cz: oa.aeear BEPUBUECA SOCIALSTA STANDARD DE STAT ROMANIA DIGI OFICIALA STAS 1349-78 con a PODURI DE CALE PERATK $1 S08EA inact RTO BAO oo ie ENTRY OTUNTA PODURI DE LEMN ‘SETTOTUT. NoMAN Prescripii de proiectare Clasiicarea,altananeriol i” ca "Rend and raltway bridges ont dy shen det a ors] Moers maeanoroponaze NTS EN nr imoecetinn ‘woop riDGEs Pedserntons pout Yetbiement woot TiPapaiane as den proets, Hopuat sa mpoereaponann 1 GENERALITATL 41 Prozentul standard se referd la profectarea podurilor de lemn cu aledtuiri uzuale. Preseripfiile previizute in prezentul standard se pot utiliza gi la proiectarea cintrelor gi egatodajelor de lemn la poduri, precum gi pentru pirfile din lemn, care intré in aledtuirea po- durilor executate din alte materiale. 1.2 — Poduri do lemn cu alektuiri uzuale se consider’ cele : pe grinzi drepte (urgi simpli sau suprapugi), pe grinzi ou contratiye sau pe grinzi principale alostuite din dulapi pringi in cuie. 4.3 Podurile de lemn (dup durats) pot fi semipermanente sau provizorii, 1.3.1 Podurile de lemn semipermanente sint acelea care au o durat& de serviciu de peste 5 ani, ‘sau caro au infrastructuri definitive. Avestea se executi, de reguld, pe considerente tehnico-eoono- mice, la drumurile sau strizile cu trafic foarte redus, do clasa tebnict V-a gi a VI-a, conform Tegislafiel in vigoare, precum gi pe drumurile de oxploatare cu trafic ugor sau semigreu. 1.3.2 Podurile de lemn provizorii sint acclea care au o duraté de serviciu de pind la 5 ani. ‘Acesten so executd, de regulf, in urmiitoarele sit — restabiliri de circulafie, in cazu! tntreruperilor accidentale ; _Geumuri de exploatare (agricole, forestiere ete) cu caracter provizoriu (temporar) ; fa poduri de serviciu pentru asigurares transportului de materiale de construcfii Ia executares podurilor permanente. 1.4 Solutiile constructive oe se adopt la podurile de lemn trebuie si asigure conservarea gan protectia corespunzitoare a materialului lemnos impotriva putresirii (STAS 2025-74, STAS 1488-72, STAS 9302/1. .4-73). "Dacd materialil iemnos are o umiditate mare gi pe gantior nu existt posibilitatea de a1 ‘usca in timp util, se adopt sisteme constructive la care uscarea natural nu provoack defor- mafil periotloase sau sporirea eforturilor unitare, 1.5 Metoda de calcul folositi: in prezentul standard este metoda rezistenjelor admisibile, “1.6 La proiectarea podurilor de lemn so va fine seama gi de prevederile urmitoarelor atandarde : ‘STAS 5626-71 Poduri, Terminologio STA 3221-69 Pod pentro striai3igosele. Convonie tp gl clase de Inefreare STAS 3220-65 Poduri de cale ferat4. Convoaie tip i STAS 1645-63 Poduri pentra striui si gosele. Pasarele, Actiuni. STAS ‘1489-78 Poduri de cale feratd. Actiuni ; STAS 2024-73 Luordri de drumuri. Gabarite pentru poduri. STAS 4531-76 Gabarite pentru c&i ferate inguste. Dimensiuni i preseriptit STAS 4392-75 Odi ferate normale. Gabarite : SPAS 1483-72 Poduri de len. Controlul exeeutiel, recepfia gi revizit ulterioare SPAS 856-71 Constracfii de lemn, Prescripfii de proiectare. [Neresp tara Standardelor e Stet este urmirita conform legs. Reproducereainterzil. Telex 11812 CNET R 8 3 3 B | acobat B [PRB 5, ncnun oe svinoanozane | “Mort int m7 | ua ttt tn errs | St Roma nr. 32-34 BUCURESTI Sea ‘abet a wieare & Pag eas dh apleaia Saar FuTCO Vw) 2082004 ASRO & Bw Pret Sofware‘Pagina oacaee dn al -STAS 9302/1...4-78 Proveotia fungicidt gi insecticids 9 ATEGERRA AMPLASAMBNTULUI §I A SOLUTIRT DE ALOATUIRR ‘A PODURILOR , 2.1. Ta alegerea amplasamentulti podurilor de lemn se are tn vedere: . ~ posite tnlonuetecetora tn ‘Viitor prin poduri definitive, firs. tatieruperes — poubiitatea folosirii podurilor de lemn proicctate, ca poghirl de serviciu, 1a cons- ; fruirea slot definitive. Podurile de lexn se amplaseazs, de reguld, in aval de amplasamentol stabilit prin traseu, pentru cele definitive 22°. Alegerea solutiei de alodtuire a podurilor de lemn, se face finind seama de: ea = "Conditiile locale de teren pentru realizarea infrastructurilor j = asigurarea debngealui (STAS 4273-75); T Fespeotarea pe cit posibil, a profilulul longitudinal al trasouluis = Teelzarea uzui consum minim de material lemnos gi tn special de riginoase; = faloare intr-o mir lt mal mare do cemente ‘pretabricate i protejares impotriva: putreirii; ~ Bosbitaten une exeoxft gf mont Ieniioase si rapide ou manoper’ oft mai _ Penta poduri7de lemn’de calo ferati se adopt, de regull, suprastructuri rigide; s° recomands folosires grinzilor drepte. - 3 MATERIALE 8.1 ~ Materialul lemmos' care se foloseste Ia ‘alottuires podurilor este conform tabelutul 1- ‘Tabelal 1 Ne, uy Deoumire ~ STAs Cherestes wom wae 3 au So] cemn rotund |Tfolonss | oO ‘ilo Giginonne wf fotos) ECS Calitaten materiatului lemnos trebuie si corespund’ prevederilor STAS 867-75. ‘3.12 ‘Materialul lemnos trebaie protejat in prealabil sau in Iuerare, prin mijloace sdeovate 3.22 ojiede coonja folontd gi de dureta preliminatl. de servioiu s podurilor. 3.2 Material! metalic care se foloseste la alc&tuires podurilor de lemn este conform tabe- Tului 2. " Tabata 2 Denumiien materiaulal Sorubart pentra Yesin po Pratite po Rondele (gabe) Cale ‘Tabld gatvanieath | Taba gatvanicath Sceabe 4 AOTIUNI S an junile se vor considera conform STAS 1545-63 pentru podurile de gosea 41 conform STAS 1480.78 penta podurile de cale ferats. catia Standard FuFTextCD View (c} 2008-2004 ABRO & Blue Project Softwarestn calculul podurilor de Temn, aofiunile se clasitick’ dups criteriul. duratei deinctireare, — actiuni permanente (tabelul $ nr. ort. 1.3); = acfituni temporare : ‘de Iungi durati (tabelul 3 nr. de scurté duraté (tabelul $ nr. crt. acfiuni excepfionale(tabelul 3 nr. ert. 16 gi 1 4.3. Caloulul podurilor so efectucagé considerindu-se combinatiile defavorabile, practic posi- Bile, ale diferitelor acfiuni, denumite grupiride actinpi. Gruplsile no stabiles conform tabelulul 3. La aledtuiren grupKsilox s9-va fine seams ce compatibilitaten aparitiel simultane a acfiunilor, pe baza datelor din tabelul 3 eoloana 3. \ Tabaut s Ne . ~Actiunt . Ireompaupuitates | Achunile ue conaderk: GRUPAREA 1 FUNDAMENTALA 4 | Gromaten cal z a | Grestaten-stracturl de Feriatonrl = | Greotaten af impingeren_pamintulol : = 77 | Tnehvelst prodise do greutaten obiecelor saw inetalafor) : z * montate-pe pod (conducte, eablunl ete.) = Taclrelrl ex conveale Up d autocamioan 2 ‘et convoale tip. de vehicale oF aa . ie a percnasan ba. Pentru podurt de youes a soivoaie Up de tama a | ‘at eonvoale tip de eale fet fu Peains posal ae ale 37 | Teapingeraa_pumiatior produ de convoaie tp = 70| Taokrelrl produse de cament eae Tr | Forfa contltugh (a podurile ta carbay = a GRUPAREA 11 FUNDAMENTALA SUPLIMENTATA ‘lostaith Gin aefiunile din graparea TfundamentelA pl una anu mal multe defiant: + : 12_| Presiunea vintotat = aS | Frinaran_ vehteultor = 4 | Gerpalred veblelelor Ht Demin potas We eale Path Ts | Toeirearea ox sped = ‘Dentra‘podurlacoperita GRUPAREA III SPECIALA : Alcdtuitd din sctionils din groparea IT fundamentald suplimentats qt und din aeftuniie: 1 | Forfa solemict * . 7 Bynes dvcirt de pst TH | Tania tntreatracturtior de pod de etre autovehicule i entra pascle_denivalate 44 Greutifile tehnice pentru materialul Lemnos sint conform SITAS 10101/1-78 4.5\.Grentaten obi qm stracturi do resistongh ae consider call co find ‘uniform re- ~ Partizatd atit in sens transversal, olf gi in sens longitudinal podului. i 6.. _ Podurile provizorii se calouléaais la ineiircirile din convoaie care sint prevazute a circula pe pod, in périonda de servicin considerats, stabilite de beneficiaru} oii de comunicafie. . BREZISTENTE ADMISIBILE BA Resistenfele admisibile ale materiatului lemnos din’ diterite specii, ou umiditates do 18...28%, pontra calentul podurilor de lemn provizorii sau semipermanente se considers oon: ~ form STAS 856-71 pet. 4.1.1... .4.1.10; Podurile semipermanente se calotleazts cu rezistenfele sdmisibile corespunsitoare cans ‘tructiilor detinitive. : 5.2" Valorile modulurilor de clastioitate. pentra valoulul podurilor de lemn se considers conform BTAS 856-71 pot. 41.11 gi 4.1.12. age eas dn ala Standard FulTeniCO Van) 20082004 ASRO & Bh Pret Starefas ivav-10 6 SAGETI ADMISIBILE 51 CONTRASAGEJT 4.1. Dimensionarea clemesitelor trebuie fheutS astfcl inet raportul dintre, sigeats elastic’ O4 tath din caloo! gt deschideren clementulut,s& fie mai mio sau eel mult egal ex cel precizat fn tabelul 4. ‘Tabetul 4 TRaportul dintre sbgeata fi deschiderea. Pie He nest cata intial ee tiller vodar sniper [ poart prov ey compuvs nba conta, contra] ste, pare ee sini es sar | Lr i a oe cee sme rie ova paarl yt eu subueg f8rh contralie ete [eae Terai |efemente ale péelitearoioblle oat OBSERVATIE. — Pentra podurlle provizani vitera de clr Pemigatare al eft de transport dar mu SO"kafa 1a podurite de gosele at tek 50 km/s ta poeta de eale erat, io mmxlvak se atabileste de etre organul 30 Miupagt urmidtoarele vlleze 62 Caloulul sligetlor se va tuce numai pentru incircirile mobile, fir a so five ssa de 62 eintal dinamie ai do slibirle sefiunilor, de codaren Smbinsalor gi de contractis Jommului. Sigeata elastics (f), pentru o grind simplu rezemath, independentt, om sectinne cons- tants, acfionnt deo ineircare mobilé din convoi, considerat uniform repartizatl te calculeazi ou relatia : 3: Manat 48-B-I, oy f= Vex — momentol incovoictor maxim maximorum, din tnedreares mobiI8, neafectati de coeficientul dinamic, 1, — deschiderea de calcul a grinzii B _— modulul de clasticitate al lemnului : E = 10° ketjom* 1, — momentul de inertie de caloul al secfiuni 5 incaml pachetelor de ursi imbinafi cu pene : 1=Kly @) in care: K — — cocticient dimensional avind valorile : 0,0 — pentru pachete din doi urgi suprapugi; 0/3 — pentru pachete din trei ursi suprapasis Ty — momentul de inerfio brut al seotiunii, care se determin en relafiile 3, bene @ hb ‘pentra lemniirie ecarisati (fig. 1) 5 Ben: = 4) I, el O) pentru pachetele din dot ursi suprapugi din lemnirie rotunda cu fofe plane (fig.2) 5 t a) penta pachete din tret urgi suprapugi din lemnfrie rotund ou fefe plane (88)- eves dn eet Sundar Flex View) 2008-2004 ASRO & Bh Pree atorsFig Hig. 2 ‘Stigeata elasticd (f), la grinzile din dulapi-pringi in cuie, ' ‘momentul de inerfie de calcul al seofiunil (I,) se determin 1, = 0385 Ave fn care: - ‘Ay — seéfinnea bruté » unei tilpi; . #2 X Gistanta pe verticald intro centrele seotiu 6.4 Le grinsile principal ‘mobil din convoi, neafectaté de coeficientul dinamic. le Sigeath egal ou sigeata rerultaté din tnolirwarea permanent gi. J se calculeazi cu relafia (1), in care, i ou relafia : @) ii tApilor fle podurilor ou 0 deschidero do pesto 10 my se prevade 0 conta {tate din inckrearea 6.5 La cintrele boltilor, la cheie, se prevede-o.coutrasigeatis egal cu valoaren insummath 8 Go cemapilor po vertieald,’ considerate ca efect al diferitelor influenje, conform tabetulul 5. tn care: x h E A | 2. | Prestumen te flecare rst de contact dintre pene (mar ta, coroand, arbaletrlerl, tp) stpl, pene ete.) 2. | tdesareanlatpulul in calele de-nlstp ‘ fH alte inmiente care acti Inckrearea permanent ‘neaad amare boll (eclderen de tempersturd, com] Arachla betonall te) 8 6.6 Supraindlfarea ointrelor se repartizeazs, in mo din statica construcfiilor. pag ease sea SlandardFuTntCO Va e) 2082004 ASRO 8 Bun Peet Soware ‘Fabel 6 Nr. Tatluenfele care provosel deforma ‘Velonrea deformation pe-vertieald, tet. ‘pe vertical ‘nm 1 | scurtares elastics a stiplior de suspinere a cintraul S A forja axial, in Kt, co ue tranamite unut fiilp al eimrululy in dreptal chell bolt; fnuiimen spel, ‘poate de ela Keatiem* secttanea suipull tn emt Temnulu i Fae 5 Je chet in prfectut pedal inasy bot 1a parabolic, pe deschiderea bolfilor. . 7 PRESORIPTI GENERALE DE CALCUL 74 Caleulul eforturilor gi deformafiilor elementelor de rezisten{ii se face folosind metodele 7.2 ‘In caleulil elementedor de tomn nu se fine seama‘de eforturile suplimentare, care isu Tagtere din causa vatiafiel de temperatarl, a usoirii sau a umfitrli lemnulut, Je asemenea, nu se fine seama de efectul favorabil al forfelor de trecare. 13 Deschiderile de calcul ale grinzilor de lemn, simplu rezemste, se considers ntre axde‘STAS 1349-78 =8- ZB” Blorturile unitare efeotive, calculate in ipotezele cele mai defovorabile, trebule ai sin ‘| agi ease dn apo. Aifere de rezistenfele admisibil, ou mai mult de 5%, cu exceptis;clementelor de resiaten}s, dimengionate in mod, constructiv. toe 7.6 ‘Lungimile de flambaj ale barelor de Jem ou seotinne simpli, solicitate la compresiune, ge isu, conform STAS 856-71. 7.7 La clementele dereziatent& ale podurilor de Jemn este necesari evitarea vibratiilor, res- Jeotiv » deformatiilor prea mari, Pentru aceasta, Valoares ooeficientului do zveltefs, %, 80 lim. ‘feast dup& cum ‘urmeazi: 3g 100, penten barele prinoipale comprimate san comprimate gi incovoiate (contra- Q e, tilpi la cintre ete); . : A < 250, pentru barele secundare .comprimate sau comprimate gi incovoiate (contra- ~ vhntuiri eto), prooum gi pentru barele intinse: 18: Caloulul barelor de lemn ou secfiune ximpli dau. compusé, alc&tuires gi dimensionares {mbinArilor se efectueaz’ conform prevederilor STAS 856-71. 8 PRESORIPTI PENTRU OALE.LA PODURILE DE §OSHA Calea 1s podurile de gosea se poate realiza ou podine simple, podine duble sau podine ou alestuiri special anal : 8 Poaine simple Polinele sitple; provéizute in mod obignutt din. stejar, se pot aletitui din leinn ecarisat de T..-18 om grosime, Gu interapajil de J. .2 cm (tig. & a) eau din letan rotund togit pe supran See ee emsatat tk intrspatl Gig 3) 5 wor 123. 12 = pod mpl di fnin rotund —arej 2 — pedinktinpij 9 — cule man, Fig: 4 8.1.2 Prinderea de urgi a podinelor simple, cu grosimi yin’ le 12 se face cu cule mari Ais pon re Sone ot ee pene reine combat, conform STAS 1483-72. 8.1.3 BLtnokrcarea P,, conform tigurii 5, se consider aplicats pe un singur element depodina, a inijloctl deschideri de caloul gi are valoarea : ® 2 RePyegs © 29 8) — ino&irearea maxim’ pe roati, din oonvoi; . = cosficient dinamio ou valoare 1,3; i = Rtrenre unilrn repartists Pe fengimen de separisace transversal @ ne —{aturs supratetei de contact, al bandajului rojii cu podine de uzuré, transversal galls ou {itimes bandajalnt ; " Pee ge ‘egal on Gistanja intre axelo grinzilor, ‘a — podink smpldZatn temn ecarisat; in care: P ¢ q 6 Sica FuTsiCd Va) 2069-2004 ASRO 8 Bue Piet Stare-T- STAS 1349-78 ‘La grosimea remultatis din calcul se di un spor de 2.. 3 cm pentru uzur’, 82 - Podine duble 8.2.1 Podine de rezisten{& ou podine de usurt, fixate direct pe ursi (tig. 6). $2.1 Podinele de ururi so adoptt, in mod constructiv, de 6...7 em grosime gi se agazi fn plan ow o inclinare de 45° faff de axa clii podulni. 8.2.1.2 Podinelo de rezistenté se’ ayant normal pe axt cli Feet ice eo face ca pentru o grinds simplu rezemati, inekrcatS centric cu partes cori roving iin ioSrearea maxims pe Toats multiplicaté ou coeficientul dinamic, prin repertitie ort rove miele sencuri, pink la axa podinet ou seofiune dreptunghiulard (fig. 6) sau Pink in Jd din dismetral podinei in cazul eslor ou. sec}iune rotunds. yD esabideren decal! cate ‘gall cu Ty fy dar nu mai mare deoit distanfa intre axele grinzilor. om het ~ wie 1 — urs; 2 = podink de rexstent; 3— podink de wzurk, Fig. 6 Incdrearea q are valoarea : (8) {in care: } — coeficient dinamic egal cu 1,2 3, Witimes dulapalui a =o +20 = d+ 20 2” Intura suprafejei de contact al bandajului rofii eu . podina de umrd, in direcfia de mers Psi b conform pet. 8.1.3 | 8.2.2 Podine de reaisten{ cu podine de uzuré, fixate pe traverse, 8.2.21 Podinele de recistenth se fixeazh pe traverse longitudinal podului, iar podina de oma 13h plan, He perpendicular (fig. 7) fie tub un unghi de 45° afd de axa podulut (ig). | 1 ures #— travers 3 ~ pad rantetty &— Pont de wrk % agin eas cn alata Sanaa FuToaCO View (9) 2082004 AGRO & Bi PRE SOREPodina de reaistenfé se calculeas’ conform pet. 8.2.1.2, pentru deschiderea de calcul egal ou distanfa intre axcle traverselor. i — ure; #~ traversh; 4 — podink de reistenth; 4 ~ podind de weurd. Fig. 8 .2 Dimensionarea travérselor se face considerind inoircarea P aplicatd pe traversi, la mijlooul deschiderii, fir repartizare in sens longitudinal c&ii. Deschiderea de calcul se considers egali cu distanfa intre axelo grinzilor. In gens tronsversal cdi, incrcarea so repertizeazti sub un unghi de 45°, pin In mivelu) superior, al. traverselor: (fig. 9}. : : =P Tnetrearea uniform’ distribuits q are valoarea : nee ao) By : B+ 20h, +h) : 5 ® pok, 8.1.3, . pga eras dn open SlandarsFuITentCD Vw) 2082004 ASRO 8 Bn Poet Soware$2.3 Podine dublu incrucigate I 2.2.3.1 Podinele dubli incrucigate, de grosimi egale de 8...10 em se agazi direct pe urgi sub Gn unghi a de 58°. .65%, fafS'de axa eli pe pod (fig. 10) ‘Suprafato de contact (el bandajata, ott ' 1a; 2 — podind Inferlsrh; 3 — podink snpertoark Fig. 10 8.9.3.2 Podina interioara se poate exeouta din dulapi netivifi de 15...25 em layime. . 8.2.3.3 Po un clement de podink se considers oi actioneaz’ partes ce revine din tnckrearea, P a itiplicata cud — 1,2 repartizat® Ia patra podine pentru bandajelo pind 1a 30 em gils 6 podine pentru eele mai late'de $0 om. j 8.3 Podine cu alcdtuiri speciale | 8.3.1 Podine simple sau duble cu imbriiciminti astaltice. 8.3.1.1 Se aloktuieso din podine simple sau duble peste care so agterne, prin intermediul unet -Pinge de rabif fixatd ou gipei bituto transversal cli, o imbricdminte asfaltic’ (fig. 11). Pens SEO) ' WU YU Ty SSCZISSSIZZISSSIWZZh 1 —vura; #—podink de recatenjh; 9— podind dé umurk; 4 — spel, asaltich; ¢ — plank de rbiy ” Fig. 11. i 8.9.1.2 Caleulil clementului podinei de retistenf’ se face conform pet. 8.2.1.2 considerind oh Fiamurile de repartijia ineAredrii la 45° traverseazi stratul de astalt. si podinele, pin’ Ia axa Routré a podinel de revistenté, in cazul celor cu secfitine dreptunghiulard, sou, pin la 1/4 din j diametrul podinei, in azul gclor ou secfiune rotund’. 83.2 Podine simple ou imbréciminfi din tmpietruiri - 83.2.1 Podincle se realizeazi din lemn rotund agezat pe trnverse. 83.2.9 Imbrioimintile din impictruire se recomandi a se realiza cu piatrd calibraté, de douk soriuri, pentra a se obfine o bunt tmpinare a lor. 2.3.2.3" Calculul elementului podinel, se face considerind repartifia inciredrii la 45° atit longi frudinal elt transversal, conform fig. 12. 1 teaversd; 2 — podind do rexistensd; 3 — impletraire Fig. 12. Paci enas nes Sanaa FuTetGO Va) 20082004 ASRO & Bun riot Storefocdrearea uniform distribuité q are valoarea : Ped ee soae @1) sn care : $ egal ou 1,2 matt 5 Qademe d aiametral podinei de rezistenfa PRESORIPTIILE PENTRU CALE LA PODURILE DE CALE FRRATA 01 La Tinitle ferate, calea se realizenzi din gine fixate pe traverse. : ba Suvuburlle de prindere ale traverselor se amplasnat in afara plicilor de prindsre ale finelor (ig. 13), (Gg. 13) erst trebuie prins’ de grinai ou eet putin’ 2 guruburi. Ecortoment 4 = turard de lem ain 1 pachot deurgt; #~ travers de ug 3 — abla tat ‘ecath tarey 6 — taverth de Po 9.3 Incurbe, supratnalfarea edt, tn fanofie de rarimea eh, se Roate reste astidl : ~ pent supatnaltc gail In foo iam, prin chertarea tzaversclor sub fine, pe firal terior (fig. 144): rata dr epkia Seni FutCO Vio (208-2004 ASRO 8 Be Projet StareSr SAD 191-10 ! — pentru suprainalfiri de $5. ..80 mm, prin chertaren babelor (fig. 24 2); = entra epratrt do post 60 mn, prin ulate do rst ex inf cterie tig Pera) sau prin agezarea babelor cu inelinaren corespunzitoare pe pilofi (fig. 14 d). 4 In declivitate, prinderea traverselor s0 face ou corniere-urechi, (1); care se agazi pe al fm partes din spre panté, fixindaese ct guraburi sax cu guruburi-gi tirfoame (2), conform i 15. : Fig. 35 9.5 Pentru siguranf& in caz de deraiere, pe Iungimea podurilor de cale feratt, se provid | {in interioral c&ii, dispozitive de ghidare a ‘vehioulelor deraiate pe pod, denumite eontragine de deraiero, care’se prelungese in afara podului conform figurii 16, e | Wig. 18. 9.5.1 Nivelul superior al longrinelor de deraiere este cu 0. ..30 mm deasupra coroanei ginelor. 9.5.2 Intro gino si contragine se las un spatiu liber de 160...250 mm, in. funefie de tipul sinclor de pe pod. 0.5.3 La podurile de lemn provizorii, longrinele de deraiere (7) se pot realize din longrine de lemn protejate de corniere 160,100.10, (2), conform figurii 17 gi 18. Fig. 17 Longrinele de deraiere se cherteaz’ 2... om, tn dreptul fieairei traverse (fig. 18) 10011900 Fig. 18 9.6 ‘Traveracle folosite la realizaren c&ii pe pod, de regull, se agazti pe grinzile principale de Teaisten(%, in planul dé actiune al inctredrilor transmise de fine. Aceste traverse se considers An'calonlhofionate de tneronten maxin& po oata din convoi, (P) neafectate de coeficiental mic Y. : 9.7 _ Guruburile de fixare a traverselor pe grinzile principale trebuie si fie altele decit ecle de solidarizare a grinzilor principale, 9.8 Tumina intre traverse trebuie si fie de cel mult 40 cm a calea ferati normals gi 30-em Ja calea ferati ingust’. . 9.9 Acoperirea traversclor intre gine respectiv intre contragine, so face ou tabls striatl. age estas dn eleatin SanaardFulTeuCO Vow) 20082004 ASRO & Bun Pret Stare10 TROTUARE §I PARAPETE 10.1 Trotuarele se previid de ambele parti ale. obi. 102 Lajimea (7) trotuarelor la podurile de gases. semipermanente sia conform SEAS 2024-73, iat In podusile provizorit conform relafiei (12) dar nu mal mick de 3m. + P=n-0,75, in m a2) {n care w esto numérnl girurilor de pietont, stabilit prin teina, de proteatare, 10.8 ‘Lijimea trotuarelor previiute pentru personal de servicin la podurile de cale ferats, este de 0,76 m, : - 10.4 ‘Trotuarul poate fi-alottuit eu podina sustinutl direst de traverse, Ba de podina ge seitenfita ol ta Consol (fig. 19 a), sou ou podina susfinutd de langrine ale trotuaralul care Teauumb pe traverso sau pe podina do resisten{& efil in congcl& (tig- 10 b)- realatentl tn Gonsolkj $— Usa 4 — stipot de parapet ; Iongrina de trotuat ; #—contrafign de pathpet Fig. 19 4 podina’ de trotuar; #— travers sau podina a cumplotura ; = url 410.5 Podinele de trotuar (fig. 20), se calouleazt ca grinzi simplu rezemate, avind deschideres : ‘traverse sau podina de rezisten{A ‘in consol 11 podina de trotuar; # — longrinn de-trotuer a Fi 20, bth as) tn care: J, — lumina Intre elementele’ de: reazem ; 3° snBlfimen podinet trotuaralui (fig. 19). 10.6 Porapetele de trotuar se previ ou fafa superioatl a mtinii eurente In eel pufin 1 m de Jp podjna trotuarului. . a Te Con Tooalitatilor, ia poduri provizorii, pentru alodtuirea parapetelor de trotuar se ‘pot adopta coustructiv, uratoarelo dimensinni ale seofiunilor + TD x 13 om-pentra silipi, mina ourent’ gi contrafigo; 10 X 10 om pentru umpluturs. Pagers din pa Standard Fen View (c) 200-204 ASRO& Bu Proj Soar |11,GRENZI PRINCIPALE 4id Poduri cu urgi simpli sau suprapugi rezemafi direot sau prin suburgi, 114.1 Podurile ou urgi simpli se provid, do reguls, tn cazal deschiderilor mici. “Ungli s0 petro peste babe ou 20. ..30 em (fig. 21). em I pilot; #— babi; 8 = ure Fig. 24. 41.1.2 Grinzilé cu uri gi - suburgi simpli se realizeazi conform figurii 22, recomandindu-se ‘urmitoarele dimensiuni : Fig, 22 ; Jig = (08+ +1, 2h0 as) j @ = (0,10. ..0,15)- ? . sy 11.1.3 Langimea 4, a suburgilor eu contratige, se ia t : a = (0,15...0,20) ¢ (16) 4 Suburgii ou contrafige mioyoreaz deschiderea de caloul, 7, » urgilor dupa eum urmenzi : = conform figurii 23 . leht+e ay n, pagans cn apaia Sand FATeCD View (0205-2004 AGRO & Bo Pret SowreSTAS.1549-78 un dup’ relafia (17) Bhimes plrfii carosabile (fig: 26). de inerfie corespunzitor (I,), conform relatiel + ‘constituie aga numitel + 2 ig. 26 = conform figurii 25, {iri contratige la cules: abet as) 2 Fig, 35 = gonform tigurii 24, cu contratige la cules, realizite de la nivelul terenului, 11.1.4 Grinzile cu urgi euprapugi se executi din jemn ecarisat cu dimensiuni 25 x25 em. . .35x -40 em,.ou fee plane, se Give ure g suburgi se pot Ika spafil de 2...5 om. tn acest coz guruburile verticale stro prin furari din lems de esenf& tare, interealate inte grins 1.4.1 Ta podurile de calo feratt, grinile ou nrsi suprapust te, grupenst eub sine (6. 9) 1a Fodurle de yosea, grinsile ou urgi suprapugl se repartizen 28 1a distante egale, pe 11.1.6. Urgit din grinaile ou uri suprapusi,solidarizati mumai_ eu gurubur, se Considers ch iu. 111.49 Ustendent; fiecare urs praluind un moment incovoietor (4), properfional x ‘momenta x, Haale ae) tn care: . ‘Max, — momentul incovoietor maxim ; Yim — Momental de inerfie al seofiuntl brute al ursului considerat din grinda eu uryi suprapugi 5 . ” = gle (20) respectiv sma momentelor de inerfie ale tuturor urgilor din grinds. 11.1.48 Ursii din grinzile eu urgl suprapusi, slidarizafi ow pene pentrs pretence Iuneckri, il din gromapachete de urgl (pachete de grin) §1 se dimensioneass cu relsfis: om Mee con @y) age erase nel Sanda FulT uD Vw) 2000-2904 ASRO & Bun Projet StareSWAN 1949-08 in care: — efortul unitar efectiv, in. seofiun ‘aux — momentul ineovoietor mazxim 5 = qoeficient subunitar, avind valoarea : 0,88, pentru dot urgi suprapugi; 0,75, pentru trei, urgi suprapagt ; W, — modulol do rezistenf& net al secfiunii. 11.144 Dimensionarea penelor de solidarizare a pachetelor de ursi sou de grinzi se face con- form STAS 856-71. 11.2 Grinai ou contratige 11.2.1 Podurile ou grinzi cu contrafige, de reguld, se folosese la gosele. 11.2.2 a podurile do gosea, grinzilo cu contrafige se repartizeazi in mod uniform pe Mifimen Pirfii carosabile, In mod obignuit, se adopt& grinzi ou contrafige sistem triunghiular sau trape- Zoidal, previizute cu contrafige, firé tiran{i orizontali (fig. 21)- pe indi; 2 — subgrindd ; $— moaze tncliate; 4 ~ contratie Fig. 27 11.2.3. Inclinarea contrafigelor fafis de piloti trebuie sé fie cit mai apropiat& de 45° gi si nu depigeascl 60°. | ‘Se recomand& agezarea contrafigelor astfel inelt moazele inferioare si se afle : “en 25 em, deasupra nivelului apelor extraordinare ; 5 = Gi 78 om, deosupra nivelului maxim la care se pot ridica ghejurile’ sau flotanfii. 11.2.4 La podurile de cale ferati normali nu se admite folosirea grinzilor ou contratige. La Dodurile de cale ferat& cu ecartament ingust, se previd la partea de jos a, contra; {igelor, tiranfi care preiaw impingerile orizontale din contrafige, produse de inedrearea asimetric& a deschiderilor adiacente, cu convoaie (fig. 28). Sistemut o dss Pig. 28 11.2.6 Grinzile on contratige se’dimensioncaz% finind seama de modul de rezemare al contra figelor pe infrastructurs : Pe lack reazemelo sint tasabile (palee), se consideri cf grinzile sint intrerupte ta Greptul reazemelor, atit pe paleo, oft si in dreptal contrafiselor ; — dack reazemele sing netadabile (intrastructuri de zidirie), calculul se face considerind sistemyl static nedeterminat. 11.2.7 Galoulul contrafigelor se face finind seama de excentricitates aofiunil forfelor, care te ‘consider’ 0X se aplict la marginea exterioari a pragului 41.2.8 Pragul de rezemare al contrafigclor gi dack este camil gi sabotii de lemn pe care 10 aprijint, se verificd la strivire. agentes in eliza Sanaa FulT@O Vow =) 20082004 ASRO & Bun Peet StareSTAS 1349-78 — 16 - 11.3. Grinai aledtuite din dulapi pringi in ouie 11.3.1 Grinzile din dulapi pringi in cuie co utilizeaz’ numai la podurile de gosea si pasarele. 11.3.2 Perefii grinsilor so realizeazi din dou’ rinduri do dulapi, agezpfi cu inclinarea « = ‘= 80-..45°, egal in ambele sensuri, recomandindu-se inclinarea « = 45° (fig. 28). ‘perl din dulapl; 2 — talp& din dolept Fig. 29 Fiecare suprafat® de contact dintre dulapi se prinde ou cuic, 12.3.3 fnflyimea grinzilor, #, se xecomand a fi: @2) in care I este deschiderea do calcul a grinsli, egalK cu distanfa intre axele babelor de reazem. 11.3.4 Grinzilo din dulapi pringi in cuie se previd cu montanfi de rigidizare din dulapi sau din alte elemento ecarisate, cu grosimea mai mare decit accea a dulapilor perefilor, agezati la inter- ‘vale aproximativ egale cu indlfimea grinzii (tig. 30). IZaaa Fig. 20 1.3.4.1 LAfimea montanfilor intermediari se ia cel pufin egali eu jumiitate din lifimea tilpilor (2); taro catr de canit ct putin elt ex limes fpr, diet din ctoulo mn ret UStimi mai mari (fig. $1). 11.3.4.2 Grosimea montantilor se ia egalé cu cca, a tilpilor. 11.3.4.3 Montanfii, din dulapi, se fixeazi de perefii grinzilor, pe toatd lungimea lor, ou cite ou’ rinduri de cuio, iar cei din alte elemente ecarisate se fixeazi cu cite 4 cuie de fiecare @ulap al peretelui. 118.44 Montanfii, din dulapi, se tmbind ou talpile prin chertiri, pentru a prelua thotreirile din diferenfele de forje t&ictoare ce se produe in panourile adiacente, Pentsu o mai bund rigidisare, prinderea dulapilor de t&ipi sa face gi en elise de lemn ‘prinse ou guruburi cu d = 12...16 mm, care se dispun in mod constructiv (fig. $1). agin nas ir ats Sntar FAT@aCD Va) TIS TOON AGRO Ew re SaTemontani de-caplt; 4 talphSuperoar; 6~ perete dn dept; ‘— cule; 8 — guruburl eu ‘plulite. oe 1— talph inferloart; #— monlant tntermedar; Om elise do Lema ; 7 A 41.34.8 Prindorea de tAlpi a montenfiar din elemento ecarizate, so face ou eclise deemn rinse in ‘euie gi guruburi (fig. 32). 4 1 pecee in uapl; #— mgmt $ Baterea cuiclor se face din spre piesele subfiri spre cele groase. Ha.40 Fanos marginale ne conta ascent atte or de rigidizare an ey montentii (fig. 33). fe fmbink larextremivsti on tipile, “3 "—tatph; dele do Yemn; 5 — dulap de capkt ; 6 — cute; 7 — yuruburl: in planul mon- Aceate diagonale 1 = Alagonalh de rigtdizare; # — iontnt de alts = tat tater; ¢— Wt; = Aa de ae apne owes dn apical Sud PATOACO Vow (0) 209200 SRO 8 Bh Pj Sobre11.3.5 tn caloule se consider’ c& eforturile unitare o sint: preluate de tipi, iar lunecarile de peroii din dulapi. 11.8.6 Pentrn grinai cu inilfimen h <14.b, in care b este fiilltimes (Aipilor, caloulele se tac {n ipotezs peretilor plini, Infnd in considerare Ja calculul momentului de inerfie numai sectiunea talpilor. ‘Pentra grinzi on indlfiinea h > 4.b, caleulcle se fac in ipoteza grinzilor ou zibrele ou Giagonsiele sistem multiplu. 1.3.6.1 Pentru grinzilé ou & < 4., (tig. 34) fortul unitar ¢ se determing cu relafia : 1 tah #—perete ain apt, Fig. 34 5 Mb oF eT) ted ‘M, — momentul incovoistor itinxim in sectiunea consideraté ; 1," — momental de inertie brutal tiplor fa de axa neutri a seofuni ZT; = momental do inertio al slabirilor in tilpi, produse de guruburi gi otic, fats de ‘axa neutrd.a seofiunil, ‘ 11.3.6.2 Pentru grinzile cu h'> 4. b, conform notafiilor din figura’ 35, efortil unitar cy se deter- ming cu relatia : oe (24 O84, - hy - oo tn care: “ . A, — seofiunes neti a anei tapi; 4,” = distanfa intre centrele de greutate ale t&lpilor 7 > Fig. 35 , tn tilpile inferioare se produce un efort de intindere Mow = 28) Pentru care se face verificaren seofiunii cu relafia X, o = tee coy + Gea, ~ Paros eas napa Stand FeO Va) 2082004 ASRO & Be Proj Stare— 19 — STAS 1344-78 ‘Tilpile superioare se verific Ja fambaj sub acfiunen solisitirii Nya, acesten conside- rindu-se bope compuse ou fururi eontinue realizate do perefii din dulspi (fg: 36). Paesoe i et Fig. 36 ‘Tungimea de flambaj a talpilor superioare se ia in planul perpendicular pe grind, egals cu distanja dintre dou’ elemente consecutive care impledic& deplasarea lateral& (exeimplu contra- ‘vintuiri transversale). 11.3.7 Lunecdtrile dintre perefii din dulapi gi tapi, la grinzile din dulapi pringi in cule, se preiau de. citre cule, 3 11.3.7.1 La grinzile cu h< 4.b, Iunecarea totald se determin cu diagrams infiguritoare forfdlor taietoare. 11.3.7.2 Le grinsile cu h > 4.4, lunecarea (Z) intre doud soofiuni alsturate ale grinsil (0, ¥i 4) ‘sto egal cu diferenja maxim'a eforturilor axiale (N,, si ¥.,) din t&lpi Dnn =e, — Nay . en, 11.3.7.8 Determinarea numérului de euie ce prind peretii ou tilpile, in cazul téipilor aledtuite din dalapi, te face in funetie de eforturile admisibile pe o sectiune s unui cul on diametral @ (conforn! notafillor din fig. 87), care se considers cu valorile din tabelul 6. ‘Tabet 6 : elu sollttirit Simbel | tant a unel sec- ‘unt de eal Strtvirea clementulol marginal pune. : dem nestrapuns Striviren elementulul centeal Incovoterea tel ca 41 = perete din dulapt; # — talph; 3 — cul Fig. 87 In tabelul 6, ditnensiunile a, a’, 0 gi d s0 tou in cm, rexultind valori ale capaciti portante Ty, 1, 7, si 7, in Ket. ae ag wcrasa napa Standard FUTonD View (2008-2004 AGRO 8 Bl Prt SowaSTAS 1349-78 —2— ag erase dn ape. Pentru prima sectiune de forfecare a unui cui se ia ca ‘efort admisibil, 7, cea valoare intre Ft, Ty 7 si Zp iar pentra s dova, sectiune de forfecare ‘a cuiului efort admisibil 1%, cea mai micé valoare dintre T,, Ts, §t ‘Numrul Je ouie, (nj), necesar pe Un trouson considerat intre seofiunile a si oy se Aetermink cu relafia : 1,2-(Ms, — Ns) ua Wt Ty in care coeficientul 1,2 {ine seama de faptul c& o parte din cuie sint ineficiente (in rosturi). (28) 11.3.7.4 Determinarea numirului de cuie co prind peretii cu tilpile aleituite din clement eca- risate, se face considerind lunecarea totali, Z), pe o lungime 2,/2, comuni pentru dot dulepi (fig. 38) ou valoarea din relafia = (29) ‘7 — forfa thictoare in dreptul dulapului a ckrui prindere se caleuleast hy — distanja intre axelo tilpilor realizate din elemente ecarisate (grinsi). Lp, Si Zny dup’ axele dulapilor eu suprafaja in contact : Tb, : Ip, =p, = (30) = b= (30) Lunecdtile Zp, gi Lp, se preiau de cuie, care #0 considers eu o singur& secfiune de for- fecare. mirul de cuie se determin’ pe baze celei mai mici valori.a efortului admisil ° 1; = 50-04 (1) Ty = 0-0-8 (32) 2, = 300.0, care se noteaz cu Tj. ‘Numirul de cule pentru prinderea unui dulap (1) se consider’ : (33) 11.3.7.5 Dulapii din perefi se asimileaz’ cu diagonalele unei grinzi cu aibrele. Grinda on zibrele se considera alcktuith pe jumAtate ou disgonalo ascendente (Dy..-Dy), iat pe cealalté jumBtate, ou disgonale descendente (Dj. ...Dj), conform figurli 39. ‘Bo basa eforturilor din diagonale se determin numirul de cuie necesar pentra a trans- mite aceste eforturi Ia tipi. ‘Bforturile din diagonale se determing considerind forfele thiétoare maxime din nodurile Jor teoretive de lo tilpile superioare. Sander Fuxt@d Va) 20092004 ASRO & Bue Poet StePagina esa de — a STAS 1319-78 ingonateascendente; # — dngonale descendent; #~ prindere de tap; ¢— prindere de montantul de cit Fig. 99 ack din aceste verificiri rezultS un numir mai mare de enie dectt cel rezultat din aplicarea relatilor (28), respectiv. (83), se consider’ acest numfr de euie, 411.8.1.6 Dulapit'ficind parte din diferite fii, se verifiod la intindere gi la flamba}. Tiungimes de flambaj, in sens perpendicular pe grinds sc considerd dublul distan{st dintre centrale supratefelor de contact ale unui dulap, sau de 6 ori grosimes dulapuii. 11.8.1.7 Taipile superioare inetrcate direct se verifick sila un moment tneovoietor euplimentar, Us TT iadtse ea grinzi continue pe reazeme elastice. -Deformafille se adopt aproximatiy egale cu sigefile grinsii in dreptul montantilor. 11,3.1.8 Pentiu tmbindrile on cute so fa0 urmistoarele recomandiri constructive : Petimetrul euielor se ia de 4...6,5 mm iar Iungimea de 80. ..200 mm ; T figrouimt de peste 6 mm, ouieie bo bat numai in géuri date in prealabil eu burghinl, al edrui diametra D, este: : D=09d ty @ find diametrul cniulni ; in acest eax, giurile cuiclor s0 scad la caloul, din, seotinn str icibutia cuielor pe pletele care se imbink so fine seama de STAS 850—715 = pentru a se evita raginirea cuiclor sau eréparea fexdior, se previa dispositive cons” Pabtive care af lo fereased de umézealé gi de acfiunea soaretul. 114 — Contravintuiri gi solidariziri 41.41 Grinzile principale ale podurilor de lemn trebule contravintuite transversal gi longitudinal. , Contravintuirile: longitudinale sint,obligatorii la podurile de cale ferati eu calea sus, ‘ou deschider! mai mari de 6 m gi la celelalte poduri cu deschideri mai mari de 10 m. 41.4.2 Grinzile slostuite din elemento suprapuse (pachote do. ursi; grins dip aulopi pringt ty ee in f0 Yeagh In send transversal prin solidariziri. sl. contravintuiri transverssle 13 gi 26). ‘Alostuirea solidariairilor, s0 face cu rigle orizontale de seotiune 15 X 15 em. -.20 x X 20 cin, dispuse in sens transversal podului gt din montanfi de jug de seofinne 12 12 em... ‘18 X15 em, pringi ca guruburi cu d= 18... 20 mm. Solidariziile gi contravintuirile transversale se aga Ia 1,5...2,0 m distanfi le podurile do cale foraté si la 2,0..3,0 m distanfi, Ia podurile de gosea. 114.3 Nombrul minim do solidariziri si contravintuiri transversale, pe o deschidere de pod ‘Ae lesan este de dous, pe reazeme, in dreptul babelor gi dowd intermediare tn etmp, 11.44 La grinzile principale din dulapi pringi in onie, peste télpile inferioare se dispun viele Usd fe grinzile Peiavertal podului, in dzeptul montantilor de rigidizare, care susfin contra- Yintuiti orizontale inferioare, longitudinale podului (fig. 40). jes Stanrd lTeniD View (c) 20022008 ARO & Oe Project SoarsSPAS 1349-78 — 2 superioard; 4 — perete din dulapl; 5 — coitravintutee oP ontravintire Caneversall, ig. 40 1'= plate ortontale; # — tatph infertord ; 3 — tl ‘orizontal’ longitudinal 12 INFRASTRUCTURI 12.1 _Infrastruoturile din boton sau zidirie, pentru podurile semidetinitive cu suprastructurd Ge lemn se profecteaz’ pentra podul definitiv. 12.2 La poduri provizorii, pentru restabiliri urgente de cireulafie, in locuri usoate, ca de - fexempli Ia pasaje denivelate, se pot folosi infrastructuri din stive de lemnirie saw din ‘elements Geingentar'din lemn sau chiar motalice agezate pe tipi sau fundafii din beton simplu 12.8 Infrostructurile pe cfsoaie se foloseso numai in cazuri excopfionale, ea de exompla in Tegiunile de munte, in camul terenurilor pietroase, in care mu este ‘posibild baterea pilofilor Si fa ge poate asigura la pllofii bituti o figh corespunzitoare, Gapuicle se pot inlacui cu pile de beton, daci acestea sint mai avantajoase din punt de vedere economic sau dack se pot refolosi In’ poduri definitive. 12.3.1 Cisoaiele se realizeazd din trei pirfi (tig. 41) om earger yo epelor 23 2 1— perten inferioarh; # ~ portea median; 3 — partea supertoari Fig. 41 — parten inferioaré, cu inklfimes pink la 0,50...1,00 m peste nivelul apelor de etiaj, protejatt de jur tmprejur de anrocamente ; » Gaiten median’, ot indipimea pink ls 1,00 m deasupra nivelului apelor extraordinare, ‘previzut& ou svantbec gi arierbecs — Bitten superioart, care sustine suprastmnctra podurilor ; Ja inilfimi hy > 3m, Beeast’ parte poate fi inloouits eu o palee-capr’ (fig. 42). cata Sire FuTeXCD View (2) 2003-2008 ARO 8 Bs Proje SutwarsFig. 2. 12.3.2 La realizarea clisoaielor trebuie si se tink seama de urmétoarele : = Iafimea eXsoaici este cal putin 0,35 din iniljimen ei; . = Snblfimes edsoaiel esto cel pufin cu 1,00 m deasupra nivelului maxim al ghefurilor; diametrul lemntiriei perefilor clsoaiclor este minimum 20 em | = {a caloulul presiunii po teren, se considerd mumai 2/3 din suprafafa bazei cisoaieler. 12.4 Infrastructuri pe piloti 12.4.1 Infrastructurile pe pilofi so realizeazi cu pilofi cu diametrul de mininzum 25 om. 12.4.2 La podurile cu o lungime mai mare de 20 m este necesar& exeoutarea a eel pugin unui sondaj in zona paleclor gi baterea pilotilor de probs, In terenurile pentru care incircirile admisibile sint cumosonte de 1a execufia unor Iu- criri similare, sau In podurile provizorii, au se bat pilofi.de probs. 12.4.8 La proiectare, in mod conventional figa pilofilor se consider’ de 6,00 m5 12.4.4 tnotrcarea maximé efectivi pe wn pilot trebuiie s& fie mai mick decit cea admisibild obji- } mutts Is pilofii de proba, prin inceredri, 12,4.4.1 Pentru terenurile de fundare din piminturi argiloase, nisipoase fine gi miuri, ineirearea ‘admisibila se poate determina din cea de cedare a pilofilor de probi, imparfité prin, coeficiental do siguranta 2 1a podurile semipermanente qi 1,5 la podurile provizorii. Le aceste paminturi mu pot fi aplicate formulele de batere. 12.4.4.2 Incdrearea admisibili pe pilofi se poate determina ou ajutorul incercArilor dinamise pe pilot de probt Io terenurile de fundare alotuite din nisipur, Pietriguri sau fn acelea in Care pilotii dup’ co stribat piminturi argiloase, nisipoase fine san miluri, se infig in aceste stroturi fér& ooeziune. Ta aceste terenuri, in cazul baterii pilofilor la refuz, inelroirile admisibile pe pilofi se pot lua conform valorilor precizate in tabelul 7. ‘Tabata 7 ‘Diametral pllotulut 12.4.5. Palecle simple se foloseso de regul la poduri de gosea pentru deschideri mici de pint Is 6 m (fig. 43). “eu is 1— pilot; #— moaee transverstle; $ — contravintunl transversile; 4— babe; §— suburyl; ¢— ryt; 1 — traverse, rig. 3 agin entas depen Standard Fux Va) 20092004 ASRO & Ble Projet StareBTAS 1349-78 — a 12.4.5.1 Paleele iple se dimensioneazi considerind ‘pilofii incastrafi in pamint, la 0,60... 1330 Go ue fund allel gilbert ln partea superoars. Tecoma! in are exit peicol do atuare, so faeo veritirea, polo pnlodor, le ipotesa fn care s-ar produce ‘afuierile, daci nu sint realizate Jueriri care si evite producerea acestora. 124.8.2 Paledle simple se innddese numai dack sint previizate ou Piloft de frinare gi de stabili- tate. 19.4.5,8 Palesle simple se contravintuiese in sens transversal podulni, inclinaren diagonalelor contravintuirii putind fi? (35) ‘a fiind unghiul dintre diagonals gi orizontal’. 124.64 La imbinbrile dintre contravintuiri sat moazo eu pilot se cresteanh mumai contra: ‘Yintuirile sau moazele (fig. 44). a tmbinare necorespanzitoare, ot plete neprelucrate; Stra corespunzstoare Fig. 19.4.5.5 Va paleete simple, Inguste, ou inflfjimea de peste 2 m, stabiitates a actintn vintului 124-5. ‘phn contrafie de stabilitate din lemn rotund avind acelagi diametra ek ‘pilofii de Texistengis (fig. 45). 1 plot de staittate; #~ contrallp de stabilitate;$ — Pilot de resent qirpdtravintulrl tranaversale; @— Debt. Fig. 45 Distanja dintre pilofii de stabilitate gi cei do rezistenfS, dy se determing din eondifile de stabilitate ale podului. litte, miSearioare transvertale leags gi pilot de stabilitate, iar contravintuirile trans- versale leagi gi contratigele de stabilitate. agin nasa inet Joa Stuncard FsTenCO View} 20082004 ASRO AB Proje Soware—%— BLAS 198410 42.4.5.6 tmbintrile contratigelor de stabilitate ou pilojii de: revistenté se fac prin agexiri alXturato (fig. 46) folosindu-se guruburi cu.d-= 16. ..20 mm. 41 Babs # — furl de tema 3 — gure Fig. 48. 12.4.5.7 Ta poleote late ale podurilor do gosea, cu distanfa, de minim 9 Ht ite sirurile de pilot, de raul, este to ale pevqrevitarea n dowd rinduri de contravintuiri in aceengi secfiune transversald. 12.4.8 Babe 1246.1 Babsle se exeoutl din Jemn evarisat sau lemn rotund ou dou fole plane. 12.4.6.2 Dimensiunile babelor se vor stabili astfel ea inlfimes tor gi litimea de rezemare, dup’ preluerare, si fie de minim 25 om. 19.6.8 Deck din condifiile do strivire 91 incovoiere rerultf dimensiuni mari babele so previd 124.03 ado esen{a tare (stejar, gorun san fag impregnat). 12,4.6.4 Babele se imbind ou pilofii prin eepur 412.4.6.5 Dack babele sint mai inguate dectt pilot Fig. 47 12.4.7 Paleo duble : 194.7. Paleole duble se excouti pentru deschideri de peste 6 m, prenum sf snonel ind se oor {niljunt mani pentra palee, eare mu se pot realiza deott prin a pilotilor. 12.4.7. Ta paloclo duble, figsare gir de pilofi se moazeans, eo contravintulegte gi so prevelle eu contrafige gi pilofi de stabilitate. $0,473 tn sons longitudinal podului, sirurilo de pilot o leag’, prin contravintuiri gi prin Jnoaze longitudinale, imediat aub babe, iar la parton ‘interioaré prin moaze longitudinale, Tmnedint deasupra moazelor transvérsale (tig. 48): ntulsi longitudinale; 4 = pilot do frinare a iyabe. 2 fmonze Longituainale agers dn apt Sarr FTC View (20092004 ASRO & Bh Projet SoavePagoe 194.114 Po fiecare pir de piloti-se dispun babe. . -- F pie gets 194.1.5 Distanfa intre cele dou giruri de pilott ale paleelor duble este de 1,0. ..2,5 m, ats antdirea piloylor paleddi_duble se realizes ou tilpt intermediare - (tig. 49): rk transversalA; $ — moa2h Yongitudinalt, Fig. 48, 41 = tap tntermedtard; ~ # 1W1A.2.7 Lo podurile de gosea tnalte gi ln podurile de cate ferats ou snslfimi de peste 2 m te Aispan contratige gi pilofi do frinare (fig. 48)- . 2.4.1.8 Tankairea pilotilor paleelor dublo este recomandat o 66 foe imediat sub etiaj. In oon Giff de tuerw ot chdiren piloilr te efectteanh pink la 40 om sub nivelul apelor. 12.4.7.9 Pilot ou odincime de 2...5 m sub api ne contravintuless Pe aooast® iniljime sstfel ou tiranti metaliot ; ‘ ou ige de lemn 5 Tot contmatge Ce veormate din stip agezafi Ja distanfe de 9.m, legn{t Intre ei prin moaze gi: contravintuiri. 12.4.8 Panouri-paleo: prefabricate, 12.4.8.1 La paleele duble aloituite din mai multe paleo simple sau pirfi de paleo identice, se 12.481 Lo Pale ojo pnour-paleo protabreate, pentru care se daw prin Droieeare detalii {do executie si monte). ; 12490 Tnbjimen maximo ponourlor-plee ae recomnd® i de 6 m. Ls Instn do pee ate. 1 atptndonrh/'# — moaze trameverslo 4 — xan metele; bene” ig, 50 sera pita Std Fen View) 2008204 ASRO lu Proj Sofwarerie f= taipl; #— pilot de resistenth ayeaatt im evantal; 3 — babi Fig. 3 ‘tenfis agezati in evantai (tig. 51). By gi Ry 80 sale ts PO) gl in ipoteza in eare ambele traveo reazemk po pat! de (tig. 53)- vl 4194.84 Panourile-palee prefabrioate 60 pot exeouta fink pilofi de stabilitate on pilofii do rezis- 124.0 a paleele duble lato, cu pat de grins longitudinale, Linile de intieatt ale reaofiunilor ple duble int otean in care numal o travee reazemb pe patul de grins fongist: ae oe STAB 1340-78 72.4.8.3 O paloo-panou so aladiniegte din tpl POH Se rozistentés verticali, pllofi do stabilix 224-84 ave inclinafi, Imbinofi de bube gi tAlpi prin copuri gi zbanfuri Tmetalive (fig. 50). grinzi longitudinale ugha extn in aplcataSaner Fund Vw (3) 20092006 ASRO BB Projet Stare‘Amplasatea babelor superioare pe patul de grinsi longitudinale #6 ‘Aco Ja -distant sn sone 1amEitacinal poduu, care eS permits obfimerea,pentra {potezn eek mal defavorabi Ho incireare ou convo, reactfunite 2% 9} Hy senibil egale.-” . 4124.10 La podurile de gosea, flecare pilot se prosupune inckrvat cls senctinnes maxim’ trans- 2210 Ta Pin poten de inolrearo transversal ces mai defayorabils, 12.4104 Reaotiunca maxim pe urgii marginal! (1), results considering convoaisle 1a limite 12.4101 Teaehngines Dordurit trovuarelor, conform STAS 3221-69 (fig: 54). i 8 Fig. 94 419,4.10.9 Reaotiunen maxims po uri oentrali (3), remulth considerind un sit fe elt o tncaret ast eatin got bonsile de circulajie alsturate sint diapuee Ta distant ‘minim tn. sec finme transversald, pe Idfimea pérfii carosabile (fig. 55)- = infas ite influent Ay Fig. 55. R 12.4.11 Verificarea stabilit&tit paleelor (fig. 56), se 200 determintnd voeficientul destabilitate, K : M, K=—s1; = es . 86) in care: AM, — momentul do stabilitate egal ow produsnl @ 2 tn care G ropresint& greutates permanentit a infrostmcturit i suprastructiri poduls; My — momentul de risturnare dat de relafis: Mp = EWe shy + Hes hy = Ho * ) tn care: ‘7. Iméltodet oxlzontale din agfinmen vintalal; eras én pleats tna FulTeiO Vow) 20082004 ASRO & Bh Prot Stare— 9 — H., —_forfa centrifugs, care se consider’ numai in curbes H” ora orizontalé din cali de ‘rezistentd adiacenti. Fig. 86 conform pot. 124.111 gi 124.112, suprafefei batute de vint (tig. 57). Wy directo = erin Fig. 87 regulti 0 solioitare de tntindere (V): H we iar dup& direotia contratigei de stabilitate rezult& 0 solicitare de comprestune (8) : Aireotia pilotului vertical de rezistenf& adiacent o solicitare de compresitune, Vo? a Ve tg @ junea vintului, considerat’ c& aotioneaz’ Ia nivelul Pabelor, care produce solieitini in conttatigele de stabilitate gf tn pilofit verti- Determinaren solicitdrilor produse de forfa orizontalk (#1), se face in dou’ ipotere, 12.4.1.1 fn prima jpotezs ge considers for{a (#7) preluat de contrafiga de stabilitate opus ‘Din descompunerea forfei (Zi), dup’ direotia pilotului vertical de rezistenf& adiacent, 12.431. In itera dona s0 consider’ forfa (#7) repartizaté la cele dout extremititi ale pale GT aescompuneren forfel H1/2, pe partea dinspre care acfioneazs vintul, rezult&i dup STAS 1349-78 (33) (39) (doy Pago ean malin Sadar FuaToaCO View (3) 282004 ASRO & ie Pre: SowersSPAS 1949-78 —30- iar dupi direotia contratigei de stabilitate, 0 solicitare de smulgere (8,) : a) 194.11.8 In proiectare, se vor lua in considerare ambele ipoteze (pot. 19.4.111 i 12-4112) 7 Aes lonares prinderilor feindu-se pentru solicitérile cele mai desvantajoase. Pentru ¥ ae yraion valori de peste 3 tf, se impune veriticares pilofilor la smaulgere, 19.4.11.4 La partes suporioart, pilofi verticali de reristen{i adincenfl gi contratigele de sta- Dilitate se fixeazide babe cu. zbanfuri sl guruburi. 124.12 Oulee pe pilofi de lem 42.4.12.1 Gnlecle simple se realizes cu un singur sir de pilofi (ig. 59). cota ea mngitudinsi; 6 — ariph de lomn, tn seciinne ortzontalk Fig. 59 124.121 Oéptugelle din spatele pilojior au dimonsiunile in funcfie de mArimes tmpingerit pamintulni, petrecindu-se prin imbingri la jumstatea lemnulut. 12.4.19.2 Dimensionares e&ptugelilor se face pe indlfime, din metru in metru, 12.4.12'3 Cica ‘pkminéal din spatele culeclor i esto filtrant se executh drenuri din piatrs Saari su zidiie useat, ou lafimen de 0,60, 1,00, cu seurgert laterale prin rigole. 19.4.12.4 Capetele spre terasamente ale grinzilor principale se protejeasi eu dulapi tmpreg- nati, carton asfaltat sau alte procedee. 1914.19.6 Rocordarea talumurilor terasamentelor ou podul se face de reguld cu aripl de temp, aa a eeagemy pilot derezisten}iai culeelor ungbiuri in plan de 30°. . .60° (recomandabil 46°). pagina ote in apa Srdard PATACD Vow (0) 28-2004 ARO Bh rec Sobre-a- Bran 19810 12.4.12.6 Piofi eestor ou umpluturd mai mare de 2 m so recomand& & £1 sprijiniti spre albie Cup erasamentelor, in stare prismel de tmpingere o pimintulut (fig. 60) 5, ‘sau ancorati 11— caprd de ancorare; # — tHrant de ancorare; 3 Dac sprijiniten spro albie impiodios soungerea apelor sau circulatia sub pod, se re00 ‘mand& intrebuinfarea de onlee alc&tuits din dows rinduri de pilofi 125 Indljimen libers de scurgere pe sub pod, dack alte eonsiderente mu impun valor mai mari, se poate considera : "> 0,60 m, pentru deschideri 1. < 6m} 7 5 0,7 m, pentru deschideri 1, > 6 m. 12, 6 Fiecare paleo expusi actiunil ghejurilor, fo provede in amonte ou spanghe}uri 12.6.1 Sparghofurile so amplaseant la o distant& de 2...4 m deplrtare, de Pelee, In funotie rae aeagetului de apt gi direofia principals de scurgere s ghofurilor. 12.6.2 Sparghejurile trebui s& acopere lhjimes pales In orice nivel gl in orice directo post: ilk de sourgere » ghefurilor. 12.63 Forma si dimeniiunile spargheturlor sint functie de diterenta, de nivel Gitte apele 12.63 fore qnivelul ghofurilor, de dimensiunile paleelor si do regimul de sourgere al ghe- ‘urilor. 12.6.4 Sparghefurile so acoporit cu 0 ckptugeals exterioard, 1265 Ta partes superioat, sparghefurile so provid ou o coum, care forineask eu corizontals un unghi do cites 30°. 12.6.6 tntre pilofii verticali si coami se previd contratige, 42.67 Coamele se prind do piloti gi de contratie cu copuri gi zbanfuri ql se armen Ia Parien ‘muperioar’ cu o cornieré sau cu o gin’. 12.6.8 Spatiul interior intre e&ptugeli se umple eu piatré. 12.6.9 Tntijimea sparghofurilor so exooutastfel os eiaful ah so gisensol ch 9,20 Ty deasupra aoe ant i anslog extraordinare s8 fe gisessck cu 1,00 m sub partea ea mal ‘nalts a sparghefurilor. 12.610 La pales inalte, se recomand’ tipul de sparghe} conform fig. 61, care preaint& 0 seo fiune transversala constanté po indltime. Sensul eurgertt Fig. 61 49,6:11 Dack seurgeres ghefurilor este importants, se previd sparghefari suplimentare de er mn seaate ie BOs -adm in amonte, n Ruste d& dous anu trel ori mal mio dealt ‘al palgalor iui agra exate dn apa Senda Fudd View (0) 20-2004 AGRO 8 Blo Profit Somes3070 4 90 ex. LP. Knformatia, ¢. 12012 construct. esponsabial protectaat: dr In ‘Redtet final inattntal rom Seeictal — couatruchit yl materiale Tg, Magia Tonescn, Blaborat de: MINISTERUL EDUCATIEL St INVATA- er ceut “imstitutnl politehoic Tay, Facultatea de Colaborator: — titutul central de cercetare, profectare gt dre tivere. im constrict = WERESvcat de’ comtriett Bucurent TZ HMERINI de protectarl transporturt auto, navale # aeriene tarda Fart View) 2009-200 ASRO 8 Bh Proje Sears ina Tobnick Bucurent, 1978 TpArt ta 3208-078, Baie 1