Introducere ....................................................................................................................................

3
1. Instalația de balastare a navei .............................................................................................. 4
1.1.Cerintele impuse instalatiei de balast ................................................................................. 4
1.1. Elemente constructive ....................................................................................................... 5
1.2. Elemente de exploatare ..................................................................................................... 6
2. Instalația de santina ............................................................................................................... 7
2.1. Cerintele impuse instalatiei de santina .............................................................................. 7
2.2. Elemente constructive ....................................................................................................... 8
2.3. Elemente de exploatare ..................................................................................................... 9
2.4. Pompele............................................................................................................................. 9
2.5. Tubulatura instalației ...................................................................................................... 10
2.6. Armatura instalației ......................................................................................................... 10

Bibliografie ................................................................................................................................... 11
 Introducere

Instalația de balast are rolul de a asigura starea navei prin modificarea centrului de greutate
al navei balastate; pescajul minim la pupa necesar functionarii sorului; posibilitatea corectarii asietei
(înclinarilor) navei provocate de încarcarea neuniformâ a marfii la bord sau a eventualelor avarii
produse sub linia de plutire a corpului navei.Aceste instalații sunt formate din circuite de balastare si
circuite de drenare, interdependente intre ele, putând avea pompe comune si porțiuni comune de
conducte.
Instalațiile de balast santina sunt formate din circuite de balastare si drenare, interdependente
intre ele putand avea pompe comune si portiuni comune de tubulatura. Aceasta grupare a doua
instalații diferite ca destinație este permisa de agentul de lucru comun, apa de mare si de amplasarea
ambelor instalații la nivelul fundului navei. Se obține astfel utilizarea unui număr mai mic de
pompe, tubulaturi de lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalației.
Cerințele impuse instalațiilor de balast - santina sunt: sa asigure corectarea poziției
centrului de masa a navei conform necesitaților impuse de stabilitatea navei, in timp util; sa dreneze
sau sa umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santina si coferdamurile, atât pentru nava cu
asieta dreapta, cat si pentru inclinări îndelungate, transversala de maxim 15° si longitudinala de
maxim 5°; sa funcționeze astfel încât sa fie excluse posibilitatea inundării arbitrare a navei,
degradarea de către apa a mărfurilor sau pătrunderea apei in combustibil; sa nu polueze acvatoriile
cu apa amestecata cu rezidiri petroliere sau cu alte produse prevăzute in convențiile
internaționale; sa corespunda cerințelor impuse de registrele de clasificație la construirea navelor si
echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi ca si regulilor internaționale
privind poluarea, ca de pilda MARPOL din 1973 cu protocolul din 1978; sa dispună de mijloace de
acționare locala si de la distanta a pompelor, de aparate pentru măsurarea cantității de apa in locurile
de colectare; sa dispună de mijloace de conducere a apei către locurile de colectare; sa fie executate
din materiale rezistente la acțiunea apei de mare; sa aibă cat mai puține armaturi de manevra si
fitinguri demontabile.
 1. Instalația de balastare a navei

Acestea deplasează centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta dorita, prin
ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa de mare. In acest scop instalația
de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de
balast.
1.1.Cerintele impuse instalatiei de balast:
 Sa asigure corectarea pozitiei CG al navei conform necesitatilor impuse destabilitatea
navei in timp util!.
 Sa dreneze sau sa umple complet tancurile,sa dreneze casetele de santina sicoferdamurile
atat pentru nava cu asieta dreapta ,cat si pentru inclinari indelungate transversala de
maxim 15 grade si longitudinala de max 5 grade
 Sa functioneze astfel incat sa fie exclusa posibilitatea inundarii arbitrare anavei,degradar
ea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil.
 Sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau cu alte produse
prevazute in MARPOL si sa corespunda cerintelor impuse de registrele declasificare la
constructia navelor si echipamentelor lor in vederea prevenirii poluariicu hidrocarburi+.
 Sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor,de aparatede
masurare a cantitatii de apa in locurile de colectare.
 Sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare.
 Sa fie confectionate din materiale rezistente la actiunea apei de mare.
 Sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fittinguri demontabile

Destinaţia şi cerinţele generale ale complexului conjugat al instalaţiilor de balast –santina.

Întrucât aceste două instalaţii, diferite ca destinaţie, se află amplasate la nivelul fundului navei şi
folosesc acelaşi agent de lucru, apa de mare, de cele mai multe ori, abordarea lor este comună.
Instalaţia de balast-santină poate fi analizată ca o grupare de două circuite, unul de
balastare şi unul de drenare, independente între ele, care au pompe comune şi porţiuni comune de
conducte. În acest fel se obţine utilizarea unui număr mai mic de pompe, tubulaturi magistrale cu o
lungime redusă si implicit mase şi gabarite mai mici.

4
 1.2. Elemente constructive
Instalația de balast a unei nave este independenta de celelalte instalații, dar pentru mărirea
siguranței de funcționare, ea se racordează cu instalația de santina. Sorburile conductelor din
tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de închidere nu sunt cu reținere, pentru ca in tubulatura
de balast apa circula in ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de închidere poate fi făcută manual,
precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, soluția folosita
depinzând de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau automatizare a
funcționarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplasează de obicei in
zona compartimentului in care se montează si pompele de balast. Fiecare tanc este deservit de o
conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in compartimentul mașini
printr-un coridor central, special construit in acest scop, sub puntea dublului fund (la navele mari).
In fig.1 este reprezentata schema instalației de balast a unui cargou de 15000 tdw

1. aftor Pick; 9. tanc combustibil;

2. sorb;
3. pompă de balast;
4. armături de închidere;
5. valvulă Kingston;
6. 6. caseta de valvule;
7. tanc de balast
8. tubulatură de balast
10. perete de coliziune
11. for Pick;
12. armătură de bordaj.
13.armaturi golire a tancurilor superioare laterale
14.tancuri superioare laterale
15.punte principala
16.filtru
17.armatura bordaj
 Cantitățile de apa din tancuri se controlează cu nivelmetre ale căror indicații sunt
transmise la postul de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a
instalației de balast.
Tubulatura instalației de balast trebuie sa fie amplasata astfel încât sa funcționeze si la
inclinări transversale de maximum 5° si sa nu fie expusa înghețării. De asemenea, ea trebuie sa
aibă mijloace de golire (armaturi, dopuri). Țevile instalației de balast se probează hidraulic,
împreuna cu armaturile de închidere, la cel puțin 4 bari.
In instalațiile de balast se utilizează pompe centrifugale dotate cu mijloace de
autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general,
pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de răcire a motorului principal. In cazul folosirii
pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de
balast este data de presiunea de funcționare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea
pompei de incendiu in instalația de balast ale cărei tancuri sunt mixte, servind si pentru
depozitarea combustibilului.

1.2. Elemente de exploatare

Înainte de a începe exploatarea unei instalații de balast, după construirea sau refacerea ei,
se procedează la probare.
Instalația de balast se verifica si se probează după terminarea lucrărilor de amenajări,
curățire, vopsire sau cimentare a tancurilor de balast, si după executarea si probarea tubulaturilor de
sonda si de aerisiri. Inițial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde
si tubulatura de aerisiri. Se controlează existenta si corectitudinea amplasării dopurilor si armaturilor
de golire a instalației. Apoi se trece la probarea in funcționare a instalației, conform schemei din
documentația tehnica a navei. Se realizează umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de
rezerva, măsurând timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai îndepărtat si determinând
debitul mediu al pompei de umplere. Umplerea tancurilor se oprește numai după ce apa a refulat
prin aerisiri, verificând-se astfel etanșeitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor.
Se golesc tancurile cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, măsurând timpul de golire cu
pompa de balast a celui mai îndepărtat tanc amplasat in dublul fund si determinând debitul mediu.
Golirea tancurilor se oprește numai după ce pompele nu mai aspira. După oprirea pompei se
măsoară nivelul apei ramase in tanc. Se verifica etanșeitatea instalației si a armaturilor efectuând-se
o proba de vacuum cu tancurile goale, utilizând dispozitivele de autoamorsare a pompelor sau
dispozitivul centralizat de vacuum. Se verifica umplerea gravitaționala a tancurilor, se executa
operații de transferare a balastului intre forpic, atermic si tancurile laterale. In timpul funcționarii
trebuie verificata posibilitatea efectuării manevrelor conform schemei, accesibilitatea de manevrare
a armaturilor si alte condiții de exploatare. De asemenea se urmărește funcționarea normala a
pompei, notând-se parametrii de funcționare pentru fiecare manevra. Se verifica funcționarea
necavitationala a pompei (zgomote puternice, pocnituri, reducerea debitului). Se probează
funcționarea pompei de balast si in instalațiile unde ea este folosita ca rezerva (incendiu, santina,
răcire motor, etc.).
 Înainte de verificarea funcționarii instalației se verifica funcționarea pompei in regim
nominal, timp de cel puțin 2 ore. Se înregistrează puterea absorbita de electromotor la funcționarea
pompei in regim nominal. Durata efectiva de funcționare in regim nominal depinde de puterea
electromotorului. După construirea navei, instalația de balast se verifica si se recepționează definitiv
in timpul probării navei la cheu. La plecarea in probele de marș nava trebuie sa aibă instalația de
balast, împreuna cu tancurile ei, predate si recepționate definitiv.
In exploatarea curenta, in timpul funcționarii instalației de balast trebuie urmărite indicațiile
manovacuummetrelor si manometrelor. Se recomanda ca armaturile sa nu funcționeze decât complet
închise sau deschise, după necesitate. Pe parcursul exploatării instalației trebuie urmărita starea de
consumare a protectoarelor catodice din zinc, înlocuind-le la nevoie. La terminarea balastării sau
debalastării cu pompa centrifugala, trebuie închisa armatura de pe ramura de refulare, oprita si
închisa armatura de pe ramura de aspirație.
In vederea conservării instalației de balast se realizează golirea ei, demontarea armaturilor,
protejarea elementelor componente cu unsoare consistenta, montarea la loc si păstrarea in poziție
închisa.

2. Instalația de santina

Instalația de santina se folosește pentru evacuarea peste bord a apelor colectate in santina.
Instalațiile de balast-santina sunt formate din circuite de balastare si drenare , interdependente intre
ele putând avea pompe comune si porțiuni comune de tubulatura.
Aceasta grupare a doua instalații diferite este permisa de agentul de lucru comun, apa de
mare, și de amplasarea ambelor instalații la nivelul fundului navei. Se obține astfel utilizarea unui mi
mic număr de pompe, tubulaturi de lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalației.

Figura 1
 2.1.Cerintele impuse instalatiei de santina:
 Sa dreneze tancurile,sa dreneze casetele de santina si coferdamurile atat pentrunava cu
asieta dreapta ,cat si pentru inclinari indelungate
 Sa functioneze astfel incat sa fie exclusa posibilitatea inundarii arbitrare anavei,degradarea
de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil
 Sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau cu alte produse
prevazute in MARPOL si sa corespunda cerintelor impuse de registrele declasificare la
constructia navelor si echipamentelor lor in vederea prevenirii poluariicu hidrocarburi
 Sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor,de aparate de
masurare a cantitatii de apa in locurile de colectare
 Sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare
 Sa fie confectionate din materiale rezistente la actiunea apei de mare
 Sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fittinguri demontabile

2.2. Elemente constructive

Pentru colectarea apei instalația dispune de casete de santina de volum minim de 0.2 m3
amplasate la puntea dublului fund in cele doua borduri ale secțiunii transversale din pupa fiecărui
compartiment drenat. Pentru lățimi mai mari de 20 m se recomanda amplasarea casetelor de santina
in plan diametral.
Instalația de santina trebuie sa asigure evacuarea apei din orice caseta colectoare sau canal de
santina pentru inclinări îndelungate ale navei de Max 15 dig in plan transversal si Max 5 dig in plan
longitudinal. Compartimentul mașina in care se colectează si reziduuri petroliere trebuie sa fie drenat
independent de magazii iar fiecare caseta colectoare trebuie sa dispună de tubulatura autonoma de
drenarea capetele racordurilor de aspirație se montează sorburi cu filtre de protecție si armaturi de
reținere

O instalație de santina este compusa din:

 pompa santina CM
 filtre
 pompa balast santina
 pompa santina magazii marfa
 sorburi savari
 sorburi drenare
 casete valvule drenare
 caseta valvule santina magazii de marfa
 sistem de control si comanda al descărcărilor
 pompa de apa de peste bord
 separator reziduuri
 valvula de bordaj

Pentru drenarea compartimentelor mici depărtate de compartimentul mașini se pot folosi

sisteme autonome (ejectoare , pompe portabile)

2.3.Elemente de exploatare
 In timpul funcționarii se vor urmări indicațiile manometrelor si a manovacuummetrelor.
Golirea completa a unei casete de santina este semnalizata de manovacuummetre care indica presiunea
atmosferica. Funcționarea in continuare a pompei de santina pentru golirea celorlalte casete este
posibila numai după izolarea ramificației cu caseta golita. Valvulele se vor folosi complet închise sau
complet deschise pentru a reduce la minimum pierderile de sarcina provocate de ele. Daca pentru
drenare se folosește o pompa centrifugala ,la terminarea operației pentru evitarea dezamorsării pompei
se închide valvula de refulare se oprește pompa si apoi se închide aspirația.
Se va acorda o atenție sporita prevenirii poluării, scop in care apa colectata in santina CM
poate fi evacuata peste bord prin separatorul de santina. In caz de forța majora se poate evacua apa
peste bord fără a utiliza separatorul.

2.4.Pompele

Instalația de balast de pe fiecare nava , trebuie sa fie deservită de cel puțin o pompa proprie.
Se recomandă determinarea debitului pompei de balast, ținând-se seama de asigurarea vitezei apei
de cel puțin 2m/s, cu diametrul tubulaturii de aspirație calculat cu ajutorul formulei (1) pentru tancul
de balast cu volumul cel mai mare. Pot fi folosite ca pompe de balast si pompele de serviciu general
cu debit suficient de mare cum ar fi : pompa de santină , pompa de incendiu sau pompa de rezervă a
circuitului exterior.
În condițiile în care tancurile de combustibil sunt utilizate regulat si ca tancuri de balast ,
atunci folosirea pompei de incendiu si a pompei de rezervă a circuitului de răcire ca pompe de balast
este interzisă. De asemenea nici pompa de balast propriu-zisă nu poate fi folosită în scopul stingerii
incendiilor și a asigurării răcirii .
Compartimentul pompelor de încărcare de la petroliere trebuie drenate cu ajutorul unor
pompe sau ejectoare separate, dispuse chiar în compartimentul pompelor. Construcția pompelor
trebuie să excludă posibilitatea producerii de scântei.
Instalația de balast folosește pompe de tip centrifugal care în mod obligatoriu trebuie sa fie
autoamorsabile .Pompele de balast lucrează atât pe aspirație cât și pe refulare .

2.5.Tubulatura instalației
 Tubulatura de balast este formată din ramificații ce leagă tancurile de balast de magistrala
amplasată în compartimentul mașinii de propulsie .Tubulatura magistrală face legătura cu pompele
si cu armăturile.
Tubulatura trebuie astfel dispusă încât umplerea si golirea diverselor tancuri să se realizeze
independent, atât atunci când nava este pe asieta dreaptă, cât și atunci când nava este pe asieta
înclinată și să nu fie supusă înghețării. Fiecare tanc de balast trebuie deservit de o ramificație
independentă care funcție de configurația tancului , poate avea încă una sau două ramificații.
Dispunerea sorburilor trebuie făcută în locurile cele mai adânci ale tancurilor, astfel încât sa se poată
asigura golirea tancurilor în orice condiții .
În afara tubulaturii de introducere și evacuare a balastului, tancurile de balast sunt saturate cu
rețele de tubulatura pentru măsurarea nivelului apei din tanc. Tubulatura pentru aerisire se montează
în prova tancului de balast , iar tubulatura pentru măsurarea nivelului se montează în pupa acestuia.
Secțiunea tubulaturii pentru aerisire trebuie sa fie mai mare decât secțiunea tubulaturii de
introducere a apei în tanc pentru asigurarea unei bune aerisiri. Sondele de aerisire vor avea o
înălțime de minim 760 mm deasupra punților principale si de minim 450 mm deasupra punții
suprastructurii

2.6.Armaturile instalației
Armăturile instalației de balast sunt din fontă , oțel sau bronz. Armăturile pot fi izolate sau în
casete , manevrarea lor putând fi făcută manual sau de la distanta prin comanda hidraulică ,
pneumatică sau mecanică în funcție de locul de amplasare , precum și de nivelul de mecanizare sau
automatizare al acestora . Toate armăturile , precum si casetele de valvule se montează de obicei în
zona compartimentului unde se montează si pompele. Armăturile instalației de balast trebuie să
permită circulația fluidului în ambele sensuri. Din același considerent armăturile de închidere ale
sorburilor nu sunt cu reținere.
O construcție deosebită o au armăturile de ambarcare a balastului, armături denumite valvule
Kingston. Acestea se dispun cât mai jos posibil în zona fundului sau a gurnei pentru a evita posibila
pătrundere a aerului în pompă atunci când pescajul navei este minim.
Pentru evitarea înghețării secțiunii de intrare sau înfundarea valvulei Kingston se prevede
încălzirea chesonului prin suflare cu abur și suflare cu aer comprimat. Pentru navele fluviale, care
navigă în ape de adâncimi limitate, chesoanele Kingston se dispun în borduri pentru a facilita
aspirația apei fără mâl