Depresia este o stare mentală de tristețe/amărăciune care persistă pe perioade

îndelungate. Atunci cand simptomele durează mai mult de două săptămâni iar severitatea
acestora începe să împiedice desfășurarea normală a activităților zilnice deja semnifică
starea de depresie clinică. Se pare că doar o mică parte din cei care suferă de depresie
ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător.
Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța. Spre deosebire
de credința populară, chiar și cazurile de depresie severă pot fi tratate medical și
vindecate. Depresia necesită tratament, deseori pe termen lung. Majoritatea persoanelor
cu depresie se simt mai bine cu odată ce încep tratamentul cu medicație, psihoterapie sau
ambele.

Simptomele depresiei majore:

 Dispoziţie depresivă, tristă, lipsită de speranţă; În unele cazuri, tristeţea poate fi

iniţial negată, dar ea poate ieşi la suprafaţă prin observarea directă (de.ex.
persoana pare că va începe să plângă). Multe persoane se plâng de iritabilitate
crescută (de.ex. furie persistentă, o tendinţă de a răspunde evenimentelor cu ieşiri
violente sau dând vina pe alţii, o senzaţie exagerată de frustrare în privinţa unor
chestii minore).

 Pierderea plăcerii în activitățile preferate anterior si pierderea interesului pentru

hobby-uri; Se poate observa o retragere din planul social sau o neglijarea a
plăcerilor pe care persoana le încerca înainte;

 Scaderea dorintei sexuale;

 Perturbari de somn; In cazul insomniei, poate fi medie ca gravitate (de.ex. trezirea

în timpul nopții cu dificultăți de readormire) sau insomnie în fază terminală
(de.ex. trezirea prea devreme și imposibilitatea de a dormi din nou). Faza inițială
de insomnie (de.ex. dificultăți de adormire) poate fi și ea prezentă. Există și
persoane care dorm prea mult (hipersomnia) – acestea dorm prea mult noaptea sau
ziua. Uneori, aceste persoane caută ajutor pentru somnul neregulat.

 Pierderea/creșterea involuntară în greutate sau modificarea apetitului; Unele

persoane depresive spun că se forțează să mănânce, în timp ce altele spun că
mănâncă mai mult și au diferite pofte (dulciuri sau alți carbohidrați). Dacă există
variații mari de greutate (în plus sau în minus), acesta este un alt criteriu care
descrie depresia;
  Agitație fizică (de.ex. incapacitatea de a sta, joaca cu părul, frângerea degetelor,
frecatul sau trasul de piele, de haine sau de alte obiecte) sau încetinirea, dorința de
inactivitate (de.ex. vorbirea înceată, gândirea încetinită, miscări lente, pauze
crescută până la oferirea unui răspuns, vorbirea cu volum scăzut, inflexiune,
conținut variat, muțenie). Acestea trebuie să fie destul de severe, astfel încât să fie
observabile de către alții și să nu reprezinte doar niște senzații subiective.

 Energie scăzută sau oboseală; Persoana poate acuza o oboseală susținută fără a
depune efort fizic. Chiar și cele mai mici sarcini par să necesite un efort
substanțial (de.ex. spălatul și îmbrăcatul de dimineață sunt foarte obositoare și
durează de două ori mai mult timp decât de obicei). Eficiența de rezolvare a
sarcinilor poate fi redusă;
 Senzație puternică de vinovăție sau lipsa de valoare, poate include evaluări
negative, nerealiste ale persoanei sau preocupările de învinovățire si meditațiile
asupra eșecurilor minore din trecut;
 Probleme de concentrare sau la luarea deciziilor; Aceste persoane pot părea ușor
distrase sau se pot plânge de dificultăți de memorare. In cazul in care au de
rezolvat sarcini solicitante din punct de vedere cognitiv sunt incapabile să
funcționeze.
 Gânduri de moarte, suicid sau tentativele de sinucidere; Acestea pot varia de la o
dorință pasivă de a nu se trezi dimineața sau o credință că celorlați le-ar fi mai
bine dacă persoana ar muri, la gândurile recurente de sinucidere, până la un plan
anume de sinucidere. Persoanele cu tendințe mai severe de suicid își pot pune
afacerile lor în ordine (de.ex. testamente actualizate, datorii achitate),
achiziționarea materialelor necesare (de.ex. o frânghie sau un pistol) și alegerea
unui loc și a momentului de realizare a sinuciderii. Motivații pentru sinucidere pot
include dorința de a renunța în fața obstacolelor percepute ca fiind fara rezolvare,
dorința intensă de a pune capăt unei stări emoționale nesfârșite și extraordinar de
dureroase, incapacitatea de întrevedea orice bucurie în viață sau dorința de a nu fi
o povară pentru alții. Rezolvarea unui astfel tip de gândire poate fi o măsură mai
semnificativă a diminuării riscului de suicid, decât negarea unor planuri
suplimentare pentru sinucidere.

Simptomele fizice:

 Durerea de cap: una dintre durerile cele mai comune la persoanele depresive.
Daca aveti deja migrene, depresia poate accentua aceste dureri;
 Durerea de spate;
 Durerile musculare si ale articulatiilor;
 Durerea in piept: acest tip de durere poate fi atat o cauza a depresiei, cat si una a
problemelor cardiologice. Cel mai indicat, in acest caz, este sa consultati un medic;
 Probleme digestive: Depresia poate provoca fie diaree, fie constipatie;
 Oboseala extrema: Indiferent de cat de mult ati dormi, din cauza depresiei, va
veti simti in continuare obositi.
 Tulburari ale somnului: Multe persoane care sufera de depresie nu mai pot
dormi bine. Fie se trezesc prea devreme, fie, atunci cand se pregatesc sa se culce, nu mai
pot adormi. Alte persoane dorm mult mai mult decat este normal;
 Schimbari ale apetitului si ale greutatii: Unele persoane isi pierd pofta de
mancare si, implicit, scad foarte mult in greutate;
 Ameteala.