Istoria psi3

prof. Alex Surdu, joi, 17 octombrie 2017, ora 8...

Piramidele erau considerate:

1.monumente funerare
2.monumente extraterestre
3.monumente cu destinații speciale

Problema s-a pus după ce s-a descoperit efectul de piramidă. Dacă pui la punctul respectiv din
piramida mat organic nu se alterează, lamele se ascut (se reglează, se organizează materialul din
care e compusa lama). Literatura contemporană este bântuită de falsuri, chiar și literatura
științifică. Toate științele din preajma celui de-al doilea război mondial au devenit secrete.
Avantajul de a fi psiholog este că ești înconjurat de pacienți. Telepatie, influențare, etc sunt
secrete. Deci și în legătură cu piramidele sunt multe lucrări incorecte.
Există pe tot globul pământesc piramide. Marea Neagră. Legătura dintre Bosfor și Dardanele s-a
rupt și s-a acoperit cu apă terenul. Unii consideră că Potopul a fost o inundație imensă dintre
Marea Neagră și Marea Mediterană.
Sarcofagele nu se găsesc în piramide ci pe niște teritorii speciale.
Modalitatea de preparare a cadavrelor dovedește faptul că vechii egipteni aveau niște credințe
deosebite despre suflet, despre viață, despre moarte și despre supraviețuire și despre o viață
înainte de viață.
La vechii chinezi, spre deosebire de egipteni care își pregăteau corpurile pt o reîntâlnire cu
sufletul, își pregăteau mai mult sufletele pentru eliberare. Cartea tibetană a morților. Deci și ei
credeau că sufletul persistă dar îi interesa plecarea sufletului.
La vechile populații chineze existau preocupări și în legătură cu anumite FUNCȚII ale sufletului.
Vechii chinezi făceau legătura și între funcționarea diferitelor organe și activitatea sufletului
(psihică, cum zicem noi).ei consideră că sufletul nu este compus numai din senzații, ci și din
gânduri și din sentimente. Ei localizează pentru prima dată gândurile în zona cefalică,
sentimentele în inimă și sensibilitățile, senzațiile obișnuite în ficat. Creierului i se acordă o
funcție specială legată de organele de simț, localizat în craniu are legătură cu văzul, cu organele
de vedere, acustice, olfactive, gustative și cele tactile (atât nasul cât și obrajii și buzele). Toate
acestea sunt legate de suflet și oferă trupului plăcere și neplăcere. Ele funcționează ca și organele
interne, atât timp cât persoana este sănătoasă, ceea ce presupune concepții despre tulburările
psihice determinate de funcționalitatea organică. Organele determină stările sentimentale, în
primul rând plăcerea și neplăcerea. Nu suntem conștienți de buna funcționare a organelor.
Cea mai importantă descoperire în leg cu TEMPERAMENTELE. Ei cons că buna funcționare a
organelor se datorează circulației aerului, sângelui și a limfei prin întregul organism. Limfa este
un lichid care circulă împreuna sau separat cu sângele. O descoperire importantă era
predominanța unuia sau altuia dintre aceste fluide. La persoanele normale poate să predomine
circ aerului. La altele a sângelui și la altele a limfei. Predominația aerului se observă și în
conformațiile antropologice (tipii sau tipele respiratorii, care au cavitatea toracică mare, deci
plămânii sunt dezvoltați. Uneori se observă și o extindere a cavităților nazale.). Persoanele la
care predomină aerul sunt mai sensibile decât celelalte și au o intensitatea deosebită a
sentimentelor, dar și o instabilitate sentimentală, trecere de la râs la plâns care în stări deosebite
se ajunge la situațiile ciclotimice.
Predominația sângelui presupune fermitate, curaj și stabilitate sentimentală.
Predominarea limfei înseamnă mobilitate redusă, încetineală și rigiditate.
Fiecare dintre cele trei temperamente în accepția vechilor chinezi se refereau la persoane
normale, dar prin accentuarea lor se ajungea și la stări patologice de boală.
Aceste trei caracteristici temperamentale ale persoanelor umane aveau și aplicații practice, adică
militarii erau selectați dintre persoanele cu predominanța aerului și a sângelui. Pe când
persoanele folosite la diferite munci ...
Se făceau și selecții după caracteristicele temperamentale. Remarcabil este faptul că vechii
chinezi concepeau funcțiile psihice în leg cu cele organice și cele fiziologice. Aveau cunoștințe
despre tulburările psihice determinate de anomalii organice și de deficiențe fiziologice.
Dar, existau INDIENII (inzii, din INDIA) pentru care lumea însăși nu este altceva decât
SUFLET. Pt VECHII indieni care erau yoghinii...considerau că tot universul este suflet. Actualii
indieni consideră că universul este de cumpărat. Spre deosebire de egipteni și chinezi care aveau
o mulțime de zeități, ei aveau una singură, BRAHMAN, sufletul universal. În sensul original
SUFLU. El s-a suflat pe sine însuși. El s-a făcut pe sine ca altceva decât este el. Oamenii și
celelalte viețuitoare nu sunt decât părți componente ale marelui suflet care cuprinde tot, dar
fiecare se consideră pe sine deosebit de ceilalți, se consideră că are propriul său suflet. Acest
suflet propriu se numește ATMAN. De fapt ei sunt aceiași, numai că unul este considerat că
reprezintă propriul univers iar celălalt propriu fiecăruia. Modalitatea în care exprimăm noi
filosofia indiană este prin traduceri. Problema era tocmai aceea ca fiecare ATMAN să ajungă la
conștiința că el este sufletul universal BRAHMAN. Diferențierile dintre indivizi și lucruri sunt
numai iluzorii, de fapt este același suflet. Pentru a ajunge la această conștiință trebuie să parcurgi
niște etape. Trebuie să te obișnuiești cu această idee. E greu să te identifici chiar cu niște materii
sau substanțe derizorii. Problema este că dacă nu reușești acest lucru ești condamnat să trăiești o
viață precară, să te superi de tot ce ți se întâmplă, fără să-ți dai seama că cel care își face rău ești
tu însuți. Ajungi dacă nu te mai întristează nimic la o stare sufletească de liniște, de împăcare cu
tine însuți pt că tu ești tot ceea ce există. Starea aceasta de liniște se numește NIRVANA: ea se
obține prin diverse modalități prin care sufletul individual încearcă să se contopească cu sufletul
universal, adică să se identifice pe sine ca fiind totul din care s-a despărțit și în care va reveni.
Yoga, etc sunt tehnici de ajungere în Nirvana.
Sufletul individual este caracterizat prin patru tipuri de elemente: prin organele sale, prin stările
sale, prin transmigrație și prin eliberare.
Organele sufletului sunt:
• creierul (în cavitatea cefalică, de la el pornesc anumite căi, noi le spunem nervi, afectori
și efectori. Căile afectoare sunt cele care sunt afectate de ceea ce se petrece în afară,
fluxul ajunge la creier și nervii efectori sunt cei care acționează asupra organelor și
comportamentelor corporale). "Nervii" afectori și efectori sunt legați de cele cinci
simțuri. Și de reacții și de răspuns la stimuli. Nervii efectori sunt legați în special de
membrele superioare și inferioare, de vorbire, și de organele de procreare și de organele
de evacuare. Toate acestea sunt organe ale sufletului legate de creier.
• Inima, legată de respirație, de circulația sângelui, de hrănire și de însuflețirea
organismului, a fiecărei părți a trupului. Inima este considerată sediul central al sufletului
având leg cu respirația pe care o determină și de care este determinată. De aceea tehnicile
respiratorii au o mare importanță în toate tipurile de tehnici de obținere a Nirvanei.
Tehnicile respiratorii au deci rolul de a determina anumite stări ale sufletului. Stările
acestea sunt starea de veghe (starea în care sufletul acționează asupra întregului organism,
 asupra organelor, asupra învelișului organic, a simțurilor, a gândirii și a sentimentelor, de
trezie, somnul cu vise (visele nu sunt altceva decât reacții sufletești la acțiunile mediului
înconjurător asupra corpului), somnul profund (somnul fără vise, deci organismul nu mai
reacționează la stimulii din afară) și reunirea cu sufletul universal (eliberare totală, nu te
mai interesează nici dacă mai trăiești su nu, etc).
• corpul subtil
• substratul moral.