Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Proiect
Tema :

”Turismul în Bucovina în
contextul European”

2019
Un mare înţelept spunea că Dumnezeu a lăsat oamenilor locuri binecuvântate pentru a le
reaminti că raiul există. Veniţi în Bucovina şi veţi pleca spunând: “Cu adevărat există!”

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei.

României. Cu intamplator de altfel, această zonă, vestită astăzi în întreaga lume, a fost distinsă în
anul 1975 cu premiul internaional Pomme d'Or de către Federația Internaională a Ziariștilor și
Scriitorilor de turism, iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și
exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă
universal. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se
remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor . Cele cinci
mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, îi păstreaza frumusetea
după mai bine de 450 de ani.

Bucovina înseamnă istorie eroică, tradiţii şi obiceiuri de certă originalitate,

monumente şi meşteşuguri de o rară ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste, ce atestă, de
peste cinci veacuri, vocaţia noastră europeană. Mai înseamnă o largă şi preţioasă paletă de bogăţii
naturale şi creativitate populară.
Bucovina deţine un potenţial turistic optim practicării multor forme de turism, situându-l
printre regiunile clasice de turism ale ţării, caracterizat printr-o varietate şi frumuseţe a
peisajelor naturale, o multitudine a monumentelor naturii, istorice şi de artă feudală, bogăţie,
diversitate şi originalitate a elementelor etnografice şi de artă populară (în mare parte nealterate),
prin numeroase staţiuni climaterice şi balneo–climaterice, prin frecvenţa obiectivelor
muzeistice, cât şi a particularităţile florei şi faunei ( multe cuprinse în rezervaţii naturale) etc.

Cele mai valoroase monumente istorice şi de arhitectură se găsesc la Suceava (Cetatea de Scaun,
bis. Mirăuţi, Măn. Zamca, Măn. „Sf. Ioan cel Nou” ş.a.), Rădăuţi (bis. „Sf. Nicolae” sau
Bogdana, catedrala ortodoxă ş.a.), Gura Humorului (Măn. Voroneţ), Măn. Humorului,

Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Putna, Arbore, Pătrăuţi, Siret, Baia (prima capitală a
Moldovei) şi multe altele. Majoritatea acestor obiective turistice datează din secolele XV – XVI,
avându-i ca ctitori pe Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.
O atracţie turistică deosebită o reprezintă vetrele folclorice şi etnografice care abundă
în forme multiple şi originale, de la cântece şi dansuri populare, până la veşminte, tipuri de
case şi gospodării, datini şi obiceiuri străvechi etc. Arta populară se remarcă îndeosebi prin
ţesături şi cusături (Arbore), bundiţe, cojoace, chimire, instrumente populare (Câmpulung
Moldovenesc, Ciocăneşti, Fundu Moldovei, Coşna, Vama, Vicovu de Sus, Frătăuţii
Vechi, Botoşana ş.a.), ceramică neagră (Marginea), case ornamentate artistic pe pereţii
exteriori
(Ciocăneşti) etc. La toate acestea se mai adaugă numeroasele muzee şi case memoriale de la
Suceava, Fălticeni, Mălini(satul natal al lui Nicolae Labiş), Spătăreşti (satul unde s-a născut
actorul Matei Millo), Ciprian Porumbescu ş.a. precum şi renumitele staţiuni balneo
– climaterice Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Dorna Condrenilor, Cacica ş.a. este
important să nu uităm şi de Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate care are loc în martie şi de
Festivalul Naţional al Păstrăvului care se desfăşoară în zilele de 14 şi 15 august în
localitatea Ciocăneşti. Reţeaua turistică a judeţului deţine 20 de hoteluri, 7 hanuri şi moteluri, 4
cabane, case de odihnă, vile popasuri, adăposturi şi refugii, gospodării rurale. Capacitatea în
unităţile de cazare turistică este de 5269 de locuri, din care 2652 în hoteluri, 262 în
moteluri, 28 în hanuri,444 în vile turistice, 132 în cabane, 244 în campinguri, 1026 în tabere
de şcolari şi preşcolari,481 în pensiuni. În unităţile de alimentaţie publică există cca. 6000 de
locuri. Structurile de primire sunt concentrate în proporţie de 75% în Suceava şi Vatra
Dornei, iar restul în municipiile Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, oraşele Gura
Humorului, Siret şi în comunele Putna şi Gălăneşti. Într-o ierarhizare a zonelor turistice în
funcţie de aşezarea în teritoriu, de reţeaua de comunicaţii şi baza de cazare, Suceava ocupă locul 7
din 23 de zone cu potenţial complex al
României.
În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizata Analiza Swot,
rezultatele fiind următoarele :

PUNCTE TARI:
Generale:
- imaginea externa a României s-a îmbunătăţit, dar este necesara continuarea eforturilor în acest
sens;
- numărul turiştilor străini sosiţi în România înregistrează un trend pozitiv;

Potenţialul natural :
-natura intactă,favorabilă dezvoltării unui turism ecologic şi în natură;
-cadru natural deosebit;
-bogat potenţial cultural.

Componenta de cazare :
-serviciile de cazare sunt acceptabile;
- prestatorii de servicii sunt amabili și ospitalieri.

Turismul cultural:
- potenţialul cultural este foarte bun, dar ar trebui cunoscutşi exploatat maimult;
-este apreciat în mod special potenţialul cultural al Bucovinei ;
-oferta culturală este foarte diversificată

Calitatea personalului din turism :

-angajaţii din turismul sucevean se disting prin amabilitate
-buna pregatire profesională.

Gastronomia românească:
-de multe ori depăşeşte aşteptările ;
-mâncarea şi băutura sunt acceptabile din punct de vedere al calitatii
–înspecial în restaurante, mai puţin în hoteluri şi pensiuni.

Ospitalitatea:
-este caracterizată ca fiind foarte bună oriunde în ţară;
-este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct tare ;
-foarte apreciată de turiştişi de ghizii străini în egală măsură

Activitatea tour operatorilor:

-este apreciată ca fiind bună şi foarte bună;
-tour-operatorii se implică activ în relaţia cu partenerii externi;
-cei mai mulţi clienţi s-au declarat mulţumiţi;
-imbunatatirea calitatii este un proces continuu

PUNCTE SLABE
Generale :
-infrastructura
-sezonul estival este prea scurt;
-in opinia turiştilor str ăini nu toate componentelor prezentate în oferte regăsesc şi la faţa locului
(componenta etica a ofertantilor din turism);
-raportul pret calitate nu este intotdeauna corect;
-deficiente ale infrastructurii turistice;
- lipsa magazinelor de suveniruri (articole sportive, suveniruri, harti ghid
pliante);
- starea de conservare şi de cur ăţenie a unor monumente;
- lipsa semnalizarii turistice;
- insuficienta ofertă de agrement;
- numărul redus al centrelor de informare turistică; lipsa material promoţionale de tipul
broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor de caz lipsa unor ghiduri culturale din care turistul
să poată afla activităţil evenimentele culturale ce se desf ăşoar ă pe parcursul sejurului său;
-lipsa evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune

Potenţialul natural :
-trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi ;
-trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic.

Componenta de cazare :
-nu toate hotelurile respecta conditiile standardelor afişate;
-hotelurile de trei stele sunt insuficiente;
- părerile turiştilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul opti standardele de curăţenie nu
corespund, serviciile sunt proaste, micul dejun este tot timpul corespunzător;
-standardele oferite sunt caracterizate de unii turişti ca fiind simple, adese un “farmec estic”;
-indicele de ocupare a capacităţii de cazare este redus (cca 30%).

Turismul cultural:
- punere în valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară;
- promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă.

Calitatea serviciilor :
- slaba calitate a serviciilor turistice;
- lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism;
- personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pregătire specialitate .

Componenta gastronomică:
-servirea este slab-calitativa, turistii trebuie sa astepte mult pentru a fi serviți muzica este uneori
prea tare, iar mancare adusa este adesea rece;
-lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa produselor proaspete;
-mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale;
-necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale de fructe locale);
-vinurile româneşti tradiţionale nu sunt cunoscute suficient, in detrime soiurilor de vin
internaţionale produse în România;
-timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi până la servire este adesea prea mare.

Activitatea tour operatorilor:

-comunicarea necesita imbunatatiri semnificative;
-metodele de lucru utilizate nu sunt foarte dinamice şi creative. Serviciile publice şi de transport :
- infrastructura pentru biciclete trebuie îmbunătăţită considerabil, în unele localitati ea lipsind
cu desavarșire;
- perturbarea transportului datorită stării cailor de acces, lipsa indicatoarelor si a semnalizarii
corespunzatoare.

Alte componente:
-insuficienţa materialelor de promovare (pliante, afişe mari, pliante unităţilor hoteliere şi ale
pensiunilor şi slaba calitate a acestora);
-instabilitatea preţurilor;
-lipsa unei hărţi tematice pentru programe de turism pe biciclete şi la posibilităţilor de a
transporta cu trenul bicicletele dintr-o localitate în alta;
-lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pe realizarea unor obiective de
interes comun; lipsa de respect fata de me natural si, uneori, fata de patrimoniul cultural;
interes scazut pentru investitii.

OPORTUNITATI
- România si implicit Suceava este percepută ca o destinaţie sigură;
- există legislaţia minimă necesară;
- exista organizaţii şi fonduri pentru ariile protejate şi preocupări pe valorificarea biodiversităţii;
- tour operatorii straini vor introduce noi destinatii in programele lor turistice printre care se
include si Bucovina
- tour operatorii straini sunt interesaţi de info-toururi (dintre toţi de turism cultural şi de turism
activ)
- opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea care o are România in
exterior. Se apreciază în mod special ospitalita natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor
montane, ospitalitatea;

AMENINTARI
- creşterea în însemnătate a unor alte destinatii turistice ce oferă produse similare (Bulgaria)
-să păstreze specificul propriu şi autenticitatea ofertei turistice.
- scepticismul turiştilor străini în privinţa României.

Destinaţia turistică Bucovina este inclusă în aproximativ 80 % din circuite turistice din România,
însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, de medie a şederii turiştilor aici fiind de 1,5
nopţi.
Prezenta strategie isi propune sa identifice masurile, actiunile si directiile care trebuie urmate in
vederea indeplinirii unor obiective pe termen mediu si lung.

Premisele care determina administratia locala sa intensifice eforturile pe promovarea locala si

dezvoltarea turismului sunt :
-schimbarile majore intervenite in structura industriei locale determinarea orientarea atat a
investitorilor, capitalurilor cat si a fortei de munca;
-cadrul natural, istoric, monumentele arhitectonice si religioase creeaza baza necesara pentru
dezvoltarea turismului la nivel local ;
-concurenta existenta la nivel mondial impune imbunatatirea servicii promovarea si corelarea
eforturilor tuturor factorilor la nivel local .
- dezvoltarea produsului turistic si stimularea cererii pentru produsele turistice locale ;
- cresterea veniturilor din turism, stimularea investitiilor si crearea de
locuri de munca in acest sector ;
- cresterea competitivitatii produselor turistice locale pe pietele externe actuale si potentiale ;
- dezvoltarea bazei materiale (hoteluri, restaurante, divertisment) și infrastructurii (transport,
comunicatii, servicii publice) ;
- imbunatatirea activitatii de marketing si promovare locala.

Trebuie sa precizam de la bun inceput ca aceasta strategie se doreste a fi un document care sa

stabileasca in mod generic politicile si actiunile la nivel urmand ca fiecare dintre acestea sa fie
detaliate si implementate de autoritățile locale si operatorii de turism local. Scopul final al acestei
strategii este atragerea unui numar cat mai mare turisti.
In vederea promovarii si dezvoltarii turismului, se propune derularea, impreuna cu toti
factorii locali implicati in activitatile care au legat directă sau conexa cu turismul, unor actiuni
atat la nivel local cat si international.
1. Infiintarea unui compartiment de turism in cadrul institutiei
Rolul personalului angajat in acest compartiment (personal care trebuie sa a obligatoriu atat
studii cat si experienta in domeniu) va fi acela de coordonar activitatilor de promovare turistica.

2. Parteneriate de tip public – privat in vederea organizarii unor evenim locale care vor fi
promovate pe plan national si international.

In acest moment exista urmatoarele tipuri de colaborari :

1) Intre agentiile de turism si hoteluri, pensiuni, case de vacanta, restaurante prin organizare de
diferite manifestari de ocazii : cazare, masa, mese festive; manifestari gastronomice;
2) Intre agentiile de turism si ansamblurile folclorice locale prin organiza de prezentari ale
portului popular local, a diferitelor cantece si dansuri popu din zona;

3) Intre agentiile de turism si artizanii locali prin organizare de prezentari.

O condiție esențială a colaborării și implementării Programului Marketing și Promovare o

reprezintă crearea cadrului organizat adecvat – de tip partenerial – între organe ale administraţiei
centrale şi locale stat, agenţi economici, asociaţii şi organizaţii profesionale, cu statut propriu
organizare şi funcţionare.
Este necesar crearea unui organism de promovare zonala care are posibilitatea ca orice
turist care intenţionează să efectueze un voiaj în Bucovina să poată obţine informaţii şi sa
efectueze rezervări apelând la serviciile acestui centru cu sediul în Suceava şi filiale în
principalele destinaţii turistice ale Bucovinei plus, consider ăm că este benefică o colaborare cu
celelalte centre de informare turistică din România pentru a promova realizarea unor circuite
care să lege zone turistice vecine (de exemplu, un circuit în nord-estul României va include
itinerar Neamţul, Bucovina şi Maramureşul).
Deasemenea, aceasta colaborare la nivel local va deveni functionala si în cazul organizarii de
evenimente locale (culturale, sociale, distractive ) pentru a asigura atat calitatea necesara in
derularea acestui gen de evenimente, si promovarea lor.

3. Editarea de materiale informative ( pliante, harti turistice ) care vor con detalii despre
obiectivele turistice locale precum si afisarea de harti turistic panouri luminoase in locuri publice

Aceste materiale informative vor fi publicate in parteneriat cu ag economici locali, avand drept
scop promovarea valorilor locale impreuna promovarea turistica.
4. Includerea orasului Suceava in oferta de circuite turistice care cupri obiective din nord–estul
Romaniei precum si colaborarea cu alte institutii administratiei publice judetene pentru definirea
unei strategii unitare de promov a turismului la nivelul judetului Suceava .

5. Organizarea anuala de evenimente cultural

Actiunea aceasta presupune realizarea unui calendar anual al eveniment(targuri, expozitii,
festivaluri, etc) care urmeaza a fi promovat in vede permanetizarii derularii cu o anumita
periodicitate a acestor manifestari . Acest lucru po determina, la randul sau, o periodicitate in
programul turistic de vizitare a Suceavei de amatorii de astfel de evenimente, atat la nivel
national, cat mai ales la nivel international.

6.Montarea unor indicatoare rutiere care să faciliteze accesul căilor principale ale obiectivelor
turistice locale și promovarea unor trasee turistice principale

7.Amenajarea unui centru de informare turistică la nivelul local și a unor centre de informare în
unitătile de cazare și publice.

8. Sprijinirea și stimularea operatorilor de turism în vederea promovării turismului local

9. Stimularea turismului de afaceri ca sursa semnificativa de venituri la turismul local

Turismul din Bucovina și UE

Turismul bucovinean cunoaşte o puternică dezvoltare în ultimii ani, antrenând un
număr însemnat de oameni în judeţ, din ţară şi de pe toate continentele lumii.
Multitudinea, diversitatea şi complexitatea obiectivelor turistice din judeţ au influenţat
direct modul de abordare a acestui domeniu de activitate, tot mai mulţi amatori de turism orientându-
se spre o anumită formă care să le satisfacă dorinţele în cel mai înalt grad. Caracteristic pentru
Bucovina a devenit turismul religios practicat de turiştii străini atraşi de frumuseţea şi încărcătura
cultural – istorică a mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor. Cele mai vizitate obiective sunt
mănăstirile Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Dragomirna, „Sf. Ioan” şi altele.
Turismul în scop terapeutic se practică de regulă în Depresiunea Dornelor şi Câmpulung
Moldovenesc, turiştii fiind atraşi de apele minerale şi aerul ozonat pentru tratarea unor afecţiuni,
îndeosebi în Staţiunea Balneoclimaterică din municipiul Vatra Dornei. Vatra Dornei este
amplasată în nordul ţării, dezvoltarea ei fiind legată de descoperirea unor ape minerale "care
înţepau limba". In veacul al XIX-lea, specialiştii din Occident
comparau favorabil "borcutul de Dorna" cu apele minerale din vestitele staţiuni europene
Antenil, Mitterbad, Bad-Bruckenau, Santa-Caterina şi altele. Vatra Dornei este denumită
"Perla Bucovinei", care oferă un cadru propice drumeţiei, fiind un punct de plecare în
excursii în Munţii Ouşoru, Călimani, Pietrosu Bistriţei, Giumalău. Împrejurimile oferă
condiţii şi pentru vânătoare. Turismul ecvestru şi cinegetic poate fi practicat în condiţii
deosebite şi a cunoscut o puternică dezvoltare în zona montană, flora şi fauna conferind
judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Sub egida Academiei Române sunt
protejate şi ocrotite peste 20 de rezervaţii naturale. Turismul sportiv este insuficient promovat însă se
practică cu succes, în special iarna, în zonele Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.
Turismul ştiinţific şi de afaceri sunt alte forme care s-au afirmat în ultimii ani. Pe lângă
formele de turism prezentate, în ultimii ani, a prins destul de bine turismul rural sau
agroturismul, în mod deosebit în locurile de munte. Locuinţele confortabile,
condiţiile naturale deosebite, mâncărurile tradiţionale gătite din produse 100% ecologice şi
cunoscuta ospitalitate bucovineană au condus la creşterea considerabilă a numărului de turişti
care doresc să-şi petreacă vacanţele sau timpul liber în mijlocul naturii şi s atului românesc.
Toate aceste forme de turism se practică desigur şi în multe alte zone, regiuni ale ţării cât şi ale
Europei. Exemple sunt foarte multe, dar trebuie subliniat turismul montan din Elveţia
sau Franţa, turismul rural din Spania, Franţa sau It alia. Sunt foarte multe similitudini
între condiţiile naturale, cât şi varietatea elementelor culturale, dar foarte multe deosebiri
legate de calitatea serviciilor, cât şi caracterul prestaţie propriu-zise, existând foarte puţine
programe de valorificare a potenţialului turistic atât de vast. De exemplu, ANTREC are un
singur program care vizează produsul turistic Bucovina, şi anume “În Ţara Dornelor... la cules de
fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale”, având în program culesul fructelor de pădure
şi a diferitor plante medicinale, plimbări în aer liber, vizită la stână, achiziţionări de produse,
vizitarea obiectivelor din zonă (schituri şi mănăstiri, biserici, muzee locale ),eveniment ca
Festivalul Naţional al Păstrăvului, Ciocăneşti şi a Rezervaţiilor naturale: Călimani – 12
Apostoli, Şarul Dornei, Lacul Lala.
Trebuie menţionat programul „Superski în Carpaţi”, care cuprinde programe individuale de
modernizare şi dezvoltare a unor staţiuni şi localităţi turistice mai mici pentru practicarea
sporturilor de iarnă, printre care Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, şi proiectarea şi
construirea unor staţiuni sau centre turistice pe amplasamente noi în interiorul sau vecinătatea unor
zone cu potenţial schiabil( din 30 de amplasamente studiate, 6 dintre acestea sunt din judeţul
Suceava).
Potenţialul turistic al Bucovinei, atât de vast, nu este intens valorificat. Prima problemă
ar fi calitatea şi standardele serviciilor turistice prestate, care nu sunt în conformitate cu
preferinţele turiştilor potenţiali; a doua problemă ar fi infrastructura, apoi inexistenţa unor
programe govern amentale concrete de dezvoltare turistică a zonei, accentul punându-se doar pe
dezvoltarea rurală (agricultura), şi cel mai important promovarea insuficientă, inadecvată la nivel
internaţional.
În Franţa, de exemplu, consumaţia în turismul rural reprezintă 19,7% din consumaţia
turistică, în jur de 20 miliarde euro, astfel statul adoptându-şi o politică ce vizează doar
domeniul turismului rural. Politica urmărită este următoarea:
-punerea în valoare şi protecţia patrimoniului natural şi rural, în special a
marilor monumente, satelor cu caracter specific, monumente, artă şi tehnici;
-îmbunătăţirea spaţiilor de cazare în scopul realizării unui set de caracteristici,
pentru reproducerea / satisfacerea exigenţelor de autenticitate din ce în ce mai mari ale
clientelei;
-investiţiile marilor operatori de vacanţe şi cazare;
-dezvoltarea unor produse de calitate;
-calificarea unor ansambluri de parteneriate;
-ministerele răspunzătoare de amenajarea teritoriului, echipamentelor, sportului şi turismului,
anume pentru punerea în valoare a spaţiilor verzi;
-îmbunătăţirea comercializării produselor turistice din spaţiul rural.
În cadrul Uniunii Europene există programe concrete de dezvoltare a turismului, în
special a ecoturismului, ca o compilaţie a bunei practici a IMM-urilor, acest program fiind o
oportunitate de dezvoltare a întregii zone. Un astfel de program a fost aplicat, de exemplu, în
Arrabida Adventuras (Portugalia) : turism recreaţional, cultural şi activităţi sportive întru-un
parc natural. Se referă la diversificarea programelor ce pot fi oferite turiştilor în cadrul acestui
parc, parc natural transformat în parc de aventură, şi anume: orientare (orientare, căutare de
comori, GPS), paintball, curse cu obstacole, ciclism montan, tir cu arcul, traversări cu grad de
dificultate, multi-activităţi, întreceri cu cai, training şi dezvoltare, teambuilding. La aceasta se
adaugă o politică de marketing bine definită pentru lansarea pe piaţă şi promovarea zonei
respective.
Organizaţia Mondială a Turismului a făcut un studiu legat de activităţile turistice cele
mai populare care vizează naturalul şi culturalul. Aceste activităţi pot fi foarte bine practicate
şi în zona Bucovinei, fiind totodată şi o soluţie de diversificare a serviciilor turistice. Aceste
activităţi sunt (pe forme de turism):
Turismul natural:
Drumeţia, ciclismul;
Plimbări, vizite turistice, admirarea peisajelor, organizarea de picnicuri, înotul;
Admirarea vieţii sălbatice (de exemplu: a păsărilor);
Vizitarea rezervaţiilor naturale şi a parcurilor;
Canotaj, călărie, navigaţie, plimbări cu barca;
Vânătoare, pescuit, culegerea fructelor de pădure;
Participarea la conservarea naturii: adunarea deşeurilor, cosirea ierbii;
Turism de aventură:
Dog sledging, schi;
Plimbări cu pluta pe ape limbezi de munte, body surfing, escaladarea stâncilor, ciclism
montan;
Tururi stimulative (pentru companii).
Turismul educativ:
Cursuri la faţa locului privind conservarea, identificarea speciilor şi reabilitare ;
Cursuri de bucătărie locală, confecţionarea obiectelor artizanale şi restaurare;
Cursuri de muzică, pictură, limbă, fotografie;
Învăţarea istoriei locale, artei şi moştenirii.
Turismul cultural:
Festivaluri şi evenimente, banchete;
Muzică, teatru, prezentări;
Viaţa la sate, viaţa rurală ( de exemplu: familii şi pieţele de duminică);
Gastronomie, vizitarea / gustarea produselor locale;
Plimbări, admirarea peisajelor, a caselor din sat şi a “atmosferei”;
Vizitarea monumentelor istorice şi religioase sau clădirilor vernaculare, ruinelor.
Datorită elementelor naturale, culturale şi antropice, în Bucovina se pot practica toate
aceste activităţi doar cu îmbunătăţirea condiţiilor deja existente. Includerea acestor tipuri de
activităţi în ofertă ar duce la o creştere a numărului de turişti, dar cel mai important, la
prelungirea duratei sejurului.
Bucovina în contextul european va deveni o nouă destinaţie turistică pentru europeni, şi nu
numai. Sa nu uităm de japonezii care doresc să înfiinţeze la Mănăstirea Suceviţa un centru
cultural, cu scopul principal restaurarea de monumente, icoane, mobilier, cărţi de
valoare patrimonială. Pentru transformarea turiştilor potenţiali în turişti efectivi, este
nevoie de nouă politică de management pentru unităţile şi organizaţiile turistice şi una de
marketing.
Viitorul turismului bucovinean este unul strălucitor, singura condiţie fiind trecerea “cu
fruntea sus” a pragului aderării.

Surse bibiliografice:
1.BUCOVINA 2000, Tipografia Lidana
2.Dan Ganea, Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1998
3.Grigore Posea, Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982

Surse web:
*** www.world-tourism.org
*** www.romanianturism.ro
*** www.tourisme.equipement.gouv.fr
*** europa.eu.int
*** www.insse.ro