U N M O N U M E N T D I N VEST U L ŢĂ R I I M Ă N ĂSTI REA BEZD I N

O L i V ER V E L ESCU ş i a r h . A D R I AN CO RVĂT ESCU

J';: .

. """, -
�..

"
"

BALTA

, :..:.::::,:.�.

.....:.: ... .

,'o "
', . ','':'
.
�. . ,::. " .. -

'''.."..."
"""�'�'.:::�,.''�:
. �.�. ," . .
� .. ",J • •

:;.:.: - -
_ ...

> •
dom
.

o
10 15

Fig. 7. Planul mănăstirii Bezdin.

M ă, n ă sti rea Bezd i n este s i !t u a tă i ntre apele şovă i e l n i ce p ă tr u nd e ri i m ag h i a rH o r În C e n a clu l a p a rţ i n î n d l u i G l a d ş i

a l e rÎ ull u i Ara n c a ş i M u re ş , pe ma llu l u n ei b ă l ţ i , i n m a rg i ­
nea u n'u i cod ru d e stej a r, depa rte d e o ri ce a şeza re o m e ­
nea'scă .
D i n şos'ea u a pri n c i p a l ă , u n d ru m d e patnu k i l o m e t r i ,
ce- ş i ca ută Î n f i eca re a n u n a l t fă g a ş , d uce l a m ă n ă , s hre
a că ne i s i l u etă s o l i tmă ş i all bă se p r-ofi l e a ză pe f u n d a l u l
verde Î n,c h i s s a u r u g L n i u a l pă ld u r'i i d e stejm c a re Î nc h i d e
orizo n t u l s p re e s t ş i nond (If i .g . 1 ) .
Vec h i mea OIşeză ri i mo. nra stioe d e a,i oi este n e c u n o s c u t ă .
Bezd i n u l s e află Î. n t r - o a ri e geog rafică u n de s - a' u d esfă ­
ş u rat i mpo rta n t e eve n i m e n te i n că in seco l u l X , i n e p o oa
u nd e este a te'stată o v i aţă mo n a h a l ă d e t i p b i za n N n 1 .
D e s i'g u r este g re u , i n l i psa u n o r m ă rt u r i i d o c u m e n ta re
s a u m a t e ri a l e să se facă o l e g ăt u ră i n t re Bezd i n şi m ă n ă s -
1 A s e vedea : B. C î rn p i n a . L e probleme d e I'apparition des etat�
leodaux roumaines, Î n " Nouvelles etud es d ' H isto i re " , 1 , Buc., 1 955, p.
1 85, unde se citează şi izvoarele d e a ltfel bi necu noscute. A se vedea
şi Gh. Cotoşrna n . Contribuţii la trecutul mitropoliei Morisenei ş i Timi­
şoarei, În " Mitropolia B a n a tu l u i " , V I I , n r. 7-9, 1 958, p. 1 4 1 - 1 46. Pentru
materia le de provenienţă bizantină descoperite l a Cenad o se vedea :
Ion G eţ i a , Vechi rămăşiţe bisericeşti in Banat, În " M itropolia Ba n a ­
t u l u i " X V , 4-6 , 1 965.

49

http://patrimoniu.gov.ro
ti rea " g receo's'că " Id i n Cenad, a nteri o a ră Î nlf,i i n ţă r'i i epils­
copiei catol i ce ; d a r c u n:osoi.nld o b i'cei u .l că I'ug ărHo, r de a
Î ntem e i a mereu n o i aşe, ză ri m o n ostice ('s chituri şi m etohur,i )
Î n j:u r u l un e i m ă n ă'sti ri m a'ri, n u trebu i e exclusă dpoteza
exils tenţe i , Î ,ncă d i n acel,e timp u r i , a u n ei a şeză ri m ă n ă s ­
ti reşti l a Be21d i n .
i n a'ceeoş i ordi n e de ild e i , mer,i tă a f i ami ntit faptul că ,
n u depa rt,e d e Be21di,n , d ă i n u i e şi astăzi biserica :m ă năsti r i i
H odoş- BOld rog a că'ne'i ,a lrhli tectulră permite d atalrea e i
c a ex i stentă Î n se,c o i ui i X I V .
De a'ltf.el , Î' n a,c el'ea 'ş i Ipă rţ i sl Î n t a't es·tate Î n s'eoo' le le ur­
m ă't oa,re nlu m e ro a s'e m ă n ă,s·t iri catol i'ce. A's t,fe,l , o m ă n ă,s ­
ti,re - eoc. l es d a de Isou - a m i nN�t ă În 1 2332 a fost 10caHz.ată
pe m a l u' l stî ng ,aii M u re ş u' l u i Î,n d reptu l 10ca l 'i <tăţ i i Ped'ca,
loc oa re s - a p r'es,UipuIS că n'u poate fi deloÎt cel pe ca re
e ste a, şezată m ă, n ălsti re,a BelZidi n3.
in legătură cu a cea stă looa l i za re reţi ne atenţi,a pentru
vi itoa re cer'cetă ri a,rheo l og i ce �ap:t u l că d i'nco l o d e actu a l u l
dig d i, n,slpre M u relş, l a n o�d de m ă nă,sti re, s e află un loc
ma'i rild i cat, n e, i n u nld a bil l , oa �e este menţio n a t Î n 1 74 1 cu
topo n im ioul " Remetac " ad ilcă " si h ă st r,i a " , i a r t r,ald iţi 'a looallă
păls'trează ,a m i ,n ti r,ea u no r zid u r i vech i .
Satu' l M u n a,r - a'ş'e za re de ca re ţ i ne astă21i , adm i n i,s­
trativ, m o nlUi mentul, şi ca re Î n seco l'u l X\l.1 1 1 a pa,re oa " s'a t u l
m ă n ă stilri i " ( " der Meierhof des Klosters " ), lin pl,a n u l m oşiei
m ă n ă st i r i i d i n 1 777, este pom e n i t docu m e n ta r pentru prima
o a ră Î n a n u l 1 2 1 9 În Reg i �tru,1 de l a O nalde,a4• E' ste tot u ş i
c u r, i o s c ă Ioca Ht'atea d i spa re d i n d ocumente t i m p d e do uă
vea ou,ri , următoa rea m e,nţ i u ne f'i ind tooma,i di n a n u l 1 448.
M u n a ru l nu apa re n ilci În meticU' l'o s U' 1 reg' i lstru a l d i j m e l o r
papale d i n a n'i i 1 232- 1 234 deş i satele d i n j u r �Înt toate
m enţionate În ,a oel vOlllu miln'O's d ooument5, o m i,sii Uln e ,e xp l i ­
cab i' l ă d o a r pni n I ilpsa u n e i pa ro h i i catol i:oe Î n Mu n a r, fapt
core ,a r p'led a şi ,el pentru exi stenţa u n e i mă, nă'sti r,i ortodoxe
a'c i . in 1 448 M u n a ru l f,aoe pa rte d i ntr-,u n d o me n i u feud a l
s tăipÎ,n i t de B e rek's, zo F ra n k6, şli Î n 1 462 t�eoe Î n po ses i,ulne.a
u ne i fa m i l i i n o b i l i.a re H a g y m 6 s ce stă pîneşte a ilC i t i m p d e
d o u ă decen ili .
i n 1 482 M u ,nmu l este vîn d u t u n u i sîrb M i l o ş Bel m osev i c i .
Văduva a cestu,ita , O l nlu , Î'şi m ă'rită fata cu Ştef,a n l a cş i c i de
N ăld l ,a�g , M u n a �u l i ntJ1Î nd als.tf.el , l a srf'Îfş itul seco l u l u i XV În
po's'e's i a acestei i m porta nte falm i l i'i n o b Hi a re slÎ rbe. P,olse­
s i u n e a este IÎ n tă rită l a 1 4 f,e b rua rie 1 529 d e către I oa n
Zapo lya l u i M a rcu l aoşid7• M u na rul trece apo i Î n stălpÎ-
2 Documente privind istoria României, Transilvania, sec. X III, VoI .
1 , p . 268.
3 CI. Karacsony, Ismertetlen Delmagyarorszagi monostorok (Mănăs­
tiri necu noscute d i n U n g a ria de sud), i n " Torh�nel m i es Regeszeti erte­
sita " , '1 905, 1-1 1 şi Kovacs Sandor. Delmagyarorszag kozepkori epiteszeti
m u emlelcei ( M o n u mentele de arhitectură medieva lă d i n U n g a ria de
sud), idem, 1 907, 1-1 1 . Aceeaşi alfi rmaţie şi la ŞI. M eteş, tv/ănăstirile ro­
mâneşti ain Transilvania şi Ungaria, S i b i u , 1 936, p, 200 ; Ghenadie I l ie,
tv/ănăstirea Bezdin (Banat), i n " Revista I n stitutu l u i Soc i a l Ba nat, Cri ­
şa n a " . V, 1 937, fasc, 1-11. n r. 1 7 şi 1 8. p. 1 7, resp i n g e Însă această
loca l izare a rg u mentînd că Ysou a fost o mănăsti re catolică.
4 Loca l i za r.ea este făcută de editorii ediţiei d i n 1 903 a cu noscutu l u i
docu ment publ icat În .trad ucere româ n ea scă Î n D . I R . Transilvania sec.
X III, voI . 1 , p. 95. n r. 2 1 3. lnsemnarea privind M u n a ru l atestă d ă i n u i rea
.
Î n Tra n s i lva nia şi Banat, În seco l u l XI I I a unei străvech i p ractici judiciare
- " Werg e ld - u l " - a d i că preţul o m u l u i În viaţă fixat după ra n g u l său
soci a l şi care se achită Î n caz de asasinat. Înlocuind a stfel o senti nţă
de conda mnare. Cf. S. Columbea n u şi O , Velescu, Registrul de la Ora­
dea Î n " Stud i i şi Articole de Istori e " . voI. I I I , p. 55.
5 Astfel "vila Popi" (satul popi i ?) a mi ntit În aoeeaşi Însemnare d i n
. . .•
Registrul de la Oradea. În ca re a pare şi M u narul, e�te menţionat şi Î n
1 334, Popi (DIR Trans. X IV, voI. I I I , p. 230) i a r În 1 434 tîrg u i (op p i d u m)
Popi este stă pînit de Iancu de H unedoara (ef. Csanki Dezso, tv/agya­
rorszag tărtenelmi făldrajza a h uniadiak koraban, voI. 1. p. 765) .
Aşezarea a d i s p ă rut i a r a mintirea i - o păstrează n u mele pădurii Pop i n
d e l î n g ă Pecica, C I . 1. D. S u c i u , Dicţionarul istoric al Transilvaniei. voI.
II, p. 388. A se vedea şi harta din sec. XIX, M u z e u l judeţean Ara d ,
m a pa 23 n r. i nv. 7 7 5 M F. (fig. 2) . Sancto-Petro azi SÎnpetru Germa n .
idem sub a n u l . 1 333, p. 1 25. Secus i g i u este a m intit Î n 1 359. Reţ i n e aten­
ţia n u me l e din doc u m e n t : Zekulzeg. Secui, a rticula�. este românesc
s i n o n i m cu Iaz, loc defrişat. ourătură , iar szeg, sz e ge ly este u ng· u ­
rescu l : margine (de pădure) . C u a lte cuvinte. marg i nea u n u i l o c d efri ­
salt - un loc sec - Încă d i n vechime n u m it ca atare de pop u laţia româ­
� ească a acestor locuri. Maghiarii a şezaţi mai tîrz i u Î n a ceste părţi.
a u p reluat vechi u l topo n i m i c şi l - a u inclus Î n n u mele a şeză ri i d i n
vecinătatea c u rături i .
6 Doc u mentul este publ icat Î n . . Tofltenelmi Tor " . 1 890, p . 1 05.
7 Cf. Csanki D, op. cit. Este În gen era l cu noscut că sî rbi i s-au a ş�­
zat Î n cîm pia vestică a Banatului Î n mai m ulte eta pe, refu g i i n d u-se În
a ceste pă rţi sub p resiunea cOlt ropitori lor turci. Regele Sigismund per-
50
http://patrimoniu.gov.ro
n i·r,ea l ui Fekete RadO's,I'a'v , im Î,n 1 597 e ste stă pî n i t de
Seg ne N: i oo l' a.ie.
P,rima menţi u n e d Olc umentară privit'o a re la m ă n ă st i rea
B eZid in8 se g ă'seşte Î ntr-o Î nls e m nla re făcută pe o Psa lti re
(ti pă rită l a V,eneţi a Î n 1 520 de Vu kovjlc i Boj,ida r) cu u rmă­
to rul t'e xt, of,l.at l a m,a 270 :
..ln n u mele Tatălui, a Fiului şi a sfintufui Du h . Să se
ştie cind a inceput clădirea mănăstirii Bezdin. A inceput
in anul de la facerea lumii 7047 şi de la n aşterea Mintui ­
torului 1 539 . Biserica a fost inchinată Intrării Maicii Dom ­
nu[.ui, cu strădania arhim andritu/ui Iosif Mi/utinovici şi a
tuturor fraţi/or ş i creştini/or. S u b m ine, Leontin B o g o ievici ,
econom ş i ieromonah "9.
S - Ia fă-out o legătură 1 0 g jlc ă, d a r l i p:s ită de tem ei u ri do­
cu menta re, Î ntre i nt ra,rea În poses i uln ea fam ill i.ei l a oşid a
d o me n i'u' l' u i M u n a r ş i Î ntemeie,rea mănăiSHri,i Be21d i n , a,f ir­
maţie re l u ată m a i a1l es de a u tori i sÎnbi d u pă Szentk,1 6 ray
J e n ă 1O, ctitor,i i m ă n ă st i r i i fiind co n s ide�aţi fraţi i Ştelf a n şi
M a rcu l a cşici. EX1i ls tenţa u n e i m ă n ă'sti ri a nteri o a re seco­
·I u l ui XVp1 pOia;te fi , 1,ula l1:ă Î,n .oolnisli de�a're Î n blazla ,a,rg'umen ­
te' l o r ipateti'ce m a i s u s - am i ntite, ră,s p u n s'u l d ef i n i t i 'v urmînd
a - I da oe roetă "i'l,e a rh eo, l o g i ce. Reţi n e Î nsă de pe a,c um
ote nţi'a pos i bi l i't atea uno r oo n strucţ i i m a,i vechi a,fI,ate pe
,I ocuil a ctu-a' 1 a'l m ă n ălsrt,i ri i a te5tat'e şi de exi slt enţa u.n u i
strat d e 1 - 1 ,20 m g rosi m e format d i n " u mpluturi afinate
de pămint arg i/os cu bucăţi de cără m idă, moloz şi pietriş"
i dentif. i'cate cu ooaz,i.a unor sondaje . geoteh n ke efectuate
de DSAPC B a n a t Î n 1 966 1 2.
Cert este Î n s ă , că aot u a l e'le c o nl st rucţi i nlu d atează n i ci
u n,a d i,n epoci aln ter,i.a a re se'oo'l,u'l ui XVI, .c i , d ilffi potri'vă , m a ­
j o ri tatea l o r slÎ nt m a i r,ecen:te. C a ipoteză de l ucr'u, s u b
rezerva oo n ,f. i nm ă ri,i e i d e cei1cetă' ni u l terioa re, se poate afi r­
ma că pentw s eco +ul XV,I a r pled a even tu.all fo rm.a -a bs i ­
d e'l,o r b i serici i , reo'l,i 'z.ote pri n i n te rsecţila a patru p l -a n u ri
ca re d et'e'rm ină o m u ch i e Î n a x13.
U nele ne reg u lmi't ăţi a'l e pl-a nu l u i Î ntreg u llu i ama m b l u
mănă sti res'C ex,ils't ent astă z i , o a ş i f,e l ui i c u m s e mco rdează
Între ele diferite conpu pi de clăd i ri , p res u p u n ex, i's tenţa m a i
m u ho r et-aipe d e con ,stru:oţi,e .
P I ·a n im etrk, gw pa rea cel.a r tre'i a rilp i de ch i l i i ş i a b i s e ­
rici i p rez i ntă u n el e c i'u d ă'ţ e n,i i de tras'a re oa re ş i - a r găsi
eXipl kaţia n Ulma, i pri'n dese'le ref,a'c eri sa'u ,adă u g i ri În
d ecu rs u J s'e'Co lello.r.
Astfe l , aşeza rea b i seri' c i i , p u ţ i n Î n g h es u i tă Î n tre al"ipa
s ud i că a c h i'l i'illo l r ş i ljidu l vestilc , un.g hiuri' le a's,cuţite a l e
i n te.rsecţi e i aoestu i 'a o u l o 't ur'a ,n o ndilcă a ch.Hii'lor, frî ngerea
faţ-ad e i pri ncilpa' l e l'a 'i nterse'cţi a e,i c u a ripa e's tică (fig . 3),
mite. I a sfîrşitul seco l u l u i X IV, sta b i l i rea sîrbilor Î n j u r u l Arad u l u i , u nde
m a i tîrz i u Gheorg he Brancovici va stă pîni i mpartante domen i i (între
a ltele cetatea şi domen i u l Şiria). U n nou va l de emigranţi s-a sta b i l it
În a ceeaşi reg i u n e d u pă 1 690 s u b conducerea patri a rh u l u i Arsenie
Cernoievici, i a r În epoca colonizării Banatu l u i , in seco l u l XVI I I . ală­
turi d e a lte naţiona l i tăţi. s e sta b i l esc a ici şi sîrbi.
M N u mele de Bezd i n , s u b diferite variante. este curent Î n topo n i ­
mia sud-slavă . Aşezarea - a z i d ispă rută - Beesd, Besd, a m i ntită i n
1 333. n u poate f i identificată cu mănăstirea, f i i nd precis del i mitată
Între T i m i ş şi BÎrzava (ef. D. 1. R. Trans., sec. X IV, voI. I I I , p. 222) .
9 Textul a fost p ublicat În revista .. G las I st i n e " . 1 890. p. 1 23 şi re­
l uat apoi În diverse publ icaţii . .)n l i mba ro mână a fost p u bl icat d e
Şt, M eteş, op. cit., p. 200.
1 0 Szentklara y J e n o . A szerb monostoregyhazak tărtenelmi emleke;
Delmagyarorszcigon (Mărtu ri i l e istorice ale bisericilor sîrbeşti din U n g a ­
r i a de sud) , Budapest, 1 908 ; Siobodan Costici, Sîrbii din Banatul ro mâ ­
nesc (În l i m ba sÎrbă) . T i m i .ş oara , 1 940, p. 43 şi u rm. Autorul se ba­
zează mai ales pe lucra rea În m a n u scris a a rh i ma n d ri t u l u i l Iarion
Zeremski de la Ca riovăţ, tv/ănăstirile sîrbeşti din Banat, scrisă la
Începutul seco l u l u i nostru.
11 Ideea existenţei la sfîrşitul seco l u l u i X a mănăstiri i o r Bodrog.
8ezd i n . SI. G heorg h e şi Mesici o găsim alf irmată Încă În seco l u l trecut
Într- u n a rticol polemic al lui Ioan Damşia. Despre mănăstirea Fibişului
În Banat Î n .. B iseri<ca şi Şcoa la " , I I I, 1 8. 1 879, 29 a pri l ie/l i maL Nu pot
fi l uate În considera re Î n să a rg u mentele aceluiaşi a utor. (Iarăşi despre
mănăstirea Fibişului in Banat, i b i·d em, I I I, 24, 1 879, 22 m a i / l 0 i un i'e )
potrivit cărora lacşici fiind ostaş nu putea fi ctitor de mănăst i re, d u pă
c u m d iscutabilă este şi identificarea l u i lacşici cu eroul de baladă
Novac. fntr-o lucrare recentă, Vas i l e Drăguţ (Pictura murală din Tran­
silvania sec. X IV- X V, B u c 1 970, p. 68) afi rmă categmic : . prin 1 539
.• .
este refăcută mănăstirea Bezdi·n din Banat".
12 Arhiva D.M.1. Stud i u g eOite h n i c, mănăstirea B ezd i n , fila 8.
13 Fă ră a sta b i l i o a n a log i e sa u f i l iaţie, rea mintim existenţa u n e i
rezolvări s i m i l a r·e a a bsidelor la u n e l e biserici h unedore n e d i n seco l u f
X V , ef. O. Velescu, Castelul d e l a Hunedoara, e d . I I , Buc. 1 968, p. 29_
 In pofi d a u n e i s im et r i i lr i g u ros e�p r i m ate (fi g . 4), sînt tot
atîtea dovezi a'l,e u n o r s uoces i u n i de l ucrăr,i Î,n d ecurs u l
li mpull u i , care to ate p resup u n rD'c o rd a re a l a e l·emente exi's ­
te n te ant,e'rio r.
in a1ce.ealş i o rd ine de ide i , zi,d ul vesti·c ca,re Î n c h i d e
inci n�a slpre I ,a c I ă isÎnd ,să se streco,are l a exte rior d oa·r d r u :
mul Îng u ,st spre di g u:l Mu reşull'u i , per.m i te sa. se va,da. ca
pl'atfo nma m ă n ă s t i r'i'i a fost rea l i z:a tă pri,n u mpl-utu-r ! t �e p:
la-le. i n l u n g u' l a'cest u i z i ,d , d iferenţa de n ivel d i ntre 1 .n'� I � ta
şi ma,l u,1 l a cul u i este Între 1 .40-2,00 m . Trase ul a-cestu i z'l ,d ,
racord ă ri ll e I-u i -c u co rpu rile de c h i l i i , oa ş i apariţio unor
gol uri ce se dilsti n g În pawm e'nt s u b ni've'l,u l a ct u a l a l c u rţi i ,
pot duce ev-enbu a'l l 'a ideea u n-o r a'l te n ilv-e l'e d e ca+oa . re
a nterioa re secoll u l u i XVI I I .
N u exi stă nki o ce rtitud i ne o a m ă nălsti rea s ă f,i fost
distrusă În t i mpu l stăpî.n i,r,i,i tu,rceş't i Î n B a n a-t , a'ş a c u m
afi �mă i,st-or,i c 'U' l Szentk l a ray, În l u ora re-a c itată . i n genera l ,
se ştie c ă t'u rci. i n u s - a, u ati n s d e o r.g a n i 'za rea r,�l i g ioas �
.
a " m i a' l el o r " , Î n H a n at existÎ n,d În ti m p ul o cupaţiei tu rceşti
o i-emrhie o-rtod oxă ca re av,e a î.n fru n t-e u n m i trop o' l i t a l
T i m iişoa rei . S e poate dom p re s u p u ne c ă a lc el � co n stru �ţ !!
ca re v o r fi exi stot l -a Bezdt i n d i n epooa a nteno-ara. Ven l r' l !
oto m a ni l o r s-a u d eg radat Î n timp, neexils,tÎ'ntd o p reo-c Ulpa re
pentru reoonst,ru i,rea mănă1sti ri i . Cu a'cee a -ş i. reze rvă � reb u i �
accepta-tă şi ,afi rm a ţi'a l u i G h e n Oid i e Hie I n a rI . . c itat ca
a id a r fi f u n'c ţi o n at o b il se rică d e I-emn pÎ na. l a I n'oeputu l
secolul u i XVI, I I .
D upă pa'cea de l,a Kmlovitz ( 1 689), pe m a' l'u l d rept al
Mu reş'u l u,i este co l o n izată o n ume roasă populoţie s'Î rbea's'c ă
re�ug iată d'i n s u,d Î'n frunte cu patri a rh uii Ars7 nie Ce � � o i e:
vioi . D,Î n,d u - l i -ls e de că tre a u st rieci o o rg a n r m re m d, lta ra
(gră n i cere,a ls'c ă) la h otarul Ba n'a tul'u i t u roesc, sÎ rbi ,i d i n Ar-a �
ajung . repede l a p rosperita'te. Aoest f. apt a fost f.avor' i z,a t Ş I
.
de patenta i mp e ri allă d i n 1 69 1 , pr,i n c a re pahi a rh u l Cer:
noiev id o b ţ i n e o a num'ită aluto n o m i e po l.jtj,că şi rel,i'g i -oa sa
pentr,u n o i i co l o n i'şti oa re a, u o c u pat pămînturi d i n cel e m a i
ferti l 'e 14. i n a 'o este con d i ţ i i , u n s p rij,i n d a t m ănălsti rii Be�d in
este les, ne de Î n c h ip u it, a1şa c u. m l - a u fă c ut pentru m ă n ă,s­
ti rea Î n,v, ec i n ată a Bodrogu l u i . D,es i g u r, o c·eroeta re s Ulpl i ­
menta ră Î n a rh'i vele stră i n e a.r scoate l a ivea l ă noi d ate
pri""i nd i,s't o r,i a Bez d i, n'U'l u i Î,n a-ce-a stă s c u rtă d a r i nteresa ntă
peri oaldă a sî rb-H or co n d u ş i de Cemoiev i d .
F a p t e-s te c ă Î ncă de la pri me,le co nsorilpţi i a u strieoe,
d upă trecere'a B a n a tu l u i Î, n stăpÎ n i r,e a i mp e ri a l ă , m ă n ă s ­
t i rea Bezd i -n apa re În d ocume nte Î n postu ra de a pă rătoar-e
a pă mlÎntu l u,i ei di n Î ,mlP rejm i m i , oeea oe I a să să se pre ­
s,up ună c ă ş i --a d obî nd i t b u n u r i l e Î n'a inte de a n u l 1 71 8.
Astf el, În 1 722, m ă n ăl sh rea Î nlc h e'i e u n co ntract pentru fol o ­
s i rea u n u i p ă m î n t Î n hot,a-r-ul satu' l ui Zăld ă re n i , u'rmÎnd a d a
d ij m ă adtm i n i -st raţiei d e la Ti m ilşo a ra . i n 1 725 se Înoea rcă ,
fă ră su coes Însă, o co' l o_n it:ta re genma.nă pe m o ş i a m ă nă,s­
ti ri,i 15. Est,e cawl să r-e.ami nti m că noua stăpî n i re con sidera
Întreg B a n atul pro prietate impeni1a .l ă , neretc u niQIscÎ nd d rep­
turi d o bÎnd it-e anterio r, alcesta fi i nd temei'u l j-u rid i 'c al opo­
ziţiei fă cut'e d e 1 0'oall n i ci pol,jtjc i i d e colo n i za re a Bana t u l u i
i n iţiată d e g uve rn u'l i mlperi'a'l de l a Vien ' a .
Este totu ş i pentru B ezd in o epocă de Î nflo r,ire. De'şi
ameni nţată Î n p roprietăţille e i , m ă n ă'sti rea conti n- uă să
exi'ste sprij i n i'tă fi i nd - po't ri'v it e�pres iei l ui I o rg a - de
"
toată organizaţia m ilitară a SÎrbilor, de ober-căpitanii, de
căpitanii şi ofiţerii margenii Încredinţate pazei lor". D e
altfel este epoc.a oÎnd episcopia I ne u l u i ş i A r.a.d u l u i , d e
core ţinea ş i B ezdi n ull , ,ena u nuii d i n centr-ele acti ve de Î m ­
potr, iro,ri,re cont-na u n i ri-i ou R,oma. I,org'a aJi rmă c h i a r, că Î n
1724 s'Î rb i i emu gata d e războiu pentru desfiinţ,area
"
Unirii " 16. ln a cest-e c-ond iţi i , Î ntă'ri r,e a m ă nă, sHri i ortodoxe
În m a rg i n ea Banatu'l u-i calpătă sens- u ri m a i adînci, ce se
Însc ri u În eforturill e d ep u se de e p i scopi a Ana,d u l' u i , În acei
ani zbucium-aţi d i n pri me,le trei d ecen i,i a s e c o l u J u i X VI I I .
pentru pă,s1:ra re'O vec h i i c red i nţe, p ro b l em ă c a re privea
de,o potrivă ş i pe s'Î r b i i p roa'�păt colon iz.aţi d ar ş i pe româ n i i
vec h i locu,ito-ri a i a cesto r pămî nturi d in oim p i a Arod u' l u i .
Fig, 2, Plan d e situaţie,
Ctito ri i relf,a ceri l o r d i n a n i i '20 ai seco l ul u i XVI I I sînt
co n s idenaţi fraţ i i , colonel u,l Jovan Tek.::!ll i a ş i căpita n' u l o,s­
toi-a T'e keHa . in 1 729 cei d o i fr,aţi Î nzestremă bi's eri'oa Bez­
d i n u l u i c u că rţi d e ritua'l . O d ov a dă i n d i rect� a I UICră ri l ? r
d i n a ce a stă epo'că o constitu i e d ocumentu'l di n 1 728, pnn
care ,s e penm ite m ă.nă- sti ni i să ta i e l e m ne Î n păld u rea sta ­
t u llui pentru a ndere'a cărăm i zil o r n ecesa re con'strucţilj ],or �7 ,
D in a n-i i i m ed ilat u rmăto r,i se pălstrează , Încas't rate I n
pereţi i exteriori a i b i lseri'Oi i , oe,le m a i vechii pi etre funera. r�
c u.noscute pîn ă În prezent, dtat!Î nd d i n a n i-i 1 73 1 (a �am i l l-e l
lui I o a n Grubetitc i) ş i 1 735 ( a lui ' M ill oş lov,a no vioi d i n
M odoş).
_
N u se poate fa,c e o legătulră d i rectă Între m i şca,rea l U I
Pero Seg h ed i na ţ d i n 1 735, l a caroe a u pa rtitci,pat sîrbi i ş i
ro m â n i i d in vestu' l B a n a tu' l u,i ş i di n Gmpi' a Arod u l uj 1B, ş i
co nHsoa ne-a a veri'i m ă n ăls tiri i , ÎntÎm plată s'cu rt ti mlP d u pă
repr,i m area răls'c oa'lei . Da r În a't mosfe,ra p o l iti1c ă a v re m ili ,
. .
oÎnld Î, n 's uşi u n epi scop de Arod oocheta cu cato'hOlls m u l ,
i a r m işca rea d i n 1 735 a a'vut ca pr-e text a ceealş i opoziţie
faţă de un i re, m ă 'slu rHe I'uate Împotrli:va m ă nă,stiri, i BeZid i n ,
Între care ş i n o i Î ncer-că ri de co,lon iza re p e păm Î n t u r,i,l e e i 19,
se Î n scri-u În a cell,a1ş i co n't ext. S I ă. b i rea bazei mat,e ria le a
rezi' stenţei Î m potr,i,va u n i r i i cu Ro m a este un ul d i n �,spe � ­
.
tele camip'a n-iei ,i n,i ţi,ate d e i mperi a' l i , cond ude_n te f I I nd Ion
a ceas,tă pri'v i nţă gînd u ri l e g uvernatoru' l ui B a n a tu l u i , E n 'g el ­
shof.e n , ca,re scri,a Î n 1 740 : " Faţă d e schismatici Însă n u
este nici o nădejde d e indreptare, deoarece autoritatea şi
enormele venituri ale clerului schismatic se bazează pe
ign oranţa şi superstiţia poporului şi tocmai pentru aceasta
depun ei eforturi spre a - i ţine Într-O' supunere oarbă. Cel
mai bun remediu ar fi realizarea ideii defunctu lui impărat
de a Înfiinţa un episcopat de rit g recesc unit "2o.
D Ulpă Î,ncercă ri, le nerelUlş i't e al l e eg ume n u l u i Ti motei de
a reoîştig a pă mî.nturi' l e p i e nd ute, ele s'Înt În oele d i n u nm ă
Înapo i arte m ă năls'N ri, i , d a r n'um a i o u d rept d e uzufruct, l a
Îndem nuii a' cell u ioş i E n g ells h ofen21 ş i l a stăm i nţe'l e n o u l u i
egumen, Te odo-sie Vesel i n o'v id , refug i 'a t 'aci , de l a m ănăls­
ti �ea V,i ndla ( hÎngă Cuvi n , pe dreapta D u n ă-rii) care fu sese
a rsă .
17 Şt. Meteş, op . cit_, p_ 201 şi S I . Costi ci, op. cit., ibidem_
18 Liviu Patachi, Românii in răscoala lui Petru Seghedinaţ 1 735,
extras d i n " Revi sta Istorică " , vo i , XXI I I, nr. 1 - 1 2 , 1 947,
19 Ba roti Lajos, Adattar DeJmagyarorszag XVIII szazadi tortenetehez.
Patliizet, Tim işoara, 1 907, p _ 37 ş i 38,
20 Apud Gh. Cotoş man, Isaia Antonovici ( 1 73 1 - 1 748) episcopul
Aradului şi Caransebeşului, in " M itropol ia B a n a tu l u i " , Vl I , 1 957,
nr. 1 -3, p. 85,
2 1 Ghena d i e I l ie, art. cit_, p, 1 9,
Fig_ 3, Planul mănăstirii Bezdin.

14 Th. N. Tripcea, O scurtă precizare in legătură cu răscaala po·

porului sub conducerea lui Pero din Seghedin i n " Stu d i i şi a rticole de
istorie", 1 , 1 956, p. 32_ Pero (sau Petru) era d i n Pecica, locul d e unde
a şi pornit de altfel răscoa l a _ .. .
�'OoVt · , ,,
1 5 Siobodan Costici, o p , cit., (Subcapitol,ul /VI-rea Bezdin).
•
- ,..,1, �

L-Ju-.", "d'""
1 6 N. I orga , Istoria bisericii româneşti, ed. 1 909, voI . I I , p, 1 27 .
.

51

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 4. Mănăstirea Bezdin, detaliu dintr-o gravură de J. Cr. Winlcler, din 1 762.

1-

Teodo s i e V·ese'H n o'Vi'c i este co n.s·i der.at u n b u.n g os po d a r,
c a re a s porit a ve rea m ă n ălsti r i i ş i a fă,c ut o rd i n e Î n d o m e ­
n i i·l e e i . N o i d a n · i·i v,i·n să s p o rea scă pă m Î n t u r i ' l e Bezd i n u l u i .
As1!f�l , Î n 1 74 1 m ă n ă,sh rea p rimeşte o v i e l a Pă u l i ş d i n
p a rtea că p i ta n u l u i Vo i,n i ·ato<viic i di n Amd, i a r Î n a n u l u r­
m ă to r o a l tă v i e I·a S i r i ·a , d a n i a u n u i,a Pelt ru V'l a h o v i ci .
Pă m Î n t urHe s,Î n t red o·b i ndlite d efi.n i t i v Î n 7 fielb r u a.ri e 1 747,
c î n d s e p rim elş te d i n pa rtea Î mpă rătese i M a,ri'a Tereza o
d iplom ă de Î n tă. ri re a pămî. n t u ri ' l o r m ă n ă sti r i i .
Acţi'u n.e a l u i Ve selH n ovid d e rec u pe ra· re a pă m i.n t u r·i l o r
pi endute a d etenm i n a t o n o u ă hotă,mi c i e ş i r i d i c a rea t o p o ­
g ra filcă a m Olş ie i . Hota r u l dom e n iul u i se m a rch e'a ză c u
b o r n e d e p i atră , a l că·ror l o c este Î n sem n a t ş i Î n rird i ca rea
tOlP og r, a�ică ca r·e se fa.ce Î n 1 777 ş i 1 778. B o me l e22 poa rtă
i n' s'c ripţ i i În l i m- b ill e l a t i n ă şi s,i rbă , s,peci�i oÎ nrd h ota ru'l ş i
vec i n ătă ţ i'l e . Astf e l , peste di'9'u l M u reşul u i b o m a a re u rm ă ­
toa rea i n S'Of'i l Pţi e :
1 7+ 4 1
DIE 1 6 MErN, S I ,S
SEPTE M B<R, I,s
SIGNUM
EXPOS IT<I TE R I T
O R U M O N ASTER I
B ESZD I N I EN S. IS
GRAECI RHUS D I ST
I N G U EN S ORIC UM l AC I
ENTI U M V I O N O R
U M T E R R ITO RI U M
R E M ETAC
Altă bo rnă e'ste a· ş'e z·a tă pe te re n u l n u m it " cetate" ( pro­
b a bi'l o vec h e alşeza re s i t u a·tă În d rea pta d ru m ul u i ce v.i n e
d e l,a A nald , .Î.nJtre ki'l.omelt ni,i 72-73), În ,d,r·e ptu · 1 l ocu' l u i ,,!poa,r­
ta .n eag ră " ş i a re u rm ătonul text :
1 746
D I E 1 5 M EN S I S S EPT.6MH R I S
SIGNUM
EX POSITI lERRITO R U
22 Ghenadie I l ie, Cetatea de la Munar, i n Analele Ba natu l u i " ,
"
MO NAST E R < IU B ESZ
D I N I EN S I S G RAECI R I
T U S D I ST I N G UEN S
C I R C U M IACENTI
UM VI O N OR, U M
T E R R ITO R I U M
TART,A RORUM
VAL L,I S
D e l a V i nd a , Vesel l i n ovi c i a a d us l a B eZld i . n odoare ş i
că rţi , i ntre oare o i c o a n ă a M a·id i D'Olm n1U'l u i , d e p rove­
n i e n ţă d e la M u ntele A t h O' s (a.Zli 1-0 Vi rşeţ) ş i o eva n g h e l i e
fe r·eea't ă , d ă nu ită m ă n ălsti rili V i n c i a de b reals l a pes·ca ri l o r
d i n B ell .g.ra ld ( a z i l a BeZld i n ) . P e n t r u a ceste od o a re m ă n ă s ­
t i r·e a a a'v u t u·n co. nfl i ct c u patri a rh i a d e l a Ca rlovăţ, c a re
l e - a ş i rid iloa t d e la B ezld i n . N'u moi l·a i n te rv e n ţ i a M a ri e i
Tereza - V,e' s·e, l.i n. olv ,i'oi so l.ilOitÎ. nld oonoUirs u l ou r9i,i i mpeniiO l,e -
o bi e'cte l e sli n t rest i t u i te m ă n ă'st i ri i Î, n 1 748.
·l ntă r i tă eoo n o m i , c, şi cu u n statu t j ur,ild i c da dfiiloa t, m ă ­
n ă stilrea i n ce1pe m a ni l u cră ri de t ra n. sfonma,re . D i n d ece n i u l
a,l ş a'se'l ea aii s·ecO'hu l uli a' l X v. I < l l -llea, exilstă o se.alm ă d e
m ă,M u ri ' i c a re atelstă c ă i n a:oe' O'stă p e r i o al d ă la b i,serica
m ă nălsti ri i s'e exe'c u tă l u cră ri impo rta n te , c o nd u 'c ă to r u l m ă ­
n ă 'st i ri i f i i n d a,rh ima nld r, i t u l D . i o . n i s i e Jli,voi novilci ( m o rt Î n
1 777). D i ntre e.\ e s e d etJalşează pentru i mpo rta.nţa e i , pi c ­
t u ra i oo. n o S<ba 's'ull u·i , rea' l i ,zată Î n a n u' l 1 753 d e Ştefo n Teneţ­
chi23• In 1 755, u n do nator 5JÎ,rb d i n B ud apesta, Stef a n D ra -
IV, 1 931 , n r. 2-4, p . 2 1 5-2 1 6.
23 Pentru a ctivitatea l u i Ştefa n Teneţchi a se vedea : Ion Frunzetti,
Pictori bănăţeni din secolul al XIX-lea, B uc., 1 957, p . 1 6 şi I rma Fe­
rencz, Date cu privire la dezvoltarea picturii in oraşul Arad şi impre­
jurimile sale in secolele XVIII şi XIX, in " Ziridava. Stu d i i şi cercetă r i " ,
M u z e u l j udeţea n A ra d , I I , 1 968, p. 4 7 . (Cu a celaşi t i t l u a utoa rea a mai
publ icat materiale i n " Revista M uzeelor", n r. 2/1 967 şi in Pri ma se­
s i u ne d e com u nică ri sti i nti,fice a m uzeelor d e a rtă, B u c u reşti, 1 966) .
I ntr-o l ucrare mai vec h e : V elico P.e trovici şi M i l a n Kaşa n i n , Arta sirbă
in Voivodina din epoca despoţilor pină la Unire (in l i mba sirbă ) , No­
visad, Matiţa Srpske, 1 927, p . 73, se afirmă că Ştefan a avut şi u n
frate, G heorg h e Teneţchi, a cărui urmă s-a pierd ut, d a r d e l a care a u
rămos trei portrete. Tot a i ci se afirmă c ă Ştefan Teneţchi a făcut copii
d upă vechea icoană d e la Bezdin adusă a idi d e l a Vincia.

52

http://patrimoniu.gov.ro
 gosavl i,e vici p l ă teşte m alsa a lta ru l u i , o fru m o a.să l u cra re de
pietna r, d i n m a rm u ră , ,roşie, exe:outată ,in b,u n a tradiţie a
baroou l u i , i a r i n a'c�l'a'ş i a n , a lţi d o n a tor, i , fmţi i Nko l a ş i
Jiva n G i uri c i , supo rtă c h e l t u i'eH l e pen tru I ucră ri.l e d e ti m ­
plăr'ie24.
in'cepÎn,d d i n a n u l 1 756 se m '2 nţ i o ne a ză d o n aţi i pentru
l ucrări mai i m po rta nte, o u m ar fi zidi rea t u r n ul lui - pe care
il bă,n u i m a fi ce'l de pe p ro n ao,s - (do nator Efti mie D o vi ­
dovici d i,n B ud a p e's't a , 200 �Io ri ni), pentru ch i l i i . i n 1 762
(do nato r 1 5 O'c C n,ez,evki d i n C a n ija , 250 f l o r i n i), s a u pentru
l ucră ri nespecificarte 1 00 b i se,ri'că În 1 758 � d o n at o r Stoi ca
G r u id d i n l' im i şo a r.a , 1 000 f l o ri n i )25 .
O g r'alVură d!iln alnlu' l 1 762 �fi g . 4), ex,elcuta ,tă de Johalnn
Cri'sto ph W,i n kol e r di n V i e n a 26 reprezi ntă î n să b i se ri lQa c u
o s i n g u ră t u rl ă cen tra' I ă , ceea c e I a să să se Î n trev a d ă ,că
s u m � l e a d u n a te pri n d o n aţi i l e s u s - 'am i ntite n u e r' a u î ncă
folo site in a'ce l a n . G ra, v u ra l u i W i n ld e r, a'l ă t u ri de p l 'a n u l
c u descri e re a d i n 1 777, est,e u n u l d i n d oc ume n te,l e i m po r­
tante pentw reco n stitu i rea i m a 'g,i n, i i m ă n ă'sti ri i Bez,d i,n Î n
mijloou l seco l ulilu i XVI I I .
C h i a r d a'că se ţ i n e s e a m a d e "licenţele a r tistic e a l ,e
"
d esenatoml'u i , g novu ra d i n 1 762 redă c u mu ltă Hd e l itate
'i. mag i n ea de a, n s a m b l,u a m ă, n ă s t i r,i i , ea c o res pu n�Î In Id cu d a ­
tele c upri n'se Î n d o c u me,nlte l e oa rtog r-afi ,c e d i n 1 777 şi 1 778,
u n ele e l e m e nte . p ă s t rÎ nd u - ,se pînă astăzi .
A'st,fel , cl ăd i reia 9 r-aj.d Ul i u'i , a testată in 1 777, este în ace­
Iaşi loc oa ş i Î n g ra v u ră , ea pă 'strind u -'se şi a stă z i pe ace­
I QI�i amtp!l,als'a m e n t . pe I, atu ra de s Uld , î n d re a ptoO i ntră r i i
pri no i p a l,e î, n m ă n ă'sti re . i n pa rte,a de ră.s ă r i t p a rou l dese n a t
in det.a l i·u i n pl .a ,n u,1 d i n 1 777, a pa re Î n g.mvu ră sepa rat de
restu l teren u l ui Î n conj u rător pri ntr-'u n g'ard Î n o i t de u l uc i .
i n g ravu ră n u e'ste dese n a t fo i 'ş o r uii ami ntit i n 1 777, d a r e l
exi stă şi a' st ă z i , i n m i j'l oc UiI u n u i l a n d e p o ru m b, ca re a
l u at 1 0 cu' l pa rcu lui .
M ă. n ălsti re,a propri u - z i s ă , m a,i co rect, a ripa p r i n c i p a'Iă
00 c h hl i i lo r de pe l at u ra s'uld , apa re În g r,a,v u ră ca u n conp
centra l pe un s i , ng u r n ive l . f l a n cat pe l ar u r i de oîte o con ­
strucţi,e decroşată pe d o u ă n i'vel e .
Ce/le d o u ă n i ve l e şi s i' s t e m uii de Î n v el i toa,re b a rocă , c u
l a nte r n o u ş i b u l b, d a u a 'cestor pă , rţi a l e c o n strucţi e i ca mc­
te r,u l u n o r t u rn u ri de p l a n pătrat.
I n t ra re a , s i t ua tă i n a x u l co r p u l,u i cen tra ' ! , este s u b l i n i a tă
de u n a rc in pl i n ci ntru cu o a rh i.yol tă I ată ş i est.e ma rcată
de un Ulşo r decro ş cu d o u ă co,l o a ne a ng ajate ca re s u sţ i ­
n ea u u n fron�o n b a r,o c.
Din toate a ' cels te e l,e m e n te, a'stă z i se pă stre a ză doa r
o rcuii a c ă r' u i a rhivoltă se ri ,d i'c ă a c u m pe i m poste. D i n
ocee'a 'ş i epO'că pm să f i � c h e i a de bOlltă ş i friz'a c u e l e ­
m ente de.c o r-a oi i've, a ' u d i,s pă rut Î n sch i m b, fronto n ul ş i tra m a
p H a ştrÎ' io.r d e p e oo np u ri l,e di n ext rem ită ţ i .
Arh itectum c l ă,d i ri,i , alşa c u m a pa r,e ea Î n g ra v u ra l u i
W i n kl,e r, n u s e d eo,s ebeşte - eX'cepţ'ie fă d n d b i neînţeles
.Însemnele bi,s e r i 'c eşti ('c ruo i'l e de pe cele d o u ă t u r n u ri l ate­
rale) - d e cea .a c u r i i b r n e m eş'eşti a tît d e frecvente În
T r 'a n s il l'v a n i.a selc o 'l 'u:l u' i XV 1 1 127. in acea stă o rd i n e de i d e i ,
exi's tenta cel o r do u ă tu m u ri , i.nt,e rpret'ate i n g e n e ra l c a
denilV/i nld d i n ba'stioa ne'l ,e m ed i evall,e28 poat,e d uce l a i p o ­
tez.a .că, a i oi l a Be'lJd i n , oon strudori i d i n p rima j um ă tate a
seco llu' llu i XVHII a'u fo lol$'it fu nid a ţ i'i l .e m a i v ec h i a,l e u n e i
i.ncinte m ă n ălsti reş,ti i ntă r,ite, ca r,e a u d etenmli n 'a t pl'a n u l ş i
vo·lum u.1 clăd i ri,i , a ş a cum apa re Î n gm,vu ra di n 1 762. De.s i ­
gur, v i i to a re ce rcetă ri a rh eoll ,o gke v, o r oo nf i nm a e x i's tenţa
COnistrU'cţi H o.r a nt e r ilo'a re secQll ull'u,i X V I I I d e l ' a Bezd i n c a ş i
natu ra ' l o r.
in s pate'l ,e clăd i ri i m ă nălsti,reşti se vede b i se ri'oa . D a r
i ma.g i n ea d i n g na ", u �a l u i W i n l<'l er radă o d ă d i re fă ră
: ,
24 Siobodan Costici, op. cit., i bi d e m .
2 5 I bidem.
26 Ori g i n a l u l care se află i n colecţiile Vicariatu l u i ort. sirb d i n
Timiş'oara reprezintă icoana M a i c i i Domnului, cea a d usă d e l a V i n ­
eia, are sub portretu l M a d o n e i i magi nea mă năsti rii Bezd i n c a r e face.
obiectul discuţiei de faţă. Pen'lru viaţa şi activi tatea a rtistică a l u i Joh
Cris!. Winkler (1 70 1 -1 770) a se vedea Thieme- Beker, Kiinstler Lexikon,
voI. XXXVI, p. 65-66.
27 G h . şi V . Sebestyen, Arhitectura Renaşterii În Transilvania, B u ­
cureşti . 1 963, p. 47.
28 I bidem, p. 44.
53
http://patrimoniu.gov.ro
a bos i .d e l atera l e : cu o s i n g u ră n a,vă , cu ferestre l 'a l19 i şi o
tu rlă ba rocă a mp l' a' sa tă centr'a l , te rm i n a tă l a a pu s tot ou
o a bs i d ă p ol i go. n allă i nf, i,r m a tă î n, să de cerceta rea a rheolo­
gkă " . Este tobuşi i nteres a n t că desen at-o-r'u I a reti n ut i d eea
u ne i s i n g u re t u rle, s'i t u a ţ i e rea' I ă i n a i nte de t r'a nsf.o rm ă ­
ri i e pentru oare s - a u co' lect,a t s·u me l e s u s - am i n t i te, d e ş i Î n
m o d s u npri,n .z ător t u �I ' a d e secţi u ne pă'tra 'tă , i n.d i'c ată i n
g na v u ră , sea m ă n ă dels t u l d e m u'lt c u t u rn u l r i d i'cat pe
pron,a os u'l refă' c u t m a i ti rzilu .
I.n a n i,i 1 777 ş i 1 778 s e exeou,t ă d o u ă ri,d i că ri topog ra ­
fice a,l e m o ş i e i m ă n ă , sti �i i , î n soţite de o a m ă n u nFtă d e ­
scri ere a b u n u ri 'lo r e i .
Pl a n u rill e ş i i n v,e nt'a re l e BelJd i n u l,u i29 oo nstituie doc u ­
mente de p r i m ondi n pent,r.u c u no a. şte rea Î n a l m ă n'u n ţ i m e a
u n e i g' ospod ă r i i m ă nă sti re'şti c a re pă strează t ra d iţ i a feu ­
d a'Iă În B a n a t şi d u pă m ij l l O'c u l seco l u lui X V I I I .
Potrilvit a , oe's tu i i m po rta n t doc u m e n t m ă n ă,sti rea
' 10 că' l u -
Bezd i n a"l,e,a în 1 777 : 1 a rh,irm a nd rit, 1 n a rm e1s n i c si
ga - n'30 . S. tapm ea u n sat - M u n.a mi - in ca re d eţi nea pă,rti
•
.
•
_
de pa m m t d u pa. c um u nmeaza : În tre,i g o s po d ă ri,i d i 'Sip u n,e a
de ven it u ri de l a tot pă ml Întu l , În 1 5, pa rtea m ă n ă ls,t i r i i e ra
j u m ă tate d i n p rod u se l e pămintu l u i , l a a l te 2 1 , u n s.fert,
şi I.a 1 2, nlum a i a o,pta pa rte. M a i e ra u in M un a r ş,i 4
fa m i l i i fă.ră pă m î nt.
M o ş i a i o b ă 'g e, a s'c ă e ra fonmată d i n 974 j u g ă re3 1 c U 'P ri n ­
zî � d p ă m î n t d � a ră t u ră ş i pă,ş u n e , l o c u r i d e caisă, g rădi n i , '
u l� ,ţe d � itiif. I n tota l m ă n ă sti rea 'stă pînea 3 096 j u g ă r'e
:
p a rm m � � n. c a re se i nclud şi oeile 729 ' j u g ă re de păd u re,
'I mpa �
rţ F ta I,n 50 d e pa,/"ce'le d e tă i e re.
Pe l.ingă m ă n ă sti re e r'a u : un pa r-c c u all ei c a re co nver­
g ea'u către u
� �o i ,ş or, g raj d u l c u ş a p ro n' u l pentru că , ruţe, '
ca z � n, �'I de ţ U'I'c a y: tea'S'c 1 d e v i n , c ă ră m id ă rie, g h eţ ă r i e ,
�
o p lvn.lţa. , o m o a ra c u a rp a , o pes'c ă,rie, o moa ră c u ca i o
c i r� i u m 9 ( � a nu,l ), o stî n ă , o g răd i n ă de leg urme şi zmza' at, �
o l \'Va' d a Ş I allt'ele - o g o spo d ă rie corm pl etă ca,re va dă i n u i
a st,fe'l apro a pe u n selco >l , d a,c ă alr f i s ă j u decă'm d u pă
.
p la, n u n l 'e de hota. �n i c i e cop i a te pi,nă În a n u l 1 878.
O n o u ă etapă de .l ucru Î n cepe În a nu,1 1 776, m ă n ălsti ­
rea aViind a' s i 'g u rat u n ve n i t p ro p r i u i m po rtant ( I a 1 770 :
2 758 f l o ri n i32). Dacă i n iţi a l s - a h otă nÎt c o n stru i,rea u ne i
b ! s �,ri'� i n o i , �.� re n u nţă l a a cest p ro i ect , i a r pot ri'vit p i ls a ­
n l e l , m t re a ni i 1 7.16- 1 783, se exeoută o repa raţie c a p i 'ta' I ă
.
Ş I ,foa rte proba bi l se co n st r u i eşte ş i t u rn u l -dopotn iţă de
pe p a rtea vest. De allt�el , î n' s ă Şli p i' s a n i a este înoa�strată
c h i a r i n z idu l a c e's,t u i t u r n .
_ C u � �. ain i n a' i nte, i n 1 775, s -Ia co;n's1lru i,t Ilatum d e e5t 'a
m a � a� ls t l n l , c �, �ri �'lJi n .d ce'le do u ă t m peze, de i a rn ă ş'i de
va ra , cu b ulc ata n i l e a�e rente ,ş i pa.rac!:i,s,ul l .
i n a n ul 1 78 1 - a rh irma.ndrit fi i nd Palve'l Ava c urmov,i ci
v i 'it o r u l e p i,soo,p a l A ndea l'u l u i - cu s prijoi n u l m a te r i a l a
. i
e p i sco p u l u i de T il m i ;şo.o- ra , Mo ilse P u tn i c (ca re d ă r u ie:şte
500 de f l o ri n i), se exe'c:ută la b ilserică i n t re a:lt'el e : l ă rg i rea
ferestre l o r, �e m o � teaza a, ncad ram entele d e m a r m u ră roşie
.
l a cele d o u � I ntm ri a'l e b �seri'C i i , I UICră ri de t,Îrm;p I ă rie, ş i se
.
. fa'c e o m vel l t o a r'e d e tab l a 33 care se ş,i vopseşte. D e la u n'
" ,, �ec�� � (iny� 2 3 sept. şi 1 0 ,oct. 1 971 ou fost efectuate in i nte-
. . .
rIOrul .bl.senc'l ma � a stl n i Bezd i n primele cercetări a rheologice . Aceste
cercetarr � u precizat.. p!nă acum, pe baza u n o r s i tuaţii stratigrafice
cla�e, urmatoa rel e : blsenca a fost constru i,tă i n secol u l a l XVI - lea fun­
'
daţi i l e ei - zi? ite - din . cără m i d ă , tă i n d pină la s o l u l viu, u n strat
de h u m us vech� (cu f!1ater�a l e a rh eologice d i n seco l u l al XV-lea) şi un
str.at d e n � tura a l uvlOna. ra . Pronaosul bi�eri c i i se term i n a , la ves t ,
p n ntr-un Zid drept (deCI p l a n u l pronaos u l u i a fost recta ng u l a r) z i d
care, i � �ec:o l u l a l XVI I I - l ea, a fost demontat d e constructorii turn u l u i ­
clopotn l ţa . I n curs u l oercetă rilor a u fost precizate, a t i t nlive l u l d e căl­
care din sec. a l XVI - lea cit ş i acela la care s-a a j u n s Î n sec. al
XVI I I - l ea, d u pa_ cons'trui rea turn u l u i -oIoporniţă ". Ce rcetă ri le, efectuate
de a,rheolog, u l R'adu Heitel, conti n u ă .
. 29 Docu mentele sint i n ed i te. Origina lele se a f l ă i n a rh i va Vicaria­
tuiui Ortodox Sirb din Tim işoara . In a n exă se p u b l i că textul din 1 778
care n u pr: zi ntă modificări esenţiale faţă de cel d i n 1 777.
• 30 � u pa. Meteş, op. cit., p. 203, in 1 77 '/ erau 1 6, i(l,r i n 1 784, 1 0
ca l u g a n , p n ntre care era u ş i ro m â n i , u n i i ven i ţ i d i n Ardea l .
•
31 1 j u g ă r 0,5755 hectare.
.
=
t l r�1 n rma masurilor I,u'ate d e a utorită ţi l e a ustriace d e a desfiinţa
. 32 A'ces t ven�'t 'I � portant permite de ,a ltfel şi s u p ravieţ,uirea mănăs-
. . .
� .�
manastlrrle ortodoxe a cănor existenţă a fost conditionată . de asigura-
rea u n u i venit m i n i m a l .
. 33 I n � � mna :� d i n 1 842 (in l i mba sirbă) pe coperta d i n spate a
.
u n ei B l bhl (ed lţl·e 1 756, Moscova), Bibl ioteca Vicariatului o�t. sirb, Ti-
.
m i şoara, n r. in\!. 2029.
Fig. 5. Faţada de nord a mănăstirii.
d o n a t o r se pri m e s c pentru a ce a sta 4 b u toa i e , a d i că
a p roa pe 250 I,i tri u l e i p e n t r u v o p s i,rea a ooipe ri'Ş u l u i34.
M ă n ă st i,rea Icapătă fo rm a d e 'a stă z i , p r i n et,aj a,rea vech i i
d ă d ilr, i ş i exec u ta re a u n e i n o i Î n ve'Hto r i .
D i n a ce a stă epocă , a d o u a j<Ui m ă ta te a secol u l u i a l
X V I I I - l e a , s î nt ş i p ri m e l e m ă rt u ni,i a l e ro l u l u i jlucat d e m ă ­
n ă sti rea BeZid i n Î n i ls to r i a T�a n s 'i'l van i e i ş i a B a n a tu l u i ; c ă
a i c i venea·u deo potrilvă ş i s'Îrbi ş i ro m a n i , o d ovede ş te ş i
g mv u ra slu s - alm i nt i tă d i n 1 762, o a re me tex t u l e x p l i ca t i v
Î n l i mb i l e s' Î rbă ş i r om â n ă .
Di ntre căiI·u g 6 r i i m ă n ă st i rli i BeZid i n s - a r i ,d i ·c a t v i, i t o r u l
m i tropo l i t a l Tra nls i l va n ie' i d i n t re a ni i 1 789- 1 796, G h e ra s i m
A damovid , s e m nata r a l c u n ols'c u Wl u i m e m o r i u S UlPpl.ex
lJbe' H u s Va ' l,a 'c horum, fost ·a rh im a nd ri t Î n t re o n ili 1 783-
1 789, D i nt re s1Jmeţi' i B e zd i n u l' u i a u fost a 'leş.i m a,i m u l ţ i e p i s ­
c o, p i d e Ara d ş i d e B u d apesta .
I n a n u,1 1 802 " p i ctoru' l a c a d e m i c " l a· oa b O nfe l i n35 exe­
c u tă l u c ră ri d e p i'Ctu ră , i'scă' I,i t f i i nd pe sce n e l e p i ctate pe
i c o n·o sta s, d ea ls u p r;a l u,ş:i !<o r împă răteşti .
I n a n u l 1 833 se ex·ecută o n o u ă re pa raţ,i e l a b i se r i că ,
Î n l oou' i nd u - s e Î nve l i to a rea d i n a n i i 1 778- 1 783 d u pă c u m
u rm e'oză : t u r n u l ş i t u nl o alu fOlSt a ooper i te c u ta b' I ă , i a r b i s e ­
r i ca c u ş i n -d rH ă , vops i tă c u u l e i roş u , i a r c ruld ille a' u fo'st
a u rite36. Ş i nd rHa a lş'e Zjată Î,n 1 833, d i n c a re s -,a u m oi g ă s i t
cîte,vci b u că ţ i Î n pod u l b i' se rici i , a fost Î n + o C'u i tă c u t a b l ă l a
o re pa ra ţ i e efectu a tă l a sfÎnş,i tul seco l u' l u i a l X I X - l ea .
3 4 Siobod a n Costici, op. cit. ibidem.
35 I n legătură cu fa m i l i a O rfe l i n red ă m d i n lucra rea citată a l u i
Petrovici ş i Kaşa n i n următaa rel e : Tatăl l u i Iacob, Zaharia O rf e l i n
(n. 1 726 la Vucovar) este o persona l itate binecunoscultă i n istoria cu l ­
turii sirbe. EI a fost u n. scriitor care işi i l ustra s i n g u r operele. Stu d i i l e
d e g ra v u ră le-o făcut l a Viena ş i Veneţia, lucri n d a p o i la Navisad,
unde a con d us o zi ncografie. Se stabi leşte a po i la T i mişoara unde a
fost funcţi o n a r la ca n cela ria epi scopi lor Nena dovici şi Vidac. In 1 770
editează Caligrafia sloveno-sÎrbă şi valahă. F i u l său, Iacob Orfel i n ,
cu studii făcute la Viena, a colaborat c u tatăl s ă u la rea li za rea a
di ferite g ravuri, d a r este cunoscut mai a les ca un bun pictor. I n
a ceastă cal itate a l ucrat i m preună c u Teodor C răci u n (român d i n
Cariovăţ, care est e ş i Î n mormintat i n a n u l 1 78 1 l a b iserica Sf. N i co­
lae), iconostasele de la Sombor, Nestin şi Lociarak. Tot Îm preună au
lucrat i n t re a n i i 1 780-1 781 i oonosta sul patria rhiei d e la Cariovăţ. Iacob
Orfel i n o moi l ucrat s i. n g u r iconostasul mă năstirii G rgetec ( 1 774) , bi ­
serica d i n Stapar ( 1 790) şi a ltele. Este a p reci a t ca u n a rtist " corect
ş i pedant, un' membru destoinic al pieiadei secolului XVIII",
3 6 Cf., I nsemn a re din 1 842 pe Biblia citată În nota 33.
54
http://patrimoniu.gov.ro
T,u m Uil t u o a . se l e eve n i m e n te a l e revo l u ţ i e i di n 1 848 n - au
s c u t i t n i 'c i i z o l a ta m ă n 6 st i re B e zd i n . D u b, l o o p r i m a re naţio­
n a lă a ro m â n ill o r bă n ăţ e n i ş i tend i n ţa lor s p re i nd epe n ­
d e nţă b i s e l1i oelals'că faţă d e i e ra rh i a c l e ri lo a' I ă s up e ri o a ra
sÎ rbă37 Î ş i g ă <s eşte eco u ş i i.n acţi u n ea protopo p u l u i M a x i m
C ră c i u n di n Pedc a . PO ftidp Î n d l a revo l u ţi e , s p r i j i n i to r a l
a rm a te i l u i KOlS s u t h - ca m u l ţ,i alţi ro m â n i d i n a ceste
pă rţ i a le ţă r i i 38 - M a x im Crăc i u n prei'a co n duc e rea m ă ­
n ă st i ri i Bez d i n . I n acea stă ca , l i tate, d upă c u m se s pu n e
În s e n t i nţa d i n 1 850 pni n ca re a fost c o nd a m n a t . a a p rovi ­
z i o n a t a rm a ta re,vo l uţ'i on a ră p r i ntre a l te l e ş'i c u l em n e d i n
pă/d u re.a m ă n ă . sti rH pentru Î ntă ri rea fortiHoa ţ i il l o r cetă ţ i i
Amd39 D u pă e x ecuta rea u ne i dete n ţ i i de ş a se a ni , M a x im
C r ă c i u n a fost aJm n i ls t·i at În 1 853, f i i n d a po/i re i n sta,l a t ca
p oroh la Pedca40,
Impă rţi rea overi l o r, u r ma re a s e p a ră r i i b i s erid i ro m â ­
n e şt i d e c e o �Înbă ş.i Î n\fi i.nţO fea Î n 1 864 ·a m i t ropoHe, i
Tra n s i lva n i e,i , a d a t n a ş'tere, d u pă c u m este şti ut, u ne i v i i
c ontroverse c a re d e - 'a l u n g u l a 50 de a n i a Î m b rălcat fo r m e
d ife r. ite. I n c e l 'e d i n u rm ă s - a aj-u ns l a u n p rooe·s d ezbătut
l a B u d alpesta , rămos n ete nm i n a t În 1 9 1 4 4 1 . P r i n tre o b i ec ­
t i ve l e d e l it i g i u e ra ş i m ă nă stirea Bezd i n , c a re Î n ce l,e d i.n
u rmă a răma·s s u b j mi ls d i c ţ i a b i s e ri c i i o rtod o x e sÎ rbe42.
37 1 . D. Suciu, Revoluţia din 1 848-1 849 În Banat, Buc., 1 968, p. 38_
38 Istoria României, Compendiu, Buc., 1 969, p. 326.
39 Textul senti n�ei in " Magyar H i rla p " d i n 7 februarie 1 850.
40 Arh. Statu l u i Arod , fond, Prefectu ra Ara d . Seria documentelor
i mputern icitului ceza ro-cră i esc. Doc. X I 8347/1 853. Activitatea lui
Maxim C ră c i u n este i ncă i nsuficient cu noscută . Ocupa rea Bezd i n u l u i
a fost u n a ct rev.o luţiona r ca l ificat Î n să d e tri buna l u l i mperi a l c a " pră­
dare", termen care, d i n cauza neînţelegerii eveni m e n telor pet recut'e o
fost preluat şi i n unele l ucrări româ neşt i . A se vedea Victor VIă d u ­
cea n u , Un vechi monument istorico-religios, Mănăstirea Bodrog, T i mi ­
şoa ro , 1 939, p. 34.
4 1 A se vedea vol u m i n os u l ca pitol Procesul pentru mănăstiriie ro­
mânaşti din Banat, in lucr. cit. a lui Şt. Meteş, p. 230-291 . Pentru sta­
d i u l in core s-a ,o prit procesul o se vedea : I l i e G ropşa n u , Un proces
istoric, in "Ana lele Banatu l u i " , IV, 1 931 , nr. 2-4, p . 1 59.
42 I n iţ i a l , in 1 864, in şed i nţele sinad a l e d i n 24 şi 25 aug ust, An­
d rei Şaguna şi episcopul Ar·a d u l u i , Procopiu Ivacioviciu - core din
1 878 va fi patriarh 0 1 sîrbilor - a u hotă rit ca mă n ă stirile Hodoş,
Bezd i n , Sf. G heorg he şi Mesici să fie cedate B isericii ro mâne. Con­
g resul naţional bisericesc sirb d i n martie 1 865 n-a fost de acord cu
a ceastă propunle re, hotărîre întă rită şi la oong resele d i n anii 1 87 1 şi
1 875. Cf. a rticol ul d e fond : Cum stăm cu mănăstirile ?, in " Biserica si .
Şcoa l a " , Ara d , II, nr. 7 din 1 2/24 februarie 1 878,

U n a d i n co n s ec i n ţe l e a ce st u i confl i ct a f o st ş i a pa ri ţ i a
'U ne i l i teraturi p u b l i c i ,s tice Î n l i m bi l e ro m â n ă , s Î rbă ş i m a ­
'g h i a ră , s' c r i să v i z i b i l pentru a a p ă ra u n u l d i n p u n,cte, l e d e
ved ere con troversate. I n vooÎnd u - se a rg u m e nte d e t o t fe l u l ,
Î n c a re d a te l e i storice s î n t d e c e l e m a i m u lte o ri Î neoate
in a rg u m e n t a ţ i i pro s a u c o n t r a , practic a cea'stă l,i te ra tu ră
este i n urti l i z a b i l l ă pentru o cerceta re ş,t,i i nţ i f i,că a i stori e i
m ă n ă st i r i i Bezd i n .
C o n loc u i re a s î rb i l o r co l o n ,i zaţi Î n eta p e d i fe ri te , a l ă tu ri
de ro m â n i i a utohto n i ai a cesto r m e l ea g u ri43 a d e t e r m i n a t
ca mă nă 's ti rea Be,z d i n să sati ls.f.a,că n,e v o i l e �pi,ri t u a l e a l e
c e l o r d e ocee a ş i c re d i nţă Î n tot c u rs'u l e v ull u i m ed i u . F o l o ­
s i rea d eopotri vă a l im b i i ro m â,n e ş.i a oe l e i s Î rbe o d ove­
deşte şi textul b i l i n g'v de pe g na'v u ra a m i n tiltă d i n 1 762
ca şi rec u n o a şte rea d i n t i m p u l p rocesul u i de la B,u d a pesta
"că În vremurile de Înaintea despărţirii ierarhice, călugării
mănăstirii Bezdin făceau servicii credincioşilor români ş i În
româneşte, iar În mănăstire se aflau şi cărţi româneşti "44
ceea ce dovedeşte - i p s o facto - şi exi,stenţ'O că I'u 'g ă ri l .o r
de o r i g i n e ro m â n ă . f,niS ă ş i a t i t u d i n,ea a m i n t i tă a l u i G h e ­
ra s im Ad a m ovi c i , v i i to r u l m i ,t ro,po l i t , că l ug ă r p l eo a t d i n
Bezd i n , ne fa,oe s ă c re d em c ă ,m o n a h i i d e a i'Ci n u e ra u
stră i n i d e s u fe rin ţe,l e ş i a,s p i ra ţ i i,l,e ro mâ neşti .
D a r toate a cest e prob l e m e p res,u,p u n o c e roeta re a
t u t u no r d ooum e n t e l o r refer i to a re l ,a m ă n ă's t i re a Bezd i n , c a
ş i a celo rl a ' ite m ă n ă st i ri ai� l,a te Î n t r-Io s i t u 'O ţie s i m i l 'a ră ş i
ca re să permită o reev,a' l u a re a rol u l u i l o r o u l t u ra l ş i ' po l i ti c ,
d i ncolo de .po z i ţ i i le pă rt i n i to a re g e nerate de confl ilCt u l d e
i nte rese st,Î r n ite d e a ve rea a,oe,sto r m ă n ă sti ri. L'O sfîrş itu l
s�co,I' u l uli trec u t se execută n oi I u'c ră ri l a m ă n ă\sti re. a Bez­
d i n , cele mai m u,l te alVlÎnd ca mcte ru l u n o r a me n a j ă r i . Ac u m
43 i n ridicarea topografică d i n a n u l 1 878 Solul /V1unar c u Mănăs­
tirea Bezdin ( 1 5 pla nşe) executată de Arhiva de p l a n u ri fu ncia re d i n
Timişoara (cop i i a utentificate d i n 1 884 aflate Î n a rh iva Vica riat u l u i
ort. sîrb d i n T i m i şoa ra ) reţi ne atenţia bopon o m i a românească a Î m ­
prej u ri m i l or : Cornyet", " Pă d u riţa " , " De l a g ya l u " , "Lenge puszta " ,
" K u piatru " , " Hodaia " , " K,ornyetuve l i k i " , " I s l a z " , "Szoci lor" "Spiny" ş . a .
"
44 Cf. M eteş, op. ci!., p. 265.
55
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 6. Lalura de sud, chilii/e, vedere dinspre curie.
se p i ctează şi pa racl i s'u l d e pe l a t u ra de est de către p i c ­
toru l F ra n k G o st i n ăa r d i n A rad ( 1 887).
O e la a'cej a ş i p i ct o r s - a păstrat În m ă n ălsti re u n ta b l o u
Î n u l ei (76X75) d i n 1 884, ,rep re ze n t î n d o ved e re p a n o ra mi c ă
a m ă n ă st i ri i ,
Anu l 1 89 1 , m a r.o a t Î n p a r do'sea l a oorid o ru l u i ch i l i ill o r d e
pe l a t u ra s u d , pa re să i n,d i'ce t e rm i n a,rea l u 'c ră ri'l o r de l a
BeZid i n , d ată d e l a ca re n u s - a u m a i fă'c ut rer. o ra ţ i i l a d ă ­
d i ri l e m ă n ă,s't i ri i .
* *
A,n s'am b l u l m ă n ă,s t i re. s'c, olş 'a o u m o aj u n's În z i l e l e
n o o 'stre, s e p re z i ntă s u b f o r m a u n e i construcţi'i amp l a's a te
pe trei l a turi , o,vÎnd În m ij' l,o o u11 c u rţ i i b i s'e r i oa a şezată
tra n s l a t s p re s u d - vE!lSt faţă de centru l i nc i. ntei (o se vedea
f i g . 3).
Ari p a p ni ndpo l ă , ,cea Slu d i că Gfi g . 8), etaj,ată , aşa oum
s-a a ră ta t l a sfîrş i t u l sec. X V I I I , este co mpulSă sli m et ri c c u
i n tr a re 'i n a x u l d ăd i ri'i ş i c u d o u ă d ec ro ş u r i l a tera,l e a m i n ­
t i n d d e ce,le d o u ă t u m u ri ca re a pa r Î n g ra 'V u ra l u i W i n k ler.
Pe aoea stă fata d ă apa r o serie d e e l e'm e n te d e1c o r a h v,e ,
c u m a r f i o ki ză sep a rÎ n1d c e l e d o u ă n i ve' l e ş, i o a rh i vo l tă
b o g a t ă , cu c,h e i e, s'u b'lli n i i n d a rou l d e i n t ra re .
Acce' s u l În m ă nă ,s h re se fa'ce p r i n t r - u n 9,a n g b o l tit -
b o l ţ i , z i se m ă n ă 's t i reşti , Î n t re a rc e d u bl o u ri - ş i p a nd o s i t c u
d u .l a p i d e stej'a r.
F.aţ,a da spre c u rte a ,a ri pi i 's,u d i ce (fi 'g . 6), oa d e a .\tfel
şli oea ,a ,a r,iipi , i , rălsă,nitt en,e , s' e i m r p Ui n priln d eschi derill e m a·r·i
a l e a roel o r co ridoa relo r d e l a a mbele n' i v el e . i m pă rţ i m a
i n'teri o o r ă a Î n'călperHor este ce'O o b i ş n u ită m ă n ă s t i r,i l o r, Î n
c h i, l i i , c a re o i ci sÎ,n t d elStu' l d e s p a ţ i .o a s e . Lat u ra d i n sp re
ră sălr i t 'O a ri p i i p rindpa le 'O fost de' s ti n,ată stă reţ i e i , ceea
ce a d eterm i nlat o a l tă compartim e n ta re, Încăperi le f i i n d
m a i ma ni ş i com u ni1cIÎ n,d Î n t re e' l.e .
Pe l a tu ro de est se a f l ă tra p e z,a , s a u m a i corect d o u ă
t ra,peze, u n a f i i n d a m en a j ată p r i n 't r-o s u p ra l ă rg.i re a oo r i ­
doru l'u i . Tot aic i , pa rad i 's u l c u o a bs i dă sem i c i rc u l ,a ră n u
reţ i n e a1t e n ţ i a p r i n v re u n e l ,et m e n t d e va:l ·oa re a rh i tecto n i că
s a u a rti st i c ă , pii ct'u�a a l m i,n Ntă , sem n a tă d e G os,t i n c a r f i i nd
de f a ctu ră m e d i ocră .
Fig. 7. Biserica văzută dinspre nord-est.

Fig. 8. Faţada de sud a mănăstirii.

http://patrimoniu.gov.ro
 Aripa de ,n o rd a m ă nă stirii - cu u n s i n g u r n i vel ş i c u
arce fru m oa,se Î nls p re c u rte (tirg . 9 ) - a a,v u t u n rol g.os­
podă resc, g ă s i ndu - se a id oîte'va î ncălperi i n te res'a n te d i n
punct de veder,e co nstructiv, cum este de pHdă afu',rnăto a ­
rea cu p l,a fo n u l î n tru n1c h i d e pi ral m ild ă , h -a mbare şi ate­
liere de tot fel,u'l . nece�a re sati's,f aceri i n evo i l o r g'o spodă ­
reşti a l e m ă nă st i ri i .
S u b ,a ceals,tă a r, ipă , sil metric o u i,ntra rea d e pe l atu r'a
opusă se a'ocede s ub u n g a n g rea l i zat î n a cel,e aşi fonme
conrs trurcti.ve spre d i ,g u l M u reşu' l u i trecî nd peste i a z u l m ă ­
năsti r i i.
,I n ,colţ u l d e .nord - est se a,flă f,î n ti n a .
P,i,e&a pni, ndp.a Iă a .a n s' almlbl'u l u i e's'te bi serioa (fii,g . 7).
Conrs tr'u i'tă d i n că răm idă, pe f u ndaţii tot d i n că răm i d ă , d a r
pe pi lo n i d e s tej,a r, bi'serÎ' oa a re pl a n tri,co n c c u p ro n a o s
desch i's Slpre n,a os ş i turn - d oip otn iţă peste pronaos. . anul 1 75 1 ".
T u rn u l -c l opotnliţă datează d i n cea de a doua eta, pă de
co nstr,ucţi i oînld se con,s tru i,eşte şi actuO'l u l pro n a o s (Id e:cr.o­
şat �aţă d e n a,os) pe ca re stă , rezemat pe d o i m a si,v,i stî,l ipi
de zidă rie. E,d ifica'rea în epoci d ilferite, u şo r de sesiz,at î n
plan, a d us d e a l tfel ş' i l,a o fi,s u ră p e tot peri metrul bo'lţi i
navei l a i ntersecţia n.o u,l u i p ro n a os cu n a o.� u l . Ceroetă r.i l e
a rheo l og i'c e vo r treb uli s ă I ă m u rea' s'că rel a'ţ ia d i ntre u rmel,e
i nterioare a, l e vech i'u l'u i pro naO's ş i term i n aţia pol i g o na, Iă
a şo c u m apa re î n g nalv u ra I, u i W i n kler.
O d ată cu constru.i r,ea turnull'u i -c l o potn iţă a u fost mod i ­
fi,c ate ferestrel,e şi modenatu ra de fatadă , pentru a le con ­
jug.a ou e l .
Na os u l , s -,a a m i ntit, a re pla n u l a hsild e'l o r cu m uch i i î n
a x , d a r î n a fa ra a oest u i e,lement d a't at i:potetic, se pa r,e că
n i m i c nu l a,să să se î ntrev.a dă ce elemente a'u ră m a s d i n
sec.o l u l X V I . Vili'toa rele cercet6 ri de pa ra ment şi să pă t u ri
a rheolog ice v,o r putea rezo l'va problemel l e ră1ma se î n sus­
pensie.
Po rdosea l a bi'serid i este executată d i n d a'l e m a ri de
ma rmu ră , i dentice cu cele a,fi late pe oo rido r u l etaj u l u i adă u ­
gat corp u l' u i pri n c ip a l l a sfî'nş itul seco' l ull u i XVI I I , e'lement
oa re conN rmă ex,ecuto re.a s i m u ha n ă a acesltor l ucră ri.
Masa a lta rul u i , d i n , m a rmu ră ro.ş' i:e , de oOl re s - a m a i
a m i ntit este a sel mănătoa re c' u cea a m ă n ă,sti rii Sof. G h eor­
g he d i n sat u l Mă n ă s,ti rea (j ud . T i m i,ş).
T u rl'a pa n to,cr.atoru l u i , octog o n aolă , se îna lţă de,stu l de
zveltă faţă de p r.olpo rţi ille î ntreg i i b i se,r,id ,peste o bază
pătrată a lS'Cu n să s Ulb în 'Veii itoa re.
Stra nele biiserÎIC i i ne co ndu'c către a cel,aoşi u n ilve rs ba roc
în care se pare că bi'serilca a s uferit ul l tirmele tra nlsfo rmă ri .
Braţele oa ş i pidi,oa rele str,a nelor se încheie ou fru moase
volute ca re s·e o o m bi,nă feri,c it cu restu l elemen't,el l o r tă iate
d upă d ilve,rose c urbe. Acelste forme m i' ş.oate se s prij i n ă pe
u n spăta r t ratat m a i sobru cu elemente rect<a nrg u l a re ( p i l a ş ­
t r i a ng ajoţi , tăbl ii). An1s'a m b l u l mobi l ie ru l u i l'a să o i m pre­
sie de elego nţă ,şi ra,f i n a,ment.
In u rma eve1n irmentelor petrecute în B a na t l a s,fî rş i t u l
prilm ull,u i război mo nld i a l , î n octo m brie 1 9 1 9, d i n d i'spozi ­
ţia prefecturii T i m i ş -Toro n'ta l , se p u ne sech.est,ru a s, upra
mă năsti ri i Be�d i n şi a'veri i ei. i n 1 5 octom bnie 1 92 1 se d i s ­
p u n e rid i'carea sechestru'l u i , m ă n ălsti rea Bezd i n rei ntnÎ nd
în toate d reptu rill e45, i n u rm a ref.o rmei a 'g r.a r,e d in 1 922
mănă .sti rili îi rămîne o moşie de 1 60 d,c j ugă re pă mînt ara­
bii, pă'şu ne ş i pă d u re46.
O dată cu moa rtea u l ti m u l u i că'l u g ă r, în a n u, 1 1 948,
mă nă'sti rea a î ncetat să fu n cţioneze ca i n'S ti't uţie. Pie,sele
de ,inv,e,nlt a f mao i , i m,por.bo,n te (ta blou ,ni, icoane, mobi llier,
bibl i.ote,c ă) alu fost tro n'sportate la Ti.m i'ş o a r,a , u nd e se pă s­
trează î n co,lecţii l e Vi oa ri at,ull u i o rtodox , slî nb.
In 1 953 a fo's t i nventa ria,tă cu ocazi.a recen sărmîntu l u i
mon u mentelo r d e c u l t u ră , m ă n ăosti rea f i i n d ded a rată monu­
ment i,stori,c pri n H . C . M . 1 1 60/1 955 (pozi,ţi'a 3 1 33 din l i's tă).
Sta rea ava n sată de deg ra1d a re Î n ca re a aj u n s întreg u l
complex d e clă,dl i ri a determ i n a t ex,e cuta rea î n 1 970 a u n o r
l ucră ri de i nte'rve n ţ i i u rgen te (,învel itoa rea b i seri,ci i), d a r
45 A r h iv e l e Statul u i T i m i şoara, fa n d Prefectu�a T i m iş-Taronta l . Dos.
10/1 920, f i l e l e 62-68, 72 ş i 74 ş i dos. 80/ 1 92 1 .
46 Siobodan Costici, Biserica şi şcoala sirbească din România (În
l i m ba sÎrbă ) , T i m i şoara, 1 931 .
57
http://patrimoniu.gov.ro
in vederea l'ucră ri l o r de restaura re ce se vo r executa î n
c i n ci n a l u l 1 97 1 - 1 975, s - a u făcut încă d i n 1 969 l ucră ri pre­
l i m i n a re de ce rceta re (ce rcetă ri i stori'c e, rel ev,ee şi sondaje
g eote h n i'ce) c a re sta u la baza p roiectu l u i de res'ta u r,a re
c a re este î n c u rs d e e'l a,bora re la D i recti' a Mo n umentel o r
I storÎlC e şi de Artă .
A N E X E
1 736
" Această carte numită Minei, luna ianuarie a mănăstirii Bezdin
s - a cumpărat in timpul Domnului episcop Nicolaie al Timişoarei şi
domnului părinte stareţ Timotei " .
(Pe un Minei pe i a n u a rie, B i b l i oteca Vica riatu l u i Ort . Sîrb T i m i ­
şoara , n r. i n v . 1 974).
1 751
"Din cărţile lui Dionisie livoinovici, arhimandrit al Bezdinului la
( Pe un Propovedisvetlog lovana Zlataustog, i d e m n r. i n v. 1 71 9) .
1 759
" Această carte este a ieromonahului şi a duhovnicului Timotei,
ieromonahul Bezdinului, anul 1 759. Din cărtile mănăstirii Bezdinului".
(Pe u n lermologhion, pe coperta d i n faţii . Idem n r. i nv. 1 987).
1 762
Textul ro m â nesc de pe g ravura d i n a n u l 1 762 :
" Adevărata zugrălire Iăcătorului de minuneo chipului a prea slintii
născătorii de Dumnezeu, care să zice Vincianskii şi se află la mănăs­
tirea Bezdin, la careş din darul lui Dumnezeu, prin rogăciunea aceşU
prea sfinţii născătorii de Dumnezeu l!'Iulte minuni asupra celor carii
cu credinţă vin să fac; pre acesta pravoslovnicul Episcop Temeşvarui,
Lipovului, i proci: Domnul Vichentii loanovici Vidac in zi/ele arhi­
episcopului şi mitropolitului s/aveno -serbesc şi rumunesc dom : Pavla
Nenadovicia, a da in tiparul şi fraţilor aceşti sfintei a născătorii de
Dumnezeu adunării fiind arhimandritul Kir Dionisia livoinovici spre
folosul a dărui bine au voit in anul 1 762. 10 Christ Wincler Sc. Viennae".
1 763 iunie 25 Bezdin
.. Smeritul Sinesie, ep'iscop 01 Aradului prin osteneala sa sfintei
mănăstiri din Bezdin a dăruit-o pentru rugăciuni in luna iunie 25 anul
1 763 cind acesta a venit la această mănăstire " .
(Pe o Pravila molebnaia. I d e m n r . inv . 1 652) .
1 777 septembrie 26
"Plan al mănăstirii de călugări Bezdin şi a satului aparţinind ei
Munar.
Este de menţionat in special că tot ce e Înconjurat cu culoarea
roşu carmin aparţine mănăstirii, citeva, puţine livezi care sint stăpî­
nite de s upuşii (mănăstirii) şi sînt Între păminturile mănăstirii sînt În­
semnate cu culoare galbenă
Mănăs tirea este alcătuită dintr-un arhimandrit, un egumen şi
10 călugări.
(A se vedea textu l , identic cu cel de pe p l a n u l d i n 1 782) .
Scara 1 /500 klafteri
Măsurat, Împărţit şi desenat de către J. Pr. Plessing de Plesse
Comisarul celui de al doilea sector.
Anno 1 777 die 26, septembrie
Mai iscă/esc:
Moise Putnic episcop
Dionisie Jivoinovici, arhimandritu/ Bezdinului"
1 782 noembrie 9 Bezdin
"Planul
mănăstirii de călugări Bezdin şi al sotului Munan" Nou ce-i aparţine
Mănăstirea e s te alcătuită dintr-un arhimandrit, un namesnic, şi
10 călugări. De la supuşii daţi mănăs tirii, sau aşa numiţii pirneavărşi
Fig. 9. Latura de nord, aripa gospodărească, vedere dinspre curte.
(mănăstirea are părţi după cum urmează) : De la 3 totul, de la 1 5,
jumătate, de la 2 1 , un slert, de la 12, a opta parte, iar patru lamilii
nu au luat nici un pămint.
Observaţii
Pămintul de la riul Mureş pină la piriul Aranca este inundabil,
dela piriul Aranca pină la virlul Hotar (Hottar Spitz) este pămînt bun
de agricultură.
Groapa Mertwak nu se usucă niciodată, dimpotrivă mocirla
Bezdin se usucă vara În anumite locuri În aş a fel că se poate trece
peste ea, chiar cu căruţa.
Pîrîul Aranca seacă de asemenea, dînd de la podul vechi L.p.
(indicaţia pe hartă) pînă la livezile satului, un pămînt bun. Aranca
mică este bună În special pentru păşune.
Pădurea este Împărţită În 50 de parcele de tăiere.
Legenda planului
a. Mănăstirea cu !intina ei este Însemnată cu cilra zero.
b. Grădina cu un mic loişor (Lusthaus) iar În apropiere un mic
pod de piatră.
c. O anexă (Ein Einsatz).
Sig : Bezdin 9 9bris 782
Ignot Viiriisch I n c : Com : Temes . . . . . . . .
Anselm Fischer I n c : Com : Temes J u rassor
Scara 1 /1 1 00 klafteri vienezi
Măsura t şi desenat de Pau l Figli
1 784 ianuarie 1 0 Carlovaţ
Acest calendar l - a m primit de la J acov Orfelin, 784, ianua rie,
ziua 1 0, la Ca rlovaţ. Gavril Lepotici d i n Bogianţa
(Pe un Veci nÎi calend a r, pe coperta din faţă. Idem n r. inv. 1 763).
1 788 septembrie Bezdin
Excelenţa Sa Domnul Arsenii Leciviaţ, bar. on de Helnfiildi şi gene·
rai c u soţia sa Doa mna Elisa beta Novacovici au dăruit a ceastă ca rte
mănăstirii Bezdin pentru pomenirea lor. Septe mbrie 1 788. Gherasim
Adamovici, a r h i ma nd ritul Bezd i n u l u i
(Pe o Bogorodiţe Diev,o, pe coperta d i n spate, I d e m n r. inv. 1763),
1 788 Bezdin
Din că rţile lui G hera s i m Adamovici, a rh i m a nd ritul Bezdinului 1788
(Pe un Opschinschana rebda od zlocsinstva h , pe coperta din faţă.
Idem nr. i nv. 1 1 02),

1 79 1 februarie 1 4 Bezdin
d. Grajdul şi şopronul pentru căruţe.
e. Cazanul de rachiu şi teascul de vin.
Această carte n u m ită Teatron istoric printre exemplarele de cărti
a l e mănăstirii Bezdin cu h r a m u l I nlt ra rea Maicii Domnului din Bana'­
1. Cărămidăria.
g. Gheţăria.
h. Beciul. tul Timişoa rei, d i n a celaş comitat se g ăseşte a proape de rîul Mures
ca şi moşia C i a la şi se chea mă după a pele pÎri u l u i cu n u mele Bezdi �
i. Moara de apă.
k. O potecă.
(�ă ră fund) În faţa porţi i acestei m ă n ă stiri. Scris În a n u l 1 791 la 14 fe­
1. O casă de pescar.
brua rie. Maxim Secu l iei, a r h i m a n d ritul Bezd i n u l u i
(Idem nr. inv. 1 976, f i l a 3).
m. Despăgubirile În păşune (die Verguttungen an Wiesen).
n. Drumul nou proiectat, dacă se va lace podul nou din punctul O.
1 798 a ugust 1 5
o. Podul nou proiectat. Ac : astă carte Viaţa sfi nţilor pări nţi a sfintei mănăstiri Bezdin,
p. Podul vechi de piatră. m i. -a darUit-o mie prea slăvitul părinte şi binefăcătorul meu domnul
q. Satul Munar (Der Maierhol des Klosters). Maxim Sec u l ici, a rh i mandritul acestei sfinte mănăSitiri Bezdi � pentru
r. Moara cu cai. citi re. 15 a ug ust 1 798
s. Hanul.
Semnătura indescif ra b i l ă
/. Stina.
(Pe un J itia svetih, pe coperta din faţă. Idem n r. inv. 203 1 ) .
u. Cimitirul vechi. .

w. Cimitirul nou.
f.a. (sec. XVIII) Bezdin
x. Locul a cinci IÎntini noi, proiectate.
y. Via mănăstirii.
Această ca rte, mă reţu lui conducător dom n u l u i a r h i ma ndrit a l
Bezd i n u l u i , prietenu l u i său o rtodox a dă ruit-o Zahari e Orfelin
z. Păşune, considerată mai slabă.
(Pe Der Al lgemeine Zuscha uer, pe coperta din faţă. Idem n r. inv.
Bornă de piatră aşezată pe principalele movile de hotar şi pe
1 648) .
care scrie În limbile latină şi sÎrbă următoarele:
1 826 Bezdin
1 7+4 1
Die 1 6to Mensis Septembris Signum Această ca rte a dărui,t -o ieromona h u l . . . . al Athosu l ui care a
Expositi Teritorii Monasterii Bezdiniensis Graeci Ritus disdinquens
circumjacentium Vicinorum
plecat la 826 la mănă sti rea Bezd i n u l u i cu h r a m u l sI. M a ria Mare
(Pe un Sinod, pe coperta din spate. Idem n r. i nv. 1 762) .
Teritorium versus Nr. . . . . . .
1 832 i unie Bezdin
Scurtă socoteală a pămîntului mănăstirii
lugăre Din că rţi le lui Maxim Slavici, ieromona h u l Bezdinului, a n u l 832
Pădurea cal ': se intinde de la Mureş pînă la groapa in i unie.
Aranca Împărţită in 50 de parcele de tăiere 729
(Pe u n SÎrpschi letopis. Idem n r. inv. 1 1 21 . Acelaş text pe un Pria­
tel SÎrpsch i mladej d i . Idem nr. inv. 1 1 39).
Păşune 538, 1 300
1 842
Mocirlă şi Gropi . 208
Livezi şi grădini de zarzavat 12
Vie . 1 2, 300 Spre ştire urmaşilor.
Peste groapa Arancăi In a n u l 1 842 În ti mpul slăvitei d o m n i i al l u m i năţiei sale prea l u ­
.
Pămînt 314 ml natul I mperator a l Austriei, reg e a l U n g a riei şi a l celorla lte, a rh i ­
Islaz 3 1 4, 1 400 d uce a l Austriei i proci, Domnul Fra n cisc 1 , În t i m p u l mitropolitului b i ­
Vie . 3 sericii ortodoxe, a r hiepiscopiei de l a Ca rloviţ, ş i toate statele cu prinse
Pe pămintul supuşilor i n i mperiu a popoarelor sloveno-sÎrbe şi a va l a h i l<or. i n a l t Prea Sfi n­
Han ul 1 ţitu l u i Domn Ştefan Strati m i rovici de Culpin, p u rtătorul crucii de ca­
Totalul pămîntului mănăstirii 2 1 2 1 , 1 400 va ler al Impăratu l u i a ustriac Leopold, consilier sec�et al M ă riei Sale
Scurtă socoteală a componentelor pămînturilor I mpăratului şi mem bru a l Academiei de Ştiinţe din Gotti ngen. dat
De la 3 totul, 1 5, jumătate, 2 1 , un slert, 12 a opta nouă Păstor Su prem de Tatăl şi Bi nefăcătoru l .
parte. In pămînturi unde o cîmpie are 1 38 de jugăre, D u p ă moa rtea ră posatului D o m n Episoop a l Ti mişo ri i I o s i f Putn i c
toate 3 Împreună . 414 a d m i n istratorul de Dum nezeu păzită a l a cestei epa rhi i a Timişori i , nu
Cîmpia c u livadă . 1 65 demult eparhia Budei, deven i'tă vaca ntă p rin moartea Domnului Epis­
Locuri de casă care au luat şi pămînt 51 cop G h edeon Petrovici Î n eparhia din Bacica, d u pă t ra n sferul Prea
Locuri de casă Iără pămînt . 4 Sfinţitu l u i Episcop Domnul Ş-tefa n Sta ncoviei, În timpul a rh i m a ndrit u l u i
Locuri de casă rezervate 5 Sfinte'i M ă n ăstÎ'ri I ntrării Maicii D o m n u l u i , acest Bezdin ; p rea slăvitul
Islaz (Constitutiv măssige Hutweid) 72 consistoriu al eparhiei Timişorii şi Îna ltul c-o mitat Timişoa rei şi Ara ­
200 d u l u i , Caraşului, lioronta ll uJlui, Cianadul,ui vecine cu Tabula de sud, l u s ­
t i n lovanovid şi fraţi l o r Î n n u mele Domnului, i e romonah i i , I o s i f G a ­
Islaz (Extra anverlangte Hutweid)
6
9
Gropi
Grădini de zarzavat şi livezi . vrilovici e g u m e n , stareţ Si meon Popovici a d m i n i strator, Maxim Slavici
Cimitir 2 econom, Va r l a m Maxi movici a jutor de econom, I zidor Spadici ecli ­
Uliţe, haturi şi drumuri de cimp 42 siarh ş i N icod i m M i a covici dia con Î n z i ua d e 1 martie 1 833 s-a Î n­
Pe pămîntul mănăstirii, livadă 3 ceput cu ajutorul lui D u mnezeu la biserica mănăsrtirii Bezd i n , inainte
Totalul tuturor pămînturilor satului 974 de adormirea arhimand ritu l u i Bezdi n u, l u i , d u pă aceea fostu lui epis­
2121 a l Amadu l u i D. Pavel Avacu movici , s-a efectuat � coperi rea
3096
CQP
Totalul mănăstirii
cu tablă. De prezent, turnul din nou a operit cu tablă, tot la
fel şi turla cu tinichea, i a r biserica a fo st a coperită cu şindrilă, d ­
Total general .
luxta praesentem Mappam, quase parte ab utraque ocasione
Reambulation is pro realis el genuina agnita est Metalem Reambula­ şindrila vopsită cu v,o psea roşie de ulei, 'tOt la fel, toate trei cruci
tionem die 7mo el 8to Novembris A. 5.782 ut Instrumentum Metale care stau dea s u p ra a u fost a u rite.
iisdem Diebus conlectum indicat peregimus. Insemnare din a n u l 1 842 (in l i mba sÎrbă) p e coperta din spate
Signat Bezdini 9 Novembris 782 a unei Biblii (ediţia 1 756, Moscovo ) . Idem. Inventa r n r. 2029.
Paulus Avacumovici m.p.
Archimandrita Bezdine 1 9 1 5 Bezdin
loseph BoschnÎak m.p. Proprietatea lui M i l utin Cociubin, ucenicul mă năstirii Bezdin 1 91 5
Rev. Caal: Dis t : Temes : Fiscal Prior (Pe o Fizică. Idem n r. i nv. 1 727).
.
Emeric Rona; Ratis . . . . Cont. Scriba
In presenti Mappa De'lIneationem luturum Monasteri et posses : 1 9 1 5 februarie 25 Bezdin
Munar ad monasterium spectant/s exh/bente exposltus Metas ab a/­ 25 februarie 1 9 1 5. G. Bota , pa roh din lercovati , a fost internat la
/iis com/tarie St. Peter e t Sekusik- pos disdinquentes. Anno 782 die mănăstirea Bezd in, ne,v inovat 8/2 1 .X . 1 91 4,
9 9 bris reambulavimus et presenti Mappa per totum conlorme esse re­ (Pe u n Obiedduşenoi. Idem nr. inv. 1 965, a celaşi text pe un Tea ­
per/mus. tron, nr. inv. 1 1 76 pe coperta din spate şi pe ca rtea n r. i nv. 1 031 ) .

58

http://patrimoniu.gov.ro