Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Monografia Judetului Neamt PDF
Monografia Judetului Neamt PDF
Toată această imagine este presărată cu locaşuri importante ale creştinilor ortodocşi.
Agapia, Văratec, Sihăstria, Bistriţa sau Neamţ – sunt nume de mănăstiri vechi de sute de
ani, în care linistea sufletească şi-o găseşte orice trecător iubitor de Dumnezeu. Numele de
Neamţ, aparţinând acestui ţinut, apare prima dată într-una dintre epistolele semnate de
Alexandru cel Bun undeva prin anul 1403, iar după ilustrul voievod mulţi alţii, foarte
importanţi în istoria şi cultura acestei naţii, au scris despre istoria şi bogăţiile acestor
locuri. Despre Neamţ au vărsat cerneală Alexandru Vlahuţă, Ion Creangă, Mihai
Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, filozoful Vasile Conta. Alături de ei, ilustre
nume ale picturii româneşti – pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru
Băeşu, Lascăr Vorel şi Victor Brauner – au descris în ulei pe pânze văile, apele şi
înălţimile ce se împletesc pe văile Bistriţei sau Siretului. Ochiul călătorului ce va străbate
aceste locuri poate fi încântat şi de multe şi valoroase vestigii ale trecutului, restaurate sau
păstrate cu mare grijă. Istoria poate fi chiar simţită şi apreciată la Cetatea Neamţului
(Târgu Neamţ), Curtea Domnească (Piatra Neamţ) sau la Palatul Cnejilor (comuna
Ceahlău). Printre obiectivele de interes turistic care trebuie neapărat vizitate în Neamţ se
numără si Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă”, situată în apropierea oraşului Târgu
Neamţ, Bojdeuca lui Ion Creangă din Humuleşti sau Cheile Bicazului – rezervaţie de
faună şi floră încântătoare.
Judeţul NEAMŢ are numele legat de cel al cetăţii Neamţ, ctitorită de Petru I Muşat în
a doua jumătate a secolului al XIV-lea, precum şi de Târgu Neamţ – veche aşezare
menţionată documentar pe lista oraşelor româneşti care existau între 1387 şi 1392.
Urme ale culturii au rămas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor
meleaguri:
Dintre cele mai reprezentative societăţi comerciale din judeţul Neamţ se remarcă:
• agricolă - 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fanete - 40.108
ha; livezi - 2.703 ha)
• păduri - 261.330 ha
• ape, bălţi - 10.374 ha
• alte supr. - 34.122 ha
Aşezare
Cu un teritoriu în suprafaţă de 5.896 km2, judeţul Neamţ este situat în zona central-
vestică a Moldovei. Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se învecinează:
Reprezentand 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu-se in
categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret.
Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face
legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura
legatura cu zona Ardealului.
Geologia
Relieful
Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est:
partea vestica o formeaza culmile inalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza
treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si
luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din
suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2.
Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai
adanci, inclusi in intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si
cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stanisoarei.
Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte in relieful
judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200
m.
Clima
Intalnim doua tipuri de clima aproximativ in proportii egale: in jumatatea vestica un
climat specific montan, iar in restul teritoriului un climat temperat continental puternic
influentat de masele de aer din est.
Resursele de subsol
Vegetatia
• etajul subalpin in zonele cele mai inalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor
Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.
• etajul padurilor de molid cu extindere maxima in jumatatea de vest a
judetului, pe toti versantii muntilor
• etajul padurilor de foioase in amestec cu rasinoase, in zona montana mai joasa
• etajul padurilor de foioase in zona dealurilor submontane si zona de podis
•luncile se dezvolta in lungul malurilor raurilor , predominand o vegetatie
ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole
Fauna
Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup,
cerb, caprior, ras, vulpe, jder, veverita, cocos de munte, soim, ierunca.
In apele curate din zona montana, in rauri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti:
pastrav, lipan, scobar, clean, morunas, babusca.
Protejarea naturii
O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau raritati pentru peisajul
tarii ceea ce a determinat luarea de masuri care sa puna sub protectie elementele naturale
de o deosebita importanta stiintifica, educativa, turistica si economica.
Una din cele mai importante este Parcul National Ceahlau cu o suprafata de peste
8.396 ha (din cele 38.448 ha cat ocupa ariile naturale protejate din judet), rezervatie
naturala complexa ce cuprinde numeroase raritati floristice, faunistice si geologice. Parcul
National Ceahlau este o arie protejata, de interes national si international, care are ca
principal obiectiv conservarea biodiversitatii biologice, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei naturale, precum si excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare
privind regimul ariilor protejate. Parcul adaposteste ecosisteme de mare valoare, cu
numeroase raritati floristice si faunistice, dintre care 61 specii sunt protejate prin lege,
monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare.
Incepand cu 1999, s-a infiintat si Parcul National Vanatori-Neamt, unul dintre cele
mai interesante monumente ale naturii din tara. Aici exista unica rezervatie de zimbri din
Romania, infiintata in 1970, cu o suprafata de 16 ha si care cuprinde, alaturi de zimbri, o
bogata fauna carpatina.
Populatia judetului la 1 ianuarie 2002 a fost de 554.516 locuitori din care 272.339
sunt barbati si 282.177 femei. Din punct de vedere al componentei etnice, populatia
judetului poate fi caracterizata ca fiind compacta, la recensamantul din anul 2002
inregistradu-se 6.036 rromi, 399 lipoveni, 306 maghiari, 150 evrei si alte etnii 113.
Judetul Neamt este situat in regiunea de nord-est a Romaniei, peisajul natural fiind
caracterizat de o compozitie geologica complexa si diferente mari de altitudine. Intreg
teritoriul judetului este asemanator cu un imens amfiteatru natural orientat de la vest -
1.907 m altitudine, Vf. Ocolasul Mare, masivul Ceahlau - catre est - 180 m altitudine in
Valea Siretului.
• Turism cultural-ecumenic
• Turism rural si agroturism
• Ecoturism
• Turism balnear
Turism montan
Obiectivul turistic central al judetului care inregistreaza cel mai intens aflux turistic il
constituie zona Bicaz - Ceahlau, cu muntii Hasmas, Bistrita, Tarcau, Stanisoara, accesul
catre aceasta fiind usurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile
Bicazului. Muntii Hasmas, alcatuiti din roci calcaroase, cuprind o vasta zona carstica,
caracterizata prin pesteri, chei si praguri.
Masivul Ceahlau este cel mai semet munte al Moldovei, un obiectiv turistic
important al tarii, un loc despre care circula multe legende si povestiri. Punctele cele mai
inalte de pe munte sunt Varful Toaca (1904 m) si Ocolasul Mare (1907 m); la altitudinea
de 1021 m exista o cascada formata din paraul Rupturi, numita Duruitoarea, ale carei
suvoaie cad pe un perete de stanca de la o inaltime de 25 m. De la aceasta cascada si-a luat
numele renumita statiune Durau, aflata la poalele masivului.
Situata la o altitudine de 780-800 m, statiunea se afla intr-o regiune montana
frecventata din secolul al XVIII-lea. Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru" este
situat in incinta Manastirii Durau, a carei biserica a fost pictata de celebrul pictor roman
Nicolae Tonitza, intr-un peisaj montan magnific, un loc in care spiritualitatea incununeaza
pitorescul, turistul fiind in acelasi timp un pelerin. Recomandata pentru odihna si
tratament, statiunea constituie un punct de pornire pentru numeroasele trasee care acopera
masivul Ceahlau, oferind in acelasi timp posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Cele
5 hoteluri de 2 si 3 stele, si cele 16 pensiuni turistice clasificate cu 2 si 3 margarete au
oferte atractive pentru orice sezon, fiind renumite pentru specialitatile culinare specifice
zonei.
Turism cultural-ecumenic
Judetul Neamt are o bogata mostenire istorica, evidentiata prin muzee (Muzeul de
Istorie si Arheologie, Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie si Folclor), case memoriale
(Calistrat Hogas, Ion Creanga), cetati medievale (Cetatea Neamtului), catedrale, si mai
ales manastiri, cunoscute pe plan international - Agapia, Varatec, Sihla, Sihastria, Bistrita,
Horaita - adevarate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din judet.
Unul dintre cele mai interesante si cautate obiective turistice din Neamt este Muzeul
"Nicolae Popa", din satul Tarpesti, care prezinta un bogat patrimoniu cultural: de la masti
traditionale de uratori, la pictura naiva, colectii numismatice si de fiare de calcat, unelte
agricole si carti vechi. Nu este de ocolit nici muzeul etnografic, unde se gasesc costume
populare vechi de peste 200 de ani. Ceramica neagra de Marginea, unica in lume, are si ea
un loc aparte. De asemenea, nu trebuie omise nici sculpturile artistului, care atrag prin
stilul nonconformist.
Ecoturism
Parcul National Ceahlau se remarca prin numeroasele raritati floristice, unele fiind
monumente ale naturii: floarea de colt, tisa, papucul doamnei, ghintura, zada. Caracterizata
printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlau confera o inestimabila
valoare stiintifica, dand impreuna cu vegetatia maretia biogeografica a acestui munte.
Dintre speciile de pesti una este declarata monument al naturii: lostrita. Pasari declarate
monumente ale naturii sunt cocosul de munte, fluturasul de stanca, bufnita, ciocanitoarea
cu trei degete. Mamiferele sunt reprezentate prin circa de 30 de specii din totalul de 100
specii existente in fauna tarii printre care doua monumente ale naturii (cerbul si rasul) si
un relict glaciar, capra neagra. Aceasta zona, impresionanta ca ansamblu biogeografic, cu
o mare complexitate de elemente floristice si faunistice, se impune a fi conservata in regim
natural, mentinand nealterate toate valorile naturale.
Turism balnear
Judetul Neamt are un potential destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind
resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de
agrement. Astfel, in apropierea orasului Targu Neamt, statiunea balneo-climaterica
Baltatesti este renumita prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene,
feruginoase indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice si bolilor asociate -
endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice si bromurate din
statiunea Oglinzi se aseamana prin compozitia lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall
(Tirol), Stotterheim (Weimar). Atat apele minerale, cat si namolul de aici, au fost apreciate
de multi turisti straini pentru calitatile lor curative.
In sectorul public in judetul Neamt functioneaza 5 spitale, intre care Spitalul Judetean
de Urgenta din Piatra Neamt, un sanatoriu pentru tratarea TBC (Bisericani), 2 centre de
sanatate, 2 policlinici, 5 dispensare comunitare, 8 farmacii cu circuit inchis.
Populatia scolara numara 108.994 elevi, iar numarul cadrelor didactice se ridica la
6.995.
Patrimoniul cultural este bogat, cuprinzand: 30 muzee (din care 9 apartin cultelor si 6
sunt muzee satesti), 3 cinematografe, 74 biblioteci publice, 20 manastiri si 35 schituri.
�Teatrul Tineretului� din Piatra Neamt este emblematic pentru viata teatrala din tara. In
evidenta si protectia forurilor culturale se afla aproximativ 777 ansambluri monumentale,
statui si situri arheologice. Muzeul de Istorie din Piatra Neamt este detinatorul celor mai
numeroase si variate colectii de artefacte apartin�nd Complexului Cultural Cucuteni, fapt
ce a favorizat aparitia primului Muzeu exclusiv Cucuteni din Romania.