Constantin Cătălin

Miron Costin

(1633-1691)

A fost un boier moldovean, rămas cunoscut în istorie pentru cronicile sale. El este unul dintre
cei mai apreciați cronicari români alături de Grigore Ureche și Ion Neculce.

Miron Costin s-a născut în familia boierului moldovean Iancu Costin. După moartea acestuia,
în 1653 Miron Costin se întoarce în Moldova, el până la acel moment studiind în Polonia.

Cronicarul devine un apropiat al domnitorului Gheorghe Ștefan, care îl crește în rang. El

devine paharnic (boier însărcinat cu servirea băuturii a voievodului), iar apoi pârcălab (boier
desemnat sa guverneze o cetate, un ținut sau un județ, având atibuții militare, administrative și
judecătorești). Este numit vornic al Țărilor de Sus, cât și al Țărilor de Jos, având o influență
destul de mare în Moldova secolului al XVI-lea.

Miron Costin a avut o relație apropiată și cu regele polon Ioan Sobierski, care devine un aliat al
boierilor moldoveni în lupta cu Imperiul Otoman și domnitorii impuși de turci în Moldova.

Miron Costin a lăsat o bogată moștenire spirituală cărturărească. Principala sa operă este
„Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace”. Acesta este împărțit în 22 de capitole
neintitulate, iar acestea în paragrafe, numite zeciale, cuprinzând o descriere desfățurată a istoriei
țării între anii 1595-1661, încheindu-se cu relatarea decesului lui Ștefăniță vodă Lupul și
înmormântarea sa. La elaborarea cronicii sale cărturarul a apelat pe larg la un lung șir de lucrări
ale istoricilor transilvăneni și polonezi.

O altă operă este „Cronica Moldovei și a Munteniei” scrisă în anul 1677. În câteva mici
capitole autorul descrie cuceririle romane din Dacia, precum și un șir de cestigii ale culturii
materiale ce atestă dominația romană în Bazinul carpato-dunărean, prezentând și date
convingătoare cu privire la originea latino-romanică a limbii materne.

În timpul domniei lui Constantin Cantemir, în anul 1691, fratele lui Miron Costin, Velicico ia
parte la nunta lui Ion Palade, unde glumește cu privire la existența unui complot în urma căruia
Constantin Cantemir ar fi înlăturat de pe tronul țării. În urma zvonurilor ajunse la urechile
voievodului, acesta ordonă asasinarea fratelui lui Miron Costin și a acestuia. Vătaful Macrei este
trimis, care îl prinde pe Miron Costin la Roman și îl decapitează, fără a-l mai aduce la iași, în fața
conducătorului.