Contabilitate PDF

ACADEMIA COMERCIALĂ SATU MARE
Lector univ.dr. Flavia Nistor
CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAȚIA COSTURILOR
SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-
2013
1
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE ŞI METODA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
1.1. NOTIUNEA şi SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR şi CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
Desfăşurarea procesului de producţie a bunurilor materiale se sprijină pe folosirea

productiva a celor trei factori fundamentali ai săi :
- natura, reprezentata prin pământ ce cuprinde : solul, aerul, mineralele, apa, etc.
- capitalul reprezentat prin: capitalul fix respectiv maşini, utilaje, instalaţii de lucru, clădiri,
mijloace de transport, etc.; adică mijloacele de munca necesare procesului de producţie şi
capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese schimb
in calitate de obiecte ale muncii;
- munca omului.
Participarea acestor trei factori la procesul de producţie are loc in mod diferit, iar ca efect
al consumării lor productive ia naştere cheltuielile de producţie.
Totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate intr-o întreprindere pentru producerea şi
desfacerea producţiei intr-o anumita perioada de timp reprezintă costul de producţie .
Contabilitatea de gestiune poate fi definita ca având drept obiectiv in principal reflectarea
tuturor operaţiilor de colectare şi repartizare a cheltuielilor pe destinaţii respectiv pe produse
,lucrări, servicii, comenzi bază de fabricaţie, activităţi, secţii, etc.
Decontarea produselor obţinute şi calculul costului de producţie al produselor fabricate,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate ,inclusiv a producţiei in curs de execuţie.
Modul de organizare a contabilităţii de gestiune este la atitudinea fiecărei întreprinderi in
funcţie de specificul activităţii, respectiv de obiectul de activitate, particularităţile tehnologiei şi
organizarea producţiei, tipul de producţie ,mărimea şi structura organizatorica a întreprinderii.
Caracterul de producţie şi gradul sau de mecanizare şi automatizare ,necesităţile informaţionale
ale organelor de decizie, având din acest punct de vedere o răspândire mai mare decât
contabilitatea financiara ce este strict reglementata din punct de vedere normativ.
1.2. CLASIFICAREA PRODUCŢIEI şi IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE

GESTIUNE
Pentru calcularea corecta a costului de producţie este necesar ca la înregistrarea

cheltuielilor ocazionate de aceasta sa se tina seama de destinaţia şi importanta ei , de locurile
de producţie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor şi particularităţile pe care le
prezintă. Astfel după destinaţie şi importanta, producţia întreprinderilor este de trei feluri :
producţia de bază, auxiliara şi anexa.
Producţia de bază ( activitate) este aceea care formează obiectul activităţii principale a
întreprinderii şi consta din obţinerea de produse finite, semifabricate, lucrări şi servicii ce sunt
destinate in majoritatea cazurilor vânzării in affără către alte unitati patrimoniale. Obţinerea ei
are loc in cadrul secţiilor principale de producţie ale întreprinderii ce se mai numesc şi secţii de
bază. In contabilitate acestea sunt cunoscute ca : locuri (centre) principale de producţie sau de
cheltuieli.
2
Activitatea auxiliară este aceea ce asigura desfăşurarea normala a producţiei activităţii
de bază, motiv pentru care se mai numesc şi producţie sau activitate ajutătoare. Cuprinde :
fabricarea de produse secundare sau servicii şi lucrări ca :producţia secţiei de sculărie, centralei
electrice, de apa, de aburi, de întreţinere şi reparaţii, etc. In contabilitate ele sunt cunoscute
sub denumirea de locuri sau centre secundare de producţie sau de cheltuieli.
Activitatea anexă este aceea care nu are legătura directa cu activitatea de bază, având
drept scop satisfacerea anumitor nevoi socioculturale. Obţinerea ei are loc in cadrul unor secţii
neindustriale ce are caracter de anexa de unde le vine şi denumirea de secţii anexe. In aceasta
categorie se încadrează : gospodăria comunala anexa. Ca şi auxiliarele şi cele anexe sunt
considerate in contabilitate locuri sau centre secundare de producţie sau cheltuieli.
Administrarea producţiei din secţiile de bază auxiliare şi ale întreprinderii in ansamblul

sau se realizează de către sectorul administrativ şi de conducere ce constituie un centru
distinct de cheltuieli. Acesta conţine in structura sa o serie de unitati funcţionale (servicii,
birouri) ce au drept scop îndeplinirea funcţiilor de bază ale întreprinderii ca cele de
:aprovizionare, producţie, desfacere, prognoza, financiar contabila, etc.
Desfăşurarea activităţii in cadrul acestor funcţii ocazionează cheltuieli ce se pot include in cazul
producţiei fabricate de întreprindere după ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct
pentru sectorul respectiv.
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE
Pentru a putea urmări modul cum s-au consumat factorii de producţie de către
întreprindere şi pentru a se calcula corect costul producţiei şi implicit rezultatele financiare,
contabilitatea trebuie sa înregistreze la timp şi in totalitatea lor cheltuielile de exploatare
(producţie).Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare şi calcularea cu
exactitate a costului produselor fabricate trebuie sa aibă in vedere pe lângă clasificarea
producţiei şi respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile in cauza şi
diferitele feluri de cheltuieli împreuna cu particularităţile pe care le prezintă acestea.
a) Din punct de vedere al naturii respectiv al conţinutului economic, cheltuielile de

producţie se împart in:
- cheltuieli materiale reprezentate prin consumul de mijloace de producţie şi
- cheltuieli salariale reprezentate prin consumul de forte de munca.
b) După componenta sau omogenitatea conţinutului lor avem :

- cheltuieli simple cu conţinut omogen fiind formate dintr-un element de cheltuiala. In
această categorie se cuprind cheltuieli cu salariile, cu consumul de materii prime, de materiale
auxiliare, cu amortizarea, etc.
-cheltuieli complexe cu conţinut eterogen fiind formate din mai multe elemente de
cheltuieli simple. In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administraţie şi de conducere
a unităţii , cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecărei
secţii care formează cheltuielile indirecte de producţie.
c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producţie şi al legăturii lor

cu procesul tehnologic
3
- cheltuieli de bază sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfăşurarea procesului
tehnologic de producţie. In acestă categorie se cuprind : consumurile de materii prime,
salariile de bază ale muncitorilor direct productivi ,cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea
utilajelor din secţiile principale de producţie.
- cheltuielile de regie sunt acelea care nu au legătura directa cu procesul tehnologic
fiind efectuate in scopul creării condiţiilor normale de desfăşurare a muncii. In aceasta
categorie se cuprind cheltuielile cu iluminatul, cu încălzitul, salariile personalului tehnic, de
conducere, administrativ, cheltuieli cu întreţinerea şi repararea clădirilor, cheltuieli de birou.
d) După modul de repartizare şi includere in costul obiectelor de calculaţie (produse,

comenzi, faze, activităţi, funcţii ) care le-au ocazionat cheltuieli de producţie se împart in
- cheltuieli directe şi anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de
calculaţie (produse, servicii ) încă din momentul efectuărilor şi ca atare se includ direct in costul
obiectelor respective. Aici se cuprind : cheltuieli cu consumul de materii prime, energie şi
combustibil in scopuri tehnologice, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru
munca de producţie.
- cheltuieli indirecte sunt acelea sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor
produse ,executarea mai multor lucrări, servicii sau comenzi in cadrul unui atelier, fie chiar
întreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu pot fi identificate pe un anumit obiect de
calculaţie (produs, lucrare) in momentul efectuării lor şi ca atare nu se pot include direct in
costul acestora ci indirect pe bază unor criterii convenţionale după ce au fost colectate pe
centrele de cheltuieli care le-au ocazionat .Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte
de producţie, de administraţie.
e) După comportamentul lor faţă de volumul fizic al producţiei se împart in

-cheltuieli variabile respectiv acelea care pe total işi modifica nivelul odată cu
modificarea volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rămân la
acelaşi nivel. Avem :cheltuieli cu consumul de materii prime, combustibili in scopuri
tehnologice, salariile de bază ale muncitorilor productivi calculata pentru munca prestata in
producţie, cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale
sectoarelor.
- Cheltuielile fixe sunt acelea care nu-si modifica nivelul lor total, rămânând fixe
indiferent de modificarea volumului fix al producţiei. Aici avem : cheltuieli cu amortizarea
imobilelor ( când se calculează in raport de tip : salariile personalului de conducere tehnic,
economic, administrativ, de birou, cele pentru întreţinere şi repararea birourilor, încălzit şi
iluminat ).
f) Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuielile de
producţie se împart in
- Cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori , in
aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfăşurarea normala a procesului
de producţie, motiv pentru care sunt scutite cheltuielile eficiente.
- Cheltuielile neproductive sunt cele care se datorează existentei unor lipsuri pe linia
organizării şi conducerii producţiei, motiv pentru care se numesc şi cheltuieli ineficiente (
ex.: pierderi din întreruperi, din rebuturi ).
g) Din punct de vedere al scopului urmărit se pot clasifica după natura lor şi după destinaţie.
După natura lor se împart in : cheltuieli de exploatare, financiare, excepţionale.
Cheltuielile de exploatare reprezintă cheltuielile privind consumurile de materii prime,
materiale auxiliare, combustibil, energie, apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu
personalul , asigurarea şi protecţia sociala.
4
Cheltuielile financiare reprezintă pierderi din creanţe legate de participaţii ,diferente
nefavorabile de curs valutar , dobânzile aferente împrumuturilor, etc.
Cheltuielile excepţionale includ despăgubiri, amenzi, penalităţi, lipsuri de inventar , donaţii,
subvenţii acordate, etc.
După destinaţie cheltuielile se împart in : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte de producţie (
cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor);cheltuieli de desfacere ce sunt ocazionate
de vânzarea produselor fabricate ;cheltuieli generale de administraţie ce sunt determinate de
administrarea şi conducerea unităţii patrimoniale in ansamblul ei.
1.4 PRINCIPIILE CALCULAŢIEI COSTURILOR.
Calcularea cat mai exacta a costului producţiei fabricate are la bază următoarele principii
teoretice şi metodologice :
1.Determinarea obiectului calculaţiei reprezintă punctul de plecare in organizarea calculaţiei

costurilor şi este delimitat prin obiectul pentru care se efectuează calculaţia astfel : in sectorul
aprovizionării obiectul calculaţiei este reprezentat de o materie prima, un material consumabil,
de o anumita marfa sau grupa de marfa pentru care se face calculaţia; in sectorul producţiei
obiectul calculaţiei poate fi un produs sau o grupa de produse, o lucrare, un serviciu, o
comanda , un loc de cheltuieli, etc.
2. Alegerea metodei de calculaţie reprezintă o problema cu implicaţii deosebite in

determinarea conţinutului şi exactităţii indicatorului ce constituie obiect de calculaţie.
Organizarea calculaţiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculaţie economica (
previzional şi statistica ).
Potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaţional
şi economic se pot centraliza pentru calculul, analiza şi controlul indicatorilor respectivi pe
întreprinderi, ramuri şi pe întreaga economie naţionala.
Astfel ,in conformitate ,cu acest principiu, organizarea contabilităţii de gestiune şi de calculaţie
a costurilor este necesar sa se facă potrivit obiectivelor urmărite şi după aceeaşi metodologie
de calculare a costului de producţie folosita cu ocazia programării acesteia.
In acest sens se impune ca la organizarea contabilităţii de gestiune sa se tina seama de
aceeaşi divizare a întreprinderii pe secţii, faze de fabricaţie, instalaţii, etc.; ca centre de
cheltuieli care au fost avute in vedere cu ocazia programării costurilor de producţie sa se
folosească aceeaşi nomenclatura a produselor lucrărilor şi serviciilor, precum şi articolelor de
calculaţie care s-au utilizat cu ocazia întocmirii antecalculaţiilor pe produs, aceleaşi criterii de
repartizare a cheltuielilor indirecte de producţie şi daca este cazul a cheltuielilor generale de
administraţie prin respectarea stricta a acestui principiu se creează premisele necesare
comparabilităţii datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate şi asigura
contabilităţii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de
îndeplinire a indicatorilor programaţi in scopul determinării abaterilor.
3. Delimitarea pe feluri de activităţi a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul

calculaţiei costurilor. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele şi informaţiile furnizate de
contabilitate sa fie delimitate şi localizate pe feluri de activităţi, iar urmărirea şi determinare
indicatorilor economico-financiari sa se facă in aceeaşi structura; aşadar costul producţiei nu
trebuie sa cuprindă decât cheltuielile de exploatare grupate după destinaţia lor, restul
cheltuielilor care privesc activitatea întreprinderii in ansamblul ei şi anume :cheltuieli financiare
5
şi cele excepţionale, cele cu impozit pe profit care nu au legătura cu activităţile de exploatare;
nu trebuie sa se includă in costul producţiei obţinute, acestea se suporta direct din rezultatele
financiare ale unităţii patrimoniale.
4. Delimitarea in timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează calculaţia

costurilor. Datele şi informaţiile ce stau la bază calculării costului producţiei trebuie sa provină
numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza.
Astfel trebuie menţionat ca exista unele cheltuieli care deşi se efectuează in perioada
curenta, ele privesc şi producţia din perioada viitoare cunoscute sub denumirea de cheltuieli
înregistrate in avans după cum exista cheltuieli ce se vor efectua efectiv in perioada viitoare de
gestiune dar privesc şi perioada curenta de calcul. Potrivit acestui principiu includerea
cheltuielilor in costul de producţie trebuie efectuata in perioada de gestiune ( luna, trimestru ,
an) când are loc fabricarea efectiva a producţiei de care sunt legate.
5.Delimitarea in spaţiu sau pe centre de cheltuieli a datelor şi informaţiilor ce stau la bază

calculării costurilor.
- presupune înregistrarea in mod separat pentru fiecare din cheltuielile de productie a
tuturor cheltuielilor şi veniturilor in vederea calculării eficientei activităţii acestora.
Putem spune daca ne referim la contabilitatea de gestiune ca in raport cu procesele care le
ocazionează, cheltuieli de exploatare se împart din punct de vedere al calculaţiei in patru grupe
: cheltuieli de aprovizionare, de producţie, de desfacere, de administraţie şi conducere.
In ceea ce priveşte cheltuieli de producţie delimitarea şi localizarea lor trebuie sa se facă in
primul rând pe fiecare secţie a activităţii de bază şi auxiliare deci delimitarea in spaţiu sau pe
centre a cheltuielilor, a datelor şi informaţiilor furnizate de contabilitate se face atât in scopul
necesitaţilor de evidenta şi calculaţie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor
economico-financiari privind costurile la nivelul fiecărei structuri funcţionale ,cat şi in scop
funcţional de conducere eficienta a activităţii desfăşurate in locurile respective pe bază
criteriilor de rentabilitate care impun responsabilităţi conducătorului.
6
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE şi A CALCULAŢIEI COSTURILOR
2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA.
Conturile cu ajutorul cărora se realizează contabilitatea cheltuielile de producţie şi

calculaţia costurilor sunt conturile de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua
cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiară unde s-au înregistrat după natura lor
pentru a le coordona după destinaţie în vederea calculării costului efectiv al producţiei
obţinute decontării acestei producţii şi stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele
prestabilite. În felul acesta se creează independenţa contabilităţii de gestiune faţă de
contabilitatea financiară.
În planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse în clasa 9 "Conturi de
gestiune" şi ele au caracteristica generală că la sfârşitul exerciţiului financiar nu apar în bilanţul
contabil întrucât datele şi informaţiile pe care le reflectă au fost deja înregistrate în
contabilitatea financiară.
Clasa 9 de conturi este structurată pe trei grupe :
- grupa 90 Decontări interne cuprinde conturile:
- 901 Decontări interne privind cheltuielile , 902 Decontări interne privind producţia
obţinuta, 903 Decontări interne privind diferenţe de preţ ;
- grupa 92 Conturi de calculaţie : 921 Cheltuielile activităţii de bază,
922 Cheltuielile activităţii auxiliare,923 Cheltuieli indirecte de producţie,
924 Cheltuieli generale de administraţie,925 Cheltuieli de desfacere ;
- grupa 93 Costul producţiei : 931 Costul producţiei obţinute,933 Costul producţiei in curs
de execuţie
Schema funcţionarii conturilor din clasa 9 “Conturi de gestiune”
D 901 “Decontări interne privind cheltuielile” C

Costul efectiv al produselor finite obţinute ( Cheltuieli de producţie din contabilitatea
cont 931) financiara înregistrate in conturi după natura
economica
(cont : 921,922,923,924,925)
Sold final creditor (costul efectiv al producţiei

in curs de execuţie)
D 902 “Decontări interne privind producţia obţinuta “ C

Costul efectiv al producţiei finite obţinute ( Costul standard al producţiei finite obţinute
cont 921) (cont 931 )
Diferenţe de preţ aferente producţiei finite
obţinute (cont 903)
7
D 903 “Decontări interne privind diferenţele de preţ ” C
Diferenţe de preţ aferente producţiei finite Diferenţe de preţ aferente producţiei finite
obţinute (cont 902) obţinute, repartizate (cont 931)
D 921 “Cheltuielile activităţii de bază” C

Cheltuieli directe (cont 901 ) Costul producţiei in curs de execuţie (cont
Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922 ) 933)
Cheltuieli indirecte de producţie (cont 923 ) Costul efectiv al producţiei finite obţinute
Cheltuieli generale de administraţie (cont 924) (cont 902)
Cheltuieli de desfacere (cont 925)
D 922 “Cheltuielile activităţii auxiliare” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont Decontări reciproce (cont 922 in analitic )
901 ) Repartizarea cheltuielilor pe locuri
Decontări reciproce (cont 922 in analitic ) consumatoare ( cont 921,923,924,925 )
Costul producţiei in curs de execuţie (cont 933)
Costul efectiv al producţiei marfa (cont 902 )
D 923 “ Cheltuieli indirecte de producţie” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli indirecte ale secţiilor
901 ) repartizate pe obiecte de calculaţie ( cont
Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922) 921)
D 924 “ Cheltuieli generale de administraţie” C

Decontări interne privind cheltuielile (cont Cota de cheltuieli generale de administraţie
901 ) repartizate pe obiecte de calculaţie ( cont
Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922) 921, 922 )
D 925 “Cheltuieli de desfacere” C

Decontări interne privind cheltuielile Cota de cheltuieli de desfacere repartizată pe
(cont 901 ) obiecte de calculaţie ( cont 921 )
Cheltuielile activităţii auxiliare (cont 922)
D 931 “Costurile producţiei obţinute” C

Costul standard al producţiei finite obţinute Costul efectiv al producţiei obţinute (cont
(cont 902 ) 901)
Diferenţe de preţ aferente producţiei finite
obţinute (cont 903 )
8
D 933 “ Costul producţiei in curs de execuţie” C
Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie Costul efectiv al aceleaşi producţii decontată
(cont 921) pe seama cheltuielilor efectuate ( se
creditează numai la sfârşitul lunii)
(cont 921 )
După înregistrarea în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie după destinaţia lor

pe locurile care le-au ocazionat şi pe obiecte de calculaţie în raport de posibilităţile de
identificare în momentul efectuării acestora, urmează la sfârşitul lunii, calculul costului efectiv
al producţiei obţinute în cursul lunii prin procesul de fabricaţie.
Calculaţia costurilor este o activitate practică, complexă, ce se desfăşoară în continuarea
înregistrării cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilităţii de gestiune şi permite
delimitarea acestora după destinaţie pe loturi de producţie produse şi feluri de cheltuieli.
2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE şi CALCULATIA

COSTURILOR DE PRODUCŢIE
Etapa I reprezintă colectarea cheltuielilor de producţie. Aici are loc colectarea cheltuielilor
directe pe purtători de costuri (produse, lucrări, servicii, comenzi, etc.)
Ca obiecte de calculaţie şi a cheltuielilor indirecte pe secţii şi sectoare de activitate in funcţie de
posibilităţile de identificare şi localizare a lor pe destinaţie.
Aceasta operaţie se realizează cu ajutorul conturilor de calculaţie prin preluarea cheltuielilor de
exploatare prin contabilitatea financiara şi ordonarea lor după destinaţie in conturi de gestiune,
debitându-se conturile de calculaţie pe analiticele corespunzătoare fiecărui cont in parte (din
clasa 92) şi creditându-se contul 901 “ Decontări interne privind cheltuielile”
Etapa II. Se începe calculaţia costului efectiv cu decontarea livrărilor reciproce de produse,
lucrări şi servicii intre activităţile auxiliare pentru nevoile lor de producţie.
Efectuarea decontării livrărilor reciproce dintre secţiile auxiliare necesită cunoaşterea costului
efectiv al producţiei care face obiectul livrărilor respective, dar pentru calculul acestuia este
necesară decontarea livrărilor reciproce. În astfel de situaţii, întrucât costul efectiv al
prestaţiilor reciproce dintre secţiile auxiliare este greu de stabilit, acestea se decontează fie la
costul efectiv al perioadei precedente, fie la un cost prestabilit al perioadei curente.
Reflectarea in contabilitate a decontărilor reciproce dintre secţiile auxiliare se face cu ajutorul
conturilor analitice ale contului sintetic 922 “ Cheltuielile activităţilor auxiliare care corespund
fiecărei secţii in parte“. Astfel se debitează conturile ce reprezintă secţiile auxiliare
consumatoare de produse, lucrări, servicii şi se creditează conturile analitice corespunzătoare
secţiilor auxiliare furnizoare ale producţiei respective fără ca prin aceasta să se altereze rulajul
contului sintetic.
Etapa III După efectuarea decontărilor reciproce dintre activităţile auxiliare se trece la calculul
efectiv al producţiei auxiliare şi repartizarea cheltuielilor aferente producţiei respective
consumată pentru nevoile activităţii de bază şi ale celorlalte sectoare de activitate din cadrul
întreprinderii. Aceasta operaţie de repartizare a cheltuielilor activităţii auxiliare se reflectă în
contabilitate prin debitarea conturilor corespunzătoare locurilor de activitate consumatoare.
921 “Cheltuielile activităţii de bază “
9
923 “Cheltuieli indirecte de producţie “
924 “Cheltuieli generale de administraţie “
925 “Cheltuieli de desfacere pe analiticele corespunzătoare “
si creditarea contului 922 “Cheltuielile activităţilor auxiliare “
Etapa IV. O altă etapă a calculaţiei costului o constituie repartizarea cheltuielilor indirecte de
producţie asupra produselor fabricate în cadrul activităţii de bază .
Aceasta operaţie se face proporţional cu o anumita bază sau criteriu convenţional de
repartizare care exprimă cel mai bine legătura de cauzalitate dintre cheltuielile de repartizat şi
baza de repartizare aleasă.
In funcţie de particularităţile tehnologiei şi organizării producţiei drept criterii sau baze
de repartizare pot fi
Cheltuieli cu materii prime şi materiale directe.
Cheltuielile cu salariile directe
Totalul cheltuielilor de prelucrare
Numărul orelor de funcţionare a utilajelor
Bază de repartizare trebuie sa fie aceeaşi ca natura pentru toate produsele asupra cărora se
repartizează o anumită categorie de cheltuieli indirecte dintr-o perioada de gestiune.
Se calculează mai întâi pentru fiecare secţie in parte un coeficient de repartizare K
∑ CIP i
K CIP = i =1
m
∑b
j =1
j
unde:
CIP reprezintă cheltuielile indirecte de producţie
b – bază de repartizare
i - secţia
j – obiectul de calculaţie (produsul, lucrare, serviciu, comanda)
Se înmulţeşte apoi coeficientul astfel calculat cu baza de repartizare a fiecărui obiect de

calculaţie in parte şi se obţine cota de cheltuieli indirecte de producţie de repartizat C :
CCIPj = K CIPi × b j
Cota de cheltuieli indirecte de producţie astfel determinata se adaugă la cheltuielile directe ale
produsului respectiv ce se găsesc deja înregistrate in debitul contului 921 “Cheltuielile activităţii
de bază” şi se obţine costul de producţie al acesteia.
In situaţia in care condiţiile de exploatare justifica luarea in considerare la calculul
costului efectiv al producţiei şi al cheltuielilor generale de administraţie precum şi a cheltuielilor
de desfacere, etapele calculaţiei trebuie completate cu repartizarea acestor cheltuieli.
Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaţie asupra produselor de fabricaţie asupra

produselor fabricate reprezintă o alta etapa de calculaţie a costului efectiv.
Coeficientul de repartizare se calculează ca şi in cazul precedent in funcţie de o anumita
bază de repartizare care in general este costul de producţie.
Coeficientul obţinut se înmulţeşte cu costul de producţie folosit ca bază de repartizare a
fiecărui produs şi rezulta cota de cheltuieli generale de administraţie ce se adaugă la costul de
producţie al produsului respectiv.
Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezintă de

asemenea o etapa necesara in anumite condiţii de exploatare aceasta etapa presupune
10
adăugarea la costul de producţie al produselor pe lângă o cota de cheltuieli generale de
administraţie şi a cheltuielilor generale de desfacere pe care le-au ocazionat iar in cazul in care
identificarea lor pe produs nu este posibila , ele pot fi repartizate asupra costului produselor
respective proporţional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in funcţie de alte
criterii.
Astfel prin adăugarea la costul de producţie şi a cotelor de cheltuieli generale de administraţie
şi respectiv de cheltuieli de desfacere , se obţine costul complet al producţiei.
Etapa VII. Următoarea etapa de calculaţie implica calculul efectiv al producţiei şi înseamnă
determinarea cantitativa şi valorica a producţiei in curs de execuţie.
Sub aspect cantitativ producţia in curs de execuţie se stabileşte pe calea inventarierii iar sub
aspect valoric prin evaluare, operaţie ce se face de regula la costul efectiv .
Etapa VIII. Etapele de calculaţie a costului efectiv se încheie cu stabilirea acestuia pe unitatea
de produs care se face de regula prin raportarea totalului cheltuielilor efective aferente
producţiei finite la cantitatea de producţie finita obţinuta in perioada la care se refera
cheltuielile respective
m
∑ Ch i
Ctuj = i =1
Qj
C tu = cost total unitar

Ch = cheltuieli aferente producţiei finite
Q = cantitatea de produse finite obţinute
i = articol de calculaţie
j = obiect de calculaţie
2.3 METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR
Potrivit legislaţiei in vigoare , calculaţia costurilor de producţie se poate efectua după

metoda globala, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda costurilor standard, metoda tarif
-oră - maşina, sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.
2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR
Aceasta metoda se utilizează de către întreprinderile care fabrică un singur produs şi care in
general la sfârşitul perioadei de gestiune, nu au semifabricate sau producţie in curs de execuţie,
iar daca aceasta exista ea se menţine constanta. In aceasta categorie se cuprind de exemplu
întreprinderile din industria energetica, a cimentului, fabrici de cărămizi.
Obiectul calculaţiei costurilor îl reprezintă produsul finit ,lucrarea sau serviciul prestat.
Costul unitar se calculează prin diviziune simpla raportând totalul cheltuielilor aferente
producţie finite la cantitatea de produse, lucrări sau servicii obţinute in perioada la care se
refera cheltuielile respective după modelul de calcul prezentat in paragrafele anterioare.
Exemplu:
Fie o societate comercială cu activitate industrială ce dispune de două secţii de bază : S1 şi
S2 ; de două secţii auxiliare : centrala electrică CE şi centrala de apă CA precum şi un sector
11
administrativ şi de conducere. În cadrul secţiilor de bază se fabrică un singur produs (producţie
omogenă) care nu necesită cheltuieli de desfacere, iar unitatea lucrează la întreaga capacitate.
a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale consumabile in suma de

120000 lei repartizate astfel :
- materii prime 90000 lei din care :
S1 – 60000 lei
S2 – 30000 lei
- materiale consumabile 30000 lei din care :
la secţiile auxiliare – 6000 astfel :
CE - 2400 lei
CA - 3600 lei
la secţiile principale de producţie 21000 lei astfel :
S1 - 12000 lei
S2 - 9000 lei
la sectorul administrativ şi de conducere 3000 lei
Colectarea cheltuielilor cu materiile prime aferente activităţii de bază
% = 901 “Decontări interne privind 90000

921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” cheltuielile” 60000
921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază” 30000
Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activităţii auxiliare

922 CE “Cheltuielile activităţilor auxiliare “ cheltuielile” 2400
922 CA “Cheltuielile activităţilor auxiliare” 3600
Cheltuielile cu materialele consumabile la secţiile de bază, reprezintă cheltuieli indirecte de

producţie

923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” cheltuielile” 12000
923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie” 9000
Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ şi de conducere:
924 “ Cheltuieli generale de = 901 “Decontări interne privind 3000

administraţie” cheltuielile”
b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuţiile la asigurările şi protecţia socială astfel :
b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei

- salariile muncitorilor de bază din secţiile principale de producţie 120000 lei, repartizate
astfel
12
La secţia 1 : 72000 lei
- salariile personalului din secţiile auxiliare 12000 lei, repartizate astfel
La centrala electrice (CE) : 9000 lei
La centrala de apa (CA) : 3000 lei
- salariile personalului auxiliar şi al personalului tehnic administrativ şi de conducere din
secţiile principale de producţie 42000 lei, repartizate astfel
- salariile personalului administrativ şi de conducere al unităţii : 6000 lei
Colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor de bază din secţiile principale de producţie

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din secţiile auxiliare

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar şi personalului tehnic

Salariile din secţiile administrative şi de conducere
924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 901 “Decontări interne privind 6000

cheltuielile”
b2) Colectarea cheltuielilor cu asigurările şi protecţia socială care reprezintă 30 % din salarii
La muncitorii de bază :

La personalul din secţiile auxiliare :

La personalul auxiliar şi tehnic :

13
La secţia administrativa şi de conducere :

c) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe în sumă de 60000 lei repartizate

astfel:
La secţiile auxiliare 12000 lei :
CE : 9000 lei
CA : 3000 lei
La secţiile principale de producţie 42000 lei :
S1 : 24000 lei
S2 : 18000 lei
La sectorul administrativ şi de conducere al unităţii 6000 lei.
Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile auxiliare :

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile principale :

Colectarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe la secţiile administrativ şi de conducere

d) Obţinerea din procesul de producţie a 2000 kg produs finit la costul standard de 160 lei/kg
Costul de producţie = 2000 kg x 160lei/kg = 320000 lei
931 “ Costul producţie obţinute” = 902 “Decontări interne privind producţia 320000
obţinută”
e) Decontarea consumurilor reciproce dintre secţiile auxiliare astfel :

e1) energie electrica furnizata de centrala electrica pentru centrala de apă în valoare de 3100
lei :
14
922 CA “Cheltuielile activităţilor = 922 CE “Cheltuielile activităţilor 3100
auxiliare” auxiliare “
e2) apa furnizata de centrala de apă pentru centrala electrică în valoare de 2500 lei :
922 CE “Cheltuielile activităţilor = 922 CA “Cheltuielile activităţilor 2500

auxiliare” auxiliare “
f) Decontarea contravalorii producţiei secţiilor auxiliare livrată către celelalte sectoare de

activitate din unitate astfel :
Contravaloarea producţiei centrala electrică CE in valoare de 22.500 lei din care :

La secţiile principale 20000 lei
La secţia 1 12000 lei
La sectorul administrativ şi de conducere 2500 lei
Contravaloarea producţiei centralei de apă în valoare de 11.100 lei din care :

La secţiile principale de producţie 8000 lei
La sectorul administrativ şi de conducere 3100 lei
Repartizarea producţiei centralei electrice la activităţile de bază :

% = 922 CE “Cheltuielile activităţilor 20000
923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” auxiliare” 12000
La activităţile de bază CA :
% = 922 CA “Cheltuielile activităţilor 8000

923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” auxiliare” 4800
La sectorul administrativ şi de conducere centrala electrica :
924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 922 CE “Cheltuielile activităţilor 2500

auxiliare”
La sectorul administrativ şi de conducere centrala de apa :
924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 922 CA “Cheltuielile activităţilor 3100

auxiliare”
15
g) Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie (sume rezultate prin însumarea debitului
conturilor 923 S1 „Cheltuieli indirecte de producţie” şi 923 S2 “Cheltuieli indirecte de
producţie”)
921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” = 923 S1 “Cheltuieli indirecte de producţie” 84000
921 S2 “Cheltuielile activităţii de bază” = 923 S2 “Cheltuieli indirecte de producţie” 61600
h) Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie folosind drept bază de repartizare costul

de producţie (921 S1+921 S2)
22400
k= = 0,0572
391600
CCGA = 0,0572 x 241511,22 = 13986
Ccga = 0,0572 x 147088,78 = 8414
921 S1 “Cheltuielile activităţii de = 924 “ Cheltuieli generale de 13986

bază” administraţie”
921 S2 “Cheltuielile activităţii de = 924 “ Cheltuieli generale de 8414

bază” administraţie”
i) Înregistrarea costului producţiei in curs de execuţie a carei valoare conform inventarului

este de 54000 lei din care
La secţia S1 : 51144 lei
La secţia S2 : 2856 lei
933 “Costul producţiei in curs de = % 54000

execuţie” 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 51144
j) Calculul şi înregistrarea costului efectiv al producţiei finite :
Simbol cont Total cheltuieli Cost prod. in Cost efectiv Cant. Cost
(cost complet) curs de execuţie prod.(compl efectiv
et) kg unitar
finite
921 S1 258500 51144 207354
921 S2 155500 2856 152646 2 000 180
Total 414000 54000 360000
902 “Decontări interne privind = % 360000

producţia obţinuta” 921 S1 “Cheltuielile activităţii de bază” 207354
16
k) Calculul şi înregistrarea diferenţelor dintre costul standard şi costul efectiv al producţiei finite
obţinute
360000 – 320000 = 40000
903 “ Decontări interne privind = 902 “Decontări interne privind 40000

diferenţele de preţ “ producţia obţinuta”
l ) Decontarea costului efectiv al producţiei finite obţinute
901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ = 931 “Costul producţiei obţinute” 360000
m) Decontarea producţiei in curs de execuţie
901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ = 933 “Costul producţiei in curs de execuţie” 54000
Am închis astfel perioadei de gestiune.
In aceasta varianta la reluarea activităţii in perioada următoare de gestiune se reia şi costul

producţiei in curs de execuţie
933 “Costul producţiei in curs de execuţie” = 901 “ Decontări interne privind cheltuielile “ 54000
Concomitent cu aceasta înregistrare se transfera costul producţiei in curs de execuţie in contul

de calculaţie 921 pentru a fi preluat ca sold iniţial.
921 “Cheltuielile activităţii de bază” = 933 “Costul producţiei in curs de execuţie” 54000
si putem porni cu alta producţie.
Reflectarea înregistrărilor de mai sus :
921S1 “Cheltuielile activităţii de 921S2 “Cheltuielile activităţii de bază”

bază” D
D C
C
60000 51144 30000 2856
72000 207354 48000 152646
21600 14400
153600 92400
90911 54689
13986 8414
17
258498 258498 155503 155503
922CE “ Cheltuielile activităţilor 922 CA “Cheltuielile activităţilor

auxiliare” D auxiliare” D
C C
2400 3100 3600 2500
9000 2500 3000 8000
2700 20000 900 3100
9000 3000
2500 3100
25600 25600 13600 13600
923 S1 “Cheltuieli indirecte de 923 S2 “Cheltuieli indirecte de

producţie” producţie”
D D
C C
12000 84000 9000 61600
24000 18000
7200 5400
24000 18000
12000 8000
4800 3200
84000 84000 61600 61600
924 “ Cheltuieli generale de 901 “ Decontări interne privind

administraţie” cheltuielile “
D D
C C
3000 13986 320000 90000
6000 8414 40000 6000
1800 54000 21000
6000 3000
2500 120000
3100 12000
22400 22400 42000
6000
36000
3600
12600
1800
12000
42000
6000
416000 416000
18
931 “Costul producţiei 902 “Decontări interne privind
obţinute” producţia obţinuta”
D D
C C
320000 360000 360000 320000
40000 40000
360000 360000 360000 360000
933 “Costul producţiei in curs de 903 “Decontări interne privind

execuţie” diferenţele de preţ”
D D
C C
54000 54000 40000 40000
54000 54000 40000 40000
19
Exemplu de utilizare a conturilor de gestiune
SC FRIDOM STAR SA produce un singur produs, televizorul THOMSON, pentru care a

organizat următoarele activităţi:
a) activitate de producţie industriala constând in producerea televizoarelor
b) activitate auxiliara constând prestarea serviciilor auto in special pentru activitatea proprie
de aprovizionare şi desfacere
c) activitate comerciala constând din vânzarea celei mai mici părţi din productia obtinuta prin
magazinele proprii
d) activitate de administratie şi conducere
Operatiile economice şi financiare care au avut loc in anul 2005 vor pune in evidenta
corelatiile dintre contabilitatea financiara şi cea de gestiune, demonstrand in final modul in care
contabilitatea de gestiune raspunde obiectivului de cunoastere a rezultatelor economice şi
financiare obtinute.
1) Pentru transporturile efectuate cu mijloace proprii pentru aprovizionarea cu materiale

auxiliare, piese de schimb, combustibil, obiecte de inventar, in valoare totala de 1300 000 lei, s-
au cheltuit in total 65 000 lei
NOTA
Se simplifica unele înregistrări TVA, repartizări de diferenţe de preţ şi altele
a) in contabilitatea financiara
411 ” Clienţi” = 704 “venituri din lucrări executate şi servicii prestate “ 65 000 lei
b) in contabilitatea de gestiune
931 “costul producţiei obţinute” = 902“Decontari interne privind producţia obţinuta “ 65 000
lei
2) consumul de benzina la sectorul de transporturi a fost de 48 000 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilul = 3022 “Combustibili” 48 000 lei
922 “Cheltuielile activităţii auxiliare” = 901 “ decontări interne privind cheltuielile” 48 000 lei
3. cheltuielile cu reparaţiile la clădiri au fost de 8 000 lei din care 5 000 lei la clădiri industriale
şi 3 000 lei la clădiri administrative
611 “Cheltuieli cu reparaţiile “ = 5121 “ Conturi la bănci in lei” 8 000 lei
20
% = 901 “Decontări interne privind 8.000
923 “Cheltuieli indirecte de producţie” cheltuielile” 5000
924 “cheltuieli generale de administratie” 3000
4.contractul privind asigurările de bunuri au fost plătite din contul de banca astfel:
- la sectorul de transporturi 750 lei
- la secţia de baza 2500 lei
- la sectorul administrativ 500 lei
- la sectorul comercial 1 000 lei
a)in contabilitatea financiara
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5121 “ Conturi la bănci in lei” 4750 lei
922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” cheltuielile” 750
923 “Cheltuieli indirecte de producţie” 2500
925 „Celtuieli de desfacere” 1000
5.se primesc facturile privind consumul de energie electrica astfel:

- la sectorul transport 475 lei
- la secţia de baza 1450 lei
- la sectorul administrativ 455 lei
- la sectorul comercial 700 lei
3080 lei
605 “Cheltuieli privind energia şi apa” = 401 “Furnizori” 3080 lei

922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” cheltuielile” 475
6. S-a plătit impozitul pe terenuri şi clădiri in suma de 1500 lei
635 “Cheltuieli cu impozite şi taxe “ = 5311 “ Casa in lei” 1500 lei
21
924 “cheltuieli generale de = 901 “Decontări interne privind cheltuielile” 1500
administratie”
7.se dau in consum piese de schimb pentru asamblarea televizoarelor in suma de 850 lei
6024 “Cheltuieli cu piese schimb = 3024 “piese de schimb” 850 lei
921 „Cheltuielile activităţii de baza” = 901 “Decontări interne privind cheltuielile” 850
8.se dau in consum materiale auxiliare astfel:

- la activitatea auxiliara 22 000 lei
- la activitatea de producţie 50 000 lei
- la activitatea de administraţie 15 000 lei
- la activitatea comerciala 3 000 lei
6021 “cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 “materiale auxiliare” 90 000 lei

922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” cheltuielile” 22.000
9.se înregistrează statele de salarii:

- la activitatea de baza 410 000 lei
- la activitatea auxiliara 18 000 lei
- la activitatea de administraţie 50 000 lei
- la activitatea comerciala 22 000 lei
641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Salarii personal” 500 000 lei
921 “Cheltuieli activităţii de baza” cheltuielile” 410000
22
922 „Cheltuielile activităţii auxiliare” 18000
10.cheltuieli cu asigurări sociale
6451 “ contribuţia unităţii la asig.sociale” = 4311 “ cas angajator”

6452 contribuţia unităţii pentru somaj = 4371 şomaj angajator
6453 contribuţia unităţii pentru sanatate = 4313 cass angajator
635 cheltuieli cu alte impozite = 4315 fd.risc şi accidente
635 cheltuieli cu alte impozite = 446 alte impozite
aplicam total procente la fiecare secţie pentru salarii (aproximativ 30%)
% = 901 “Decontări interne privind

921 “Cheltuieli activităţii de baza” cheltuielile”
922 „Cheltuielile activităţii auxiliare”
924 “cheltuieli generale de administratie”
925 „Celtuieli de desfacere”
11.s-au obţinut 2.500 televizoare având un preţ de producţie de 700 lei/buc.

acestea s-au livrat magazinelor proprii de vânzare care practica un adaos comercial de 30%
rezultând un preţ de vânzare fără tva- 915 lei
1.obtinerea produselor finite
345 = 711 1.750.000 lei

produse finite variaţia stocurilor
2.transferarea produselor finite la magazinul de desfacere
371 = % 2.275. 000 lei

mărfuri 345 1.750.000 lei
produse finite
378 525 000 lei
adaos comercial(30%)
931 = 902 1.750.000 lei

costul producţiei decontări interne
23
obţinute privind producţia
obţinuta
12.din cele 2.500 de televizoare livrate magazinelor proprii s-au vândut 2.400 de bucati
5311 = 707 2.184 000 lei

casa venituri din vânzarea
mărfurilor
descărcarea gestiunii magazinului
% = 371 2184 000 lei

mărfuri
607 1680 000 lei
costul cheltuielilor privind
mărfurile
378 504 000 lei
adaos
preluarea veniturilor din activitatea comerciala
931 = 902 2184 000 lei

costul producţiei decontări interne
obţinute privind producţia
obţinuta
preluarea cheltuielilor cu mărfurile vândute
925 = 901 1680 000 lei

cheltuieli de decontări interne
desfacere privind cheltuielile
13.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile directe efectiv

realizate ale activităţii de baza ( adunam toate cheltuielile de la 921 ), prin închiderea contului
921 cheltuielile activităţii de baza in corespondenta cu 902 producţie
902 = 921 1396325 lei

decontări interne cheltuielile
privind producţia activităţii de
obţinuta baza
14.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile directe şi

efective ale activităţii de baza
902 = 922 95210 lei

decontări interne cheltuielile
24
privind producţia activităţilor
obţinuta auxiliare
15.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile indirecte

efective ale activităţii de baza
902 = 923 58950 lei

decontări interne cheltuieli
privind producţia indirecte
obţinuta de producţie
16.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabileşte totalul cheltuielilor de administraţie care se

repartizează asupra celor 3 activităţi: de baza-auxiliara-comerciala-avand ca baza de repartizare
salariile directe
CGA 87080
K =----------------i----------*100=--------------------*100=19,351111
CGA b 450000
j
TOTALUL CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE-924

K=----------------------------------------------------------------------------*100
BAZA DE SALARII
repartizam cheltuielile
-revin cheltuielile generale de administraţie: 87080 lei
-la activitatea de baza:410 000*19,351111%=79.339 lei
-la activitatea auxiliara:18 000*19,351111%=3483 lei
-la activitatea comerciala:22 000*19,351111%=4257 lei
% = 924 87080 lei

cheltuieli generale
de administraţie
902 producţie 79339 lei

902 transport 3483 lei
902 desfacere 4257 lei
17.la sfarsitul perioadei de calculaţie se stabilesc şi se decontează cheltuielile de desfacere
902 = 925 17140 lei

decontări interne cheltuieli de
privind producţia desfacere
obţinuta
25
CAPITOLUL 3
PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR
3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe centre de costuri, sectoare, activităţi, produse se

realizează prin procedeul suplimentarii care se prezintă sub doua forme:
forma clasica şi forma cifrelor relative de structura.
3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII
Aceasta forma presupune parcurgerea următoarelor etape :

a) alegerea unei baze de repartizare comună ca natura dar diferită ca mărime de la un
obiect de calculaţie la altul;
b) calculul coeficientului de suplimentare conform relaţiei :
Chr
Ks = n
∑b j =1
j
unde Ks – coeficient de suplimentare; Chr – cheltuieli de repartizat; b – bază de repartizare; j-

obiectul de calculaţie; n- număr de obiecte de calculat
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculaţie astfel :
Cj = bj x kj
Cj – cota de cheltuieli de repartizat
Procedeul suplimentarii in forma clasica in funcţie de numărul şi caracterul coeficienţilor de
suplimentare calculaţi, prezintă următoarele variante:
3.1.1.1. Procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic
Se calculează un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei întregi

cheltuieli indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie.
Exemplu: O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse A, B şi C. In perioada de
gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma
de 4.320.000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori
sunt : la produsul A – 2.040.000 lei, la produsul B – 1.200.000 lei iar la produsul C – 1.560.000
lei.
Sa se determine cat sunt cheltuielile indirecte de productie pentru fiecare dintre cele trei
produse: A, B şi C.
Rezolvare:
a) Mărimea bazei de repartizare este consemnată in datele problemei.
b) Calculul coeficientului de suplimentare
26
Chr 4.320.000
Ks = = = 0.9
n 4.800.000
∑b j
j =1
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecărui produs:

Cj = bj x Kj
CA = 2040000 x 0.9 = 1.836000 lei
CB = 1200000 x 0.9 = 1.080.000 lei
CC = 1560000 x 0.9 = 1.404.000 lei
Total = 4.320.000 lei
Probleme propuse:
Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri privind repartizarea

cheltuielilor indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie:
1. O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse: A, B şi C. In perioada de
gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraţie in
suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori
sunt:
la produsul A = 206 lei; la produsul B = 80 lei; la produsul C = 134 lei.
2. O societate comercială desface trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune

exemplificata vânzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se
alege pentru repartizarea lor pe produse o bază ale cărei valori sunt:
3. O unitate cu activitate industrială fabrică trei produse: A, B şi C. În perioada de

gestiune exemplificată, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie în suma
de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de bază ale căror valori sunt:
la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.
3.1.1.2. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienţilor diferenţiaţi
La acest procedeu se calculează cate un coeficient de suplimentare, pentru fiecare fel de

cheltuiala in raport de un alt criteriu.
Exemplu 1: Intr-o întreprindere cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor pe secţii

se prezintă astfel :
- amortizarea clădirii monobloc a întreprinderii in care funcţionează cele 3 secţii:
S1 şi S2 şi S3 este in suma de 4560 lei.
- suprafaţa secţiilor respective este:
S1 : 6000 m2
S2 : 4000 m2
S3: 2000 m2
- energia electrica consumata in scopuri productive este de 1700 KW, la un pret de
2,4 lei/KW
- puterea motoarelor electrice ce acţionează maşinile este următoarea :
27
S1 : 560 kw
S2 : 460 kw
S3 : 180 kw Total : 1200 kw
Regimul de lucru al maşinilor este acelaşi.
Sa se repartizeze pe secţii cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu energia electrica

consumata şi sa se calculeze cat sunt costurile pentru fiecare sectie in parte.
Rezolvare :
Ks – amortizare şi Ks – energia electrica
Chr 4560 Chr 1700× 2,4
Ks = = = 0,380 Ks = = = 3,4
n
6000 + 4000 + 2000 n
560 + 460 + 180
∑b
j =1
j ∑b j
j =1
Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferente fiecarei sectii in parte:
C a1 = 6000 × 0,380 = 2280lei
C a 2 = 4000 × 0,380 = 1520lei
C a 3 = 2000 × 0,380 = 760lei
TOTAL....................4560lei
Calculul cheltuielilor cu energia electrica aferente fiecarei sectii in parte:
C el1 = 560 × 3,4 = 1904lei

C el 2 = 460 × 3,4 = 1564lei
C el 3 = 180 × 3,40 = 612lei
TOTAL....................4080lei
Costurile aferente fiecarei sectii in parte sunt:
C S1 = C a1 + C el1 = 2280 + 1904 = 4184lei
C 2 = C a 2 + C el 2 = 1520 + 1564 = 3084lei
C S 3 = C a 3 + C el 3 = 760 + 612 = 1372lei
Exemplu 2 : Sa se repartizeze următoarele cheltuieli indirecte de producţie pe obiecte de

calculaţie :
- cheltuieli cu spaţiul productiv : 979.130 lei
- energia electrica consumata in scopul de iluminat : 832.000 lei
- amortizarea clădirii monobloc a fabricii : 9.167.052 lei
- cheltuieli de încălzire cu aburi provenind de la sursa comuna : 1.120.000 lei
Criteriile de repartizare sunt următoarele :
Număr de corpuri de iluminat in S1 : 800 x 80 W = 64000; S2 : 780 x 120 W = 93600
Suprafaţa ocupata :
S1 : 26023 m2 ; S2 : 44803 m2
Salarii indirecte in :
S1 : 8800 lei ; S2 : 9400 lei;
Puterea instalata a motoarelor :
S1 : 8000 kw; S2 : 23200 kw;
Valoarea utilajului :
S1 : 21000 lei; S2 : 25400 lei
Numărul personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ :
S1 : 8 S2 : 11
28
Rezolvare :
Repartizarea cheltuielilor cu spaţiul productiv :
Chr 979130
Ks = n = = 13,8
26.023 + 44.803
∑ jb
j =1
C1 = 26023 x 13,8 = 359125,68 C2 = 44803 x 13.8 = 618273,12
Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica :

Chr 832000
Ks = = = 5,28
n 157600
∑b j
j =1
C1 = 64000 x 5,28 = 337920 C2 = 93600 x 5,28 = 494208
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea :

Chr 9167052
Ks = = = 129,43
n 70826
∑bj
j =1
C1 = 21000000 x 129,43 = 3368234,5 C2 = 25400000 x 129,43 = 5798774,6
Repartizarea cheltuielilor cu încălzire :

Chr 1120000
Ks = = = 158,13
n 70826
∑bj
j =1
C1 = 26023,6 x 158,13 = 4115111,8 C2 = 44802,4 x 158,13 = 7084603,5
Probleme propuse:
Folosind metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri:
1. Intr-o unitate, pentru stabilirea cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor

pe secţii, situaţia se prezintă astfel:
- amortizarea clădirii monobloc a întreprinderii in care funcţionează 2 secţii (I şi II) este
in suma de 2080 lei, iar suprafaţa secţiilor este: S I: 2400 m²; S II: 1600 m²;
- energia electrica consumata in scopuri motrice indicata de contorul unic este de 9600
KW, iar puterea instalata a motoarelor electrice care acţionează maşinile este: S I: 2680 KW; S
II: 2380 KW; S III: 960 KW; regimul de lucru al maşinilor este acelaşi
Sa se repartizeze cheltuielile cu amortizarea şi energia electrica consumata pe secţii.
2. a) Sa se repartizeze următoarele cheltuieli indirecte de producţie:
- cheltuieli cu spaţiul productiv: 17913 lei;
- amortizarea clădirii monobloc a fabricii: 3167 lei;
b) Bazele de repartizare sunt următoarele:
- număr corpuri de iluminat: S I: 100 x 120 W; S II: 200 x 200W
- suprafaţa ocupară de: S I: 1324 m²; S II: 2103 m²;
- valoarea utilajului in: S I: 2080 lei; S II: 2920 lei
29
3.1.1.4. Procedeul suplimentarii in varianta coeficienţilor selectivi.
Aceasta varianta a procedeului suplimentarii este folosita exclusiv pentru repartizarea

cheltuielilor indirecte de producţie pe purtători. Presupune pe lângă folosirea unor baze de
repartizare care diferă pe fiecare fel şi subgrupa de cheltuieli şi selectarea produselor asupra
cărora trebuie repartizate cheltuielile respective. Pentru soluţionarea acestei probleme se
calculează coeficienţi de suplimentare separaţi pentru fiecare dintre cele doua grupe de
cheltuieli indirecte de producţie.
Exemplu : Se presupune o unitate cu activitate industriala ce dispune de trei secţii in cadrul

cărora se fabrică trei produse A,B şi C al căror flux tehnologic este următorul :
Produsul A trece prin toate secţiile
Produsul B trece prin S1 şi S3
Produsul C trece prin S1 şi S2
Situaţia cheltuielilor indirecte de repartizat şi a bazelor de repartizare pe produse se prezintă
astfel :
Nr. Explicaţii S1 S2 S3 Total

Crt.
1. Chelt.indirecte de 514 436 319,20 1269,20
producţie din care :
1.1 - chelt. cu întreţinerea 304 196 169,20 669,20
si funct.utilajelor CIF
1.2 -chelt.generale de secţie 210 240 150 600
CGS
2. Mărimea absoluta a
bazei de repart.privind CIF 380 280 188
din care, pe produse:
- produsul A 120 150 104
- produsul B 180 - 84
- produsul C 80 130 -
3. Mărimea absoluta a bazei
de repart.a CGS : 440 600 250
- produsul A 190 254 134
- produsul B 134 - 116
Rezolvare : Calculul coeficienţilor de suplimentare selectivi .
Coeficient de Secţia 1 Secţia 2 Secţia 3

suplimentare
ChrCIFU 304 196 169,20
K sCIFU = n K sCIFU = = 0. 8 K sCIFU = = 0.7 K sCIFU = =
∑bj 380 280 188
j =1 = 0. 9
30
ChrCGS 210 240 150
K sCGS = n K sCGS = K sCGS = = 0.4 K sCGS = = 0. 3
∑bj 440 600 500
j =1 = 0.4772727
Calculul cotelor de cheltuieli indirecte de producţie ce revin pe produs
Explicaţii Secţia 1
bj Kj Cj = bj x kj
CIFU
Produs A 120 96
Produs B 180 0,8 144
Produs C 80 64
CGS
Produs A 190 89,30
Produs B 134 0,477272 62,98
Produs C 116 7 54,52
Cj = bj x kj
Explicaţii Secţia 2 Secţia 2 Secţia 2
bj kj Cj
CIFU
Produs A 150 105
Produs B - 0,7 -
Produs C 130 91
CGS
Produs A 254 101,60
Produs B - 0,4 -
Produs C 346 138,40
Explicaţii Secţia 3 Secţia 3 Secţia 3

bj kj Cj
CIFU
Produs A 104 93,60
Produs B 84 0,9 75,60
Produs C - -
CGS
Produs A 134 80,40
Produs B 116 0,6 69,60
Produs C - -
Probleme propuse:
Având in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri privind
repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe purtători:
31
Cazul 1. Într-o unitate cu activitate industrială, situaţia cheltuielilor indirecte de
producţie şi nivelul bazelor de repartizare corespunzătoare lor se prezintă astfel.

Crt.
1. Chelt. indirecte de 308,40 261,60 191,50 761,52
producţie din care:
- chelt.cu întreţinerea şi 182,40 117,60 103,52 401,52
funct. utilajelor
- chelt.gen.de sectie 126 141 150 360
bazei de repart. privind CIF
din care pe produse 228 168 112,80
- produsul A 72 90 62,40
- produsul B 108 - 50,40
de repart.a CGS : 252 3.60 150
- produsul A 102 152,40 80,40
- produsul B 80,40 - 69,60
- produsul C 69,60 207,60 -
Cazul 2. Intr-o unitate industriala situaţia cheltuielilor indirecte de producţie şi nivelul bazelor
de repartizare corespunzătoare se prezintă astfel:
Nr. Explicaţii SECTIA1 SECTIA 2 SECTIA 3 Total

Crt.
1. Chelt. indirecte de producţie 616,20 523,20 383,04 1523,04
din care:
- chelt.cu întreţinerea şi 235,20 203,04 803,04
funct. utilajelor 364,80
bazei de repart. privind CIF
- produsul A 144 180 124,80
- produsul B 216 - 100,80
de repart. a CGS : 504 720 300
- produsul A 204 304,80 160,80
- produsul B 160,8 - 139,20
- produsul C 139,20 415,20 -
Cazul 3. Intr-o unitate cu activitate industriala situaţia cheltuielilor indirecte de producţie şi

nivelul bazelor de repartizare corespunzătoare lor se prezintă astfel:
32
Crt.
1. Chelt. indirecte de 925,20 784,80 574,56 2284,56
producţie din care:
- chelt.cu întreţinerea 547,20 352,80 304,56 1204,56
şi funct. utilajelor
bazei de repart.
privind CIF 684 504 338,40
- produsul A 324 - 151,20
- produsul B 144 234 -
- produsul C
bazei de repart. a CGS 756 1080 450
: 306 457,20 241,20
- produsul A 241,20 - 208,80
- produsul B 208,80 622,80 -
- produsul C
3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII
Aceasta forma a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea următoarelor etape :

a) Calculul ponderii bazei de repartizare corespunzător fiecărui obiect de calculaţie faţă
de total bază, astfel :
bj b j × 100
Pj = Pj =
n n
∑ bj ∑ bj
j =1 j =1
sau
unde :
Pj – ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui obiect de calculaţie faţă de
total bază
b – marimea bazei de repartizare corespunzător obiectului de calculaţie
j – obiect de calculaţie asupra căruia repartizam cheltuielile
b) Procentele obţinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării

determinându-se cotele de cheltuieli indirecte de producţie ce revin fiecărui obiect
de calculaţie, astfel :
C j = P j × Chr
33
Exemplu : O unitate cu activitate industriala fabrică trei produse A,B,C. In perioada de gestiune
exemplificata obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma de 432
lei. Se alege repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori sunt la
Produsul A : 204 lei Produsul B : 120 lei Produsul C : 156 lei Total : 480 lei
bB 120 bC 156
PA =
bA
=
204
= 0.425 PB = n
= = 0.25 PC = n
= = 0.325
480
480
∑ bj
n
∑ bj
j =1
480
∑ bj
j =1 j =1
C A = 0,425 x 432 = 183,60

C B = 0.250 x 432 = 108
C C = 0,325 x 432 = 140,40
Total = 432 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus, să se rezolve următoarele cazuri privind repartizarea
cheltuielilor indirecte de producţie pe obiecte de calculaţie:
gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli generale de administraţie in
suma de 848 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculaţie o bază ale cărei valori
sunt:
2. O societate comerciala desface trei produse: A, B şi C. In perioada de gestiune

exemplificata vânzarea produselor a generat cheltuieli de desfacere in suma de 1864 lei. Se
alege pentru repartizarea lor pe produse o bază ale cărei valori sunt:

gestiune exemplificata, obţinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de producţie in suma
de 4592 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe produse de bază ale căror valori sunt:
la produsul A = 202,4lei; la produsul B = 1720 lei; la produsul C = 1936 lei.
3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE IN VARIABILE şi FIXE
Separarea cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe se realizează prin utilizarea

următoarelor procedee :
a) Procedeul celor mai mici pătrate
b) Procedeul punctelor de maxim şi minim
c) Procedeul analitic
3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE
Presupune parcurgerea următoarelor etape :

1)Calculul volumului mediu al producţiei pentru perioada luata in calcul :
34
n
∑ Qi
Q = i =1
n unde
_
Q – volumul mediu al producţiei
Q – volumul producţiei dintr-o perioada de gestiune
i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an )
n – numărul perioadelor de gestiune luate in calcul
2) Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul

n
∑ Chi
Ch = i =1
n
_
Ch – cheltuielile medii
Chi – cheltuielile dintre perioada de gestiune
i - perioada de gestiune ( luna, trimestru, an )
n – numărul perioadelor de gestiune luate in calcul
3) Calculul abaterii volumului producţiei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul faţă de
volumul mediu al producţiei
_
X t = Qt − Q
, unde
X – abaterea volumului producţiei faţă de volumul mediu al acesteia
4) Calculul abaterii cheltuielilor de producţie in fiecare perioada de gestiune luata in calcul faţă
de volumul mediu al cheltuielilor :
_
Yt = Cht − Ch
, unde
Y – abaterea cheltuielilor de producţie faţă de volumul mediu al acestora
5) Calculul cheltuielilor variabile unitare :

n
∑ ( X × Y )t
Cuv = t =1 unde :
n
∑ X t2
t =1
Cuv – cheltuieli variabile unitare

XY – produsul abaterii de producţie şi cheltuielilor
X2 – abatere pătratica a volumului de producţie
6) Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune :
Chvi = Cuv × Qi , unde :
35
Chv – cheltuieli variabile totale
7) Calculul cheltuielilor fixe :
Ch f = Cht − Chv
unde Chf – cheltuieli fixe;Cht – cheltuieli de producţie
8) Calculul cheltuielilor de producţie standard pentru o perioada de gestiune viitoare
Chs = Ch f + (Chuv × Qs ) unde

Chs – cheltuieli standard Qs – producţia standard
Exemplu: Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale

de producţie şi producţia obţinuta in semestrul 2 au avut următoarea evoluţie:
Luna Cantitatea produsa Cheltuieli indirecte de producţie

( kg ) ( lei )
Iulie 55800 918
August 54000 900
Septembrie 63900 999
Octombrie 72000 1080
Noiembrie 81000 1170
Decembrie 70200 1062
Sa se determine cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile pentru fiecare luna.

Rezolvare
E tapa I. Calculul volum ului m ediu al producţiei
n
∑Q i
55800 + 54000 + 63900 + 72000 + 81000 + 70200
Q= i =1
= = 66150
n 6
E tapa II. Calculul cheltuielilor m edii

n
∑ Ch i
918 + 900 + 999 + 1080 + 1170 + 1062
Ch = i =1
= = 1021,50
n 6
E tapa III şi IV . A baterea producţiei şi a cheltuielilor
A baterea val.prod. faţă A baterea chelt.prod. Produsul A baterea pătrata a

de producţia m edie X F aţă de prod.m edie Y abaterilor val.producţiei
XY X2
- 10350 - 103,50 107122500 + 10712250000
- 12150 - 121,50 147622500 + 14762250000
- 2250 - 22,50 5062500 + 506250000
+ 5850 + 58,50 34222500 + 3422250000
+ 14850 + 148,50 220522500 + 22052250000
+ 4050 + 40,50 16402500 + 1640250000
Total : 5309550 530955000
E tapa V . Calculul cheltuielilor variabile unitare:

36
n
∑(X ×Y ) t
53.095.500.000
Cuv = t =1
n
= = 0,01
53095,50
∑X
t =1
t
2
E tapa V I. D eterm inarea cheltuielile variabile pentru fiecare lună astfel:
Iulie : Ch v x Q iulie = 0,01 x 55800 = 558

A ugust : Ch v x Q august = 0,01 x 54000 = 540
Septem brie : Ch v x Q sept = 0,01 x 63900 = 639
Octom brie : Ch v x Q oct = 0,01 x 72000 = 720
N oiem brie : Ch v x Q nov = 0,01 x 81000 = 810
D ecem brie : Ch v x Q dec = 0,01 x 70200 = 702
E tapa V II. D eterm inarea cheltuielilor fixe :
Ch f = Ch totale – Ch v
Chf iulie = 918 – 558 = 360
Chf august = 900 – 540 = 360
Chf sept = 999-639=360
Chf oct= 1080-720 = 360
Chf noi= 1170-810=360
Chf dec= 1062-702=360
D at fiind caracterul lor im obil faţă de m odificările volum ului producţiei, cheltuielile fixe răm an aceleaşi in
oricare din perioadele de gestiune luate in calcul. D eci ele vor reprezenta in luna ianuarie a anului urm ător tot
3.60 lei.
E tapa V III. Calculul cheltuielilor indirecte de producţie standard:
Chs = Chf +(Chv x Qs) = 360 x (0,01 x 88.200) = 12.42 lei
Probleme propuse: Având in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri
privind separarea cheltuielilor de producţie in variabile şi fixe:
1. Intr-o întreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producţie

ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinuta, au avut următoarea
evoluţie:
Luna Valoarea producţiilor Cheltuieli indirecte de producţie

( kg ) ( lei )
Ianuarie 27.900 459
Februarie 27.000 450
Martie 32.000 500
Aprilie 36.000 540
Mai 40.500 585
Iunie 25.100 531
Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producţie ce vor fi ocazionate de producţia lunii

iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.
37
2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi
producţia vânduta au avut următoarea evoluţie:

( kg ) ( lei )
Ianuarie 83.700 1377
Martie 95.900 1500
Aprilie 108.000 1620
Mai 121.500 1755
Iunie 105.300 1593
Iulie 111.600 1656
August 108.000 1620
Septembrie 127.800 1818
Octombrie 144.000 1980
Noiembrie 162.000 2160
Decembrie 140.400 1944
Sa se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările

anului viitor, a cărui producţie vânduta va fi de 100..00 kg.
3. Pe bază datelor prezentate la cazul 2 sa se determine cheltuielile de desfacere ce vor

fi ocazionate de vânzările anului următor, in situaţiile pentru care se previzionează producţia ce
se va vinde astfel:
Perioada Volumul producţiilor

( kg )
-luna Ianuarie 9,00
-trimestrul I 28,50
-trimestrul II 31,50
-trimestrul III 36,00
-trimestrul IV 45,00
3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM şi MINIM
Etape:
Etapa 1. Calculul cheltuielilor variabile unitare, conform relaţiei:
Ch max − Ch min
Chuv = , unde
Q max − Q min
Ch max -
reprezintă cheltuielile maxime dintr-o perioada de gestiune luata in calcul
Chmin - reprezintă cheltuielile minime dintr-o perioada de gestiune
Qmax – producţia maxima dintr-o perioada de gestiune luata in calcul
Etapa 2.Calculul cheltuielilor fixe a unei perioade de gestiune oarecare

38
Chfi = Chi – ( Chuv x Qi )
Din datele prezentate in exemplul anterior sa se determine cheltuielile fixe şi cheltuielile

indirecte de producţie standard
1170 − 900
Chuv = = 0,01
81.000 − 54000
3. Calculul cheltuielilor fixe:

Chf iulie = 918 – (0,01 x 55800)=360
Chf august = 900 – (0,01 x 54000) = 360
Ch f septembrie = 999 – (0,01 x 63.900) = 360
Chf octom brie = 1080 – (0,01 x 72000) = 360
Chf noiem brie = 1170 – (0,01 x 81000 ) = 360
Ch f decem brie = 1062 – (0.01 x 70.200) = 360
4. Calculul cheltuielilor indirecte de producţie standard:
Ch s = Chf + (Chv x Qs) = 360 + (0,01 x 88.200) = 1242
Probleme propuse: Având in vedere metodologia de mai sus, sa se rezolve următoarele cazuri
privind separarea cheltuielilor de producţie in variabile şi fixe:
1. Intr-o întreprindere de activitate industriala, cheltuielile indirecte de producţie

ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinuta, au avut următoarea
evoluţie:

( kg ) ( lei )
Ianuarie 27.900 459
Martie 32.000 500
Aprilie 36.000 540
Mai 40.500 585
Iunie 25.100 531
Sa se calculeze cheltuielile indirecte de producţie ce vor fi ocazionate de producţia lunii

iulie a anului respectiv, care va fi de 44.100 ore.
2. Intr-o societate comerciala cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi

producţia vânduta au avut următoarea evoluţie:

( kg ) ( lei )
Ianuarie 83.700 1377
39
Martie 95.900 1500
Aprilie 108.000 1620
Mai 121.500 1755
Iunie 105.300 1593
Iulie 111.600 1656
August 108.000 1620
Septembrie 127.800 1818
Octombrie 144.000 1980
Noiembrie 162.000 2160
Decembrie 140.400 1944
Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările

anului viitor, a cărui producţie vânduta va fi de 100..00 kg.
3. Pe bază datelor prezentate la cazul 2 să se determine cheltuielile de desfacere ce vor

fi ocazionate de vânzările anului următor, în situaţiile pentru care se previzionează producţia ce
se va vinde astfel:
Perioada Volumul producţiilor

( kg )
-luna Ianuarie 9,00
-trimestrul I 28,50
-trimestrul II 31,50
-trimestrul III 36,00
-trimestrul IV 45,00
3.3. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE

FABRICATIE INTERDEPENDENTA
Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependenta este

necesara in cadrul unor unitati cu activitate industriala in care au loc livrări reciproce de
produse, lucrări şi servicii intre secţii sau ateliere pentru nevoile lor de producţie.
Calcularea costurilor de fabricaţie interdependenta se poate efectua folosind următoarele
procedee :
- procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs ffără a lua in considerare
prestaţiile reciproce – procedeu folosit mai ales la elaborarea antecalculatiilor ;
- procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost
prestabilit cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut(costul efectiv
din perioada precedenta) – procedeu ce se poate folosi numai in cazul secţiilor
sau atelierelor cu producţie omogena ;
- procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării )
- procedeul algebric.
3.3.1 METODA REITERĂRII
40
Procedeul reiterării presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
Etapa 1. Se determina mărimea rapoartelor dintre cantitătile de produse livrate celorlalte secţii
luate separat şi totalul producţiei fabricate de către secţia furnizoare astfel :
qj
kj =
Q
unde k – mărimea raportului dintre cantitatea de produse livrate unei secţii şi totalul
producţiei fabricate de secţia furnizoare; j – secţia primitoare; q – cantitatea de produse
livrate unei secţii; Q- cantitatea de produse fabricate de secţia furnizoare;
Etapa 2.Se determina costul prestaţiei primite astfel :
C j = k j × Ch f
unde c – costul prestaţiei primite
Ch f – cheltuieli iniţiale in cazul primei secţii furnizoare, iar in ceea ce priveşte secţia S2 şi
S3, la cheltuielile iniţiale se adaugă costul prestaţiei primite de la prima secţie S1,s.a.m.d.
Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formează costul prestaţiei livrate in
sistemul prestaţiilor reciproce ,continua pana in momentul in care rezultatele obţinute prin
inmulţire reprezintă valori mici, neglijabile.
De regulă numărul de runde de calcul este egal cu numărul de secţii din sistemul
prestaţiilor reciproce plus o runda pentru prima secţie ( cate secţii avem + inca una )
Etapa 3. Cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile secţiei furnizoare şi se adaugă
la cheltuielile secţiei primitoare.
Etapa 4. Calculul costului producţiei destinate celorlalte sectoare de activitate astfel :
Sfd j
Cj =
qas
C – costul producţiei; j – produsul; SFD – sold final debitor al costului de calculaţie; qas –
cantitatea de producţie livrata altor secţii
Exemplu : Să se calculeze costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependenta prin

procedeul reiterării in cazul unei întreprinderi in care funcţionează următoarele secţii auxiliare :
staţia de transformatori - ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC. Situaţia
cheltuielilor de producţie, a producţiei şi destinaţia acesteia se prezintă astfel :
Nr. Secţii Cheltuieli de Producţia Secţii consumatoare

Crt. Auxiliare Producţie obţinuta
Producat - lei - ST CT SC Alte secţii
.
1. ST 1800000 240000 kwh - 43200 24000 172800
2. CT 1200000 1200 t 48 - 108 1044
3. SC 480000 192000 mc 9600 153600 - 28800
E tapa 1. Calculul rapoartelor intre producţia livrata in cadrul prestaţiilor reciproce şi totalul producţiei
obţinuta pe secţii :
41
ST :
qj 43.200 qj 24.000
K CT = = = 0,18 K SC = = = 0,1
Q 240.000 Q 240.000
CT:
48 108
K ST = = 0,04 K SC = = 0,09
1200 1200
SC:
9.600 153.600
K ST = = 0,05 K CT = = 0,8
192.000 192.000
E tapa 2.Calculul
2 cotelor de cheltuieli aferente prestaţiilor reciproce.
E tapa 3. Înregistrarea cotelor de cheltuieli aferente prestaţiilor reciproce in fisele conturilor analitice
Conturile prestaţiilor analitice :
922 ST “Cheltuieli indirecte de 922 CT “Cheltuieli indirecte de 922 SC “Cheltuieli indirecte de

producţie” producţie” producţie”
D C D C D C
1.800.000a 324.000 1.200.000 a 60.960 480.000 a 39.858
60.960a 180.000 324.000a 137.160 180.000 a 637.728
18.147 26.235 3.455
39.858a 637.728a 137.160a
26.235a 10.081 18.147a 59.028 10.081a 55.288
3.455a 5.344 55288a 2.425 59.028a 421
2.969 5.456 6.740
2.425a 5344a 2.969a
512
421a 284 6740a 5.456a
512a 284a
1.933.355 541.339 2.247.760 291.266 .874.981 743.492
1.392.016 1.956.494 131.489
ST :
C CT = k CT x Ch T = 0,18 x 1800000 = 324000
C SC = k SC x Ch C = 0.10 x 1800000 = 180000
922 CT = 922 ST 324000

922 SC = 922 ST 180000
CT :
C ST = k ST x Ch C = 0,04 x (1200000 + 324000 ) = 60960
C SC = k SC x 1524000 = 0,09 x 1524000 = 137160
922 ST = 922 CT 60960

922 SC = 922 CT 137160
SC :
C ST = 0,05 x (480000 +180000+137160) = 39858
C CT = 0,8 x 797160 = 637728
42
922 ST = 922 SC 39858
922 CT = 922 SC 637728
Runda II
A tenţ
ten ţie ! Repetarea calculelor pe seam a cheltuielilor neluate in considerare in cadrul prim ei runde .
ST :
C CT = 0,18 x ( 60960 + 39858 ) = 18147
C SC = 0,10 x 100818 = 10082
922 CT = 922 ST 18147

922 SC = 922 ST 10082
CT :
C ST = 0,04 x ( 637728 + 18147 ) = 26235
C SC = 0,09 x 655875 = 59029
922 ST = 922 CT 26235

922 SC = 922 CT 59029
SC :
C ST = 0,05 x ( 10082 + 59029 ) = 3456
C CT = 0,8 x 69111 = 55289
922 ST = 922 SC 3456

922 CT = 922 SC 55289
Runda III
Se repeta calculele pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I – II
ST :
C CT = 0,18 x ( 26235 + 3456 ) = 5344
C SC = 0,10 x 29691 = 2969
922 CT = 922 ST 5344

922 SC = 922 ST 2969
CT :
C ST = 0,04 x ( 55289 + 5344 ) = 2425
C SC = 0,09 x 60633 = 5457
922 ST = 922 CT 2425

922 SC = 922 CT 5457
SC :
C ST = 0,05 x ( 2969 + 5457 ) = 421
C CT = 0,08 x 8426 = 6741
922 ST = 922 SC 421

922 CT = 922 SC 6741
Runda IV
Repetare calculelor pe seam a sum elor de cheltuieli neluate in considerare in cadrul rundelor I, II şi III
pentru prim a secţie din sistem ul prestaţiilor reciproce, astfel:
ST:
Cct = 0,18 x (2425 + 421) = 0,18 x 2847 = 512 lei
43
Csc = 0,1 x (2425 + 421) = 0,1 x 2847 = 285 lei
922 CT = 922 ST 512 lei

922 SC = 922 ST 285 lei
E tapa 4.
Calculul costului producţiei destinate altor sectoare de activitate
- in cazul staţiei de transform atori costul / kw h energie electrica livrat altor secţii va fi :
Sfd ST 1.392.016
C Kw = = = 8,055lei / kw
q as 172.800
- in cazul CT costul / tona livrata altor secţii va fi :
Sfd CT 1.956.494
C Kw = = = 1874,03lei / t
qas 1.044
- in cazul staţiei de captare a apei costul livrat altor secţii va fi :
Sfd SC 131.489
Cmc = = = 4,56lei / m 3
qas 28.800
Se cere: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri de decontare a
prestaţiilor reciproce (producţia de fabricaţie interdependenta) utilizând procedeul reitararii.
Să presupunem că într-o unitate cu activitate industrială în care funcţionează trei secţii

auxiliare ( staţia de transformatori – ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC),
situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei obţinute şi destinaţia acesteia, se prezintă ca în
următoarele tabele:
Nr. Secţii Cheltuieli de Productia Destinatia producţiei

Crt Auxiliare Producţie obtinuta
.
1. ST 5.400.000 720.000 kwh - 129.600 72000 518.400
2. CT 3.600.000 3.600 t 144 - 324 3.132
3. SC 1.440.000 576000 mc 28.800 460.800 - 86.400
Nr. Secţii Cheltuieli de Productia Secţii consumatoare

.
1. ST 7.200.000 960.000 kwh - 172.800 96000 691.200
2. CT 4.800.000 4.800 t 192 - 432 4.176
3. SC 1.920.000 768000 mc 38.400 614.400 - 115.200
44
Crt. Auxiliare Producţie obtinuta
Producat - lei - ST CT SC Alte
. secţii
1. ST 9.000.000 120.000 kwh - 216000 12.000 864000
2. CT 4.000.000 6000 t 240 - 540 5.220
3. SC 2.400.000 960.000 mc 48000 768000 - 144000
NOTA: Fiecare tabel reprezinta un caz distinct de rezolvat,corespunzator unei alte

perioade de gestiune.
3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC
Presupune calculul costului producţiei de fabricaţie interdependenta cu ajutorul unui sistem

de ecuaţii liniare astfel :
1.Se considera costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă a diferitelor secţii sau
ateliere ca o necunoscută şi se notează cu x, y, z, etc.
2.Se formează sistemul de ecuaţii pe bază următorului principiu: producţia fiecărei secţii
evaluata in funcţie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile iniţiale ale secţiei producătoare
la care se adaugă prestaţiile primite de la celelalte secţii evaluate in funcţie de costul lor unitar.
3.Se simplifica sistemul de ecuaţii astfel :

- se trec termenii necunoscuţi intr-o parte şi cei cunoscuţi de cealaltă parte;
- se aduce sistemul de ecuaţii la forma cea mai simplă şi se rezolvă prin orice
metodă cunoscută.
Exemplu : Să se calculeze costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă prin

procedeul algebric in cazul unei întreprinderi in care funcţionează următoarele secţii auxiliare :
staţia de transformatori - ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC. Situaţia
cheltuielilor de producţie, a producţiei şi destinaţia acesteia se prezintă astfel :
Nr. Secţii Cheltuieli de Producţia Secţii consumatoare

Crt. Auxiliare Producţie obţinuta
1. ST 1800000 240000 kwh - 43200 24000 172800
2. CT 1200000 1200 t 48 - 108 1044
3. SC 480000 192000 mc 9600 153600 - 28800
E tapa I. Se notează costul unitar al producţiei astfel x pentru energie electrica, y – aburi, z – apa potabile.
E tapa II. Se construieşte sistem ul de ecuaţii :
45
240000 x = 1800000 + 48 y + 9600 z

1200 y = 1200000 + 43200 x + 153600 z
192000 z = 480000 + 24000 x + 108 y

240000x – 48y – 9600z = 1800000 /: 48

- 43200x + 1200y – 153600z = 1200000 / : 1200
- 24000x – 108y + 192000z = 480000 / : 12
5000x – y 200z = 37500

- 36x + y – 128z = 1000
- 2000x – 9y + 16000z = 40000
4964x – 328z = 38500

- 2000x – 9y + 16000 z = 40000
- 324x + 9y – 1152z = 9000

- 2000x – 9y + 16000z = 40000
4964x – 328z = 38500

- 2324x + 14848z = 49000
2482x – 164z = 19250

- 1162x + 7424z = 24500
1241x – 82 z = 9625
- 581x + 3712z = 12250
9625 + 82 z
x=
1241
- 581 ( 9625 + 82z ) + ( 3712 x 1241 )z = 12250 x 1241
- 5592125 – 47642z + 4606592 z = 15202250
4558950 z = 20794375 ⇒ z = 4,56
9625 + 82 z 9625 + 82 ⋅ 4,56

x= , x= = 8, 05
1241 1241
- 36 x 8,05 + y – 128 x 4,56 = 1000
y = 1000 + 289,8 + 583,68 y = 1874,03
46
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele probleme
Să presupunem că într-o unitate cu activitate industrială în care funcţionează trei secţii auxiliare
( staţia de transformatori – ST; centrala termica – CT şi staţia de captare a apei – SC), situaţia
cheltuielilor de producţie, a producţiei obţinute şi destinaţia acesteia, se prezintă ca în
următoarele tabele:
Nr. Secţii Cheltuieli de Productia Destinatia producţiei

Producat. - lei - ST CT SC Alte secţii
1. ST 5.400.000 720.000 kwh - 129.600 72000 518.400
2. CT 3.600.000 3.600 t 144 - 324 3.132
3. SC 1.440.000 576000 mc 28.800 460.800 - 86.400

Producat. - lei - ST CT SC Alte secţii
1. ST 7.200.000 960.000 kwh - 172.800 96000 691.200
2. CT 4.800.000 4.800 t 192 - 432 4.176
3. SC 1.920.000 768000 mc 38.400 614.400 - 115.200

Crt. Auxiliare Producţie obtinuta
Producat. - lei - ST CT SC Alte
secţii
1. ST 9.000.000 120.000 - 216000 12.000 864000
kwh
2. CT 4.000.000 6000 t 240 - 540 5.220
3. SC 2.400.000 960.000 mc 48000 768000 - 144000
3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS
Se poate efectua folosind următoarele procedee :

1. Procedeul diviziunii simple;
2. Procedeul cantitativ;
3. Procedeul indicilor de echivalenţă;
4. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar de cel principal;
5. Procedeul deducerii valorii produselor secundare.
3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
47
- acest procedeu se aplica in cazul producţiei perfect omogene.
Costul unitar pe produs se calculează astfel :
n
_ ∑ Ch i
C= i =1
Adică suma cheltuielilor pe cantitate unde

_
C – costul unitar ; Ch – cheltuielile de produse pe articole; i – articol de calculaţie
Exemplu : Să se calculeze costul unitar pe produs ştiind că cheltuielile de producţie ale unei
perioade de gestiune sunt de 25650 lei iar cantitatea totala de produse obţinute este de 17100
kg.
25650
C= = 1,50lei / kg
17100
3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV
Se utilizează pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate care au valori de
intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale iar la unele dintre ele
nu se intrebuinteaza întreaga cantitate rezultatata.
Etapa 1. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretic produsa prin
diviziune simpla :
_ ∑ Ch i
C= i =1
m
∑q
j =1
j
unde: C – cost mediu unitar ; q – cantitatea fabricată din fiecare produs ; i – articol de
calculaţie ; j – felul produselor
Etapa 2. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi de
substanţa, pierderi tehnologice, reutilizari, astfel :
_
C× q f
Ce =
qu
Ce – cost unitar efectiv ; qf – cantitatea fabricată dintr-un produs ; qu – cantitatea utilizată

dintr-un produs
Exemplu : Se presupune că într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de

electroliza a clorurii de sodiu sunt de 22.550.000 lei iar producţia obţinuta este format din
500000 tone leşie soda caustică; 2000 tone hidrogen şi 400000 tone clor. Pe timpul depozitarii
intervin pierderi la cantitatile de hidrogen şi clor fabricate, fiind utilizate 1600 tone hidrogen şi
350000 tone clor.
48
Sa se calculeze costul unitar al fiecărui produs.
Rezolvare
_
22550000
C= = 25lei / t
9020000
- in cazul hidrogenului :
25 × 2000
Ce = = 31,25lei / t
1600
- in cazul clorului:
25 × 40000
C eCL = = 28,57lei / t
35000
D eci costul unitar pe tona de lesie de soda caustica este de 25 lei/t intrucat nu exista pierderi.
Se cere: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri privind

calculul costului efectiv unitar pe produs prin procedeul cantitativ.
Intr-o societate comerciala cu profil chimic cheltuielile ocazionate de obţinerea

producţiei şi cantitatile obţinute sunt următoarele:
Cazul 1.
Cheltuielile de producţie 9020 lei
Cantitatea fabricata:
- leşie de soda caustica 20 t
- hidrogen 3000 t
- clor 30 t
Cantitatea utilizata:
- hidrogen 1.600 t
- clor 30 t
Cazul 2.
Cheltuielile de producţie 804000 lei
- cocs 300.000 t
- gaz de cocs 221.600 t
- cocs 300.000 t
- gaz de cocs 181.280 t
Cazul 3.
Cheltuielile de producţie 8.240 lei
- hidrogen 3000 t
- clor 20 t
- hidrogen 2.800 t
49
- clor 15 t
3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ
– se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care :

- din acelaşi consum al factorilor fundamentali ai procesului de producţie se obţin produse
sau semifabricate diferite ;
- acelaşi material se prelucrează in diferite produse cu un consum diferit de forţă de muncă
- toate produsele obţinute simultan sau cel puţin majoritatea din ele ( doua din trei) sa fie
considerare produse principale.
Indicii de echivalenţă sunt de mai multe feluri:

a) după modul de calcul avem indici de echivalenţă calculaţi ca raport direct sau indici de
echivalenţă calculaţi ca raport invers ;
b) după numărul parametrilor care stau la bază calculării lor avem indici de echivalenţă
simpli, complecşi sau agregaţi.
În activitatea practică se aplică indicii de echivalenţă simpli şi complecşi.
Aplicarea procedeului indicilor de echivalenţă presupune parcurgerea următoarele etape:
Etapa 1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta, precum
şi a produsului care serveşte drept bază de comparaţie:
- la indicii de echivalenta calculaţi ca raport direct se ia drept bază de comparaţie oricare din
cele “n” produse fabricate;
- la indicii de echivalenta calculaţi ca raport invers se ia drept bază de comparaţie produsul cu
mărimea parametrului cea mai mica.
Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenţă .
Indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct :

pj
kj =
pb
Indici de echivalenta complecşi calculaţi ca raport direct :
p j × p1j × p 2j × ... × p nj
kj =
pb × pb1 × pb2 × ... × pbn
Indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport invers :

p
kj = b
pj
Indici de echivalenta complecşi calculaţi ca raport invers :
pb × pb1 × pb2 × ... × pbn

kj =
p j × p1j × p 2j × ... × p nj
In care :
50
kj – indice de echivalenţă corespunzător unui produs j
pj – mărimea parametrului corespunzător produsului pentru care se calculează indicele de
echivalenta
pb – mărimea parametrului corespunzător produsului ales drept bază de comparaţie.
Etapa 3 . Echivalarea calculatori a producţiei fabricate prin transformarea ei in unitati de

măsura convenţionale :
n
Qc = ∑ (q × k ) j
j =1
Qc – cantitatea totală de produse exprimată în unităţi convenţionale; q – cantitatea dintr-un

produs exprimată în unităţi de măsura fizice; k – indice de echivalenţă corespunzator unui
produs; j – felul sau numărul produselor
Etapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenţională :
∑ Ch i
Cuc = i =1
Qc
Unde
Cuc – costul unei unitati convenţionale de produs; Ch – cheltuieli de producţie pe
articole de calculaţie, i – articol de calculaţie
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizică de produs
qucj × Cuc
Cj =
qj
in care Cuc – cost unitar pe produs; j – felul produselor ; quc - cantitatea de

produs exprimata in unitati fizice
Exemplu cu indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct
Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantitati

de produse A = 70000 bucati, B= 140000 bucati, C=175000 bucati sunt in suma de 17640000 lei.
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea produselor care în
cazul produsului A =16 cm, B=20 cm, C=28 cm. Să se calculeze costul pe bucată din fiecare
produs A, B si C.
Rezolvare :
E tapa 1. – se poate lua ca bază de com paraţie oricare din cele trei produse.
A legem produsul B .
E tapa 2. – calculul indicilor de echivalenţă:
51
pb
kj =
pj
p A 16 pB 20 pC 28
kA = = = 0,8 kB = = =1 kC = = = 1,40
pB 20 pB 20 pB 20
E tapa 3. E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area in unitati de m ăsura convenţionale
:
n
Qc = ∑ (q × k ) j
j =1
Q C = ( 70000 x 0,8 ) + ( 140000 x 1 ) + (175000 x 1,4 ) = 56000 + 140000 + 245000 = 441000 total cantitate
in unitati convenţionale.
E tapa 4. Calculul costurilor pe unitatea convenţionala :

n
∑ Ch i
17 .640 .000
C uc = i =1
= = 40 lei
Qc 441 .000
E tapa 5.Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
qucj × Cuc
Cj =
qj
56.000 × 40 140.000 × 40 245.000 × 40
CA = = 32lei CB = = 40lei CC = = 56lei
70.000 140.000 175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri

privind calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenţă simpli
calculaţi ca raport direct.
Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile fabricate
şi parametrii utilizaţi, sunt:
Cazul 1.
Cheltuielile de producţie: 503.920 lei;
Cantitatea fabricata: - produsul A: 96.000 buc; produsul B: 92.000 buc; produsul C:
90.000 buc
Lungimea produselor: produsul A: 48 cm; produsul B: 60 cm; produsul C: 84 cm
Cazul 2.
Cheltuielile de producţie: 311.680 lei
Cantitatea fabricata: produsul A: 40.000 buc; produsul B: 68.000 buc; produsul C:
10.000 buc
Cazul 3.
Cheltuielile de producţie: 441.120 lei
52
Cantitatea fabricata: produsul A: 60.000 buc; produsul B: 120.000 buc; produsul C:
400.000 buc
Indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct
Exemplu : Se presupune că intr-o unitate cheltuielile generate de obţinerea următoarelor

cantităţi de produse A=12500 tone, B= 7500 tone, C= 5000 tone sunt în suma de 60.060.000
lei. Cei doi parametri aleşi pentru determinarea indicilor de echivalenţă prezintă următoarele
valori :
In cazul produsului A : p1 = 6250 iar p2 = 2,7
Produsului B : p1 = 5000 p2 = 11,25
Produs C : p1 = 3250 p2 =9,75
Sa se calculeze costul pe tona pentru fiecare produs A, B si C.
Rezolvare :
E tapa 1. A legem ca bază de com paraţie produsul B
E tapa 2.Calculul indicilor de echivalenţă :
p j × p1j × p 2j × ... × p nj
kj =
pb × pb1 × pb2 × ... × pbn
6.250 × 2,7 5000 × 11,25 3250 × 9,75

kA = = 0,30 kB = =1 kC = = 0,56
5000 × 11,25 5000 × 11,25 5000 × 11,25
E tapa 3.E chivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transform area ei în unităţi de m ăsură
convenţionale :
n
Qc = ∑ (q × k ) j = ( 12500 × 0,3 ) + ( 7500 × 1 ) + ( 5000 × 0,56 ) = 3750 + 7500 + 2800 = 14050
j =1
E tapa 4.Calculul costurilor pe unitatea convenţionala :

n
∑ Ch
i =1
i
60.060.000
C uc = = = 4274,73lei
Qc 14.050
E tapa 5.Calculul costurilor pe unitatea fizică de produs :
qucj × Cuc
Cj =
qj
(12500 × 0,3) × 4272,73 3750 × 4274,73

CA = = = 1282,41lei
12500 12.500
7.500 × 4274,73
CB = = 4274,73lei
12.500
53
(5000 × 0,56) × 4272,73 2.800 × 4274,73
CC = = = 2.393,84lei
5000 5.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus să se rezolve următoarele cazuri privind
calculul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenţă complecşi, calculaţi
ca raport direct.
Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile fabricate şi

parametrii utilizaţi sunt:
Cazul 1.
Cantitatea fabricată:
- produsul A: 70.000 t
- produsul B: 40.000 t
- produsul C: 20.000 t
Parametrii utilizaţi:
- produsul A: p=8; p’=2
- produsul B: p=6; p’=3
- produsul C: p=12; p’=5
Cazul 2.
- produsul A: p = 5000; p’ = 10
- produsul B: p = 4000; p’ = 9
- produsul C: p = 3000; p’ = 7
Cazul 3.
- produsul A: p = 500; p’ = 13
- produsul B: p = 800; p’ = 112
- produsul C: p = 700; p’ = 97
Procedeul cifrelor de echivalenţă în mărime absolută
Metodologia pentru calculul costului pe unitate de produs in cadrul cifrelor de

echivalenţă în mărimi absolute este aceeaşi cu cea utilizată la indici de echivalenţă.
54
Etapele sunt :
1.Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transformarea ei in unitati de măsura
convenţionale ;
2.Calculul costului pe unitatea convenţionala;
3.Calculul costului pe unitatea fizica de produs.
Exemplu : Într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea producţiei, cantităţile

fabricate şi parametri utilizaţi sunt : A= 70000 bucati, B=140000 bucati, C= 175000 bucăţi.
Cheltuielile de producţie : 17.640.000 lei, parametrul utilizat este lungimea produselor astfel
pentru produsul A 16 cm, B 20 cm, C 28 cm.
Să se calculeze costul pe unitatea de produs finit .
Rezolvare :
E tapa 1. E chivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transform area ei in unitati de m ăsura
convenţionale :
n
Qc = ∑ (q × p ) j
j =1
Q C = ( 70000 x 16 ) + ( 140000 x 20 ) + ( 175000 x 28 ) = 8820000
E tapa 2.Calculul costului pe unitatea convenţională de produs :

n
∑ Ch
i =1
i
17.640.000
C uc = = = 2, lei
Qc 8.820.000
E tapa 3.Calculul costului pe unitatea fizică de produs :
qucj × Cuc
Cj =
qj
1.120.000 × 2 2.800.000 × 2 4.920.000 × 2
CA = = 32lei CB = = 40lei CC = = 56lei
70.000 140.000 175.000
Probleme propuse: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve cazurile 1,2 şi 3 prezentate la
indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport direct utilizând cifre de echivalenta absolute.
Indici de echivalenta calculaţi ca raport invers
Exemplu :
Sa se calculeze costul unitar ştiind că, cheltuielile totale 19.550.000 lei din care cheltuieli de
prelucrare 14.200.000 lei, cheltuieli materiale 5.350.000 lei. Producţia fabricata : produsul A =
12000 kg, B = 28000 kg, C = 45000 kg. Parametrul utilizat : fineţea firelor pentru produsul A =
5,5 txt ; B = 22 txt ; C =11 txt.
55
Rezolvare :
Etapa 1. Alegerea parametrilor. Alegem ca bază de comparaţie produsul A pentru ca are

mărimea parametrului cea mai mica .
Etapa 2. Calculul indicilor de echivalenta :
pb
kj =
pj
5,5 5,5 5,5

kA = =1 kB = = 0,25 kC = = 0,5
5,5 22 11
Etapa 3. Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate prin transformarea in unitati de măsura

convenţionale :
n
Qc = ∑ (q × p ) j
j =1
QC = ( 12000 x 1 ) + ( 28000 x 0,25 ) + ( 45000 x 0,5 ) = 41500
Etapa 4.Calculul costului pe unitatea convenţionala :
Pentru cheltuieli de prelucrare :

n
∑ Ch i
14.200.000
Cuc = i =1
= = 342lei
Qc 41.500
pentru cheltuieli materiale :
∑ Ch i
5.350.000
Cuc = i =1
= = 129lei
Qc 41.500
Etapa 5. Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
Pentru cheltuieli de prelucrare
qucj × Cuc
Cj =
qj
12.000 ×1× 342 28.000 × 0.25 × 342

CA = = 342 CB = = 86
12.000 28.000
45.000 × 0.5 × 342
CC = = 171
45.000
56
Chm 5.350.000
C uc = = = 63lei
Qc 12.000 + 28.000 + 45.000
Costul fizic total pe unitatea de produs va fi :
CA = 63 + 342 = 405 lei
CB = 63 + 86 = 149 lei
CC = 63 + 171 = 234 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul pe
unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta, calculaţi ca raport invers,
potrivit datelor de mai jos:
Cazul 1.
Cheltuieli totale 293.250
din care:
- cheltuieli de prelucrare 213.000
- cheltuieli materiale 80.250
Producţia fabricata:
- produsul A 18000
- produsul B 42000
- produsul C 67.500
- produsul A 11 tex
- produsul B 44 tex
- produsul C 22 tex
Indicii de echivalenta se calculează in funcţie de fineţea firelor.
Cazul 2.
din care:
Producţia fabricata
- produsul A 24.000 kg
- produsul B 56.000 kg
- produsul C 90.000 kg
Parametrii utilizaţi
- produsul A 44 tex
- produsul B 176 tex
- produsul C 88 tex
Indicii de echivalenta se calculează in funcţie de fineţea firelor.
Cazul 3.
57
din care:
Parametrii utilizaţi
- produsul A 5,50 tex
- produsul B 22 tex
- produsul C 11 tex
Indicii de echivalenţă se calculează in funcţie de fineţea firelor.
Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenţă
Cheltuielile de producţie şi desfacere se pot repartiza utilizând mai multe serii de indici .
Indicii cuprinşi intr-o serie pot fi diferiţi atât după conţinutul lor cat şi după modul de calcul.
Metodologia de repartizare este cunoscuta de mai sus.
Costul pe unitatea de produs se calculează în final însumând diferitele cote de cheltuieli
unitare determinate pe articole de calculaţie, grupe de cheltuieli cu ajutorul seriilor de indici de
echivalenta.
Exemplu : Sa se calculeze costul unitar al producţiei fabricate de o întreprindere intr-o perioada

de gestiune prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculaţi ca raport
direct având in vedere următoarele date :
Capacitate Serii de indici Cheltuieli de producţie

Denum. Fabricăta
produs ( kg ) fctie.de fctie.de Mat.prime Prelucrare Total
greutate lungime materiale
A 20000 30 25
B 50000 15 35
C 35000 11,25 60
TOTAL - - - 9.500.00 11.902.500 21.402.500
Valoarea consumului de materii prime şi materiale se repartizează in raport de prima serie de

indici iar cheltuielile de prelucrare se repartizează in raport cu cea de-a doua serie de indici (
lungimea produselor ).
Rezolvare:
I. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs :
kA = 30 ; k B = 15 ; kC = 11,25
58
Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de măsura
convenţionale :
n
Qc = ∑ (q × k ) j
j =1
Qc = ( 20000 x 30 ) + ( 50000 x 15 ) + ( 35000 x 11,25 ) = 1743750
Calculul costului pe unitatea convenţionala :
∑ Ch i
9500000
Cuc = i =1
= = 5,44
Qc 1743750
Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
20000 × 30 × 5,44
CA = = 163,2
20000
50000 × 15 × 5,44
CB = = 81,6
50000
35000 × 11,25 × 5,44

CC = = 61,2
35000
II. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs :
kA = 25 ; kB = 35 ; kC = 60
Echivalarea calculatorie a produselor fabricate prin transformarea in unitati de măsura

convenţionale
QC = ( 20000 x 25 ) + ( 50000 x 35 ) + ( 35000 x 60 ) = 500000+1750000+2100000 = 4350000
Calculul costului pe unitatea convenţionala :
∑ Ch
i =1
i
11.902.500
C uc = = = 2,73
Qc 4.350.000
Calculul costului pe unitatea fizica de produs :
20.000 × 25 × 2.73 50.000 × 35 × 2.73 35.000 × 60 × 2.73

CA = = 68.25 C B = = 95.55 CC = = 163.8
20.000 50.000 35.000
III. Costul total fizic pe unitatea de produs va fi :
CtA = 68,25 + 163,2 = 231,45 lei
CtB = 95,55 + 81,6 = 177,15 lei

59
CtC = 61,2 + 163,8 = 225 lei
Se cere: Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve următoarele cazuri privind calculul
costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta.
Cazul 1.
Cheltuieli totale 13.912.500
din care:
- cheltuieli de prelucrare 8.951.500
- produsul A 30.000
- produsul B 75.000
- produsul C 50.000
Serii de indici:
- pentru cheltuieli materiale KA = 20; KB = 10; KC = 11
- pentru cheltuieli de prelucrare KA = 25; KB = 30; KC = 50
Cazul 2
din care:
- cheltuieli materiale 6.935.000
- restul cheltuielilor de producţie 8.925.000
Serii de indici:
- pentru cheltuielile materiale KA = 40; KB = 25; KC = 20
- pentru restul cheltuielilor de producţie KA = 30; KB = 50; KC = 60
Cazul 3
din care:
- cheltuieli materiale 10.400.00
- cheltuieli cu manopera 13.415.000
Producţie fabricata:
Serii de indici:
- pentru cheltuielile materiale KA = 60; KB = 35; KC = 25
- pentru cheltuielile cu manopera KA = 55; KB = 70; KC = 150
60
3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL
Se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obţin din procesul
de producţie un produs principal şi un produs care se considera secundar.
Etapa 1. Se transforma producţia secundara in producţie principala. Astfel, întreaga producţie

devine teoretic produs principal.
qs
qsp =
E
Unde:
qsp
= cantitatea de produs secundar transformata in produs principal;
qs = cantitatea de produs secundar;
E = relaţia de echivalenta.
Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal:

Q pt = Q p + qsp '
Unde:
Q pt
= cantitatea teoretica de produs principal;
Qp
= cantitatea de produs principal.
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal

n
C
∑ C hi
= i =1
Q pt Q pt
Unde:
C
= costul unitar al produsului principal teoretic
Q pt
C h = cheltuielile de producþie pe articole de calculatie
I = numărul articolelor de calculaţie.
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

C
C hqs = qsp ×
Q pt
Unde:
C hqs = cheltuielile produsului secundar.
Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal

n
C hQp = ∑ Chi − Chqs
i =1
Unde:
C hQp = cheltuieli le produsului principal
Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal
ChQp
CQp =
Qp
61
Unde:
CQp = costul unitar al produsului principal
Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar

Chqs
Cqs =
qs
Unde:
Cqs = costul unitar al produsului secundar
Exemplu: O sonda petroliera produce 100.000 t titei şi 6.000.000 m³ gaze de sonda.

Cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse sunt in suma de 80.710.000 lei.
Producţia de gaze de sonda, considerat produs secundar, se echivalează cu producţia de titei,
considerat produs principal, după relaţia:
1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei
Sa se calculeze costul unitar al produsului principal şi al celui secundar.
Rezolvare:
Etapa 1. Se transforma producţia secundara in producţie teoretica principala:
qs 6.000.000
qsp = = = 6000 tone titei
E 1000
Etapa 2. Calculul cantitatii teoretice de produs principal:

Qpt = Qp + qsp = 100000 + 6000 = 106000 tone titei
Etapa 3. Calculul costului pe unitatea teoretica de produs principal:
n
∑ Chi
i=1 80.710.000
C/Qpt = = = 761,41 lei/tona
Qpt 106000
Etapa 4. Calculul cheltuielilor aferente produsului secundar:

Ch qs = qsp x C/Qpt = 6000 x 761,42 = 4.568.460
Etapa 5. Calculul cheltuielilor aferente produsului principal:

n
ChQp = ∑ Chi – Chqs = 80.710.000 – 4.568.500 = 76.141.540 lei
i=1
Etapa 6. Calculul costului pe unitatea de produs principal:

ChQp 76.141.540
CQp = = = 761,41 lei/tona
Qp 100.000
Etapa 7. Calculul costului pe unitatea de produs secundar:

Chqs 4.568.540
Cqs = = = 0.761 lei/m³
qs 6.000.000
62
costului pe unitatea fizica de produs utilizând procedeul echivalării cantitative a produsului
secundar cu produsul principal:
Cazul 1.
Cheltuielile totale 13.912.500
Producţia obţinuta:
- titei (produs principal) 7000 t
- gaze de sonda (produs secundar) 900.0000 m³
Relaţia de echivalenta: 1000 m³ gaze de sonda = 1 tona de titei
Cazul2
- titei (produs principal) 20.000 t
- gaze de sonda (produs secundar) 1.000.000 m³
Cazul 3
- titei (produs principal) 30.000 t
- gaze de sonda (produs secundar) 1.500.000 m³
3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI,

PROCEDEUL VALORII RAMASE)
Se utilizează pentru determinarea costului unitar pe produs in întreprinderile care obţin din
procesul de producţie concomitent un produs principal şi unul sau mai multe produse
secundare şi nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte.
Costul unitar al produsului principal se calculează conform relaţiei:
n m
∑ Chi − ∑ (qs × p) j
i =1 j =1
CQ =
Q
Unde: C = costul unitar;

Q = cantitatea de produs principal;
Ch = mărimea absoluta a cheltuielilor cuprinse intr-un articol de calculaţie;
i = articolele de calculaţie;
qs = cantitatea de produs secundar;
p = preţul produsului secundar;
j = felul produselor secundare;
In cadrul acestui procedeu o atenţie deosebita se acorda evaluării cantitatii producţiei

secundare. Relaţia de calcul este:
m
∑ (q
j =1
s × p ) j = (qsu × p ) + (qsl × p − Chs )
Unde: qsu = cantitatea produsului secundar utilizata in interiorul unităţii;

63
qsl = cantitatea produsului secundar livrata terţilor;
p = preţul produsului secundar;
Chs = cheltuieli suplimentare aferente producţiei secundare livrata terţilor.
Exemplu:
Sa se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor de mai jos:
Cheltuieli totale 46210 lei

-produs principal 1000 tone
-produs secundar 300 tone
Destinaţia producţiei secundare:
-consumata in întreprindere 100 tone
-livrata terţilor 200 tone
Preţul de valorificare al producţiei secundare 3 lei/tona
Cheltuieli suplimentare pentru 150 lei
producţia secundara livrata terţilor
Rezolvare:
n m
∑ Ch − ∑ (q
i =1
i
j =1
s × p) j
CQ =
Q
∑ (q
j =1
s × p ) j = (qsu × p ) + (qsl × p − Chs )
= (100 x 3 ) + (200 x 3 – 150 ) = 750 lei
46210 – 750
CQ = = 45,46 lei/tona
1000
Procedând astfel, nu se asigura cunoaşterea structurii costului privind produsul principal şi nici
al celui secundar. Pentru a se asigura o asemenea structura se defalca totalul cheltuielilor de
mai sus pe articole de calculaţie şi se parcurg următoarele etape:
Etapa 1. Calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producţie,

conform relaţiei:
m
∑ (q
j =1
s × p) j
Gqsj = n
∑ Ch
i =1
i
:
G = ponderea valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de producţie;
Etapa 2. Calculul cheltuielilor producţiei secundare pe articole de calculaţie, conform relaţiei:

64
n
Chqs = ∑ Chi x Gqs’
i=1
Unde:
Ch = cheltuielile producţiei secundare.
Etapa 3. Calculul cheltuielilor producţiei principale pe articole de calculaţie, conform relaţiei:

n
ChQp = ∑ (Ch – Chqs)I
i=1
Exemplu:
Totalul cheltuielilor de producţie menţionat mai sus, in suma de 46210 lei, defalcat pe
articole de calculaţie se prezintă astfel:
1. Materii prime şi materiale directe 26 000

2. Salarii directe 10 000
3. CAS şi protecţia sociala aferenta 2610
salariilor directe
4. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea 3 000
utilajelor
5. Cheltuieli generale ale secţiei 1 000
6. Cheltuieli generale ale întreprinderii 3.600
Rezolvare:
Calculul costului unitar al produsului principal pe articole de calculaţie:
Denumirea Cheltuieli Ponderea Cheltuielil Cheltuielile Canti- Cost

articolelor de totale valorii e producţiei tatea unitar
calculaţie prod. producţiei principale de (CiQp)
secundare secundare (Chiqp) produ
(Gqs) ( Chiqs) s
princi
pal
(Q)
Materii prime şi 26 000 0,016230 422,16 25577,84 1000 25,58
materiale directe.
Salarii directe 10 000 0,016230 162,30 9837,70 1000 9,84
CAS şi protectie 2670 0,016230 42,198 2567,80 1000 2,57
sociala aferente
salariilor directe
Cheltuieli cu 3 000 0,016230 48,69 2951,31 1000 2,95
întreţinerea şi
funcţionarea
utilajelor
65
Cheltuieli generale 1 000 0,016230 16,22 983,78 1000 0,98
ale secţiei
Cheltuieli generale 3600 0,016230 58,428 3541,57 1000 3,54
ale unităţii
TOTAL 46210 - 750 45460 1000 45,46
Daca dintr-un proces de fabricaţie se obţin: un produs principal şi mai multe produse
secundare, structura costurilor se stabileşte după o metodologie similara, separând din total
mai întâi cheltuielile privind toate produsele secundare şi apoi delimitarea acestora pe produs
in funcţie de ponderea valorii fiecăruia faţă de valoarea totala a produselor secundare.
costului unitar al produsului principal pe articole de calculaţie utilizând procedeul deducerii
valorii produselor secundare:
Cazul 1.
Cheltuielile de producţie
1. Materii prime şi materiale directe 3060 lei
2. Salarii directe 1600 lei
3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 468 lei
4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 425 lei
5. Cheltuielile generale ale secţiei 198,10 lei
6. Cheltuielile generale ale întreprinderii 381,50 lei
A = 800 tone produs principal
B = 300 tone produs secundar din care 100 tone se consuma in întreprindere şi 200 tone
se livrează terţilor. Preţul de valorificare 2,4 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru producţia
secundara livrata terţilor sunt in suma de 125 lei.
Cazul 2.
1. Materii prime şi materiale directe 4340 lei
2. Salarii directe 1900 lei
3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 452 lei
4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 637,50 lei
se livrează terţilor. Preţul de valorificare 3,30 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru
producţia secundara livrata terţilor sunt in suma de 2.40 lei.
Cazul 3.
1. Materii prime şi materiale directe 65.10 lei
2. Salarii directe 33.50 lei
3. CAS şi protecţie sociala aferenta salariilor directe 8.78 lei
4. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 706,25 lei
66
se livrează terţilor. Preţul de valorificare 4,75 lei/tona. Cheltuielile de desfacere pentru
producţia secundara livrata terţilor sunt in suma de 585 lei.
BIBLIOGRAFIE
Ristea, M şi colectiv Contabilitatea întreprinderii, vol. I , Editura Mărgăritar, Bucureşti,

1997
Ristea, M Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I, editura C.E.C.C.A.R,
Bucureşti, 1995
Ristea, M şi colectiv Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.II, editura C.E.C.C.A.R,
Bucureşti, 1996
Ristea, M Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2000
Ristea M., Dima M. Contabilitatea societăţilor comerciale, Bucureşti, Editura Universitară,
2002
Ristea M Normalizarea Contabilităţii, Ed. Economica, Bucuresti. 2002
Octavian Bojian Contabilitatea intreprinderilor. Contabilitate financiara. Contabilitate
de gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Gheorghe Cârstea Calculatia costurilor, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1980
Oprea Calin Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
1985
Standardele Internaţionale de contabilitate , Ed Economică, Bucureşti,
2001
Pop, A.. Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele
Contabile Europene şi standardele Internaţionale de Contabilitate ,
Editura. Intelcredo Deva, 2002
Feleagă, N., Malciu, L. Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002
Feleagă, N Sisteme contabile comparate – Normele contabile internationale, Ed.
Economica, Bucuresti 2000,
Feleagă, N., Ionascu, Tratat de Contabilitate, vol. I şi II, Ed. Economica, Bucuresti 1998,
I.
Dutescu, A. Ghid privind intelegera şi aplicarea Standardelor Internationale de
Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucuresti 2002,
Cristea ,H. Contabilitatea şi Calculatiile in conducerea intreprinderii, Ed. CECCAR,
Bucuresti. 2003
67
Pântea, P. Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele CEE, Ed.
Intelcredo, Deva 2003
*** Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicata,cu modificarile şi
completarile ulterioare
*** Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica 2002,
*** Legea nr. 571/23.12.2003 privind Codul fiscal cu modificările si
completările ulterioare
Reviste de 2010-2012: Adevarul Economic; Finante, Credit, Contabilitate;
specialitate Economistul; Tribuna Economica; Contabilitatea, Expertiza şi Auditul
Afacerilor.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL, OBIECTIVELE ŞI METODA ............................................................... 2

CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ................................................................................................... 2
1.1. NOTIUNEA şi SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR şi CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE .. 2
1.2. CLASIFICAREA PRODUCŢIEI şi IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE
GESTIUNE................................................................................................................................ 2
1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE................................................................. 3
1.4 PRINCIPIILE CALCULAŢIEI COSTURILOR. ............................................................................ 5
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE şi A CALCULAŢIEI COSTURILOR...... 7
2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA. ................. 7
2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE şi CALCULATIA
COSTURILOR DE PRODUCŢIE................................................................................................... 9
2.3 METODE DE CONTABILITATE DE GESTIUNE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR.................... 11
2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ................................................. 11
2.3.2 METODA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PE COMENZI . Error! Bookmark not defined.
2.3.3 METODA STANDARD-COST...................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.4 METODA TARIF-ORA-MASINA ....................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.5 . METODA G.P. ............................................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.6. METODA NORMATIVĂ .................................................. Error! Bookmark not defined.
2.3.7 METODA COSTURILOR DIRECTE..................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................... 26
PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ............................................................................... 26
3.1 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE. ............................................ 26
3.1.1 FORMA CLASICA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII .................................................. 26
3.1.2 FORMA CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA A PROCEDEULUI SUPLIMENTARII ....... 33
3.2. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE IN VARIABILE şi FIXE ...... 34
3.2.1.PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE .................................................................... 34
3.2.2. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM şi MINIM ....................................................... 38
68
3.3. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULAŢIE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCTIA DE
FABRICATIE INTERDEPENDENTA ........................................................................................... 40
3.3.1 METODA REITERĂRII ................................................................................................ 40
3.3.2 PROCEDEUL ALGEBRIC .............................................................................................. 45
3. 4. PROCEDEE DE EVALUARE şi CALCULARE A COSTURILOR PE UNITATEA DE PRODUS ..... 47
3.4.1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE ............................................................................... 47
3.4.2. PROCEDEUL CANTITATIV ......................................................................................... 48
3.4.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ................................................................ 50
3.4.4. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL.......................................................................................................................... 61
3.4.5. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE (PROCEDEUL RESTULUI,
PROCEDEUL VALORII RAMASE) ......................................................................................... 63
CAPITOLUL 4 BUGETAREA COSTURILOR ...................................... Error! Bookmark not defined.
4. 1. BUGETUL COSTURILOR....................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2. NOTIUNEA DE BUGET. ........................................................ Error! Bookmark not defined.
4.3. BUGETAREA COSTURILOR PE LOCURI (CENTRE) DE CHELTUIELI........ Error! Bookmark not
defined.
4.3.1. Sistemul de bugetare privind costurile de producţie in structura pe locuri (centre)
de cheltuieli ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.3.2. Elaborarea bugetului costurilor de producţie ale secţiei ............ Error! Bookmark not
defined.
4.3.3. Elaborarea bugetului costurilor de producţie pe intreprindere .. Error! Bookmark not
defined.
4.3.4. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administraţie .... Error! Bookmark not
defined.
4.3.5. Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere (de vanzare) .... Error! Bookmark not
defined.
4.3.6. Elaborarea bugetului general al costurilor de producţie ale unităţii (costurilor
complete) ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.3.7. Elaborarea bugetului costului unitar pe produs ........... Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 67
69

Contabilitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA COMERCIALĂ SATU MARE

Lector univ.dr. Flavia Nistor

CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULAȚIA COSTURILOR

1.1. NOTIUNEA şi SFERA DE CUPRINDERE A COSTURILOR şi CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE

Desfăşurarea procesului de producţie a bunurilor materiale se sprijină pe folosirea

1.2. CLASIFICAREA PRODUCŢIEI şi IMPORTANTA ACESTEIA PENTRU CONTABILITATEA DE

Pentru calcularea corecta a costului de producţie este necesar ca la înregistrarea

Administrarea producţiei din secţiile de bază auxiliare şi ale întreprinderii in ansamblul

1.3. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE

a) Din punct de vedere al naturii respectiv al conţinutului economic, cheltuielile de

b) După componenta sau omogenitatea conţinutului lor avem :

c) Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de producţie şi al legăturii lor

d) După modul de repartizare şi includere in costul obiectelor de calculaţie (produse,

e) După comportamentul lor faţă de volumul fizic al producţiei se împart in

1.4 PRINCIPIILE CALCULAŢIEI COSTURILOR.

1.Determinarea obiectului calculaţiei reprezintă punctul de plecare in organizarea calculaţiei

2. Alegerea metodei de calculaţie reprezintă o problema cu implicaţii deosebite in

3. Delimitarea pe feluri de activităţi a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul

4. Delimitarea in timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează calculaţia

5.Delimitarea in spaţiu sau pe centre de cheltuieli a datelor şi informaţiilor ce stau la bază

2.1. CONTURILE DE GESTIUNE. CONTINUTUL ECONOMIC. FUNCTIA CONTABILA.

Conturile cu ajutorul cărora se realizează contabilitatea cheltuielile de producţie şi

Schema funcţionarii conturilor din clasa 9 “Conturi de gestiune”

D 901 “Decontări interne privind cheltuielile” C

Sold final creditor (costul efectiv al producţiei

D 902 “Decontări interne privind producţia obţinuta “ C

D 921 “Cheltuielile activităţii de bază” C

D 922 “Cheltuielile activităţii auxiliare” C

D 923 “ Cheltuieli indirecte de producţie” C

D 924 “ Cheltuieli generale de administraţie” C

D 925 “Cheltuieli de desfacere” C

D 931 “Costurile producţiei obţinute” C

După înregistrarea în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie după destinaţia lor

2.2. ETAPELE METODOLOGICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE şi CALCULATIA

Se înmulţeşte apoi coeficientul astfel calculat cu baza de repartizare a fiecărui obiect de

Etapa V. Repartizarea cheltuielilor generale de fabricaţie asupra produselor de fabricaţie asupra

Etapa VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate reprezintă de

C tu = cost total unitar

2.3 METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

Potrivit legislaţiei in vigoare , calculaţia costurilor de producţie se poate efectua după

2.3.1 METODA GLOBALA DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

a) Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale consumabile in suma de

Colectarea cheltuielilor cu materiile prime aferente activităţii de bază

% = 901 “Decontări interne privind 90000

Colectarea cheltuielilor cu materialele auxiliare aferente activităţii auxiliare

% = 901 “Decontări interne privind 6000

Cheltuielile cu materialele consumabile la secţiile de bază, reprezintă cheltuieli indirecte de

% = 901 “Decontări interne privind 21000

Cheltuielile cu materiale consumabile aferente sectorului administrativ şi de conducere:

924 “ Cheltuieli generale de = 901 “Decontări interne privind 3000

b) Colectarea cheltuielilor cu salariile, contribuţiile la asigurările şi protecţia socială astfel :

b1) colectarea cheltuielilor cu salariile in suma de 180000 lei

Colectarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor de bază din secţiile principale de producţie

% = 901 “Decontări interne privind 120000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului din secţiile auxiliare

% = 901 “Decontări interne privind 12000

Colectarea cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar şi personalului tehnic

% = 901 “Decontări interne privind 42000

Salariile din secţiile administrative şi de conducere

924 “ Cheltuieli generale de administraţie” = 901 “Decontări interne privind 6000

% = 901 “Decontări interne privind 36000

La personalul din secţiile auxiliare :

% = 901 “Decontări interne privind 3600