Sunteți pe pagina 1din 5

Anul şcolar: 2019 - 2020

Unitatea școlară: Liceul cu Program Sportiv Avizat:


Profesor: Aurel Tufan Responsabil comisie metodică,
Aria curriculară: Om şi societate prof. Loredana Şain
Disciplina: Geografie
Clasa: a XII-a Director,
Nr. ore alocate: - 1 oră/săpt. (TC); 1 oră x 35 săpt.= 35 ore/an prof. Daniela Păcioianu

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ


Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

Unitatea de Nr. de Observaţii/


Competenţe specifice Conţinuturi Săptămâna
învăţare ore Evaluare
SEMESTRUL I (09.09.2019 – 20.12.2019)
I. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale  Lumea contemporană. Test iniţial
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent Recapitulare
geografie fizică terminologia specifică domeniului  Spaţiul românesc şi spaţiul
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra european.
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare  Elemente fizico-geografice
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), definitorii ale Europei şi
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului ale României:
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice - relieful major (trepte, 8 1–8
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând tipuri şi unităţi majore
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate de relief);
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător
(geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate - clima (factorii genetici,
de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor elementele climatice, Evaluare
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi regionarea climatică); scrisă (T1)
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, harta sinoptică a
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a Europei şi a României;
României - hidrografia – aspecte
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, generale; Dunărea şi
1
tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin Marea Neagră;
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale - învelişul
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale biopedogeografic;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice - resursele naturale.
adecvate
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de
documentare şi a unor materiale demonstrative
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
II. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale  Elemente de geografie Evaluare
România – spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent umană ale Europei şi ale orală
geografie terminologia specifică domeniului României:
umană 1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra - harta politică a Europei;
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu România ca stat al
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare Europei;
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului - populaţia şi
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice caracteristicile ei 7 9 – 15
problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând geodemografice;
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - sistemul de oraşe al
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi Europei; analiza
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, geografică a unor oraşe
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a (patru oraşe europene,
României oraşul Bucureşti şi două
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, oraşe din România);
tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale - activităţile economice –
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale caracteristici generale;
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date analiza unei ramuri
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice industriale (la nivel
adecvate european şi în
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi România);
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de - sisteme de transport.

2
documentare şi a unor materiale demonstrative
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
Vacanţa de iarnă/intersemestrială (21.12.2019 – 12.01.2020)
SEMESTRUL al II-lea (13.01.2020 – 12.06.2020)
III. Europa și 1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect),  Mediu înconjurător şi
România – prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului peisaje.
mediu, peisaje, 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător  Regiuni geografice în
regiuni (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate Europa şi în România:
geografice, țări de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor 4 16 – 19 Evaluare
vecine 2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi - Carpaţii – studiu de caz orală
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, al unei regiuni
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a geografice.
României  Ţările vecine României
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie (caracterizare geografică
şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin analizarea succintă).
unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice
adecvate
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale şi
umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite mijloace de
documentare şi a unor materiale demonstrative
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru
prezentarea unei realităţi investigate
IV. Uniunea 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii  Formarea Uniunii
Europeană referitoare la elemente geografice ale U.E., utilizând corect şi Europene şi evoluţia
coerent terminologia specifică domeniului integrării europene.
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice  Caracteristici geografice,
problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând politice şi economice actuale
adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 7 20 – 26
ale U.E.
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic al U.E., utilizând date  Statele Uniunii Europene:
statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate
3
- privire generală şi
2.7. Aplicarea unor elemente explicative semnificative
sintetică;
specifice ştiinţelor sociale, în interpretarea proceselor
referitoare la globalizare din perspectiva U.E. - studii de caz: Franţa,
3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, Germania, Regatul Unit,
Evaluare
pentru interpretarea şi exprimarea realităţii geografice a U.E. Italia, Spania,
orală
şi a unor ţări din componenţa acesteia Portugalia, Grecia,
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte Austria.
forme de prezentare (texte, modele etc.)
V. România ca 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor spe-cifice  România ca parte a Uniunii
parte a Uniunii problematicii geografice a U.E. şi a României, valorificând Europene:
Europene adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate - Oportunităţi geografice
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte ale României cu
forme de prezentare (texte, modele etc.) semnificaţie pentru U.E.
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice 3 27 – 29 Evaluare
referitoare la U.E. şi la România - România şi ţările U.E. – orală
interdependenţe
geografice, economice
şi culturale.
- Problema energiei în
U.E. şi în România.
VI. Europa și 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii  Problemele fundamentale
Uniunea referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic ale lumii contemporane
Europeană mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică (prezentare sintetică).
în lumea domeniului  Rolul Europei în
contemporană 1.5. Formularea de probleme referitoare la regionalizare şi la construirea lumii
globalizare, din perspectivă europeană, utilizând corect şi coerent 2 30 – 31 Evaluare
contemporane.
terminologia specifică domeniului orală
2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii  U.E. şi ansamblurile
contemporane şi Europa economice şi geopolitice
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice ale lumii contemporane –
referitoare la Europa, U.E, România şi lumea contemporană privire comparativă.
 Mondializare,
internaţionalizare şi
globalizare din perspectivă
4
europeană.
 Europa, Uniunea
Europeană şi România în
procesul de evoluţie a
lumii contemporane în
următoarele decenii.
Sinteză şi 1.1. …. 3.4.  Europa – România – Evaluare
evaluare Uniunea Europeană. 1 32 finală (Tf)
Probleme fundamentale

Notă:
 Planificarea calendaristică este întocmită în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Geografie, clasa a XII-a aprobată prin OMEC
5959/22.12.2006, structura anului școlar 2019-2020 aprobată prin OMEN nr. 3191/20.02.2019 şi metodologia de proiectare şi de organizare a
instruirii promovată de ghidurile metodologice de curriculum şi didactică.
 Numărul de ore din prezenta planificare are o valoare orientativă și, de asemenea, intervalul de săptămâni din structura anului școlar.
 Planificarea calendaristică se va modifica/ajusta în conformitate cu intervalul de desfășurare a programului ,,Școala altfel” stabilit la nivelul fiecărei
unități de învățământ și va însuma un număr total de 33 săptămâni de cursuri.
 Rubrica ,,Competenţe specifice” cuprinde competenţele specifice din programa şcolară care pot fi realizate prin conţinuturile ofertate.
 Competenţele specifice propuse au caracter orientativ; profesorul stabileşte competenţele minimale pe care orice elev trebuie să le realizeze şi
poate extinde sfera acestora, în funcţie de specificul clasei şi de performanţele elevilor.
 Modalităţile de evaluare trebuie diversificate prin utilizarea unor metode complementare/alternative (referate, proiecte, aplicaţii practice/
investigaţii, portofolii etc.).

S-ar putea să vă placă și