astfel, dacă livrarea are
loc în luna februarie 2016, se va emite factura de
regularizare pentru
aplicarea cotei de TVA de 20%:
— –700.000 –168.000 (TVA)
— +700.000 +140.000 (TVA)

Exemplu:
În cursul anului 2015 o persoana impozabilă contractează construirea
și achiziționarea unei clădiri cu o societate imobiliară care deține și
titlul de proprietate asupra respectivei clădiri care urmează să fie
construită. Valoarea clădirii stabilită prin contract este de 20.000.000
lei. Furnizorul a emis facturi parțiale în sumă de 11.000.000 lei în anul
2015 și TVA aferentă 11.000.000 lei x 24% = 2.640.000 lei.
Presupunem că faptul generator de taxă intervine în martie 2016.

La emiterea facturii pentru întreaga valoare a clădirii se vor


regulariza facturile parțiale emise în anul 2015, astfel:

— storno facturi parțiale nr. ..../2015 — 11.000.00 lei, cu semnul


minus –2.640.000 lei (TVA);
— valoarea clădirii: 20.000.000 lei, din care:
— regularizare facturi parțiale 2015: 11.000.000 lei (cu semnul
plus) +11.000.000 lei x 20% = 2.200.000 lei (TVA recalculată la
cota de 20% de la data faptului generator);
— diferența 2016: 20.000.000 lei – 11.000.000 = 9.000.000 lei —

131
taxare inversă

Exemplu:
O mică întreprindere încasează în anul 2015suma de 50.000 lei pentru
livrarea unui teren construibil, aplicând regimul special de scutire
Începând cu data de 1 decembrie 2015, mica întreprindere devine
persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA.

Livrarea terenului are loc în luna februarie 2016. Valoarea totală a


terenului construibil este de 200.0000 lei.

Persoana impozabilă în cauză are obligația să efectueze


următoarele regularizări la data livrării terenului:

— storno factură parțială nr. ..../2015 — 50.000 lei, cu semnul


minus — scutit TVA;
— regularizarea facturii parțiale din 2015 în februarie 2016:

50.000 lei (cu semnul plus) + 10.000 (TVA calculată la cota de 20%
de la data faptului generator, dar fără aplicarea taxării inverse —
art. 280 alin. (7) din Codul fiscal);

— diferența exigibilă 2016: 200.000 lei – 50.000 lei = 150.000 lei —


taxare inversă

18. Dispoziţii tranzitorii în contextul aderării României la


Uniunea Europeană (art 332)

 În cazul bunurilor furate pentru care s-a ajustat taxa pe


valoarea adăugată în cursul anului 2013, persoana
impozabilă poate anula ajustarea efectuată la data la care
furtul este dovedit prin hotărâre judecătorească definitivă.

132
19.Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei -
ELIMINATA

Art. 151^2 din vechiul Cod fiscal a fost eliminat.

 Astfel, beneficiarul nu va mai fi tinut răspunzător individual


şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana
obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, dacă
factura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre
următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de
înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau
cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare
calculării bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.

 De asemenea, furnizorul sau prestatorul nu va mai fi ținut


răspunzător individual şi în solidar pentru plata TVA, în
situaţia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul,
dacă factura sau autofactura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre
următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de
înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau
cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare
calculării bazei de impozitare.

 Este eliminata si prevederea conform careia persoana care îl


reprezintă pe importator, persoana care depune declaraţia
vamală de import sau declaraţia de import pentru TVA şi
accize şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători
individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu
importatorul.

 In alta ordine de idei, persoana care desemnează o altă persoană


ca reprezentant fiscal, nu va mai fi ţinută răspunzătoare

133
individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu
reprezentantul său fiscal.

20.In MOf nr 24 din 8 ianuarie 2016 a fost publicat OPANAF nr


3846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art 92 din
Codul de procedura fiscala (trecerea la inactivi/reactivarea unui
contribuabil).
 Incepand cu 1 ianuarie 2016 un contribuabil poate fi declarat
inactiv si in urmatoarele 4 noi situatii:
o societatea nu mai are organe statutare;
o durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este
expirată;
o inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului;
o durata de funcționare a societății este expirată.
 În aceste cazuri declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către
contribuabil a unei notificări referitoare la situaţiile respective
si daca in cele 30 de zile nu au fost facute modificarile necesare.

21. In MOf nr 5 din 5 ianuarie 2016 a fost publicat OPANAF nr


3840/2015 pentru stabilirea criteriilor pentru conditionarea
inregistrarii in scopuri de TVA.

 Aceste reguli sunt valabile pentru societatile comerciale care


doresc inregistrarea in scopuri de TVA:
o De la infiintare (Formular 098);
o Prin opțiune (formular 010)
o După anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA)
(Formular 099)

134
22. Noul formular 394 a fost publicat in Monitorul Oficial nr.
11/7.01.2016 prin Ordinul 3769/2015.

 Declaratia 394 va fi completata si depusa de catre persoanele


inregistrate in scopuri de TVA insa va cuprinde operatiunile
de livrari sau achizitii catre/de la toate persoanele (platitoare
sau neplatitoare de TVA), iar ordinul intra in vigoare incepand
cu 1 aprilie 2016.

 Cine are ca perioada fiscala trimestrul, va depune direct la 25


aprilie 2016 Formularul 394 pe primul trimestru conform
noului model

 Cine are ca perioada fiscala luna, va depune vechiul


formular pentru lunile ianuarie si februarie 2016, urmand
ca, pana la 25 aprilie 2016 sa depuna noul format de
declaratie atat pentru luna martie 2016, cat si pentru
ianuarie si februarie 2016 prin care vor fi inlocuite
declaratiile depuse anterior.

 Unele dintre noile obligatii de declarare:

o Facturi emise catre platitori de TVA sau neplatitori de TVA ; nr


facturi + baza + TVA ( defalcata pe cote 20% , 9% , 5% )
o Achizitii de la platitori de TVA si neplatitori de TVA ; nr facturi
+ baza + TVA (defalcata pe cote 20% , 9% , 5% )
o Incasarile pe Z-uri ( bonurile emise de casa de marcat ) nr.bonuri
+ total încasari + baza +TVA (defalcata pe cote 20% , 9% , 5% ).
Deci În declarația 394 se vor declara toate bonurile fiscale
emise, fie că sunt facturi simplificate, fie că pe acestea nu se
precizează codul de identificare al cumpărătorului, atât ca număr
total de bonuri fiscale cât și ca valoare.
135
o Livrarile de bunuri/prestari de servicii catre cele din UE sau non
UE, defalcate pe fiecare cota de TVA efectuate de catre persoana
impozabila, cu exceptia celor pentru care au fost emise facturi
simplificate (nr. facturi + baza + TVA )
o Achizitii de bunuri si servicii de la cei din UE sau non UE pentru
care se aplica taxarea inversa si valoarea totala a TVA aferenta
acestora, defalcate pe cote de TVA. (nr facturi + baza + TVA )
 ca și element de noutate, apare obligația declarării unor situații
ce nu țin neapărat de sistemul de TVA. Astfel, se vor declara
achizițiile de bunuri și servicii de la persoane din sectorul agricol
ce au ca document justificativ, de la caz la caz, carnetul de
comercializare a produselor, facturi sau borderouri de achiziție.

 Dacă în decontul perioadei, persoana impozabilă înregistrează


TVA de rambursat, aceasta trebuie să completeze două tabele cu
achizițiile și livrările pe categorii principale de tranzacții pentru
a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. O
mare parte din decontul de TVA îl regăsim preluat și în declarația
394.

 persoana impozabilă va permite prin intermediul ANAF


consultarea informațiilor depuse la autoritatea fiscală de
către alte organe ale statului. Practic contribuabilul va
decide dacă informațiile depuse la ANAF rămân numai
pentru organele fiscale sau informațiile depuse la ANAF pot
fi utilizate și de alte instituții ale statului.

7. IMPOZITE SI TAXE LOCALE


1. Definitii

a) activitate economică- orice activitate care constă în furnizarea de


bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă;
136
b) clădire - orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul
acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una
sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale,
obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea,
iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi
acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite;
c) clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum:
bucătării, grajduri, pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi
altele asemenea;
d) clădire cu destinaţie mixtă- clădire folosită atât în scop
rezidenţial, cât şi nerezidenţial;
e) clădire nerezidenţială- orice clădire care nu este rezidenţială;
f) clădire rezidenţială- construcţie alcătuită din una sau mai multe
camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile
necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau
familii;
g) nomenclatură stradală- lista care conţine denumirile tuturor
străzilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, numerele de
identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte, precum şi titularul
dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se
organizează pe fiecare localitate rurală şi urbană şi reprezintă evidenţa
primară unitară care serveşte la atribuirea adresei
domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice,
precum şi a fiecărui imobil, teren şi/sau clădire;
h) rangul unei localităţi- rangul atribuit unei localităţi conform legii;
i) zone din cadrul localităţii- zone stabilite de consiliul local, în
funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele
edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice
cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidenţe agricole sau cadastrale
care pot afecta valoarea terenului.

137
2.Cote de impozitare

Categorii Cote de Categorii Cote


actuale impozitare începând cu 1 impozitare
actuale ianuarie 2016 începând cu 1
ianuarie 2016
Clădiri deținute 0.1% Clădiri 0.08 % – 0.2%
de persoane rezidențiale
fizice
Clădiri 0.2%-1.3%
nerezidențiale
Clădiri deținute 0.25% - 1.5% Clădiri cu Cotele de mai
de persoane destinație sus funcție de
juridice mixtă destinație
Clădiri 0,4%
nerezidențiale
destinate
domeniului
agricol

3.Calculul impozitului pe clădiri

 Persoane fizice:

A.Clădiri rezidenţiale

 Impozitul = cota de impozitare x valoarea impozabila


[suprafața (mp) x valoarea impozabilă (lei/mp) data de Codul
Fiscal] x coeficientul de corecție

138
 Valoarea impozabilă/mp creşte comparativ cu valorile actuale

 Cote noi/modificate de reducere a valorii impozabile în funcţie


de vechimea clădirii (50%, 30%, 10%):

o cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani


la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
o cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de
ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de
referinţă;
o cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de
ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de
referinţă.

 Eliminarea majorării impozitului datorat de persoanele


fizice ce deţin mai multe clădiri

B.Clădiri nerezidenţiale

 Impozitul = cota de impozitare x valoarea impozabila

 Valoarea impozabilă în cazul clădirii nerezidenţiale:

o Valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit în


ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

139
o Valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor
noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
o Valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul
de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani
anteriori anului de referinţă;

În caz contrar, impozitul pe clădiri = 2% x valoarea impozabilă


calculată conform prevederilor de la clădirile rezidenţiale
0

C.Clădiri cu destinaţie mixtă

 Dacă suprafeţele sunt evidenţiate distinct (per destinații):

o Impozit: = impozitul pentru suprafaţa folosită în scop


rezidenţial + impozitul pentru suprafaţa folosită în scop
nerezidenţial
o Impozit = impozitul calculat conform prevederilor pentru
clădirile rezidenţiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfăşoară nicio activitate economică

 Dacă suprafeţele nu pot fi evidenţiate distinct, (per


destinații):

Impozit = impozitul calculat conform prevederilor pentru clădirile


rezidenţiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se
desfăşoară nicio activitate economică

140
Impozit = impozitul calculat conform prevederilor pentru clădirile
nerezidenţiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal la care se
desfăşoară activitate economică iar cheltuielile cu utilităţile sunt
înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică

 Persoane juridice:

A.Clădiri rezidențiale
B.Clădiri nerezidențiale

Impozitul = cota de impozitare x valoarea impozabilă


1

 Valoarea impozabilă este valoarea la 31 decembrie a anului


anterior şi poate fi:
o Ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului
fiscal;
o Valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare;
o Valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi,
construite în cursul anului fiscal anterior;
o Valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal
anterior;
o Valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare, în cazul clădirilor
finanţate în baza unui contract de leasing financiar.

 Valoarea impozabilă a clădirii nerezidenţiale deţinută de o


persoană juridică se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui
raport de evaluare; in caz contrar, se aplică cota de 5%.

141
C.Clădiri cu destinaţie mixtă

Impozitul = impozitul pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial +


impozitul pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial
2
 Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în
proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie
mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31
martie 2016, conform OUG 50/2015 conform modelului
aprobat prin OMFP în termen de 60 de zile de la data publicării
în MOf a Noului Cod fiscal.

 De asemenea, persoanele juridice au obligaţia să depună


declaraţii privind clădirile pe care le deţin în proprietate și la
data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi valoarea impozabilă a
acestora, până la data de 31 martie 2016, conform OUG
50/2015.

COMENTARII SI PASI DE URMAT:


 Sediile de firme și de PFA nu sunt considerate automat
clădiri nerezidențiale. Codul fiscal prevede că doar în acele
cazuri în care sediul este declarat cu activitate economică și
cheltuielile cu utilitățile sunt deduse de către entitatea juridică,
clădirea va fi tratată ca și clădire nerezidențială.

 Creșterea impozitului are loc în caz de nereevaluarea clădirii în


ultimii 5 ani. Dar acești 5 ani în cazul persoanelor fizice se pot
număra doar începând cu anul 2016. Ca atare abia în anul
2021 va aparea o creștere a cotei de impozitare în caz de
nereevaluare în ultimii 5 ani
 Contribuabilul persoana fizică:
o Persoanele fizice care detin numai cladiri cu utilizare
rezidentiala NU trebuie să întreprindă nicio măsură

142
suplimentară. Ea va fi impozitată cu o cotă cuprinsă între 0.08 %
– 0.2%.

o Pentru cladirile nerezidentiale pentru a beneficia de cota


cuprinsa intre 0.2 si 1.3% va trebui contactat un evaluator
autorizat.

o Completează declaratia de impunere solicitata de autoritatile


locale in cazul cladirilor cu utilizare mixta sau nerezidentiala
și anexează documentele necesare

o Cei care detin o cladire in care se afla sediul unei firme sau PFA
trebuie sa declare daca sediul este cu activitate sau nu. Dacă
sediul este fara activitate ne regasim in primul caz de mai sus,
adică va fi impozitată cu o cotă cuprinsă între 0.08 % – 0.2%.

o Dacă sediul firmei sau PFA este cu activitate economica


impozitul se va calcula pornind de la modul de identificare al
suprafetelor utilizate in cele doua scopuri (residential si
nerezidential sau economic). Ca atare, pentru o incadrare cat mai
corecta a cladirii ca utilizare rezidentiala, nerezidentiala sau
mixta, vor trebui revizuite contractele de inchirere sau
comodat astfel încât din ele sa rezulte clar daca suprafetele
rezidentiale sau nerezidentiale sunt identificate iar in cazul in
care acestea nu sunt identificate distinct, cine plateste si
deduce utilitatile.

o În cazul în care suprafetele sunt prezentate distinct (conform


documentatiei cadastrale sau pe baza declaratiei pe proprie
raspundere a contribuabilului), pentru partea nerezidentiala se
143
va apela la un evaluator autorizat iar raportul de evaluare se
va transmite autoritatilor locale.

o Delimitarea suprafețelor pentru stabilirea impozitului, în


funcție de destinația rezidențială sau nerezidențială, rezultă din
documentul anexat la declarația depusă de contribuabil la
organul fiscal local competent, care poate fi, după caz:

a) contractul de închiriere, în care se precizează suprafața transmisă


pentru desfășurarea activității economice;
b) contractul de comodat încheiat conform art. 2.146—2.157 din
Codul civil, în care se precizează suprafața în care se precizează
suprafața transmisă pentru desfășurarea activității economice;
c) autorizația de construire și/sau de desființare, după caz, privind
schimbarea de destinație a clădirii, în condițiile Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
d) documentația cadastrală;
e) orice documente doveditoare, altele decât cele prevăzute la lit. a)—
d);
f) declarația pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată
la organul fiscal, în cazul în care nu există alte documente
doveditoare. (NORME METODOLOGICE)
o Daca suprafetele nu sunt identificate distinct impozitul se va
calcula avand in vedere cine este platitorul utilitatilor. In cazul
in care cheltuielile sunt platite de catre proprietarul persoana
fizica si nu sunt deduse de catre persoana juridica titulara a
contractului de inchiriere sau comodat, cladirea va fi
considerata cu utilizare rezidentiala și iar ne regăsim în primul
caz când persoana va fi impozitată cu o cotă cuprinsă între 0.08
% – 0.2%. Daca vor fi deduse cheltuielile de catre persoana
juridica titulara a contractului de inchiriere sau comodat,
cladirea va fi considerata cu utilizare nerezidentiala.

144
 Contribuabilul persoana juridică:

o Firmele care au realizat ultima reevaluare cu data evaluarii 31


decembrie 2012, vor plati cota de impozit majorata daca nu vor
realiza un raport de evaluare.

o Completează declaratia de impunere solicitata de autoritatile


locale in cazul cladirilor cu utilizare mixta sau nerezidentiala
și anexează documentele necesare

o Contactează un evaluator autorizat si realizează un raport de


evaluare in perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016.

o Incadrează cladirile pentru care datoreaza impozit pe cladiri


in categoria corespunzatoare de utilizare (rezidentiala,
nerezidentiala sau mixta).

 Raportul de evaluare pentru impozitare nu se va


inregistra in situatiile financiare. Această clarificare a
apărut în art. 39 (1) din normele metodologice.

Exemplu de calcul al impozitului datorat pentru anul 2016, în


cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea unei
persoane fizice, când se cunosc suprafețele folosite în scop
rezidențial și în scop nerezidențial:
145
A. Date despre clădire:
a) rangul localității: 0;
b) zona în cadrul localității: B;
c) suprafața utilă a clădirii: 190 m2, din care 90 m2cu destinație
rezidențială și 100 m2 cu destinație nerezidențială;
d) tipul clădirii: cu cadre din beton armat, dotată cu toate cele patru
instalații;
e) data construcției: 2000;
f) cotele de impozitare stabilită prin hotărâre a consiliului local pentru
2016: pentru clădirile rezidențiale 0,1%, iar pentru clădirile
nerezidențiale 1%;
g) pentru anul 2016, consiliul local nu a stabilit cote adiționale la
impozitul pe clădiri

a) se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop


rezidențial:
(i) se determină suprafața construită desfășurată prin înmulțirea
suprafeței utile cu coeficientul de transformare de 1,4:

90 m2 x 1,4 = 126 m2

(ii) se determină valoarea impozabilă a suprafeței rezidențiale:


suprafața construită desfășurată prevăzută la pct. 1.1 se înmulțește cu
valoarea impozabilă a clădirii cu cadre de beton armat, dotată
cu toate cele patru instalații, astfel:

126 m2 x 1.000 lei/m2 = 126.000 lei

(iii) se identifică coeficientul de corecție din tabelul prevăzut la art.


457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzător zonei B și rangului 0,
respectiv 2,50:

126.000 lei x 2,50 = 315.000 lei;


(iv) se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop
rezidențial:

315.000 lei x 0,1% = 315 lei

146
b) se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop
nerezidențial:

(i) valoarea la 31 decembrie 2015 a clădirii reiese dintr-un raport de


evaluare întocmit de un evaluator autorizat și este de 650.000 lei;

(ii) se calculează cota procentuală din clădire care corespunde


suprafeței folosite în scop nerezidențial:

(100 m2 x 1,4)/(190 m2 x 1,4) = 52,63%

(iii) se determină valoarea suprafeței folosite în scop nerezidențial,


prin înmulțirea valorii clădirii cu cota procentuală determinată la pct.
(ii):

650.000 lei x 52,63% = 342.095 lei

(iv) se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop


nerezidențial:

342.095 lei * 1% = 3.420,95 lei

c) impozitul total anual pentru clădirea cu folosință mixtă se


calculează prin însumarea impozitului determinat la lit. a) cu cel
determinat la lit. b):

315 lei + 3.420,95 lei = 3.735,95 lei, care se rotunjește la 3.736 lei

d) dacă valoarea suprafeței folosite în scop nerezidențial nu reiese


dintr-un raport de evaluare sau dintr-un act doveditor al
transferului dreptului de proprietate încheiat în ultimii 5 ani
anteriori anului 2016, respectiv 2011—2015, impozitul aferent se
calculează conform art. 458 alin. (4), astfel:

(i) se determină suprafața construită desfășurată prin înmulțirea


suprafeței utile cu coeficientul de

147
transformare de 1,4:

100 m2 x 1,4 = 140 m2

(ii) se determină valoarea impozabilă a suprafeței rezidențiale:


suprafața construită desfășurată prevăzută la pct. (i) se înmulțește cu
valoarea impozabilă a clădirii cu cadre de beton armat, dotată
cu toate cele patru instalații, astfel:

140 m2 x 1.000 lei/m2 = 140.000 lei

(iii) se identifică coeficientul de corecție din tabelul prevăzut la art.


457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzător zonei B și rangului 0,
respectiv 2,50:

140.000 lei x 2,50 = 350.000 lei

(iv) se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop


rezidențial, prin aplicarea cotei de 2%, prevăzute la art. 458 alin. (4):

350.000 lei x 2% = 7.000 lei

e) impozitul total anual pentru clădirea cu folosință mixtă se


calculează prin însumarea impozitului determinat la lit. a) cu cel
determinat la lit. d):

315i + 7.000 lei = 7.315 lei

4.Declararea si plata impozitului pe cladiri


 Conform art 461 din Noul Cod fiscal, impozitul pe clădiri
este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care
are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a
anului fiscal anterior.

148
 În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul
anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o
declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială
de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de
la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

 În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri


este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi
datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate
asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal
anterior anului în care se înstrăinează.

 În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al


altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv
schimbarea integrală sau parțială a folosinţei, precum şi în
cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea
sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să
depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal
local în a cărui rază teritorială de competenţă se află
clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării
respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat
în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor.

 În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia


să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal
local în a cărui rază teritorială de competenţă se află
clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau
distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând
cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în
cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie
de desfiinţare.

 Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi


zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului
intervine un eveniment care conduce la modificarea
impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform
149
noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor.

 În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între


suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală
rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, pentru
determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele
care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de
cadastru.

 Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în


evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea
funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui
în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de
cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.

 În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de


leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică
următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1
ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se


datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor
documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului
ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei


fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află
clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de
leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a
altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia
locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing, însoţită de o
copie a acestor documente.

150
 Se introduce un termen nou Taxa pe cladiri.

 Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului, ori a


unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date
în administrare ori în folosinţă, oricăror entități, altele decât cele
de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă
sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului
de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului
pe clădiri.

 Taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu perioada pentru


care este constituit dreptul de concesiune, închiriere,
administrare ori folosință. Pe perioada în care pentru o
clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul
pe clădiri.

 Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilității


contractului prin care se constituie dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul contractelor care
prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează
proporțional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis
dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

 Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să


depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a
lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin
care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori
folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.
 În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe
clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are
obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui
rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de
25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația
respectivă.

151
REMARCA:

 Impozitul pe cladiri se plăteşte anual, în două rate egale,


până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

 Taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 a lunii


următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului prin care se transmite dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă.

 Cu anumite exceptii, orice persoană care are în proprietate


teren situat în România datorează pentru acesta un impozit
anual.

 Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a


unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate,
date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileşte
taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor,
locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de
folosinţă, în condiţii similare impozitului pe teren.

 Taxa pe teren se plătește proporțional cu perioada pentru care


este constituit dreptul de concesionare, închiriere,
administrare ori folosință, iar pe perioada în care pentru un
teren se plătește taxa pe teren, NU se datorează impozitul pe
teren

 S-a eliminat taxa hoteliera

 eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit


pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren
care este acoperită de o clădire;

152
 scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a
autovehiculelor acționate electric si a mijloacelor de transport
folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;

 in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu


minimum 50%, conform hotărârii consiliului local;

 consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea


impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv
în domeniul agricol;

 modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta


impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia;

 autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu


pana la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal,
fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;

 pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv,


consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la
500% începând cu al treilea an;

 Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul


pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile,
neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare
urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;

 Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricărui impozit sau


oricărei taxe locale, sumele respective se indexează anual cu
rata inflatiei, până la data de 30 aprilie si nu o data la 3 ani
cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;

153