IMPACTUL SCHIMBĂRII

CLIMEI ASUPRA
SECTORULUI ZOOTEHNIC

Nicolae Bucătaru
prof. univ, dr. hab. șt. biologice
 STAREA ACTUALĂ ȘI TENDINȚE

Aria mondială:

Producția anul 2000 anul 2050

carne 229 mil. tone 465 mil. tone
lapte 580 mil. tone 1043 mil. tone

Republica Moldova:

Producția anul 1989 anul 2008

carne 356 mii. tone 149 mii. tone
lapte 1548 mii. tone 604 mii. tone
 TEMPERATURA MEDIULUI –
factorul de bază care acționează asupra
metabolismului și sănătății animalelor

CĂILE DIRECTE sunt acelea, care acţionează nemijlocit asupra animalelor, atingând:
◊ sănătatea; ◊ sporirea mortalităţii; ◊ apariţia unor boli noi;
◊ reproducţia; ◊ creşterea şi dezvoltarea organismului;
◊ nivelul producţiilor obţinute; ◊ calitatea producţiilor.

INFLUENŢA INDIRECTĂ a schimbului climei asupra animalelor domestice se manifestă

prin acţiunea ei:
◊ asupra plantelor furajere şi a păşunilor atât după cantitatea cât şi calitatea lor,
înlocuirea unor specii tradiţionale cu altele noi - rezistente, crearea unor soiuri noi sau
hibrizi de plante acomodate la aceste condiţii.
◊ temperaturi biologic optime – când temperaturile sunt cele mai prielnice organismului;
◊ temperatura aerului mai mică decât temperaturile biologic optime;
◊ temperatura aerului mai înaltă comparativ cu limitele biologic optime.
 ZONA DE CONFORT TERMIC

Temperaturile biologic optime, sau

zona de confort termic pentru
animale depinde de un şir de factori:
◊ specie;
◊ vârstă;
◊ rasă;
◊ nivelul furajării;
◊ gradul de aclimatizare;
◊ umiditatea aerului;
◊ viteza curenţilor de aer; etc.
 ZONA DE CONFORT TERMIC

Zona de confort termic este cuprinsă, pentru:

◊ taurine – 10-15 0C;
◊ cabaline – 8-12 0C;
◊ suine – 15-20 0C;
◊ ovine – 12-14 0C;
◊ caprine – 12-210C;
◊ găini – 13-18 0C;
◊ viţei la vârsta de 0-14 zile – 15-18 0C;
◊ purcei 0-7 zile – 32 – 30 0C;
◊ purcei 8-14 zile – 30 – 28 0C;
◊ purcei 15-21 zile – 28 – 24 0C;
◊ purcei 22-28 zile – 24 – 22 0C;
◊ tineret porcin – 18-22 0C.
TEMPERATURILE SPORITE ALE MEDIULUI POT ADUCE:
◊ reducerea poftei de mâncare şi a furajelor consumate;
◊ sporirea senzaţiei de sete;
◊ creşterea consumului de apă;
◊ scăderea nivelului producţiei;
◊ schimbarea metabolismului;
◊ schimbarea producţiei de căldură;
◊ eliminarea în mediul ambiant a unei cantităţi de căldură;
◊ intensificarea ritmului respirator;
◊ sporirea ritmului cardiac;
◊ modificări în comportament.
 Influența mediului ambiant asupra numărului de capete și
producției globale a sectorului zootehnic în Republica Moldova:

Pe parcurs de 30 de ani (1960 – 1990):

◊ în anii cu temperatura medie de 7,9 0C – numărul de vaci, comparativ
cu ceilalți ani, a sporit cu 6,8 – 9,4%;
◊ numărul de porcii cu 6,8 – 7,4%;
◊ producția globală de lapte cu 7,5 – 14,9%;
◊ producția globală de carne cu 3,3 – 11,6%;
◊ producția globală de ouă cu 11,1 – 13,8%;
◊ în anii cu temperaturi mai înalte a sporit numărul de oi și capre cu
9,3 – 10,7% și producția de lână cu 12,2 – 12,9%.
 ACȚIUNEA TEMPERATURILOR ÎNALTE :

a) reproducția animalelor;
b) reducerea poftei de mâncare;
c) sporirea consumului specific de nutrețuri;
d) reducerea productivității;
e) respirații mai frecvente;
f) dereglări ale sistemului cardio-vascular și celui
digestiv;
g) micșorarea duratei vieții.
 Acțiunea temperaturilor înalte asupra TAURINELOR:

a) consum redus de furaje;

b) cheltuieli suplimentare pentru termoreglare;
c) perioada lactației – cea mai sensibilă este mijlocul lactației.

 Vacile aflate în condiţii de temperatură a mediului

de 30,7-32,70C, însă întreţinute în adăposturi cu aer
condiţionat la 15,40C au produs cu 9,6% lapte mai
mult, comparativ cu cele din adăposturi fără aer
condiţionat.
 Temperaturile înalte la vaci acţionează şi asupra
calităţii laptelui – scade conţinutul de grăsime şi cel
de proteină din lapte.
 La tineretul taurin sporul de creştere a fost mai înalt
când el se întreţine la temperatura de 100C,
comparativ cu întreţinerea la 270C.
Acțiunea temperaturilor înalte asupra PORCINELOR:
 se reduce consumul de furaje, deşi limita de adaptare a
porcinelor este de până la 100C peste norma optimală, însă
sporul în greutate se reduce. De exemplu, creşterea
temperaturii de la 270C până la 330C, sporurile în greutate s-au
redus cu 21%. Temperaturile de 380C şi mai înalte nu numai că
nu permit obţinerea sporurilor în greutate la porci, dar conduc
la scăderea masei corporale.

 la scroafe se reduce considerabil secreţia de lapte peste

temperatura de 220C a mediului ambiant.

 la purcei temperatura optimă de întreţinere este de 200C

Acțiunea temperaturilor înalte asupra OVINELOR:

 Ovinele la temperaturile reduse rezistă mai bine comparativ

cu cele sporite, pe care le tolerează mai greu.

 la miei cele mai înalte sporuri au fost când ei au fost

întreţinuţi la temperatura de 15 0C.

 atât temperaturile mai înalte cât şi cele mai reduse, au avut

influenţa negativă.
Acțiunea temperaturilor înalte asupra PĂSĂRILOR:
 La găini temperatura optimă pentru producţia de ouă este
cuprinsă între 13 şi 22 0C. La temperaturile de 29,5-32 0C se reduce
intensitatea ouatului, iar cele de 35 0C şi mai mult – provoacă
scăderea bruscă a ouatului.

 Paralel cu reducerea numărului de ouă temperaturile ridicate

conduc şi la micşorarea greutăţii lor, reducerea grosimii cojii datorită
încălcării metabolismului Ca, care intră în componenţa cojii.

 Pentru puii broiler după vârsta de 25 zile temperatura optimă este

de 21-24 0C.
 Indicile temperatură - umiditate:
- reprezintă raportul dintre temperatură și umiditate
Temperaturile înalte și umiditatea sporită pot duce la apariția
șocului termic care se manifestă prin:

 hipertermie;
 accelerarea ritmului cardiac;
 accelerarea ritmului respirator;
 sete sporită;
 refuzul hranei;
 somnolență;
 canibalism;
 moarte (când temperatura la mamifere depășește 43 0C, iar la
păsări peste 46 0C).
 Creșterea temperaturii mediului ambiant poate conduce la
apariția la animale mai frecventă a unor astfel de boli ca:

 salmoneloza;
 antraxul;
 rujetul sau brânca porcinelor;
 pasteureloza sau holera aviară.
La taurine și ovine se va reduce frecvența apariției fasciolozei, întrucât
temperaturile înalte vor duce la uscarea terenurilor mlăștinoase, iar
pentru dezvoltarea fascilozei în calitate de gazdă intermediară servește
molusca de mlaștină.
Căile de atenuare a consecințelor schimbării climei:

 crearea unor populații de animale (rase, linii, hibrizi)

rezistente la temperaturi înalte;
 creșterea animalelor în condiții de microclimă programată cu
parametrii optimali pentru confortul organismului;
 sporirea suprafețelor de culturi furajere rezistente la secetă
ca: sorgul, iarba de Sudan, meiul, ciumiza, sparceta,
topinamburul, etc.
Mulţămesc pentru atenţie!