Sunteți pe pagina 1din 3

Tinerii si/in Biserica

Cand aducem in discutie problema tinerilor in Biserica Ortodoxă mereu se

ridică noi probleme si frământări ce ne dezarmează si ne provoacă la găsirea de noi

soluții. Începutul construirii unui apuntament durabil intre tinerii zilelor noastre și

Biserică nu incepe din carti, conferinte și alte preocupari ale deceniilor trecute care nu

au făcut altceva decât să identifice problemele cu care se confruntă tinerii, însă fără a

trece la pasul următor: soluția, sau a răspunde la intrebarea: CUM îi aduc pe tineri în

Biserică?

Se mai ridică de asemenea și intrebarea: De ce să vină tinerii la biserică? Este

foarte important ca noi cei de azi, de la teologi la clerici mai ales, sa nu dezvoltăm o

teologie de subsol, paralelă cu viața Bisericii și mai grav decât atât ruptă de viața

bisericească. Se scriu multe cărți despre tineri, însă puține despre tineri în contextul

vieții bisericești. Se țin conferințe cu și despre tineri, se pun o sumedenie de întrebări,

dar arareori se arată cum trebuie aduși efectiv tinerii în Biserică. Roada teologiei de

școală în zilele noastre se cuantifică în tratate academice cu note de subsol mult mai

stufoase decât conținutul în sine, (să nu înțeleagă nimeni că sunt impotriva expunerilor

academice și a conferințelor).

Teologia de astăzi trebuie să fie trăire pură a vieții Bisericii, care este singura

cheie de rezolvare a enigmelor tinereții.

Teologia de astăzi s-a transferat din Biserică în sălile de conferință, după cum

spune Ch. Yannaras, și intr-adevăr se teologhiseste frumos despre tainele credinței,

despre dogme, se vorbeste despre problemele actuale, dar într-o manieră detașată și

care, parcă nu îi inglobează pe tineri, îi plasează înafara abordării acestor taine în viața

lor. Nu e cazul să elaborăm filosofii complicate și strategii misionare ce sună bine în

fază de proiect dar nu sunt viabile si aplicabile, ci să redobândim acea simplitate a


chemării: Vino și vezi!, a stărnirii curiozității și a accentuării faptului că în biserică te

întâlnești cu Cel pe care lumea nu Ți-l oferă, adică te întâlnești cu Hristos și mai mult

decât atât ți se oferă ceea ce în tumultul lumii nu primești niciodată, adică împărtășirea

reală cu/de Hristos. Teologia actuală, în concordanță cu cea a Părinților, trebuie să aibă

un efect vizibil hic et nunc, o teologie care cheamă la ortodoxie și se ancorează în

ortopraxie. Întrebam mai sus: de ce să vină tinerii la biserică? să vadă Cine este acolo…

să primească ceea ce clubul, cercul de prieteni și viața de noapte nu poate oferi, adică

Trupul și Sângele Mântuitorului.

Să vadă Modelul suprem, despre Care mass-media a uitat să vorbească și L-a

înlocuit cu false modele ce promovează non-valori. Ca să poți vorbi despre TINERII ȘI

BISERICA trebuie mai întâi să-i cunoști pe tineri, fiecare preot in parohie să-și cunoască

tinerii enoriași și să nu-i mai abordeze la grămadă cu ceilalți credincioși mai in vârstă, ci

aparte, pentru ca astfel să se evite atitudinea următoare: noi tinerii su suntem intelesi in

Biserică, nu ne acordă nimeni atenție și nu ne sunt ascultate întrebările și opiniile etc. de

multe ori slujitorii Bisericii cer tinerilor să renunțe la lume și să regăsească Biserica, și

aceasta e un lucru bun. E creștinește să te curățești de patimi și să te eliberezi de viciile

ce-ți pot degrada tinerețea; asta e important să îi facem pe tineri să înțeleagă. Însă cum ?

Aici intervine al doilea aspect al problemei: TINERII ÎN BISERICĂ. În primul rând ca să

putem vorbi de tineri în biserică/Biserică, trebuie să fim ancorați intr-o serie de activități

care-i arată pe tineri ca și parte activă a vieții parohiale (spovedanie, cateheză, seri de

film, discuții, etc).

Știm cu toții că prin Botez devenim membrii ai Trupului lui Hristos, prin

Botez, in sens mistic, toți sunt membrii ai Bisericii, dar nu toți sunt activi, de aceea în

parohie o prioritate misionară trebuie să fie menținerea tinerilor ca mădulare vii ale

Trupului lui Hristos- Biserica.


Tinerii în Biserică este o expresie ce presupune perpetuarea relației tineri-Hristos si

ancorarea acestora în viața bisericească, iar fermentul în această relație enunțată este

preotul paroh.

Pr Vasile Pop

S-ar putea să vă placă și