Elemente de analiză matematică

INTEGRALA NEDEFINITĂ

1. Primitive. Proprietăţi.

Definiţia 1. Fie f: I → R. Se spune că f admite primitive pe I dacă  F : I →R astfel încât

a) F este derivabilă pe I;
b) F’(x) =f(x),  x ε I.
F se numeşte primitiva lui f. ( I poate fiinterval sau o reuniune finită disjunctă de intervale).

Teorema 1.1 Fie f : I → R. Dacă F1 , F2 : I  R sunt două primitive ale funcţiei f, atunci există o constantă c 
R astfel încât F 1F ( x)  c,  x  I.
( x)  2

Demonstraţie : Dacă F , F sunt primitive atunci F , F sunt derivabile  F ( x ) 

F ' ( x)  f ( x)  x ε I
'
1 2 1 2 1 2

 ( F  F ) ( x)  F ( x)  F ' ( x)  0 , x ε I.  F ( x)  F ( x)  c , c= constantă
' '
1 2 1 2 1 2

OBS 1. Fiind dată o primitivă F a unei funcţii atunci orice primitivă F a lui f are forma F = F + c , c= constantă
0 0
 f admite o infinitate de primitive.
OBS 2. Teorema nu mai rămâne adevărată dacă I este o reuniune disjunctă de intervale Expl: f: R- 0 , f(x) = x²
x 3

x 3   1
3
F= , G=  3 F, G sunt primitive ale lui f dar F-G nu e constantă . Contradicţie cu T 1.1
3 x  2
 3
OBS 3. Orice funcţie care admite primitive are Proprietatea lui Darboux.
Se ştie că derivata oricărei funcţii are P. lui Darboux , rezultă că f are P lui Darboux. F’ =f.
OBS 4. Dacă I este interval şi f(I) def  f ( x ) / x  I  nu este interval atunci f nu admite primitive.
Dacă presupunem că f admite primitive atunci din OBS 3 rezultă că f are P lui Darboux, rezultă f(I) este interval ceea ce
este o contradicţie.
OBS 5. Orice funcţie continuă definită pe un interval admite primitive.

Definiţia 2. Fie f: I →R o funcţie care admite primitive. Mulţimea tuturor primitivelor lui f se numeşte integrala

nedefinită a funcţiei f şi se notează prin simbolul  f ( x ) dx. Operaţia de calculare a primitivelor unei
funcţii(care admite primitive ) se numeşte integrare.
Simbolul  a fost propus pentru prima dată de Leibniz, în 1675.
Fie F(I)=  f : I  R Pe această mulţime se introduc operaţiile :
1. (f+g)(x) =f(x)+ g(x) ,
2. (αf)(x)=α.f(x) x  R ,α constantă

 f ( x ) dx = F  F ( I ) / F primitivă a lui 
f .
Teorema 1.2 Dacă f,g:I→ R sunt funcţii care admit primitive şi α  R, α ≠0, atunci funcţiile f+g, αf
admit de asemenea primitive şi au loc relaţiile:∫(f+g) =∫f +∫g, ∫αf=α∫f, α≠0, ∫f =∫f +C

1
 Elemente de analiză matematică

2. PRIMITIVELE FUNCŢIILOR CONTINUE SIMPLE

1.  cdx  c  x  C , cR Ex  6dx  6 x  C

x n1 x 11
  x dx 
n
2. x dx   C Ex.
10
C
n  1 11
1 4
1
x  1 x3 x3
1
3


3. x dx   C  x dx   x dx   C   C   3 x4  C
3 3
Ex
  1 1 4 4
1
3 3
a x 2 x

 a x dx   C  2 dx  ln 2  C
x
4. Ex
ln a

1 1

x x
5. e dx  e  C 6.  dx  ln x  C 7.  sin 2
dx   ctgx  C
x x

1
8.  cos 2
x
dx  tgx  C 9.  sinxdx cosx  C 10.  cos xdx  sin x  C

1 1 x 1 1 x
11. x 2
a 2
dx  arctg
a a
C Ex x 2
5 2
dx  arctg
5 5
C

1 1 xa 1 1 x5
12. x 2
a 2
dx 
2a
ln
xa
C Ex x 2
 25
dx 
10
ln
x5
C

1 1
13.  x a2 2
dx  ln( x  a 2  x 2 )  C Ex  x 42 2
dx  ln( x  4 2  x 2 )  C

1 1
14.  x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C Ex  2
x  49
dx  ln x  x 2  49  C

1 x 1 x
15.  a x2 2
dx  arcsin
a
C Ex  16  x 2
dx  arcsin
4
C

16.  tgxdx   ln cos x  C 17.  ctgxdx  ln sin x  C

x x
18.  x a2 2
dx  x2  a2  C Ex  2
x  25
dx  x 2  5 2  C

x x
19.  x a2 2
dx  x2  a2  C Ex  2
x  36
dx  x 2  36  C

2
 Elemente de analiză matematică

x x
20.  2
a x 2
dx   a 2  x 2  C Ex  25  x 2
dx   25  x 2  C

x 2 2 a2 x 2 7
21.  x2 a2dx
2
x a  lnx x2 a2 C
2
Ex  x2  7dx 
2
x  7  ln x  x2  7  C
2

x 2 2 a2 x 2 9
22.  x2 a2 dx
2
x a  lnx x2 a2 C
2
Ex  x2  9dx 
2
x  9  ln x  x2  9  C
2

x 2 a2 x x 2 2 a2 x
23.  a 2  x 2 dx 
2
a  x 2  arcsin  C
2 a
Ex  a2  x2 dx 
2
a  x  arcsin  C
2 a

I. Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii.

1. ∫(3x 5 2 x 3  3 x  2)dx 2. ∫ x(x-1)(x-2)dx

1
3. ∫ ( x  1)( x  x  1)dx 4. ∫ (3 x  3 )dx
x x

 2   5 3 2 
5. x  3 x  45 x dx 6.   5  3  dx
 x x x
 5 3 
7. ∫ x ( x  1) 3 dx 8.   2 x   2 dx
 x x 
1
9. ∫( e x  )dx 10. ∫ (x 5 5 x )dx
ex
2 x23 dx
11.  
 5  4x 
x
 dx

12.  x3
13. ∫ x 2  4dx 14. ∫ x 2  9dx
1
15. ∫ 4  x 2 dx 16*. ∫ dx
x  x2 1
x2  3 x2  2
17*. 
x2  2
dx 18*. 
x2  3
dx

1 1
19*.  dx 20*.  dx
sin x  cos 2 x
2
sin x  cos x
1 x
21*.  dx
1 x

3
 Elemente de analiză matematică

3. PRIMITIVELE FUNCŢIILOR CONTINUE COMPUSE

1. ' (x)dx  (x)  C, ( x)  R Ex  5 x  1' dx  5 x  1  C

 (x) 2 4 x  3
2
2.   ( x )   ' ( x ) dx 
2
C Ex  4 x  3  4dx  2
C

 ( x) n 1 5 x  2 8

  ( x)   ' ( x)dx   5 x  2  5dx 

n 7
3. C Ex C
n 1 8

e e
 (x)
4.   ' ( x ) dx  e  ( x )  C Ex
2 x4
 2dx  e 2 x  4  C

a ( x) 43x
 a   ' ( x)dx   4  3dx 
 ( x)
5. C Ex
3x
C
ln a ln 4

 '(x) 12
6.   (x)
dx  ln  ( x )  C Ex  12 x  7dx  ln 12 x  7  C
 '(x) 1 1 2 1 1
7.  n
(x)
dx   n 1
n  1  (x)
C Ex  ( 2 x  4) 6
dx  
5 2 x  4 5
C

 ' ( x) 1  ( x)  a 4 1 4x  3
8.  2
( x)  a 2
dx  ln
2a  ( x )  a
C Ex  16 x 2
9
dx  ln
6 4x  3
C

 ' ( x) 1  ( x) 5 1 5x
9.  2
( x)  a 2
dx 
a
arctg
a
C Ex  25 x 2
4
dx  arctg
2 2
C

10.   ' ( x)  sin  ( x)dx   cos  ( x)  C Ex  4  sin(4 x  5)dx   cos(4 x  5)  C

  ' ( x )  cos  ( x ) dx  sin  ( x )  C  6 x  cos(3x
2
11. Ex  7)dx  sin(3 x 2  7)  C

12.  ' ( x)  tg( x)dx   ln cos( x)  C Ex  5  tg (5 x  7)dx   ln cos(5 x  7)  C

13.   ' ( x)  ctg ( x)dx  ln sin  ( x)  C Ex  8  ctg (8 x  6)dx  ln sin(8 x  6)  C
 '( x) 6
14.  cos 2  ( x )
dx  tg  ( x )  C Ex  cos 2
6x
dx  tg 6 x  C

 '(x) 5
15.  sin 2  ( x )
dx   ctg  ( x )  C Ex  sin 2
(5 x  9)
dx  ctg (5 x  9)  C

 ( x) ' ( x) 3x  3
16.   ( x)  a
2 2
dx   2 ( x)  a 2  C Ex  9x  4 2
dx  9 x 2  4  C

4
 Elemente de analiză matematică

 ( x) ' ( x) 4x  4
17.   ( x)  a
2 2
dx   2 ( x)  a 2  C Ex  2
16 x  25
dx  16 x 2  25  C

(x)' (x) 2x  2
18.  a   (x)
2 2
dx   a 2   2 (x)  C Ex  9  4x 2
dx   9  4 x 2  C

' (x) 5
19.  (x)  a 2 2
dx  ln((x)  (x)2  a2 )  C Ex  25x  72 2
dx  ln(5x  25x2  72 )  C

'(x) 3
20.  (x)  a 2 2
dx ln (x)  (x)2  a2 C Ex  2
9x 4 2
dx ln 3x  9x2 42 C

 '(x)  (x) 2 2x
21.  a 2
  (x) 2
dx  arcsin
a
 C Ex  2
5  4x 2
dx  arcsin
5
 C

(x) a2
22.  (x)2 a2 dx
2
(x)2 a2 
2
ln(x) (x)2 a2 C

(x) a2
23.  (x)2 a2 dx
2
(x)2 a2 
2
ln(x)  (x)2 a2 C

 ( x) a2  ( x)
24.  a 2   ( x ) 2 dx 
2
a 2   ( x) 2 
2
arcsin
a
C

II.Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii compuse.

1.  5  2 5 x dx 2.  3 4 x dx 3.  4 sin 4 xdx 4.  3 cos 3 xdx

1 1 1 1
5.  5 x  3 dx 6.  2
4x  9
dx 7.  4x 2
16
dx 8.  25  9 x 2
dx

1 1
9.  dx 10.  sin dx 11.  tg4 xdx 12.  2ctg2 xdx
cos 2 3 x 2
5x
1 1
13.  16 x 2  4 2
dx 14.  9  16 x 2
dx

III. Să se arate că următoarele funcţii nu admit primitive.

  1, x 0
1. f: R → R, f(x) =  2. f: R → R , f(x) = [x] ( partea întreagă din x)
1, x  0

5
 Elemente de analiză matematică

 1, x 0

3. f: R → R, f(x) = 0, x  0 4. f: R → R , f(x) = [X] +X
1, x 0

 1, x  (,0] sin x, x  0
5. . f: R → R f(x) =  6. f: R → R , f(x) = 
 x  1, x  (0,) 2, x  0

IV. Să se determine a,b numere reale astfel încât F să fie primitiva unei funcţii f.

ln ax  b , x1 1  ln 2 x, x  [1, e)


1*. F(x) =  x  1 2*. F(x) = 
 x 2  1 , x  1 (2a  3) x  b 2 , x  [e, e 2 ]

 ax  b
2a  e 3 x  b, x  0  2 ,x  0
3*. F(x) =  4*. F(x) =  x  1
 2 x 2  4 x  1, x 0  x 2  6 x  9 , x 0

a  e 2 x  2bx  1, x  0
  x 2  ax  b, x 0
5*. F(x) =  3 x  a 6*. F(x) = 
 2 , x 0 sin x  3 cos x, x  0
x  2

V. Să se verifice dacă următoarele funcţii admit primitive şi în caz afirmativ să se determine o primitivă.

 1
 x 2  3, x 0  x 2  4 , x  0
1. f: R→ R, f(x) =  2. f: R→ R, f (x) = 
e x  2, x  0  1  x , x 0
 4
 x3  2x
 x  3 x , x  [0,1)  ,x  0
  3
3*.f:[0,∞)→R, f(x) =  1 1 4*. f:[-2,∞)→R, f(x) = 
  3 ,x 1  1 , x  [2,0)
 x x  9  x 2

6
 Elemente de analiză matematică

DERIVATE
Nr FUNCTIA DERIVATA MULTIMEA PE CARE FUNCTIA COMPUSĂ DERIVATA
FUNCTIA ESTE DERIVABILĂ
1. C 0 R
2. x 1 R u u’
3. xn nxn-1 R un n.un-1.u’
4. xa axa-1 [0,  ] ua aua-1.u’
5. 1 1 R* 1 1 ’
x - - .u
x2 u u2
6. 1 n R* 1
- n 1 -n/un+1·u’
xn x un
7. 1 R*+ 1
x u u’
2 x 2 u
8. 1 R*+,n par 1
n
x n
u u’
R*,n impar
n 1
n
n x n n u n 1
9. sin x cosx R sin u u’cos u
10. cos x -sinx R cos u -u’sin u
11. tg x 1  tg u 1
R\{(2k+1) | k  Z} u'
cos 2 x 2 cos 2 u
12. ctg x 1 R\{k  | k  Z} ctg u 1
- - u'
sin 2 x sin 2 u
13. arcsin x 1 (-1,1) arcsin u 1
u'
1 x2 1 u2
14. arccos x 1 (-1,1) arccos u 1
- - u'
1 x2 1 u2
15. arctg x 1 R arctg u 1
u'
1 x2 1 u2
16. arcctg x 1 R arcctg u 1
- - u'
1 x2 1 u2
17. ax a lna
x R au au.lna.u’
18. ex e
x R eu eu.u’
19. lnx 1 R*+ lnu 1
.u '
x u
20. log a x 1 R*+ logau 1
u'
x ln a u ln a
21. uv (uv)’ =
v. uv-1.u’ + uv.v’.lnu

7
 Elemente de analiză matematică

METODE DE CALCUL AL INTEGRALELOR

1. Formula de integrare prin părţi.

Teorema 1.1 Dacă f,g:R→R sunt funcţii derivabile cu derivatele continue, atunci funcţiile fg,
f’g, fg’ admit primitive şi are loc relaţia:  f(x)g’(x)dx =f(x)g(x)-  f’(x)g(x)dx

Demonstraţie: f,g derivabile  f,g continue  f’g,fg,fg’ continue şi deci admit primitive.
Cum (fg)’=f’g+g’f rezultă prin integrare ceea ce trebuia de demonstrat.

Să se calculeze integralele:
1
1.  ln xdx x x x
2
2. ln xdx 3.  ln xdx 4. ln xdx
1 ln(ln x) 2
5. x ln xdx 6.  dx 7.  ln 2 xdx 8.  ln(1  )dx
2
x x
ln 3 x ln 2 x
9*.  dx 10.  dx 11.  cos(ln x)dx 12.  sin(ln x)dx
x2 x2
x
 (x  x ln( x  1)dx  ln(1  x 2  1)dx
2
13.  2 x  3) ln xdx 14. 15.
2
x 1
x 1
 x ln x  1dx  x  1 e  xe
2 x x
16*. 17. dx 18. dx

 x  2 x  e 20.  x  e dx  x e
2 3x 2 x 2 2x
19. dx 21. dx
3 2x  2  ex
22*.  ( x 3  5 x 2  2)  e 2 x dx 23.  x 2  e  x dx 24*. 2x dx

e 26.  e  cos xdx 27.  e x  sin 2 xdx

x x
25.  sin xdx
28.  e x
 cos 2 xdx 29.  x  sin xdx 30.  x  cos xdx
31.  x 2
 sin xdx 32.  x  cos xdx
2
33*.  x  sin 2 xdx
2

34*.  x 2
 cos 2 xdx 35.  x  sin xdx 2
36.  x  cos xdx 2

x x x  arcsin x
37.  cos
x 2
dx 38.  sin 2
x
dx 39.  1 x2
dx

arcsin x
40.  dx 41*.  e  x  sin 2 xdx 42*.  cos 2 (ln x)dx
x2
43*. x x 2  9dx 44*.  x  x 2  16dx 45*.  x  4  x 2 dx
x 2  2x  5
46.  x ln xdx 47*.  dx
ex

8
 Elemente de analiză matematică

Rezolvări:

1
1.  ln xdx   x' ln xdx  x  ln x   x  x dx  x ln x   dx  x ln x  x  C
'
 x2  x2 x2 1 x2 1 x2 1
2.  x  ln xdx     ln xdx   ln x    dx  ln x   xdx  ln x  x 2  C
 2  2 2 x 2 2 2 4

4.
1 1 1 1 1
 x ln xdx   ln x ' ln xdx  ln x    ln x  x dx  2 ln x  x dx  ln x    ln xdx  ln x   C
2 2 2

x 2

Observaţie: La integralele care conţin funcţia logaritmică nu se umblă la ea ci se scriu celelalte funcţii ca f ’

20. x
2
  '
 '
 e x dx   x 2 e x dx  x 2 e x   2 x  e x dx x 2 e x  2  x  e x dx  x 2 e x  2[ x  e x   e x dx] 
 x 2 e x  2 x  e x  2e x  C  e x x 2  2 x  2  C  
25. e
x
  '
 sin xdx   e x sin xdx  e x sin x   e x  cos xdx  e x sin x  [e x  cos x   e x  ( sin x)dx] 

1 x
e  sin xdx rezultă: I  e x sin x  e x cos x  I  I 
x
Notând cu I integrala e (sin x  cos x)  C
2
Observaţie: La integralele unde apare funcţia exponenţială , se va scrie aceasta ca f ’

 x  sin xdx   x   cos x  dx   x cos x   cos xdx   x cos x  sin x  C

'
29.

x  cos xdx   x 2  sin x  dx  x 2 sin x   2 x  sin xdx x 2 sin x  2( x cos x  sin x)  C , vezi 29
2 '
32.

x
 cos dx   tgx   xdx  x  tgx   tgxdx  x  tgx  ( ln cos x )  x  tgx  ln cos x  C
'
37. 2
x

Observaţie: La integralele care conţin funcţii polinomiale şi funcţii trigonometrice nu se va umbla la funcţiile polinomiale
ci doar la funcţiile trigonometrice care se vor scrie ca f ’

9
 Elemente de analiză matematică

1  cos 2 x
41*. Se ştie că: cos 2 x  1  2 sin 2 x  sin 2 x  
2
 x  1  cos 2 x  1 1  ex 1
 e  sin  e   2 dx  2  e dx   e cos 2 xdx 
x 2 x x
xdx   I
2 2 2
'
 x  sin 2 x  1 x sin 2 x 1 x 1
 e cos 2 xdx   e  2  dx  2 e sin 2 x    e  2 dx e
x x x
I   e sin 2 x  sin 2 xdx 
2 2
'
1 x 1  x   cos 2 x  1 x e  x cos 2 x 1

2
e sin 2 x 
2   2 
e   dx 
2
e sin 2 x 
4
  e  x cos 2 xdx
4
x x
1 x e cos 2 x 1 4 1 e cos 2 x
 I  e sin 2 x   I  I  ( e  x sin 2 x  )C
2 4 4 3 2 4

METODE DE CALCUL AL INTEGRALELOR

2. FORMULA SCHIMBĂRII DE VARIABILĂ (SAU METODA SUBSTITUŢIEI).

Teoremă: Fie I,J intervale din R şi  : I  J , f : J  R, functii cu proprietat ile :

1)  este derivabilă pe I;
2) f admite primitive. (Fie F o primitivă a sa.)
Atunci funcţia (f o  )  ’ admite primitive, iar funcţia F o  este o primitivă a lui (f o  )  ’ adică:

 f t  t dt  Fo  C

'

Să se calculeze integralele:

 ax  b  dx  2 x  1 dx  x2 x  1 dx
n 9 9
1. 2. 3.

4.  x5 x  3 dx 5.  x x  1 dx 6.  x x  1 dx
2 7 2 3 6 k k 1 n

ex ex
 x  7 dx  e x  1dx  e 2 x  1dx
2
x
7. 8. 9.

e x e2x
10.  e x dx 11.  dx 12.  x dx
x e 1
e3x
13.  e 2 x 1dx 14. x x  1dx 15.  2 x  5dx

x 1  x 2 dx  x 1  x dx  x x  2dx
3 4 25 3
16. 17. 18.

19. 3
2 x  5dx 20.  x  6 x  7 dx
2
21.   x  x  2dx 2

ln x ln x
22.  x
dx 23.  x
dx 24.  x ln xdx

x2 x 1  x 2 dx 1
25.  3
x
dx 26. 
x x
27.  4x 2  2x  3
dx

10
 Elemente de analiză matematică

1 x x
28.  2
 x  3x  4
dx 29. 
x 1 4
dx 30. 
2
x 1
dx 31.

1 1 1
 x1  ln x 4 dx 32.  2

x ln x  8
dx

33. x 3  ln 2 x
dx 34.

1 1  ln x
3

 x ln x dx 35.  x
3
dx 36 . x 2  2dx 37.
x
1 1
 x(2005  ln x) 2006
dx 38.  dx
x x2 1

Rezolvări:

dt 1 t n 1 (ax  b) n 1 dt
1.  ax  b  dx   t
n n
 C  C unde ax+b=t  adx=dt dx=
a a n 1 a (n  1) a
10
dt t 10 (2 x  1)
2.  2 x 
9
1 dx   2  20  C  20  C
t 9
unde 2x-1=t  2dx=dt

t 1 9 1 10 9 t 11 t 10 (2 x  1)11 (2 x  1)10
    2 2
9
3. x 2 x  1 dx   t dt  (t  t )dt    C   C
22 20 22 20
7 dt 1 t8 (5 x 2  3) 8
4.  x 5 x 2
 
3
7
dx   10 10 8
t     C 
80
 C , unde5 x 2  3  t  10 xdx  dt
t x2
t dt 1 7 17
 x  7 dx   7 2  2 ln 7  C  2 ln 7  C , unde x  t , 2 xdx  dt
x2 2
7.

ex ex 1
 ex 1  e x  1dx   t dt  ln t  C  ln(e  1)  C
x x x
8. dx Notăm: e  1  t  e dx  dt 

15.  2 x  5dx Notăm: 2 x  5  t sau 2 x  5  t 2  2dx  2tdt  dx  tdt

3
t3 2x  5
 2 x  5dx   t  tdt   C 
3 3
C
2
x3 2
20.  x 2  6 x  7 dx  x  32   8  
16
x  6 x  7  ln x  3  x 2  6 x  7  C
2 2 2
2 2
 b   
ax  bx  c  a  x    
2
 daca 0 sau
 2a   2a 
deoarece: 2 2
 b    
ax  bx  c  a  x    
2
 daca 0
 2a   2a 

11
 Elemente de analiză matematică
2012
ln x ln t ln t 1
23.  dx   2  2tdt  2  dt  2  zdz deoarece x  t  dx  2tdt , ln t  z  dt  dz 
2

x t t t

 
2
ln x z
 x dx  2 2  ln t   ln x  C
2 2

28
2x  3
1 1 2x  3 2x  3
  x2  3x  4 dx   dx  arcsin 2  C  arcsin  C, puteam nota cu t
5
2
3
2 5 5 2
   
  x   2
 2  2

INTEGRAREA FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE

Calculul integralelor trigonometrice se poate face fie folosind formula integrării prin părţi, fie
metoda substituţiei. În acest caz se pot face substituţiile:
1. Dacă funcţia este impară în sin x, R(-sin x,cos x)=-R(sin x,cos x) atunci cos x=t.
2. Dacă funcţia este impară în cos x, R(sin x,-cos x)=-R(sin x,cos x) atunci sin x=t.
3. Dacă funcţia este pară în raport cu ambele variabile R(-sin x,-cos x) atunci tg x=t.
4. Dacă o funcţie nu se încadrează în cazurile 1,2,3,atunci se utilizează substituţiile universale:
2t 1 t2 x
sin x  2
, cos x  2
unde t  tg
1 t 1 t 2
5. Se mai pot folosi şi alte formule trigonometrice:
1  cos 2 x 1  cos 2 x
sin 2x=2sin x .cos x, sin 2 x  cos 2 x 
2 2

Să se calculeze:

1.  sin 3 x  cos xdx 2.  cos 3 x  sin 2 xdx 3.  sin( 2 x  5)dx

cos x
4.  sin 3 x  cos 2 xdx  tgx  tg x dx  1  sin
3
5. 6. 2
dx
x
sin 3 x 1 x
7.  cos x dx 8.  x
cos x dx 9.  1  cos x dx
arcsin x
10.  sin 3 xdx 11.  cos 3 xdx 12.  1 x2
dx

sin x sin 2 x 1
13.  dx 14.  dx 15.  dx
cos 2 x  4 
1  cos 2 x 2
1  x  arcsin 2 x
2

1 1
16.  dx 17.  dx 18.  sin 10 x  cos 3 xdx
sin x cos x

12
 Elemente de analiză matematică

1 arctgx 2006 dx
19. 
1  x 2  (2005  arcsin x) 2006
dx 20.  1 x2
Rezolvări:
t4 cos 4 x
1. Notăm sin x=t  cosx dx= dt   sin 3 x  cos xdx   t 3 dt  C  C
4 4
2. Notăm cos x=t  -sin x dx=dt
t5 2
 cos x  sin 2xdx   cos x  2 sin x cos xdx  2 cos x sin xdx  2 t dt  2 
3 3 4 4
 C    cos5 x  C
5 5
3
t cos3 x
10.  sin3 xdx   sin x sin 2 xdx   sin x(1  cos2 x)dx   (1  t 2 )dt  t   C   cos x  C
3 3
arcsin x 1 1
12.  dx Notăm cu t pe arcsin x  arcsin x '   dx  dt 
2 2
1 x 1 x 1 x2
arcsin x t2 arcsin x   C 2

 1 x2
dx   tdt 
2
C 
2

INTEGRAREA FUNCŢIILOR RAŢIONALE

f ( x)
Definiţie: O funcţie f:I→R , I interval, se numeşte raţională dacă R(x)= , g ( x)  0, x  I ,
g ( x)
unde f,g sunt funcţii polinomiale.
Dacă grad f  grad g, atunci se efectuează împărţirea lui f la g  f=gq+r, 0  grad r<grad g şi
deci
f ( x) r ( x)
R( x)   q ( x)  . Pentru R( x) se face scrierea ca sumă de functii rationale simple.
g ( x) g ( x)

1 1 1 1
1.  ax  b dx  a ln ax  b  C Ex.  2 x  7 dx  2 ln 2 x  7  C
1 1 1 1 1 1
2.  (ax  b) n
dx  
(n  1)(ax  b) n 1
 C
a
Ex  (3x  8) 7
dx   6
6(3 x  8) 3
 C

1 1 x 1 1 x
3. x 2
a 2
dx  arctg
a a
C Ex x 2
5 2
dx  arctg
5 5
C

1 1 xa 1 1 x5
4. x 2
a 2
dx 
2a
ln
xa
C Ex x 2
 25
dx 
10
ln
x5
C

'
1 1 x2  a 2
 x2 1 1 1  1 
5*  dx  2  x  C  2  dx  2  x    dx
2 2 2
(x  a ) a 2
 a 2
 2
a 2
x  a 2
a  2
2 x  a
2
 

13
 Elemente de analiză matematică

'
1 x 2  16  x 2 1 1 1  1 
 ( x  16 ) 2
2
dx   x
 16 2
 2
C 
16  2
x  16
dx 
16  x  
 2
 2 x  16 
 dx

Ex.
1 1 x 1 x 1
 arctg
16 4

4 16
[ 2
2 x  32
  2( x 2
 42)
]

 1
 b 2  2
dx,  0
 a[( x  ) ( ) ]
1  2a 2a
6.  2 dx  
ax  bx  c  1

dx,   0
b 2  2
 a[( x  ) ( ) ]
 2a 2a
5 3
x 
Ex. 
1
dx  
1 1 1
dx   ln 8 8  C  1 ln 8 x  8  C
2
4 x  5x  1  5 3 
2 2
4 3 5 3 3 8x  2
4  x       2 x 
8   8   8 8 8


1 1
Ex. x dx   dx  arctg  x  1  C
2
 4x  5  x  2 2  1
2ax  b 8x  6
7.  ax 2
 bx  c
dx  ln ax 2  bx  c  C Ex.  4x 2
 6x  7
dx  ln 4 x 2  6 x  7  C

Ax  B m(2ax  b)  n 1
8*.  ax 2
 bx  c
dx   2
ax  bx  c
dx  m  ln ax 2  bx  c  n   2
ax  bx  c
dx

Ex.
3 15
 4 x  5  4 
3x  4 4 4 3 1 1
 2 x 2  5 x  4dx   2 x 2  5 x  4 dx  4 ln 2 x  5 x  4  4  2 x 2  5 x  4 dx 
2

3 1 1 3 1 1 4 x  5  57
ln 2 x 2  5 x  4   dx  ln 2 x 2  5 x  4   ln C
4 4  5
2
 57 
2
 4 2 57 4 x  5  57
 2
2  x      
 4
 4  4  
 

Să se calculeze:

1 2x  3 x 1  3x
1.  3x  5 dx 2.  2 x  1 dx 3.  x  4 dx 4.  2 x  3 dx
1 1 1 x2
5.  2 x  3 2005
dx 6.  x 2  9 dx 7.  x 2  4 dx 8.  x 2  2 dx

14
 Elemente de analiză matematică

x2 1 1 1
9.  x 2  1 dx 10.  3x 2
5
dx 11.  x  1x  2 dx 12.  x  1x  2 dx
1 1 1 1
13.  xx  2 dx 14. x 2
 3x  2
dx 15.  2x 2
 x3
dx 16.  3x 2
 x 1
dx

1 4x  3 6x  2 3x  2
17. x 2
 2x  5
dx 18.  2x 2
 3x  1
dx 19.  3x 2
 2x  5
dx 20. x 2
 5x  6
dx

5x  2 x 1 x2 x
21.  x 2  4 dx 22.  x 2  2 x  10 dx 23.  x 6  3 dx 24.  4 1
dx
x 
4
2x x3 x3 x
25.  1  x 4 dx 26.  1  x 8 dx 27.  x  1 12
dx 28.  x  1 10
dx

x2
29.  x 6  4 dx

Rezolvări.

23. Notăm x 3 cu t  3 x 2 dx  dt 
x2 1 dt 1 1 t 3 1 x3  3
 x6  3  t 2  3 3 3 2 3 t  3
dx     ln  C  ln
6 3 x3  3
C

26. Notăm pe x 4 cu t  4 x 3 dx=dt 

x3 1 dt 1 1
 1  x 8 dx   t 2  1  4  4  arctg t  C  4 arctg x  C
4

27. Notăm pe x-1 cu t  x=t+1  dx=dt 

x3 t 13 dt 
t 3  3t 2  3t  1 t 8 t 9 t 10 t 11
 x 1 dx    
9 10 11 12
dt  (t  3t  3t  t )dt   3  3  C
12
t 12 t 12 8 9 10 11
1 1 3 1
=  8
 9
 10
 C
8( x  1) 3( x  1) 10( x  1) 11( x  1)11

28. Notăm pe x-1cu t 

x t 1 t 8 t 9 1 1
 x  1 dx    
9 10
10 10
dt  t dt  t dt   C   8
 C
t 8 9 8( x  1) 9( x  1) 9

Să se calculeze integralele folosind descompunerea în fracţii raţionale simple.

15
 Elemente de analiză matematică

x4 1 x 2  5x  7 x  13 dx
30.  x  2  x  3dx 31.  x  2  x  5dx 32.  x  3 dx 33.  x2  x

x3 x2 1 x4  x 1 1
34.  x  2dx 34.  x  1 dx 35.  x  1 dx 36. x 2
 2x
dx

1 x 1 1
37. x 2
 4x
dx 38. x 2
 6x  5
dx 39.  6x 3
 7 x 2  3x
dx 40.  xx  1x  2dx

x2  x  2 x 2  3x  2 x3  2x 2  4 1
41.  x  1 x 2  1 dx
  42.  x 3  2 x 2  x dx 43.  x x  2
2 2
dx 44. x 4
 x2
dx

45. x
  x  1  x  3  x  5 dx

16