1. Ce este Inteligenţa Artificială? Cele patru definiţii. Testul Turing.

2. Prima perioadă. Jocurile şi demonstrarea teoremelor

3. A doua perioadă. Înţelegerea limbajului natural.
4. A treia perioadă. Sisteme expert evoluate
5. Probleme de satisfacere a constrângerilor. Exemple.
6. Definiţia problemei de satisfacere a constrângerilor. Exemple.
7. Tehnica generare-testare. Problema celor N regine.
8. Tehnica generare-testare. Colorarea hărţii în patru culori.
9. Tehnica backtracking. Problema celor N regine.
10. Tehnica backtracking. Colorarea hărţii în patru culori
11. Rezolvarea enigmelor logice. Exemplu.
12. Rezolvarea problemelor de analogie geometrică.
13. Binarizarea constrângerilor.
14. Consistenţa nodurilor şi consistenţa arcelor.
15. Tehnica verificarea înainte. Colorarea hărţii în patru culori.
16. Tehnica anticiparea.
17. Ordonarea variabilelor şi valorilor în tehnicile consistente.
18. Spaţiul de stări. Interpretări ale stărilor. Exemple.
19. Spaţiul de căutare. Transformări. Complexitatea căutării.
20. Căutarea în adâncime când spaţiul de căutare e un arbore. Reprezentarea grafică a spaţiului de căutări.
21. Căutarea în adâncime cu controlul buclelor.
22. Căutarea în adâncime cu controlul buclelor cu afişarea drumului în ordinea de la starea iniţială spre cea finală.
23. Căutarea în adâncime cu controlul adâncimii de parcurgere a spaţiului de căutare.
24. Căutarea în adâncime cu controlul buclelor şi adâncimii de căutare.
25. Căutarea iterativă în adâncime.
26. Prezentarea spaţiului de stări în problema găsirii unui plan de reordonare a coloanei de blocuri.
27. Prezentarea spaţiului de stări în problema mişcării calului pe tabla de şah.
28. Prezentarea spaţiului de stări în problema fermierului.
29. Căutarea în lărgime. Algoritmi.
30. Complexitatea căutării oarbe.
31. Căutarea euristică. Căutarea alpină
32. Căutarea euristică. Căutarea lacomă
33. Căutarea euristică A*. Distanţa Manhattan
34. Clasificarea limbilor naturale şi şcolile de lingvistică
35. Procese morfologice: flexiunea, derivarea, semiafixele şi formele combinate, encliticele.
36. Automatele finite deterministe şi finite nedeterministe. Forme de reprezentare. Exemple.
37. Analizatoarele morfologice. Exemple
38. Convertoarele finite. Exemple
39. Reprezentarea gramaticii libere de context în Prolog. Transformările generale.
40. Reprezentarea simbolurilor terminale în Prolog. Exemple.
41. Arborele de analiză sintactică şi gramaticile independente de context. Exemplu.
42. Introducerea dependenţelor contextuale. Legătura articolului cu substantivul şi excluderea frazelor substantivale
după un verb intranzitiv. Exemplu.
43. Descrierea reţelelor semantice. Activarea prin extindere. Avantaje şi dezavantaje. Exemplu.
44. Inferenţa în reţelele semantice. Exemplu.
45. Reprezentarea cunoştinţelor prin cadre. Exemplu.
46. Reprezentarea cunoştinţelor prin scripte. Exemplu.
47. Algoritmii genetici: originea şi conceptele fundamentale. Componentele
48. Convergenţa algoritmilor genetici: selecţia.
49. Convergenţa algoritmilor genetici: încrucişarea.
50. Convergenţa algoritmilor genetici: mutaţia.
51. Acţiuni şi planuri. Definiţie nerecursivă.
52. Acţiuni şi planuri. Definiţie recursivă.