LICHID LA ARTICULAŢII.

Articulaţia reprezintă zona de joncţiune dintre două extremităţi osoase învecinate. Împreună cu
ligamentele şi tendoanele ea alcătuieşte o structură complexă şi face posibilă mişcarea fiecărui segment al
corpului. Capetele osoase sunt acoperite de cartilajul articular care, prin structura sa de rezistenţă,
atenuează şocurile produse de mişcare. Întregul mecanism articular este sudat printr-o membrană (numită
sinovială) care are proprietatea de a secret, în mod normal, lichidul sinovial. Acesta se depozitează într-un
sac închis (bursa) şi permite reducerea fricţiunii şi protejarea materialului osos.
Simptome: articulaţia umflată pe lângă evidenta modificare de volum a articulaţiei, pacientul poate acuza
un disconfort de dureri articulare care limitează gradul de mişcare, senzaţia loclă de cald/rece, impotenţa
funcţională şi apariţia unor zgomote de pocnire sau clipocit la mobilizarea articulaţiei (mai ales la
genunchi sau degete).
În cazul membrelor puteţi aprecia aspectul unei articulaţii prin compararea cu articulaţia simetrică.
Atenţie însă, procesele cronice pot provoca modificări bilaterale în zona braţelor sau picioarelor.
Cauza- Umflarea încheieturilor este cauzată de acumularea în exces a lichidului sinovial, sub influenţa
multor factori: suprasolicitarea articulaţiei în timpul efortului fizic (însoţite de entorse, luxaţii sau
fracturi), bursitele şi sinovitele (care afectează articulaţiile mari precum umărul, cotul, şoldul sau
genunchiul), capsulita adezivă (cunoscută şi sub numele de „umăr îngheţat” şi descrisă prin
imposibilitatea efectuării mişcării la nivelul umărului), artrita reumatoidă (ce afectează articulaţiile mici,
simetrice ale degetelor şi poate determina umflarea acestora), artrozele, osteoartrita, guta sau fracturile
elementelor osoase din vecinătatea articulaţiei.
Tratamente.
Debutul tratamentului se va realiza prin limitarea mobilizării, susţinerea antigravitaţională a membrului şi
aplicarea locală de geluri şi unguente antiinflamatoare, alături de masaj pentru îndepărtarea durerii şi
stimularea regenerării. În cazurile însoţite de traumatism se intervine chirurgical pentru refacerea
anatomiei sau chiar înlocuirea articulaţiei vătămate cu una artificială.
Se poate face apă cu sare cât mai concentrată sau chiar băi cu sulf şi sare şi să se aplice pe încheietură, cu
ajutorul unui pansament. Se pune între 500g- până la 1 kg de sare la 500 ml apă. Deci până nu se mai
topeşte sarea. Se ţine apoi pentru două ore, zilnic până la vindecare.
Se mai poate aplica cataplasmă cu nămol sapropelic. La fel se ţine tot pentru 2 ore, zilnic.
Argilă se transformă sub formă de pastă cu apă caldă şi se aplică pe locul afectat. Se ţine de asemenea
peste noapte sau eventual minimum 2 ore. Se face zilnic. Cea mai bună este argila de culoare roşie în
aceste cazuri.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: Boswellia Serrata, ceapa, coada calului, dud, frasin,
ghimber, ienupăr, lemn dulce, mesteacăn, pir, ridiche neagră, scorţişoară, soc, tătăneasă, varză.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Se poate dizolva sare multă (o soluţie saturată de apă cu sare (până nu se mai topeşte sarea) şi cu acest
lichid se va umezi o pânză care se aplică pe încheietura afectată. Se umezeşte permanent pentru ca să nu
se usuce. Se aplică până la vindecare.
Se va menţine un regim alimentar ci cât mai puţină carne roşie şi se scoate sarea din alimentaţie, la fel
zahărul. Zahărul se va înlocui în totalitate cu miere.
Boswellia Serrata - conţine uleiuri esenţiale, răşină şi terpenoizi din care se obţine acid boswelic. Acesta
este un puternic antiinflamator ce poate ameliora durerile, fiind benefic mai ales în osteoartrite. Prin
combinarea cu şofran indian este sporit rolul său ]n diminuarea edemului articular. Se găseşte la
magazinele de profil.
Ceapa (Allium ceppa) - se rade şi se foloseşte la comprese împotriva durerilor articulare. Se ţine în
medie cam 20-30 minute şi se poate aplica de 2-3 ori pe zi, ajutând şi la diminuarea edemelor.
Coada calului (Equisetum arvense) - 1 mână de plantă de pune la 2 litri de apă şi se fierbe pentru 5
minute, apoi se strecoară şi cu lichidul respectiv se poate face baie pentru 20 de minute sau se aplică
compresă caldă preferabil local. Se mai poate consuma intern pentru efectul dezintoxificant care-l are şi
depurativ. Se va pune în acest caz 2 linguriţe de plantă şi se fierbe 5 minute apoi se strecoară. Se pot
consuma 2-3 căni de ceai din acesta pe zi.
Dud (Morus alba) - 1 linguriţă de coajă de pe rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10
minute, apoi se strecoară. Se poate consuma îndulcit cu miere dacă nu aveţi contra indicaţii. Este un
tratament foarte simplu dar care este eficient în eliminarea lichidului în exces din organism. Se pot
consuma 2-3 căni pe zi, preferabil înainte de mese cu 15 minute.
Frasin (Fraxinus excelsior) - 1 linguriţă de frunze se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15
minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni din acestea pe zi, o perioadă de 30 de zile. Ajută la
eliminarea lichidului suplimentar din organism şi totodată elimină toxinele.
Ghimber (Zinghiber officinalis) - conţine substanţe care pot reduce inflamaţia şi durerile cauzate de
artrită sau alte afecţiuni. Se poate aplica rădăcină proaspătă rasă, sub formă de cataplasmă, sau praf
înmuiat cu apă şi la fel aplicat cataplasmă. Ajută şi la stimularea circulaţiei.
Ienupăr (Juniperus comunis) - Este foarte utilă untură fiartă cu boabe măcinată de ienupăr. La 50 g de
boabe (bace) de ienupăr se vor pune 250 g de untură de porc. Se fierb apoi timp de 2 ore pe baie de abur.
Se strecoară. Se trec în borcane mai mici cu capac şi se ţin la rece. Se unge locul afectat cu puţină untură
din aceasta de mai multe ori pe zi. Se va unge local de 2 –3 ori în strat subţire.
Tinctura de ienupăr făcută din 50 g de boabe măcinate puse la 250 ml alcool sanitar. Se ţin apoi timp de
15 zile agitând des şi se strecoară apoi. Se unge local.
Lemn dulce (Glycyrriza glabra) - administrat intern reduce inflamaţia şi regenerează ţesuturile
cartilaginoase din zona articulaţiilor. Această plantă este un adevărat cortizon natural, cu efect
antiinflamator. Fie cumpăraţi tinctură de la magazinele de profil, fie o preparaţi în casă astfel: amestecaţi
100 g de rădăcină mărunţită cu 500 ml alcool alimentar şi lăsaţi la macerat timp de 15 zile agitând des
pentru omogenizare. Se strecoară şi se pune în sticle de culoare închisă care se pot închide ermetic. Se va
consuma câte 1 linguriţă de 4-6 ori pe zi, diluat cu apă timp de 14-20 zile, apoi se va face o pauză de zece
zile şi se poate relua dacă se doreşte.
Mesteacăn (Betula verrucosa) – frunze - 1 linguriţă de frunze se pune la 250 ml apă clocotită. Se
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Înainte de administrare se va pune în acest ceai un vârf de
cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar pentru neutralizare. Este un foarte bun diuretic. Cu acest ceai se pot
aplica şi comprese locale pentru a dispare inflamaţia şi durerea totodată. Se aplică calde. Există ]n comerţ
şi tinctură gata preparată din care se va lua câte 1 linguriţă diluată cu 100 ml apă. Şi în aceasta este foarte
indicat să puneţi bicarbonat.
Pir (Agropyron repens) - este o altă plantă care efect diuretic puternic. Se pune 1 linguriţă de plantă la
250 ml apă şi se fierbe 5 minute, apoi se aruncă această apă şi se pune alta cu care de asemenea se va
fierbe doar 1 minut. Se strecoară şi se consumă 2-3 căni pe zi, fiind un puternic diuretic.
Ridiche neagră (Raphanus sativus niger) - se aplică un amestec din 70 g ridiche neagră rasă şi umezită
cu alcool şi apoi pus peste ea puţină miere lichidă. Se pune apoi pe locul afectat şi se pune un nailon
deasupra, peste care se pune o hârtie şi apoi ceva călduros. Se poate ţine peste noapte şi ajută în toate
cazurile unde sunt edeme şi dureri.
Scorţişoara (Cynnamomum ceylonicum) - poate inhiba producerea de acizi graşi ce pot cauza
inflamaţia. Se va administra intern fie sub formă de pulbere, fie în diferite preparate.
Soc (Sambucus nigra) - 1-2 linguriţe flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute,
apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul diuretic. Boabele de soc sunt şi ele foarte
puternice în tratarea apei în plus din organism. Se poate folosi şi tinctura care există gata preparată în
magazinele de profil.
Tătăneasă (Symphythum officinalis) - Se poate de asemenea face o cataplasmă cu argilă muiată în ceai.
Pentru aceasta se pune 2 linguri de rădăcină mărunţită proaspătă sau uscată la 250 ml apă şi se fierbe
pentru 5 minute, apoi se strecoară. Cu acest ceai se umezeşte argila, care se pune apoi în strat de 2
centimetri de o bucată de pânză şi se aplică pe locul afecţiunii. Se pune deasupra un nailon, apoi o foaie
de hârtie şi în final se înveleşte în ceva călduros preferabil de lână. Se poate ţine în funcţie de toleranţa
individuală de la 2 ore până la o ore când se poate schimba cu altă cataplasmă identic aplicată. Se poate
însă menţine şi întreaga noapte dacă este bine tolerată. Dacă se ţine numai 2 ore atunci se aplică de 2-3 ori
în decurs de 24 de ore. Această cataplasmă are posibilitatea să refacă integritatea articulaţiei şi să reducă
lichidul sinovial la normal.
Varză (Brasica oleracea) - se pun frunze de varză proaspete, însă strivite. Se scoate nervura groasă prin
tăiere, apoi se presează cu un sucitor sau chiar cu o sticlă pe o suprafaţă tare. Se ţine această cataplasmă
toată noaptea. Se face zilnic. Acestea se pot aplica aşa cum sunt sau se pot pune într-o tigaie să se
încălzească şi să se moaie şi apoi se vor aplica calde. Dar atenţie numai să se încălzească puţin nu să se
călească şi să-şi distrugă principiile active.
Sare – se iau 2 mâini bune de sare grunjoasă şi se dizolvă într-o jumătate de litru de apă, aflată la
temperatura camerei. Sarea se topeşte şi se obţine o saramură. După care se ia o bucată de pânză ţesută în
casă (cânepă, sau bumbac) se înmoaie în saramură, apoi se pune pe genunchi şi se lasă compresa două
ore. Se pune de 2 ori pe zi, vreme de 12 zile. După aceste proceduri cu comprese reci de sare se trece la
compresele calde. Se face un săculeţ din pânză, se înfierbântă bine doi pumni de sare într-o tigaie şi se
pune în săculeţ. Se aplică pe genunchiul bolnav. Sarea trebuie să fie caldă, cât se poate suporta. Se
continuă tratamentul cu sare caldă, până la vindecare. Odată început acest tratament trebuie dus până la
sfârşit.
Argila – Se poate folosi cea care se foloseşte la oalele de lut, nu contează culoarea, dar trebuie recoltată
din zone ne poluate. Se găseşte şi la magazinele naturiste. Se alege argila păstoasă, care la umezirea cu
apă lasă la frecare între degete senzaţia de unsuros (nu contează culoarea ei: roşcat, galben, negru, etc).
Cataplasmele se fac astfel: se pun 2 linguri de argilă cu apă (să fie lutul acoperit), se lasă 2 ore până se
face o pastă ca untul şi se pune între două bucăţi de pânză. După aceea, se aplică pe locul respectiv şi se
ţine două ore. În acest amestec se pun şi 2 cepe răzuite.