Universitatea Tehnică a Moldovei

AUTOMATIZAREA EVIDENȚEI MĂRFII ÎN

CADRUL UNUI DEPOZIT

Student: Pavel Oroșan

Conducător: lect. univ., dr. Pavel
Chirev

Chişinău, 2020
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII
AL REPULICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Саlсulаtоаrе, Іnfоrmаtісă șі Mісrо еlесtrоnісă
Departamentul Іngіnеrіa Sоftwаrе șі Аutоmаtісă
 Admis la
susţinere
Şef departament:

_____________________________________
„____”_________________ 2020

AUTOMATIZAREA EVIDENȚEI MĂRFII ÎN

CADRUL UNUI DEPOZIT
Teză de master

Masterand: Pavel OROȘAN

Conducător: lect.univ., Pavel Chirev

dr.

Chişinău, 2020

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FАСULTАTЕА САLСULАTОАRЕ, ІNFОRMАTІСĂ ȘІ

MІСRОЕLЕСTRОNІСĂ
DЕРАRTАMЕNTUL ІNGІNЕRІЕ SОFT WАRЕ ȘІ АUTОMАTІСĂ
TEHNOLOGII înFORMAȚIONALE

AVIZ
 la teza de master

Titlul : Automatizarea evidenței mărfii în cadrul unui depozit

Studentul(a) Oroșan Pavel grupa TI-191m
1.Actualitatea temei:

2.Caracteristica tezei de master:

3. Analiza protoțipului:

4. Estimarea rezultatelor obtinute:

5. Corectitudinea materialului expus:

6. Calitatea materialului grafic:

7. Valoarea practică a tezei:

8. Observații și recomandări:

9. Caracteristica studentului și titlul conferit:

Lucrarea în formă electronica corespunde originalului prezentat de către

susținere publică.

Conducătorul tezei de master____________________________________________________

ADNOTARE

,,Automatizarea evidenței mărfii în cadrul unui depozit ” a fost

elaborata de către masterandul Oroșan Pavel . Teza de master are ca scop
cercetarea și evidențierea unor probleme în cadrul depozitelor clasice și
propunerea modalităților drept scop de automatizare , care la rîndul lor
ar reduce timpul de prelucrare și stocarea a prezentată , cît și cheltuielile
suplimentare ce privesc păstrarea și întreținerea stocului .

Obiectivele cercetării se referă la evidențierea și propunerea

soluțiilor existente care sunt posibil de integrat în orice tip de depozit,
pentru a:

• reduce cheltuielilor pentru marfă;

• utiliza eficient spațiul în cadrul unui depozit;

• reduce timpul de prelucrare a comenzii;

• eficientiza procesul de inventariere;

• optimiza procesul de primire/ livrare marfă .

În vederea atingerii obiectivelor enumerate mai sus s-a aplicat un șir de

metode de cercetare: analiza literaturii , analiza depozitelor clasice ,
analiza depozitelor cu soluții asemănătoare deja aplicate .

Metodoligia de cercetare propusa se bazează pe implimentarea în

cadrul unui depozit a unui sistem WMS, care permite aplicarea
dispozitivelor digitale pentru a ușura și optimiza procesul de lucru a
unui depozit. Astfel evitind erori pe plan financiar din cauza factorului
uman și reducerea timpului de instruirea a angajaților și ușor
schimbînd profilul de lucru a depozitilui .

În capitolul 1 sunt descrise aspectele de baza a studiului despre

gestionarea și administrarea stocurilor de marfă . După înformația de
bază este reprezentată Clasificarea stocurilor de produse/ marfă , cît și
Importanța lor în procesul de comerț și în genere ce reprezintă aceste
stocuri în sistemul de comerț. Totodată s-a stabilit elementele principale
ale unui proces de stocare și modelele de gestiune a stocurilor.

În capitolul 2 este prezentată înformația privind gestiunea

stocurilor de mărfuri în procesul de comert și care sunt rolurile lor și
Importanța de ale optimiza , deci se reflectă o parte din problematica
depozitelor. În continuăre se reflectă automatizarea acestor evidențe și
care sunt îndicii care îndica ca depozitul are nevoie de implimentarea a
automatizării și un noi pas spre dezvolare .

În capitolul 3 se reflectă metodele de control și problemele de baza a

unui depozit clasic și care sunt acele componente a optimizarii logistice
și care sunt beneficiile ei .

În capitolul 4 sunt desrcrie soluțiile de înformatizare a

depozitilui și ce reprezintă prin sine un sistem WMS și ce schimbări
poate aduce el facînd un upgrade al depozitului .

Cuvinte-cheie: stoc, depozit, gestiune , automatizare ,WMS, proces

de stocare , optimizare .

ANNOTATION

" Automation of goods records in a warehouse " was developed by

master student Oroșan Pavel . The master's thesis aims to research and
highlight problems in classical warehouses and propose ways to
automate , which in turn would reduce the processing and storage time
presented , as well as additional costs related to storage and maintenance
of the stock .

The objectives of the research are to highlight and propose existing

solutions that can be integrated into any type of warehouse , in order to:

• reduces freight costs;

• use space efficiently in a warehouse;

• reduces the order processing time;

• streamline the inventory process;

• optimize the process of receiving / delivering goods.

In order to achieve the objectives listed above , a series of research

methods were applied: literature analysis, analysis of classical deposits,
analysis of deposits with similar solutions already applied .

The proposed research methodology is based on the implementation in

a warehouse of a WMS system, which allows the application of digital
devices to facilitate and optimize the work process of a warehouse . Thus
avoiding financial errors due to the human factor and reducing the
training time of employees and easily changing the working profile of
the warehouse .

Chapter 1 describes the basic aspects of the study on the management

and administration of goods stocks. According to the basic information
is represented the Classification of stocks of products / goods, as well as
their importance in the trading process and in general what these stocks
represent in the trading system. At the same time , the main elements of
a storage process and stock management models were established .

Chapter 2 presents the information on the management of stocks of

goods in the trade process and what are their roles and the importance of
optimizing them, so it reflects part of the issue of warehouses. The
following reflects the automation of these records and what are the
indications that the warehouse needs the implementation of automation
and a new step towards development.
Chapter 3 reflects the control methods and basic problems of a classic
warehouse and what are those components of logistics optimization and
what are its benefits.
Chapter 4 describes the solutions for computerizing the warehouse
and what is in itself a WMS system and what changes it can bring by
upgrading the warehouse .
Keywords: stock , warehouse , management, automation , WMS, storage
process, optimization .

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................. 8
...
1 STUDIUL DOMENIULUI DESPRE GESTIUNEA Și ADMINISTRAREA
STOCULUI DE 10
MARFĂ/PRODUSE...........................................................................................................
1.1 Clasificarea stocurilor de
marfă/produse ..................................................................................... 10
1. Stocurile într-un sistem de
2 comerț............................................................................................... 13
1.3 Importanța stocurilor în procesul de
comert................................................................................. 14
1.4 Obiective gestiunii ştiinţifice a
stocurilor.................................................................................... 15
1.5 Elementele principale ale unui proces de
stocare ......................................................................... 17
1.6 Modele de gestiune a
stocurilor................................................................................................... 18
2 GESTIUNEA STOCURILOR DE MĂRFURI ÎN
COMERȚ............................................... 22
2.1 Rolul stocurilor și importanța optimizării
lor............................................................................... 22
2. Automatizarea evidenţei
2 stocurilor.............................................................................................. 24
3 METODE DE CONTROL ÎN GESTIUNEA 2
STOCURILOR ............................................... 7
3.1 Depozitarea 2
mărfurilor................................................................................................................ 7
3.2 Rolul și funcția
depozitelor......................................................................................................... 28
3.3 Problemele de baza a unui depozit
clasic..................................................................................... 33
3.4 Metode de optimizare și
automatizare ......................................................................................... 35
3.5 Componentele automatizării logistice și beneficiile
ei ................................................................. 35
4. SOLUȚII DE INFORMATIZARE A GESTIUNII
STOCURILOR ..................................... 38
4.1 WMS (Warehouse Management
System).................................................................................... 38
4. Implimentarea
2 WMS .................................................................................................................. 41
4.3 Dezavantajele WMS pe parcusul
implementarii .......................................................................... 46
CONCLUZII................................................................................................................................
. 48
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................
.. 49
 INTRODUCERE
Gestiunea stocurilor este reprezentată de totalitatea acţiunilor de
stabilire , control și evaluare a tipului de asigurare a întrărilor necesare
pentru a fi continuat procesul de producție , pe de altă parte , de control
și evaluare a produselor finite care există și sunt necesare pentru a
satisface nevoile consumatorilor.

Stocul de spatii cu destinații industriale și logistice aproape s-a dublat

în ultimii trei ani . Potrivit estimarilor această piață va depasi în
curind pragul de 4 milioane de metri patrati . Cerinta în crestere
pentru astfel de spatii determina automat o concurenta mai mare si , ca
rezultat, nevoia de eficientizare a business-urilor existente. Prin
urmare , este de înțeles că un depozit bine pus la punct a devenit o
necesitate pentru toți cei care își doresc sa ramana relevanti pe această
piață.

În urma acesto schimbari apar următoarele probleme întilnite în 80%

din depozitele existente , care necesita o eficientizare și automatizare:

• capitalul blocat în stocuri este reprezentat prin surplusul de stoc,

care reprezintă una din cele mai importante și costisitoare
probleme pentru operațiunile din seria de distribuție , o parte
importantă a pieții operează cu surplusul de stoc în spațiul de
depozitare , atunci când managerii depozitelor nu au o viziuni
concretă despre situația stocului curent, în multe cazuri , masura
utilizată este aprovizionarea depozitului cu un volum de marfa
mai mare decât cel necesar, metoda le oferă administratorilor o
 acoperire și o certitudine ca nu vor ramane fără marfa , însă
presupune și un capital blocat în stocuri

• picking greșit și produse rătăcite prezentat prin erorile

înregistrate în procesul de depozitare , dar și cele deja efectuate de
o activitate necorespunzătare de picking acționează negativ
utilizarea resurselor din depozit, nedepistate la timp, acestea trec
în costuri operaționale crescute și un grad scăzut de satisfactie al
consumatorilor. 

• erori de inventariere este o altă problemă ce nu trebuie trecută cu

vederea este inventarierea greșită , problema care apare de regula
în cazul în care gestiunea stocului se realizează manual , cu pixul
și hârtia , contorizarea manuală , pe lângă faptul ca este deschisă
la erori , este și consumatoare de timp. spre exemplu, un angajat ar
putea sa înregistreze bax-urile care conțin 12 doze cu suc, în
aceeași categorie cu cele care conțin 6 doze cu suc, situație în care
procesul de inventariere trebuie reluat.

• timp pierdut cu instruirea noilor angajat, potrivit studiului 15%

dintre angajatori au susținut ca durează peste un an sa găsească
un lucrator potrivit pentru jobul disponibil . în aproape 30% din
cazuri , instruirea noului personal durează între 1 și 3 luni ,
respectiv 6 luni în 28% din situații .

• întarzieri și erori cauzate de aprovizionarea manuală , sunt

probleme pot sa apara și la întrarea mărfurilor în depozit. Unii
operatori înca mai utilizează procese manuale de aprovizionare .
în acest mod , actualizarea stocului durează mult, este predispusă
la erori , iar comenzile de iesire înregistreaza întarzieri . [1]

1 STUDIUL DOMENIULUI DESPRE GESTIUNEA ȘI ADMINISTRAREA

STOCULUI DE MARFĂ/PRODUSE

Stocurile sunt definite în calitate de cantităţi de resurse de care se

stochează în depozite şi spații special amenajate în cadrul unităţilor
economice , într-un anumită cantitate şi o anumită formă , pe o
perioadă anumită de timp și cu un scop anumit.
Întreprinderea îşi formează stocurile de materiale/produse cu scopul de
a asigura partenerii cu o cantitate suficientă de resurse materiale în
vederea desfăşurării în mod normal a activităţii şi realizării
obiectivelor propuse . [2]

Stocurile de mărfuri sunt exprimate în următoarele unităţi de măsură:

• unităţi naturale (tone , kg, buc., m2) ce permit determinarea

potenţialului de producție care poate fi realizat, de asemenea
determină necesarul de spaţii pentru depozitare;

• unităţile valorice (lei , mii lei) – asigură evaluarea posibilităților

financiare , determinarea capitalului circulant;

• în zile- prezintă perioada de timp în care stocul format satisface

necesitatea pentru consum.

În ceea ce priveşte gestiunea stocurilor o unitate economică trebuie să se

bazeze pe cercetare și planificare , în dependență de necesităţile şi
intensitatea consumului din punct de vedere al echilibrului optim
dintre frecvenţa achiziţiilor şi imobilizările fizice şi financiare a
stocurilor ale căror menţinere la nivel optim trebuie să protejeze
contra riscului de ruptură și eșec.

1.1. Clasificarea stocurile de mărfuri/produse

Gruparea stocurilor după diferite criterii este necesară pentru

procesul de gestiune a acestora din motiv că stocul prezintă o
cantitate de mărfuri care există la momentul dat (în magazine ,
depozite sau pe ansamblul organizaţiei), fiind necesară atât pentru
producție cât și pentru distribuție pe lanțul furnizori-
aprovizionare-producție-distribuție-clienți

În literatura de specialitate cele mai des întâlnite categorii tipologice

sunt următoarele:

a) după abordarea temporală:

• stoc îniţial ;

• stoc final .

b) după modul de localizare sunt :

 • stoc la producător;

• stoc în comerţ;

• stoc în expediţie .

c) după motivaţia constituirii:

• stoc sezonier;

• stoc curent.

d) după rolul în gestiunea stocurilor:

• stoc minim (cantitatea cea mică pentru producție sau

vânzare cantitatea de mărfuri existentă în momentul
primirii unei comenzi);

• stoc de siguranţă (cantitatea necesară pentru a preveni

lipsa stocului datorită neritmicitaţii livrărilor de la
furnizori creşterii neaşteptate a cererii);

• stoc de recepţie (cantitatea determinată pentru a fi

distribuita consumatorilor);

• stoc de condiţionare (cantitatea mărfurilor care , după

recepţie , pentru stocare sau vânzare necesită unele
operații , cum sunt, de exemplu: sortarea , asamblarea ,
preambalarea etc);

• stoc maxim (cantitatea de mărfuri existentă după

aprovizionare și care formează nivelul cel mai ridicât al
stocului);

• stoc de alertă (nivelul cantităţii de mărfuri care trebuie

să asigure desfăşurarea activităţilor organizaţiei și care
este determinat de urmatoarele criterii: durata pentru
întocmirea şi expedierea comenzii către expeditor; durata
transportului de la furnizor la producător; timpul
necesar pentru a recepţiona și verifica mărfa);

• stoc mediu (constituit de mărfurile în proces de

prelucrare și produsele finite păstrate , de regulă într-un
depozit);
 • stoc în tranzit (mărfurile aflate în mişcare sau în
aşteptare , în mijloacele de transport şi utile sistemului
logistic pentru satisfacerea cererii);

• stoc ciclic sau de bază (necesar pentru a satisface cerea

medie în perioada dintre două completări succesive ale
stocului).

e) după participarea la procesul de circulaţie a mărfurilor:

• stoc activ (cantitatea de marfă atrasă consumată care

asigură conținuitatea producției și a desfacerii);

• stoc pasiv (cantitatea rămasă după producție sau desfacere

și care devine activă în următorul proces sau ciclu
economic).

Relaţia dintre diferite categorii

de stoc şi timpul de determinare se reprezintă grafic astfel (figura 1.1):

Alte relaţii posibile:

STOC MINIM = STOC DE SIGURANŢĂ+

= STOC DE RECEPŢIE +

= STOC DE CONDIŢIONARE

Importanța clasificării stocurilor pentru logistică se exprimă prin

câteva aspecte impotante:

• absorbirea fluctuațiilor pe un termen scurt al cererilor pentru

distribuție;

• reacţiele la fluctuațiile din producție şi distribuție

(neritmicitate , întreruperi , stagnări , variaţii ale procesului de
producție etc);

• realizarea unei circulații permanente a mărfurilor pe ciclul

furnizor-aprovizionare-producție-distribuție-client;

• echilibrarea ofertei cu cererea;

• asigurarea unei posibilităţi de a alege în comerțul cu angro și

cu amănuntul ;
 • analiza procesului de distribuție în scopul adaptării la
schimbarile pe piață;

• cunoaşterea posibilităţilor de formare a stocurilor cu

importanţa strategică coordonate și controlate de structuri
guvernamentale;

• identificarea cauzelor care pot crea declanşări unor

dezechilibre în desfăşurarea activităţii economice (prin stocul
de alertă);

• stabilirea posibilităţilor de lichidare a mărfurilor greu

vandabile .

1.2 Stocurile într-un sistem de comerț

Procesul de formare a stocurilor de materiale și produse creează

condițiile optime pentru a desfasura , după un sistem
specializat  activitățile unităților economice . Fără a avea marfă în
stocuri nu este posibil de a obțiine utilizarea normală a capacităților
de producție , nu este posibil de a satisface cerințele consumatorilor în
conformitate cu cerințele acestora , nu este posibil de desfașurat careva
serii de operații legate de sistemele de aprovizionare sau de desfacere cu
cheltuielile minimizate a acestora .

Stocurile reprezintă prin sine acele cantități de resurse materiale care

se acumuleaza cu timpul în depozite și magazine în cadrul unităților
economice , într-un volum anumit și o structură anumită , pe o
perioadă de timp bine determinată , cu un scop anumit.

Stocul de mărfuri este acea formă de materializare a ofertei , mai exact,

o formă pe care o aplică în mod obligatoriu toate mărfurile aflate în
circulatie legate de un anumit depozit. El adica stocul cuprinde acele
cantități de mărfuri care rămân în rețeaua comercială până în
momentul realizării lor de către consumatori .

Stocul de mărfuri prezintă prin sine unul din mijloacele importante

prin care comerțul realizează rolul său de mediu de trecerecere între
producție și comsum. În condițiile în care procesul de constituire și
menținere a stocului presupune imobilizarea unor anumite fonduri
care , deseori , consumă sau mai bine spus inhibă o mare parte a
resurselor economice ale întreprinderii , este necesar de a fi
indentificate scopurile esențiale ale constituirii și mentinerii stocurilor.
Aceste motive sunt: tranzacția , precauția și speculația .

Tranzacția
Desincronizarile permanente din partea fluxurilor ce trec zona de
stocaj pot duce la apariției prejudiciilor a întreprinderilor comerciale .
Stocul are rolul deosebit de important de a compensa aceste
neconcordanțe între intrări și iesiri , creind posibilitatea ca realizarea
sarcinii de a putea satisface nevoile beneficiarilor – prin întermediul
tranzacțiilor de tip comercial ( desfacerilor ) – în condiții când
eficiența economică tinde la maxim.

Precauția
Activitatea comercială din punct de vedere al întreprinderii se află
totdeauna sub semnul atenție , mulțumită faptulului cunoașterii
necesarului viitor numai prin întermediul presupunerilor, dar, pe de
altă parte , nerespectarilie grosoloane cantitativ și care la termen nu
sunt respectate de contractele furnizorilor impune formarea unor
stocuri de rezervă .

Speculația
Una din cele mai importante trăsăsturi care domină pe piață este
variația permanentă a prețurilor, în condițiile date se stabilesște un
stoc de mărfuri care are posibilitatea maximă de a crea profit în
asemenea sitații .

1.3 Importanța stocurilor în procesul de comert

Asigurarea unei circulații continuie a circuitului de mărfuri este

dependența principală a stocurilor. Prezența unor cantități eventuale
de mărfuri în depozite sau magazine sub formă de stocuri poate sa
asigure o desfacere permanentă . De fapt procesul de stocare nu
presupune o colectare absolută a mărfurilor care îmbracă forma de
stocuri . Stocul de mărfuri este supus uni proces continuu de înnoire ,
mărfurile care-l formează participând activ la efectuarea circulației .
Procesul de echilibrare a producției cu consumul , a ofertei cu cerearea
de mărfuri prezintă prin sine o altă dependență a stocurilor de
mărfuri . Cererea de mărfuri a consumatorilor este corelată în intervalul
unor anumite perioade prin intermediul ofertei de mărfuri cu ajutorul
planurilor agenților economici dar ele nu se combină perfect; sunt
create cu o anumită necesitate sezonieră a producției sau a consumului .
Marimea și structura stocului trebuie sa fie în așa fel stabilite încât să
nu fie produsă o întrerupere a producției , circulației sau a consumului .

Asigurarea unei varietăți largi de alegere din viziunea consumatorilor

reprezintă prin sine o altă dependență importantă a gestiunii stocurilor
de mărfuri . Funcția dată presupune prin sine o astfel de structurare
sortimentală a stocurilor în așa fel ca ea să satisfacă cele mai diverse
cerințe și în același moment să existe pentru aceeleași multiple
posibilități de satisfacere .[4]

Tipologia stocurilor de mărfuri

Mărfurile ajung într-o variantă finală în calitate de stocuri în toate
fazele care ele sunt stabilite în procesul circulației lor. Ele sunt
întâlnite sub forme variate , în dependență de destinația produselor, de
necesitățile verigilor comerciale în care se comercializează , în
condițiile date este posibil de a adopta un sistem de clasificare a
stocurilor de mărfuri , în dependență de mai multe criterii .

În așa fel , după locul de stocare avem posibilita de a distinge careva

tipuri de stocuri: stocuri în circuitul comercial cu ridicată , stocuri în
circuitul comercial cu amănuntul și stocuri pe drum. Clasificarea
stocurilor în dependență de acest criteriu este caracterizat întregul
drum pe care-l pargurg mărfurile în timpul distribuției lor. Sarcina
cea mai importantă îi revine stocurilor din circuitul comercial cu
amănuntul .

În dependență de perioada în care sunt identificate , stocurile pot fi

inițiale și finale , respectiv stocuri la începutul și la sfârsitul perioadei
analizate . Clasificarea stocurilor potrivit acestui criteriu se folosește în
activitatea de stabilire la nivelul agenților economici . Trebuie de știut
însă caracterul relativ al celor două categorii de stocuri privite în
timp, aceleași stocuri de mărfuri trec dintr-o categorie în cealaltă
( respectiv, stocurile finale ale unei perioade devin stocurile inițiale ale
perioadei următoare).

În dependență de caracterul și destinația stocurilor acestea se clasifică

în : stocuri sezoniere , stocuri cu destinație specială , stocuri curente și
de siguranță.

Stocurile sezoniere se referă la mărfurile care sunt constituite în stoc în

vederea desfacerii lor într-o perioadă viitoare . Crearea unor astfel de
stocuri în rețeaua comercială este consecință sezonalității producției sau
consumului anumitor mărfuri . Stocurile sezoniere se constituie cu
precadere , în cadrul verigii comerciale .

Stocurile cu destinație specială sunt create în anumite împrejurări

pentru scopuri deosebite , în această categorie sunt încluse stocurile de
mărfuri constituite pentru zonele unde în anumite perioade ale anului
drumurile de acces devin impracticabile ( delta , unele localitați de
munte ).

Stocurile curente reprezintă cea mai obișnuită formă de stoc pe care o

dobândesc mărfurile aflate în rețeaua comercială . De altfel , toate
stocurile indiferent de forma lor inițială ( stocuri sezoniere sau cu
destinație specială ) devin stocuri curente . Aceste stocuri sunt destinate
satisfacerii cererilor zilnice , caracteristica lor este ca se reînnoiesc
continuu, pe măsura epuizării lor, în dependență de nivelul atins de
stocuri în procesul lor permanent de reînnoire distingem : stocuri
minime sau de alarmă , stocuri medii și maxime .

Stocul minim reprezintă limita înferioara pe care o poate atinge stocul

fără a periclita continuitatea desfacerilor, în condițiile evoluției
normale a cererii , stocul minim are marimea stocului de siguranță și
prevede momentul sosirii unui nou lot de marfă . Stocul maxim
reprezintă limita superioara pe care o atinge stocul în momentul
receptionarii unui nou lot de mărfuri .

Intre cele două limite ale stocului se găsește stocul mediu, element foarte
important de caracterizare a evoluției stocurilor. Stocurile de siguranță
au drept destinație acoperirea într-o anumită proporție , a cererilor
exceptionale , care depasesc pe cele normale , într-o perioada dată .
Destinația stocurilor de siguranță o constituie prevenirea rupturilor de
stoc, indiferent de abaterile în plus ale desfacerilor de la evolutia lor
planificâta .

1.4 Obiectivele gestiunii științifice a stocurilor

Gestiunea stocurilor reprezintă procesul cumpărării bunurilor și / sau

serviciilor în cantităţile necesare , de calitate corespunzătoare și la
momentul potrivit.

Obiectivele gestiunii stocurilor sunt:

• asigurarea continuităţii procesului de producție , ceea ce duce la
obţinerea unor venituri constante , prin comercializarea
bunurilor produse , și menţinerea numărului consumatorilor
firmei .

• maximizarea vânzărilor. în condițiile unei cereri suficiente ,

vânzările pot fi mult mai mari , dacă bunurile sunt furnizate la
timp și în cantităţile solicitate de către consumatori .

• protejarea activelor unităţii economice se poate obţine prin

controlul stocurilor împotriva risipei şi deteriorărilor,
depozitarea cantitățivă și calitativă a materiilor prime şi
materialelor.

• investiţiile minime în stocuri presupun costuri de depozitare şi

de asigurare minime .

• furnizarea de informații de către compartimentul de

aprovizionare conducerii unităţii economice . această se poate
obţine prin determinarea cantităţilor optime de aprovizionat și
momentelor de reaprovizionare , stabilirea ratei de rotaţie a
stocurilor şi diminuarea erorilor în documentaţia privind
stocurile din cadrul firmei .

• menţinerea stocurilor de producție a întreprinderii la nivelurile

planificâte .

• satisfacerea necesităţilor de consum ale unităţii economice și a

subdiviziunilor sale în resurse materiale necesare .

• păstrarea caracteristicilor calitative a materiilor prime şi

materialelor pe timpul depozitării .
 • prevenirea apariţiei lipselor de stoc sau suprastocării de resurse
material .

Asupra mărimii şi dinamicii stocurilor îşi exercită înfluenţa un foarte

mare număr de factori , de diverse nature , dintre care principalii
factori sunt expuși în continuăre cu fiecare avînd o mică descriere .
Frecvența livrărilor (aprovizionărilor) de la furnizori , se stabileşte
luându-se în consideraţie atât condițiile de livrare ale furnizorului ,
cât şi cele de primire ale consumatorului . Condițiile se referă la natura
cererii , momentele de consum, natura resurselor, ciclitatea producției ş.
a . Strategiile care pot fi aplicate de furnizori în organizarea și
derularea livrărilor către beneficiarii săi sunt: livrarea alternativă sau
simultană .

• livrarea alternativă determinată formarea de stocuri mai mari la

beneficiari pentru perioade de timp mai lungi .

• livrarea simultană acţionează învers fiind mai eficientă pentru

beneficiari , însă această strategie necesită organizarea mai
complexă şi mai amplă a activităţii de desfacere , implicând un
efort suplimentar din partea furnizorului , ceea ce nu întotdeauna
este favorabil .

Cantitatea minimă care poate fi comandată și cumpărată de un

beneficiar de la furnizor în condiţii economice avantajoase , de obicei ,
această este stabilită de producător ca reprezentând limita sub care
fabricaţia unui produs ar antrena cheltuieli de producție mai mari şi
preţuri de realizare mai ridicâte .

Capacitatea de transport a mijloacelor folosite în aducerea resurselor

materiale în corelaţie cu distanţa de transport, condiţionarea reciprocă
asigură realizarea procesului de transport a resurselor materiale cu
cheltuieli cât mai mici . Ca rezultat, mărimea stocurilor este
condiţionată de capacitatea de transport în special pentru resursele
care se asigură din import.

Condițiile naturale și climaterice, determina de regulă , formarea

stocurilor sezoniere la resursele materiale a căror exploatare sau
transport se întrerupe , ca urmare a înfluenţei nefavorabile specifice
sezonului de iarnă .

Proprietăţile fizico-chimice , limitează durata de stocare în timp a

resurselor materiale perisabile , a celor cu termene scurte de garanţie
sau a celor care prin compoziţia și structură specifică se degradează ,
dacă sunt staţionate în stocuri pe o perioadă mai mare de timp decât
cea admisă de caracteristicile specifice .

Capacitatea de depozitare existentă disponibilă sau care poate fi

închiriată limitează cantitatea maximă de materiale ce poate fi stocâtă
la un moment dat. Periodicitatea fabricaţiei la producători
condiţionează intervalul minim la care se pot aproviziona resursele
materiale de la sursa directă . Deci , intervalul între două
reaprovizionări successive .

1.5 Elementele principale ale unui proces de stocare

Principalele elemente ale procesului de gestiune a stocurilor sunt

detaliate în continuare ficare avînd o descrie succindă și o descriere .

Cererea pentru consum care înfluenţează mărimea şi ritmul

eliberărilor de materii prime și materiale pentru procesul de producție
din stocuri şi ritmul aprovizionărilor pentru întregirea stocurilor.

Necesarul de aprovizionat pentru perioada de gestiune este cantitatea

de resurse materiale care urmează a fi asigurată de la furnizori .

Loturile de livrare care reorezintă volumul de resurse materiale care se

aduce la un moment dat de la furnizori .

Parametrii de timp:
• perioada de gestiune a stocurilor, care este de un an calendaristic
și se împarte pe luni; b) intervalul de timp dintre două
reaprovizionări succesive;

• momentul de declanşare a acţiunilor de reaprovizionare – data

la care se emit comenzile , sau se ia legătura pentru efectuarea
livrărilor;

• durata de reaprovizionare , reprezintă durata dintre momentul

declanşării acţiunii de reaprovizionare și cel al întrării resurselor
materiale în depozitele întreprinderii .
În procesul gestiunii stocurilor se parcurg mai multe etape:

• se elaborează nomenclatorul pe grupe şi sortimente de materii

prime și materiale care urmează a fi aprovizionate și stocâte în
depozitele întreprinderii . pentru această se întocmeşte o listă
centralizată în care se cuprind toate materialele;

• analiza și gruparea materialelor din nomenclator în dependență

de mai multe criterii , printre care principalii sunt ordinea de
prioritate şi înfluenţa economică pe care o au acestea în procesul
de producție;

• stabilirea metodelor pentru dimensionarea stocurilor în

dependenţă de înfluenţa factorilor asupra nivelului stocurilor.

Mărimea stocurilor depinde de folosirea materiilor prime şi

materialelor în procesul de producție şi este înfluienţată de următorii
factori economici:

• tehnologici care presupun tipul resurselor materiale şi forma de

utilizare a acestora în procesul de producție;

• organizaţionali care cuprind alegerea fabricării unui anumit

sortiment de producție pentru o perioadă dată; metodele de
determinare a normelor de consum şi a deşeurilor rezultate din
producție; cantitatea de resurse materiale folosite pentru fiecare
produs în parte;

• tehnici care sunt reprezentăţi de utilajele şi capacităţile de

producție ale acestora , folosite în procesul de producție .

1.6 Modele de gestiune a stocurilor

Gestiunea modernă a stocurilor la întreprindere prevede nu numai

dimensionarea acestora prin determinarea mărimii şi structurii , dar și
urmărirea dinamicii stocurilor cu limitele admisibile în scopul
menţinerii acestora la nivelul stabilit. În dependență de condițiile în
care se desfăşoară procesele de stocare , de natura şi caracteristicile
surselor de furnizare , de condițiile de transport se evidenţiază o gamă
variată de tipuri de gestiune , figura 1.2.

Gestiunea cu cerere constantă la întervale egale care prevede ca

reaprovizionările pentru reîntregirea stocului curent să se facă în loturi
egale , din punct de vedere cantitățiv, în caz de epuizare a stocului
curent se prevede formarea şi utilizarea stocului de siguranţă . Este
considerat tipul clasic de gestiune şi este recomandat pentru
întreprinderile cu un nomenclator constant de fabricaţie (de ex.
unităţile constructoare de mașini , unităţi cu tipul de producție în
masă şi în serie mare)

Figura 1.2- Gestiunea cu cerere constantă la întervale egale[3]

Gestiunea cu cerere variabilă la întervale egale ce prevede

reaprovizionarea în loturi variabile . Se cunosc momentele
calendaristice de lansare a comenzilor, durata de reaprovizionare fiind
de fiecare dată aceeași . Cantitatea cu care urmează a se face
reaprovizionarea se determina prin extrapolare , pe baza calculului
probabilistic. Este un tip de gestiune dificil de condus şi nu exclude
posibilitatea apariţiei fenomenului de lipsă de stoc, ceea ce presupune
formarea stocului de siguranţă . Este caracteristic pentru tipul de
producție în serie , figura 1.3.

Figura 1.3- Gestiunea cu cerere variabilă la întervale egale[3]

Gestiunea cu cerere fixă la întervale neegale , acestea nu se cunosc din

timp momentele calendaristice de lansare a comenzilor, ele ,
determinându-se prin extrapolare . Reaprovizionările se fac în loturi
fixe , stabilite Ia începutul perioadei de gestiune . Acest tip de gestiune
este caracteristic pentru întreprinderile cu un volum mare de
producție nenominalizată sau prestatoare de servicii , figura 1.4.

Figura 1.4- Gestiunea cu cerere fixă la întervale neegale[3]

Gestiunea cu două depozite se este caracterizat prin întervale şi cereri

variabile , lotul de aprovizionare – constant, lansarea comenzilor de
reaprovizionare se declanşează la momentul când se atinge , în procesul
mişcării stocului curent, un nivel de aprovizionare considerat, de fapt,
momentul de reaprovizionare .
Aceste patru sisteme de gestiune menţionate sunt cele mai
reprezentative .

În practică se folosesc mai multe metode de gestiune din care cele mai
des menţionate sunt metoda minim-maxim și metoda de gestiune
diferențială .

Metoda minim-maxim - care prevede urmărirea exigentă a tuturor

stocurilor materiale indiferent de Importanța acestora în procesul de
producție . Metoda dată se foloseşte , de regulă , la întreprinderile cu o
nomenclatură mică de materiale , datorită volumului mare de muncă
necesar pentru urmărirea permanentă a stocurilor.

De asemenea ea poate fi aplicată în cazul când întreprinderea dispune

de o reţea modernă de tehnică de calcul . În cazul dat toate materialele
pentru a fi luate la evidenţă primesc coduri numerice și număr de
identificare care se înscrie pe etichetă ce se încleie pe ambalajul
obiectului . Computerul citeşte cu ajutorul scanerului lazer special
înformaţia despre parametrii fizici a obiectului . Astfel este uşor de
depozitat .

Metoda de gestiune diferenţiată a stocurilor în dependenţă de

Importanța economică a fiecărui material - sistemul ABC -Sistemul
ABC grupează materialele care se aprovizionează şi se stochează la
întreprindere în 3 grupe (zone), în dependenţă de valoarea stocului
mediu al materialului .

Astfel analizele efectuate în diferite întreprinderi au arătat că

ponderea cea mai mare în valoarea stocurilor este deţinută de un
număr relativ mic de materiale , însă care constituie baza producției
finite și au o valoare mare în totalul nomenclaturii de aprovizionat:

- grupa A cuprinde marfa de bază care este utilizată;

- grupa B cuprinde un număr ceva mai mare de materiale , dar

cu o valoare totală mai redusă;

- grupa C (multe dar mărunte) număr foarte mare de materiale

utilizate în cantităţi foarte mici și care înfluenţează foarte puţin
volumul total al capitalului circulant.
2 GESTIUNEA STOCURILOR DE MĂRFURI ÎN COMERȚ

Deciziile referitoare la stocurile de mărfuri cu impact major asupra

sistemului logistic oferit consumatorilor și conținuitatea desfasurarii
propriei activități . înfluenta exercitata asupra profitabilitatii
activităților logistice este datorata atat costului mărfurilor mentinute
în stoc, cât și celorlalte costuri asociate , de exemplu costuri de
transport, depozitare și lansare a comenzii .[5]

2.1 Rolul stocurilor și importanța optimizării lor

Gestiunea stocurilor este o activitate integrata în cea de aprovizionare

tehnico-materiala , în întreaga ei complexitate întra în multiple
corelatii de înterdependenta cu celelalte laturi ale acestui proces. Astfel ,
desfasurarea aprovizionarii și desfacerii nu se poate realiza în bune
condiții decât prin formarea ritmurilor dintre aprovizionare-
producție-livrare-consum. Condițiile în care au loc procesele de stocare
înfluenteaza direct eficiență procesului general de aprovizionare
tehnico-materiale; Totodată , volumul și structură stocurilor depind
nemijlocit de nivelul și structură bazei materiale asigurate .

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are oferta larga de

cuprindere , această încluzand atat probleme de conducere , de
dimensionare , de optimizare a amplasarii stocurilor în teritoriu, de
repartizare a lor pe detinatori; de formare și de evidenta a acestora , cât
păstrare , de urmarire și control ; de redistribuire și mod de utilizare
(figura 2.1).

Gestiunea stocurilor înseamna ….

Figura 2.1-Model de Gestiune a stocurilor

Atentia deosebita manifestata fata de procesele de stocare în general este

determinată de natura economica a stocurilor care rezulta chiar din
definitie acestea reprezentănd cantități de resurse materiale acumulate
în depozitele de aprovizionare ale întreprinderii într-un anumit
volum și o anumită structură pe o perioada de timp determinată, cu
un scop prestabilit, asadar, pe perioada respectiva resursele materiale
stocâte nu participa efectiv la procesul de transformare a lor în valori
de întrebuintare utile societatii , deci sunt resurse neactive , scoase din
circuitul economic sau care prelungesc acest circuit – aspect considerat
negativ pentru ca astfel se diminueaza posibilitatile de sporire a
volumului producției materiale și se încetineste viteza de rotatie a
mijloacelor circulante .

Cu toate acestea , este totusi necesar, în mod obiectiv, sa se recurga la

constituirea de stocuri de resurse materiale bine dimensionate pentru a
se asigura ritmicitatea producției materiale și a consumului .

Tratarea procesului de stocare ca proces obiectiv se impune nu numai ca

urmare a naturii economice a acestuia , ci și pentru ca realizarea lui
atrage un efort de munca sociala apreciabil , concretizat în afectarea
unor importante aparitii de depozitare-păstrare , de utilaje pentru
transport-depozitare , de forta de munca , de fonduri financiare etc.
Obiectivitatea formarii de stocuri este justificâta de actiunea mai
multor factori care le conditioneaza Existența și nivelul de formare , le
stabilizeaza Funcția și scopul constituirii . Dintre
acești factori amintim:

• periodicitatea producției , consumului , transportului;

• necesitatea conditionarii materialelor înaintea intrării lor în

consum;

• punerea la adapost fata de dereglarile în procesul aprovizionare-

transport sau fata de factorii de forta majora (stare de necesitate ,
calamitati naturale , caracterul deficitar al resurselor);

• necesitatea executarii unor operații specifice pentru a înlesni

procesul de livrare sau consum a materialelor (receptie , sortare
marcare , ambalare-dezambalare , formarea loturilor de livrare ,
pregatirea materialelor pentru consum etc.);

• necesitatea eficientizarii procesului de transport.

Stocurile sunt în strânsă corelatie cu îndicâtorii ce este caracterizat
activitatea economica a unităților productive (costuri de producție ,
viteza de rotatie s.a .), precum și a economiei nationale (produs întern
brut, venit national etc.), actionand asupra nivelului și calitatii
îndicâtorilor respectivi .

Procesul de stocare a resurselor materiale înfluenteaza activitatea din

economie sub două aspecte de sens contrar:

• asigura desfasurarea normala , armonioasa a activității din

economie fără ca societatea sa fie lezata de lipsa la un moment
dat a resurselor de care are nevoie;

• diminueaza eficiență activității din economie , când se manifesta

suprastocarea care determina scoaterea din circuitul economic
pentru anumite perioade a unor cantități de resurse materiale
suplimentare ce ar putea permite realizarea unui volum mai mare
de produse .

Această dubla înfluenta a procesului de stocare a determinat specialistii

din acest domeniu sa găsească modele și metode în vederea formarii
unor stocuri minim necesare , care prin volum și structură sa asigure
desfasurarea normala a activității din economie .

Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul ca acestea

asigura certitudine , siguranta și garantie în alimentarea continuă a
producției materiale și ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia .
Asadar, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului
aprovizionarilor cu cel al producției , iar stocul reprezintă acel
„tampon înevitabil” care asigura sincronizarea cererilor pentru consum
cu momentele de furnizare a resurselor materiale .

• Automatizarea evidentei stocurilor

Poate ca nu te-ai aflat niciodata într-una dintre situațiile de mai sus,

însă neavand o baza de comparatie nu iti poti da seama de marimea
costurilor implicate de gestionarea mărfurilor și de cât de mult le-ai
putea reduce daca ai avea un înstrument eficient de planificare . Cu
toate acestea , exista anumite semne care ar trebui sa iti sugereze ca este
nevoie de o schimbare , ele putând fi contracarate cu ajutorul sistemelor
specializate în planificarea și optimizarea HYPERLINK
"https://www.seniorerp.ro/inventory" HYPERLINK
"https://www.seniorerp.ro/inventory"stocurilor:

• cererea de marfa variaza pe parcursul unui anumit înterval de

timp;

• numarul de produse noi aparute pe stoc creste în mod constant;

• rotatia stocurilor este foarte scăzută;

• marfa expira pe stoc pentru ca este în cantitate prea mare;

• nu dispui de o modalitate eficiență de previzionare a stocurilor;

• angajații tai pierd prea mult timp cu setarea manuală a valorilor

minime , maxime sau de siguranta ale stocurilor.

Riscul de a ajunge într-una dintre situațiile neplacute descrise

anterior poate fi diminuat semnificâtiv cu ajutorul unei soluții de
planificare și optimizare a stocurilor.

In plus, exista numeroase alte motive pentru care un astfel de sistem

este potrivit pentru afacerea ta, în special în condițiile economice
actuale:

• in primul rand , costurile generate de transportul , gestionarea și

manipularea mărfurilor sunt extrem de ridicâte , iar sistemul pe
care ti-l oferim este capabil sa le controleze astfel încât afacerea ta
sa fie în continuăre competitiva;

• in al doilea rand , clienții tai vor dori sa le livrezi produsele

cerute în cel mai scurt timp, de aceea iti propunem o solutie prin
care poti sa le satisfaci cererile fără sa fii nevoit sa stochezi marfa
în exces;

• iar în treilea rand , exista prea multe variabile care pot sa

înfluenteze stocurile și cererea de la clienți , motiv pentru care iti
punem la dispoziție un sistem care este setat sa le ia în calcul pe
toate în mod automat.

Figura 2.2- Modul de funcționare al sistemului de optimizare a

 stocurilor oferit de Senior Software[6]

Ceea ce face de fapt sistemul este sa reduca învestitia aferenta

stocurilor, mentinand sau chiar crescand satisfactia consumatorilor,
prin îmbunătățirea capacitatii de acoperire a comenzilor venite de la
aceștia . Mai mult decât atat:

• planifica și optimizeaza stocurile tuturor produselor din toate

locâtiile , reusind sa elimine riscul de suprastoc;

• calculeaza necesarul de marfa pentru acoperirea în siguranta a

cererilor de la clienți și propune soluțiile optime de
reaprovizionare;

• este un înstrument extrem de util pentru angajații care se ocupa

de managementul stocurilor, pentru ca reduce munca manuală și
creste productivitatea .

Un sistem de optimizare a stocurilor are rolul de a previziona ,

planifica și determina cantitatea optima de marfa , necesara pentru
acoperirea cu succes a comenzilor de vanzare .

Acesta se remarca prin capacitatea sa de recuperare a învestitiei într-

un timp scurt, oferind beneficii atat pentru companie , cât și pentru
angajați și clienți .

Mărfurile reprezintă o imobilizare de capital . Atata timp cât acestea

stau în depozit, nu fac altceva decât sa genereze costuri din ce în ce mai
mari , ajungand de multe ori sa isi piarda din valoare . Sistemul de
optimizare a stocurilor:

• te ajuta sa stochezi cantitatea optima de marfa , ceea ce înseamna

ca vei putea evita atat situațiile de suprastoc, în care trebuie sa
suporti cheltuieli mari de depozitare , cât și cele de substoc, care
pot sa duca la scaderea vânzărilor;

• ia în calcul toate variabilele care ar putea înfluenta marimea

cererii , precum sezonalitatea sau trendurile , astfel încât stocurile
sa fie permanent corelate cu vanzarile;

• analizeaza stocurile în exces și cele lipsa și iti oferă rapoarte

întuitive care sa te ajute sa iei cele mai bune decizii pentru
 afacerea ta .

Satisfacerea cerințelor consumatorilor se poate dovedi o misiune foarte

dificila , pentru ca presupune capacitatea de a le oferi exact produsele
pe care și le doresc, atunci când și le doresc. în lipsa unui sistem
eficient de previzionare a cererilor acestora , ar trebui sa ai tot timpul
pe stoc cantități cât mai mari de marfa , astfel încât sa poti acoperi cu
succes comenzile pe care le plasează . Implementand însă o solutie de
optimizare a stocurilor, reusesti sa ai clienți mai multumiti fără costuri
mari:

• pe baza comenzilor de client anterioare , este previzionata cererea

viitoare , iar pornind de la această , sistemul calculeaza zilnic
cantitatea de marfa necesara pentru a o acoperi

• pentru ca este integrat cu sistemul erp, toate ordinele de transfer

sau de achizitie sunt transmise în mod automat către acesta
pentru a fi procesate în cel mai scurt timp, ceea ce face ca livrarea
sa se poata realiza mai rapid

In general , angajații responsabili cu aprovizionarea trebuie sa verifice

zilnic stocurile a mii de produse , sa seteze cantitățile minime și
maxime sau stocurile de siguranta pentru fiecare în parte și sa
stabileasca sursele de unde vor fi procurate mărfurile necesare pentru
acoperirea comenzilor de client. Aceste activități sunt de durata , iar în
condițiile în care sunt realizate manual pot fi extrem de neproductive
și consumatoare de timp. Sistemul de planificare și optimizare a
stocurilor este util pentru ca:

• oferă modalitati facile de verificăre a stocurilor unui numar mare

de produse , prin gruparea acestora în dependență de anumite
caracteristici comune

• permite programarea verificărilor pe fiecare grup în parte și

setarea de alerte care sa ii avertizeze atunci când trebuie sa
verifice un anumit grup

• oferă în mod automat sugestii de reaprovizionare: fie transfer din

altă locâtie , fie achizitie de la furnizor, pe care utilizatorul le
poate accepta sau ignora
3 METODE DE CONTROL ÎN GESTIUNEA STOCURILOR

Acțiunile de control în gestiunea stocurilor prezintă importanţă din

următoarele motive:

• reprezintă o formă de cunoaştere și de evaluare a cantităţilor

de materii prime , materiale , combustibil , piese ,
semifabricâte , produse existente în depozite , magazii ,
magazine;

• stau la baza determinarii îndicâtorilor specifici stocurilor

(absoluţi şi relativi )

• asigură urmărirea pe ansamblu a mişcării stocurilor la nivelul

organizaţiei

• exprimă nivelul relaţiilor între organizaţia producătoare cu

furnizorii , clienții , transportatorii , comercianţii engros și
endetail .

• permit cunoaşterea riscurilor și încertitudinilor pe întreg

lanţul logistic furnizor-aprovizionare-producție-desfacere-
clienți;

• asigură sincronizarea comenzilor cu cerințele producătorilor,

furnizorilor, consumatorilor;

• permit identificarea rapidă a unor măsuri de înlăturare a

lipsei de materii prime , materiale , combustibil , piese ,
subansamble , produse finite în diferite momente ale
aprovizionării , producției sau desfacerii .

Controlul stocurilor poate fi continuu sau periodic sau combinaţii

ale acestora . Controlul continuu constă în analiza zilnică a stocului
pentru a determina necesităţile de aprovizionare sau desfacere sau
este dependent de disponibilitatea datelor referitoare la stocuri .
Controlul periodic exprimă analiza stocurilor la anumite întervale
de timp bine determinate (săptămână , lună) și asigură o ajustare a
aprovizionării între două controale succesive .

În ultimele decenii au apărut o serie de metode de control a stocurilor

cu grade de complexitate diferite , cum sunt :

• metoda JIT ( just-in-time);

• metoda MRP (planificarea cerințelor materiale);

• metoda DRP (planificarea cerințelor de distribuție).

Aceste metode de control au impus reorganizarea întregului sistem

logistic.

3.1 Depozitarea mărfurilor

In sistemul logistic al organizaţiei , depozitarea mărfurilor include un

ansamblu de activităţi de susţinere , care ajuta la îndeplinirea
obiectivelor de servire a consumatorilor. Perspectiva asupra rolului și
funcţiilor depozitului a înregistrat mutaţii considerabile în ultimele
decenii . Gama deciziilor adoptate de logisticieni în privinţa
depozitelor de mărfuri include stabilirea numărului depozitelor,
determinarea amplasamentului , dimensionarea depozitelor și
configurarea înternă a depozitului .

3.2 Rolul și funcția depozitelor

Prezența depozitelor este strâns legată de necesarul menţinerii

stocurilor necesare . Depozitarea se consideră o activitate de susţinere ,
care în mare parte contribuie la procesul de îndeplinire a misiunii
logistice de asigurare cu produsul potrivit, cu calitatea și cu calitatea
necesară , în locul potrivit și în momentul potrivit, pentru a favoriza
condițiile celei mai mari contribuții pentru profit.[7]

Funcționalul depozitelor nu trebuie redus, în mod simplu, la păstrarea

unor cantități de mărfuri ci la dezvoltarea și avansarea lor în comerț.

Depozitele cu rolul lor contaeaza în coordonarea ofertei cu cererea.

Acest fapt este legat de prezenta și oferirea cantităților de produse care
sunt necesare pentru a satisface cererea , în situațiile enumerate:

• incertitudini referitoare la cerere, imposibiliatatea de a prezice

cu veridicitate dezvoltarea viitoare a cererii necesită menținerea
anumitor stocuri care să permită sa satisfacă cererii în acele
perioade de vârf, șansele unor fluctuații neprezise duce la crearea
unor stocuri optime de siguranță, cererea poate veni atât de la
 clienți simpli cât și de la parteneri;

• incertitudini privind ciclul de performan ță, posibilitatea de a

clasifica comenzile consumatorilor este afectată de aprovizionare
la timpul potrivit a mărfii de la producători și furnizori ,
prezența unor schimbări a duratei de aprovizonare creează
necesitatea de a constitui unui stoc de protecție/ siguranță;

• cerere sezoniere, acele produse care sunt întrebate de clienți doar

numai în careva anumite perioade ale anului creează cererea lor
anume în acele perioade , la rândul lor, crearea acestor stocuri ,
productia se poate desfașura pe parcursul întregului an , pentru a
asigura o cantitate anumită necesara în sezon , cu minim costuri;

• producție sezoniera, majoritatea depozitelor au un rol anumit de

a păstra și prelua produsele pentru o perioada de timp limită ,
aceste stocurile vor permite de a statisface cererile care sunt
distribuite pe durata întregului an .

Procesul de depozitare are un efect asupra acelor costuri din alte

domenii a funcționării organizaţiei aceste domenii pot să determine
obținerea unor anumite economii de costuri în domeniile următoare:

• cumparare este reprezentată de procesul de achiziționare a unor

cantități mult mai mari decât cele necesare la momentul de față
care face posibilă obținerea reducerilor la cantitățile oferite de
producători , prevenirea unei situațoo neplăcute pe piața de
aprovizionare creează posibilitatea de a obține careva economii
prin cumpărarea mărfii în avans, la prețuri considerabile mai
mici decât cvele ce pot fi pe viitor;

• producție este reprezentată de costuri , acest costurile pot fi reduse

utilizând pricipiul de economii de scară , astfel producția în
cantități mai mari poate asigura utilizarea a volumulurilor de
fabricație și reducerea relativă a costurilor per unitate de produs,
dar totodata ideea de a produce pentru a stoca poate duce la
pierderi în cazul nu este facută corelarea dintre cerere și ofertă;

• transport – odată cu creșterea cantității de marfă produsă

comandată de la producător, cantitatea utilizata a capacitații
 acestor mijloace de transport crește , iar numarul operațiilor de
transportare scade .

Continuarea sau amânarea producției/prelucrării , prezintă acel proces

de producție/prelucrare care este posibil de îl continuat în spatiile de
depozitare special amenajate . În cazul anumitor mărfuri de tip
alimentar, cum ar fi: vinuri , brânzeturi și fructe , păstrarea lor în
depozit, în condiții special determinate , are scopul de a asigura
deterioararea sau învechirea produselor mai grea pentru a le menține
mai proasepete pe o durată mai lungă . Concepul dat ceea ce privește
acea concepție modernă care se răsfrînge asupra depozitării subînțelege
și evitarea sau amânarea procesului de finalizare de prelucrare în acel
moment în care sunt bine cunoscute acele caracteristici specifice ale
cererii .[7]

Îndeplinirea unor obiective de marketing este reprezentată de legatura

între procesul de depozitare și marketing care este determinat de scopul
și rolul suprafeților de depozitare în scopul satisfacerii cererii
consumatorilo. Contribuția îm realizarea acestor obiective de markeing
se descrie în următoarele aspecte:

• reducerea timpului de livrare este prezentat de amplasarea

spațiilor de depozitare în nemijlocită apropiere de consumatori
care pot asigura reducerea timpului necesar pentru efectuarea
comenzilor, calculult teoretic în raport cu piață reală nu este
neaparat de o diferență majoră fiind ameliorată de
disponibilitatea acelor mijloace de transport rapide care permit
efectuarea transportării rapide;

• adăugarea de valoare este determinată de acel fapt că majoritatea

depozitelor publice și cele care conlucrează pe bază contractuală
ele pot să ofere servicii speciale , în dependeță de cerințele
consumatorilor, facturarea , ambalarea , crearea de pachete
promoționale sunt exemple de servicii de genu;

• creșterea prezenței pe piață este explicată prin aceea că nivelul

înalt al serviciului logistic care este oferit consumatorilor are un
efect direct asupra cantității vânzărilor, prin posibilitatea de a
menține loialitatea consumatorilor existenți și interesarea unor
 noi consumatori , astfel cota de piață a depozitului poate sa
crească .

În dependență de tipul activității fiecărui agent, rolul depozitului este

strâns legat și de alte multiple situații . În cazul acelor produse care
sunt menținute în depozitele vamale temporare , rolul lor duce la
amânarea taxcelor vamale anumitor taxe până la realizarea acestor
marfuri .

În conformitate cu acel rol specific, depozitele îndeplinesc anumite

functii . Pentru fiecare depozit în parte , varoetatea funcțiilor și
importanța lor depind în mare parte de numerosi factori , printre acești
factori sunt: proprietarul și utilizatorul spațiului de păstrare , politica
acestora spații de păstrare , caracteristicile particulare a bazei de
furnizori și clienți , sfera activității utilizatorului și mărfurile care
sunt păstrate în depozitele date . [8]

În cadrul acestor sistemelor logistice , depozitele pot să îndeplinească

următoarele funcții principale . Funcția de bază a depozitului este de
menținere a stocurilor de mărfuri și protejarea lor . În dependență de
acele condiții de păstrare pe care le oferă proprietarul depozitului în
cauză , depozitele pot fi utilizate pentru mărfuri generale sau
specializate în dependență de grupele de produse . Sub ideea duratei de
păstrare a produselor în stoc, în practica sunt întâlnite mai multe
variante:

• depozitare pe termen lung este prezentă în cadrul unei producții

sau unui consum concentrat în baza unui anumit sezon ,
depozitul poate să mențină acele produsele necesare pentru a
satisface cererea la timpul potrivit, astfel produsele alimentare
care sunt supuse unui proces de învechire/putrefacție sunt
păstrate pe o durată mai îndelungată datorită condițiilor de
păstrare .

• depozitare sezoniera este întâlnită în cadrul unei cereri sezoniere ,

în cele mai mult cazuri este mult mai profitabilă apelarea la
depozitele apropiate de piețile din apropiere și cu capacități mai
sporite , care au posibilitate de aprovizionare direct de la
depozitul central al organizaţiei , cu puțin timp înainte de a fi
 început sezonului , după finisarea sezonului mărfurile care nu au
fost realizate sunt returnate la depozitul central .

• depozitare temporară se întîlnește cel mai des în acel caz în care

produsele sunt păstrate în cadrul depozitului până la realizarea
unor livrări care vor utiliza complet capacitatea mijloacelor de
transport.

Consolidarea livrărilor este acel moment în care produsele primite de

la mai multi producători sunt reunite în baza comenzii/livrării către
client, prin folosirea unui singur transport. Funcția dată de
consolidare este cel mai des necesară în cazurile în care acele cantități
care sunt necesare clientului din fiecare sursă în parte sunt prea mici
pentru a comanda transporturi individuale . Sursele pot fi acele unități
de fabricație ale unu și aceluiași producator sau fiind organizaţie
producatoare diferită ce este prezentat în figura 3.1.

Avantajele consolidarii acestor tip de livrări sunt următoarele:

• posibilitatea obtinerii unor tarife de transport mai mici (prin

livrarea unor cantități mari de produse către client);

• reducerea acelor costuri totale de distribuție pentru fiecare

producător în parte , comparativ cu situatia în care ar fi fost
distribuit mărfurile în mod îndividual (in cazul în care sursele
sunt organizaţie distincte);

• descongestionarea platformei de descărcare a clientului .

Figura 3.1 - Consolidarea livrărilor[8]

Divizarea lotului este prezentă atunci cînd depozitul primeste de la

organizaţie producatoare , o combinatie de comenzi ale consumatorilor
și livreaza mărfurile către clienții îndividuali , fără a pastra produsele
o perioada îndelungata . Mărfurile sunt livrate de la sursa la depozit în
cantități mari , ceea ce are efecte favorabile în privinta costurilor de
transport. Livrările către clienți se realizează în cantități mici , pe
masura solicitarilor. într-o altă varianta , depozitul primeste mărfuri
de la mai multi producatori schema de funcționare este prezentată în
figura 3.2.

Această dependență este îndeplinita în situațiile în care:

• tariful de transport pe unitatea de produs este mai mare de la

sursa la depozit, decât de la depozit la clienți;

• clienții comanda în cantități mai mici decât capacitatea unui

mijloc de transport;

• distanta dintre sursa și clienți este mare .

Figura 3.2 – Divizarea lotului[8]

Crearea unei structuri sortimentale, această dependență este întalnita

sub două variante , în dependență de sursa de provenienta a produselor.

Unitatile de producție ale aceleiasi organizaţie , depozitul primeste

mărfurile de la mai multe fabrici ale producatorului și livreaza
consumatorilor o combinatie de produse . Mărfurile sunt sortate , pentru
a îndeplini solicitarile fiecarui client sau piete tinta , în privinta
structurii sortimentale .

Alt caz este cind sunt organizatii diferite. Depozitul creaza combinatii
de produse în mod anticipat fata de comenzile clientului figura 3.3.
Sortimentul include mai multe linii de produse de la diversi furnizori .
avantajele oferite consumatorilor sunt următoarele:
 • reducerea numarului furnizorilor cu care trebuie sa stabileasca
relatii fiecare client;

• costuri de transport mai mici decât în cazul aprovizionarii de

către fiecare client, în mod îndividual , de la furnizor;

• oferirea unei structuri sortimentale diversificâte , adaptate

cerințelor consumatorilor.

Figura 3.3 – crearea sortimentului[8]

Oferirea de servicii de valoare adaugata sunt cele mai obișnuite servicii

care constau în adaugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea
mărfurilor. De exemplu, în cazul mărfurilor care urmeaza sa poarte
marca privată (de distribuitor) a clientului , nu marca fabricantului ,
depozitele primesc produsele nediferențiate și realizează operațiuni de
ambalare specială și etichetare , dependență de comenzile specifice ale
consumatorilor.

Avantajele principale sunt următoarele:

• satisfacerea cerințelor consumatorilor în privinta ambalării și

etichetării;

• reducerea riscului datorită finalizarii ambalării și etichetării în

dependență de comenzile primite;

• scaderea nivelului stocului necesar, în condițiile în care același

produs primit de la furnizori este utilizat pentru realizarea unor
configurații adaptate cerințelor consumatorilor.

Alte servicii legate de ambalare constau în: ambalarea promotionala ,

repaletizarea mărfurilor, imbutelierea anumitor produse livrate în
vrac de furnizori . Serviciile de valoare adaugata se referă și la
operațiuni de asamblare a unor componente de produs sau corectare a
unor probleme de producție . îndeplinirea functiilor prezentate
presupune desfasurarea unor operațiuni de manipulare a produselor.
[8]

In principiu, aceste operațiuni se încadreaza în următoarele categorii:

• încărcare și descărcare ele au loc cu ocazia primirii mărfurilor la

depozit și livrării din spațiul de depozitare , mijloace mecanice de
manipulare sunt utilizate frecvent pentru încarcarea și
descărcarea în/din mijloacele de transport, astfel de operațiuni se
desfășoară în strânsă legatură cu o serie de activități asociate ,
descărcarea este urmata de activități de sortare și control ,
încarcarea este precedată de verificărea finală a conținutului
comenzii și stabilirea succesiunii comenzilor, eventual de
operațiuni de ambalare;

• mișcări spre și dinspre aria de depozitare cum ar fi de la

platforma de descărcare , mărfurile sunt deplasate spre zona de
păstrare , apoi spre platforma de expediere sau spre zona de
executare a comenzilor, sunt folosite în acest scop, mijloace
mecanice sau sisteme automatizate și computerizate;

• executarea comenzilor este prezentă în cazurile în care pe măsura

primirii de comenzi , mărfurile sunt preluate din zona de
păstrare sau din zone speciale de depozitare temporară .
Executarea comenzilor mici presupune un volum mai mare de
muncă și este mai costisitoare decât celelalte operațiuni .

3.3 Problemele de bază a unui depozit clasic

Deserori în cadrul depozitelor clasice se întilnesc o varietate de

probleme care cu timpul duc la pierdere de capital și la o eficiență mai
scăzută a depoztului dat, astfel de probleme sunt prezentate în
continuăre .

Capitalul blocat în stocuri - excedentul de stoc reprezintă una din cele

mai costisitoare probleme pentru operațiunile din lanțul de distribuție .
Un segment important al pieții operează cu surplus de stoc în spațiul de
depozitare . Atunci când administratorii depozitelor nu au o situație
exactă a stocului curent, în multe cazuri , masura aplicată este
aprovizionarea depozitului cu un volum de marfă mai mare decât cel
necesar. Metoda le oferă administratorilor o acoperire și o certitudine
ca nu vor ramane fără marfa , însă presupune și un capital blocat în
stocuri . Implementarea unui sistem pentru managementul depozitului
permite automatizarea procesului de aprovizionare , oferind în același
timp vizibilitate asupra stocurilor disponibile . Totodată , Funcția
integrata de reaprovizionare va sugera în mod automat completari de
stoc în baza unor criterii stabilite de operatori .

Un soft adecvat suporta două tipuri de reaprovizionare:

• on time – proces ce se deruleaza odata cu picking-ul , pentru

produsele care nu au stoc suficient se genereaza task-uri de
reaprovizionare .

• off time – proces realizat îndependent de perioadele de picking și

de obicei la diferite întervale de timp, astfel încât, în timpul
operațiunilor de picking sa nu fie necesara reaprovizionarea în
depozit.

Picking greșit și produse rătăcite -Erorile înregistrate în procesul de

depozitare , dar și cele realizate de o activitate necorespunzătare de
picking pot afecta negativ utilizarea resurselor din depozit. Nedepistate
la timp, acestea se traduc în costuri operaționale crescute și un grad
scăzut de satisfactie al consumatorilor. Automatizarea activităților din
depozit elimină astfel de riscuri , iar orice eroare produsă în zona
de picking este depistată imediat, problema putând fi remediată
înainte de a produce costuri suplimentare sau de a afecta imaginea
companiei .[1]

Prin utilizarea unui soft dedicât automatizării , produsele sunt

identificate și colectate corect și rapid prin variate metode , în
dependență de necesități . Picking-ul se poate face printr-un terminal
mobil conectat la soft și/sau pe baza unei liste de picking.

Astfel , cu ajutorul sistemului software sunt puse la dispoziție două

moduri de realizare a procesului de picking:
 • pe baza comenzilor de livrare (real time picking) – printre
tehnicile susținute de către această metoda se numară: Pick by
Order – comandă cu comandă; Group Picking – picking
consolidat; Pick&Pack – preluare și împachetare; Pick2Container
– trimitere la container; Blank Order Picking;

• pe baza listelor de picking generate de sistem – permite tehnicile

utilizate în metoda pe baza de comandă (exceptand Blank Order
Picking), la care se adaugă: Zone Picking – picking pe zonă și
Multiple Order Picking – picking pentru mai multe comenzi .

Erori de inventariere- o altă situație ce nu trebuie trecută cu vederea

este inventarierea greșită , problema ce apare de regulă atunci când
gestiunea stocului se realizează manual , cu pixul și hârtie .
Contorizarea manuală , pe lângă faptul că este predispusă la erori , este
și consumatoare de timp. Spre exemplu, un angajat ar putea să
înregistreze bax-urile care conțin 12 doze cu suc, în aceeași categorie
cu cele care conțin 6 doze cu suc, situație în care procesul de
inventariere trebuie reluat.

Înlocuirea acestor procese manuale cu un sistem automatizat, care

utilizează scanere de coduri de bare , poate reduce atat timpul de lucru,
cât și erorile umane . Mai mult, atunci când marfa este scanată și
numărată cu ajutorul unui sistem software , datele sunt adaugate în
mod automat în sistemul de management al inventarului , limitând
sarcinile administrative la un minim și asigurând acuratețea
informațiilor.

Timp pierdut cu instruirea noilor angaja ți- 15% dintre angajatori au

susținut că durează peste un an sa găsească un lucrator potrivit pentru
jobul disponibil , în aproape 30% din cazuri , instruirea noului
personal durează între 1 și 3 luni , respectiv 6 luni în 28% din situații .
Atunci când nu sunt utilizate soluții software și înstrumente specifice
pentru optimizarea depozitelor, pickerii întâmpină dificultăți în
identificarea produselor, angajații noi au nevoie de luni de instruire ,
iar procesarea unei comenzi durează mult prea mult.

Prin îmbunătățirea structurii operaționale , procesele de picking

devin usor de asimilat chiar și de către lucratorii neexperimentati ,
nefiind necesara recrutarea de personal specializat. Astfel , folosind soft-
ul adecvat, perioada dedicâta înstruirii unui angajat nou poate fi
redusa chiar și la 2-3 zile .

Mai mult, sistemele pentru managementul depozitelor permit generarea

de rute optime de deplasare în spațiul de depozitare și prioritizeaza
picking-ul în dependență de dimensiunea și cantitatea de produs. în
acest mod , angajații devin mai productivi , economisesc timp, rezultand
și o crestere a ratelor de procesare a comenzilor. [1]

Intarzieri și erori cauzate de aprovizionarea manuală - probleme pot sa

apara și la întrarea mărfurilor în depozit. Unii operatori înca mai
utilizează procese manuale de aprovizionare . în acest mod ,
actualizarea stocului durează mult, este predispusă la erori , iar
comenzile de iesire înregistreaza întarzieri . în schimb, pentru o
receptie mai rapida a mărfurilor, angajații din depozite pot
utiliza scanere cod bare, datele fiind transmise automat către softul de
management al depozitului , fără alte activități suplimentare . în acest
mod , aprovizionarea se realizează într-un timp mult mai scurt, iar
erorile de înventar la întrare în depozit sunt eliminăte .

• Metode de optimizare și automatizare

Pentru a propune careva metode de automatizare și eficientizare a

proceselor într-un depozit este nevoie să înțelegem ce se subintelege
prin această automatizare .

Automatizarea logistică este aplicarea de programe înformatice și / sau

utilaje automatizate pentru îmbunătățirea eficienței operațiunilor de
logistică . În mod obișnuit, această se referă la operațiuni în cadrul
unui depozit sau centru de distribuție , cu sarcini mai largi întreprinse
de sistemele de gestionare a lanțului de aprovizionare și sistemele de
planificare a resurselor întreprinderii .

Sistemele de automatizare logistică pot completa complet facilitățile

oferite de aceste sisteme înformatice de nivel superior. Concentrarea pe
un nod îndividual într-o rețea logistică mai largă permite sistemelor
să fie foarte adaptate la cerințele acelui nod .

3.5 Componentele automatizării logistice

Componenetele ce fac parte din automatizare sunt de două tipuri
hardware și software astfel avem următoarele componente

Sisteme de stocare și recuperare automatizate , înclusiv:

• macaralele servesc la un raft de locații , permițând stivuirea

multor niveluri de stoc pe verticală și permițând densități de
stocare mult mai mari și o utilizare mai bună a spațiului decât
alternativele .

• vehiculele ghidate automate mută obiectele către un selector

uman în sistemele produse de Amazon Robotics

Transportoare cum ar fi, transportoarele automate permit întroducerea

containerelor într-o zonă a depozitului , iar prin reguli codate sau prin
întroducerea datelor se permite selectarea destinației . Containerul va
apărea ulterior la destinația selectată .

Carusele verticale bazate pe sistemul paternoster sau cu optimizarea

spațiului , acestea pot fi gândite ca distribuitoare automate la scară
largă . Sortare sau sisteme de sortare: similar cu benzi transportoare , dar
de obicei , au o capacitate mai mare și poate devia containere mai
repede . De obicei folosit pentru a distribui volume mari de cutii mici
într-un set mare de locații .

Roboți îndustriali care se împart în categoriile următoare: roboți

îndustriali cu patru până la șase axe , de exemplu roboți de paletare ,
sunt folosiți pentru paletarea , detașarea , ambalarea , punerea în
funcțiune și preluarea comenzilor.

De obicei , toate acestea vor identifica și urmări automat containerele

bazate pe coduri de bare sau din ce în ce mai multe pe etichetele RFID

Ponderile de verificăre a mișcării pot fi utilizate pentru a respinge

cazurile sau produsele individuale , verificându-le dacă există condiții
de greutate mică și respingând elementul . Acestea sunt adesea utilizate
în liniile transportoare pentru a asigura toate piesele din kit. Marii
angrosiști și magazine de cluburi cu amănuntul însistă să primească
cantitatea exactă de produs din fiecare pachet, după cum este specificât.

Terminale radio date care pot fi de mai multe tipuri cum ar fi,
terminale portabile sau montate pe camion , care se conectează prin
wireless la software de automatizare logistică și oferă înstrucțiuni
operatorilor care se deplasează în întregul depozit. Mulți au, de
asemenea , scanere de coduri de bare încorporate pentru a permite
identificarea containerelor. Codurile de bare permit captarea automată
a datelor fără utilizarea tastaturii computerului , care este lentă și
predispusă la erori .

Software-ul este o parte componentă importantă care la fel se clasifică

în:

• software de integrare: acesta asigură controlul general al utilajelor

de automatizare și , de exemplu, permite conectarea macararelor la
transportoare pentru mișcări perfecte ale stocurilor;

• software de control operațional : asigură luarea de decizii la nivel

scăzut, cum ar fi unde să stochezi containerele primite și unde să
le recuperezi la cerere;

• software de control al afacerii: oferă funcționalități la un nivel

superior, precum identificarea livrărilor / stocurilor primite și
îndeplinirea comenzilor de programare , alocarea stocurilor la
remorcile care ies.

Un depozit sau centru de distribuție obișnuit va primi stocul unei

varietăți de produse de la furnizori și le va stoca până la primirea
comenzilor de la clienți , fie cărora cumpărători îndividuali (de
exemplu, comenzi prin poștă), filiale cu amănuntul (de exemplu,
lanțuri de magazine ) sau alte companii (de exemplu, angrosiști ).

Un sistem de automatizare logistică poate furniza următoarele:

• mărfuri automatizate în procese- mărfurile primite pot fi marcâte

cu coduri de bare și sistemul de automatizare notificât despre
stocul preconizat. la sosire , mărfurile pot fi scanate și identificate
astfel și transportate prin transportoare , sisteme de sortare și
macarale automate într-o locație de depozitare atribuită automat;

• recuperarea automată a bunurilor pentru comenzi- la primirea

comenzilor, sistemul de automatizare este capabil să localizeze
imediat mărfurile și să le recupereze într-o locație selectată;

• prelucrare automatizată de expediere- combinând cunoștințele

 tuturor comenzilor plasate la depozit, sistemul automatizat poate
atribui mărfurile culese în unități de expediere și apoi în sarcini
de ieșire , sistemele de sortare și transportoarele pot apoi să le mute
pe remorcile de ieșire;

• dacă este necesar, re de ambalare pentru a asigura o protecție

adecvată pentru distribuirea ulterioară sau pentru a schimba
formatul de pachet pentru comercianții cu amănuntul specifice /
clienți .

Un sistem complet de automatizare a depozitelor poate reduce drastic

forța de muncă necesară pentru a conduce o înstalație , cu întrarea
umană necesară doar pentru câteva sarcini , cum ar fi alegerea
unităților de produs dintr-o cutie ambalată în vrac. Chiar și aici ,
asistența poate fi asigurată cu echipamente precum unitățile de
selectare a luminii .

Este posibil ca sistemele mai mici să fie necesare doar pentru a gestiona
o parte din proces. Exemple înclud sisteme automate de depozitare și
regăsire , care folosesc pur și simplu macarale pentru depozitarea și
preluarea cazurilor sau paletelor identificate , de obicei într-un sistem
de depozitare cu o mare golf, care ar fi imposibil de accesat folosind
camioane cu furcă sau orice alt mijloc.

4 SOLUȚII DE INFORMATIZARE A GESTIUNII STOCURILOR

Software-ul sau soluțiile SaaS bazate pe cloud sunt utilizate pentru

automatizarea logistică , care ajută îndustria lanțului de aprovizionare
în automatizarea fluxului de lucru , precum și în gestionarea
sistemului . În topologia menționată sunt disponibile câteva software
generalizate disponibile . Acest lucru se datorează faptului că nu există
o regulă de generalizare a sistemului , precum și a fluxului de muncă ,
chiar dacă practica este mai mult sau mai puțin aceeași . Majoritatea
companiilor comerciale folosesc una sau altă soluție personalizată .

Dar există diverse soluții software care sunt utilizate în cadrul

departamentelor de logistică . Există câteva departamente în Logistică ,
și anume: Departamentul convențional , Departamentul de containere ,
Depozitul , Transportul greoi etc.

4.1 WMS (Warehouse Management System)

Pentru a eficientiza funcționarea unui depozit se pot folosi diverse

metode una din aceste metode este utilizarea softurilor cum ar fi WMS.

Warehouse Management System sau sistemul de management al

depozitului este o aplicație software , parte a unui sistem înformatic
integrat, care are rolul de a controla în totalitate operațiunile privind
stocul de marfă din depozit din momentul întrării lui și până la
expedierea lui către clienți . O soluție WMS urmărește recepția ,
depozitarea , colectarea , expedierea și inventarierea prezentată ca parte
a procesului de aprovizionare , oferind informații în timp real despre
statusul mărfurilor.

Ca parte a unui sistem ERP, un WMS este înterconectat cu soluția de

preluare a comenzilor de la clienți , realizându-se astfel controlul
mișcării stocurilor în contextul comenzilor de livrare și aprovizionare .

El mai este înterconectat cu diverse aparate mobile precum: scannere ,

cititoare de coduri de bare care facilitează întroducerea sau extragerea
datelor din aplicația software în cauză , etc. Obiectivul unui Warehouse
Management System este de a oferi proceduri standardizate pentru
manipularea prezentată în depozit și pentru automatizarea a cât mai
multe operații legate de stocuri . [1]

Avantajele utilizării unui sistem WMS:

• înregistrarea automată a datelor din depozit prin întermediul

dispozitivelor mobile înterconectate la aplicația WMS și preluarea
automată , în timp real , a acestor date în soluția software
utilizată;

• optimizarea stocurilor prin eliminărea stocurilor suplimentare și

setarea unei limite minine (legate de comenzile consumatorilor)
care să ducă la reaprovizionare; urmărirea vitezei de rotație și
încadrarea prezentată din depozit în categoria A, B sau C ca
importanță în procesul de vânzare;

• organizarea spațiului de stocare prin Existența unei evidențe a

 spațiilor libere din depozit la nivel de celule . La fiecare recepție
de marfă , WMS-ul înregistrează unde urmează să fie depozitat(a)
fiecare palet/cutie de marfă , iar la ieșirea din depozit, de
asemenea , se știe locația exactă care rămâne liberă prin
vânzarea/transferul produsului;

• reducerea timpilor de manipulare a prezentată din depozit  și

creșterea gradului de onorare a comenzilor de la clienți prin
cunoașterea stocului , a locației exacte a fiecărui reper și în
principal , prin posibilitatea de validare a datelor existente în
sistem și mai puțin întroducerea lor;

• inventariere rapidă, pentru toată gama de produse existente în

depozit sau segmentat, prin compararea stocului scriptic,
actualizat înstantaneu de aplicațiile ERP și a stocului faptic;

• scăderea costurilor de funcționare a depozitului , înclusiv prin

eliminărea cheltuielilor cu materiile consumabile (hârtie , etc) ;

• productivitate crescută a angaja ților din depozit o dată cu

eliminărea timpilor morți și a posibilităților de a greși la
întroducerea de date în sistem. În plus, în WMS există
trasabilitate privind operațiile efectuate de fiecare angajat din
depozit;

• trasabilitatea prezentată de la recep ție și până la ieșirea ei din

depozit;

• transparența proceselor din depozit;

• activități de picking “inteligent ” și coletizare în dependență de
capacitățile mijloacelor de transport și rute optimizate;

Astfel WMS acopera o multime de actiuni și de sarcine produse în

cadrul unui deposit reprezentind prin ele un circuit închis bine
aranjat. în continuăre putema observa lista de sarcini și activități
acoperite de WMS și în figura 4.1 este chemati reprezentată aceste
activități:

• recepția mărfurilor – este realizata cu cititoarele mobile de coduri

de bare , cu ajutorul carora este scanată marfa în momentul în
care soseste la depozit;
 • asezarea mărfurilor în depozit – datorită WMS-ului , angajații
din depozit au o imagine clara a spațiului disponibil pentru
depozitare;

• picking -ul – reprezintă activitatea de colectare a mărfurilor din

depozit și este realizata pe baza comenzilor de client înregistrate
în ERP;

• împachetare și etichetare – după efectuarea picking-ului ,

comenzile de client sunt împachetate în vederea livrării lor către
destinație pe baza listelor de livrare generate de WMS. Cu o
imprimantă termica fiecarei comenzi ii poate fi atasat un cod de
bare , astfel încât identificarea acestora sa se poata face mai rapid;

• livrarea – comenzile sunt încarcâte în mașini conform unor

reguli prestabilite , în dependență de locâtia unde urmeaza sa fie
livrate;

• inventarierea – întregul proces se face cu ajutorul WMS-ului pe

baza listelor de înventar generate de acesta .

Figura 4.1 – Reprezentarea schematică a activităților acoperite de

WMS[9]

Cod de bare
Există , de asemenea , diferite coduri de bare de luat în considerare: se
poate face distinctie între codurile de bare 1D sau 2D care sunt
prezentate în figura 4.2. Principala diferență între codurile de bare
tradițonale și codurile de bare 2D este că acestea din urmă pot stoca
mult mai multe informații decât primele . Cu toate acestea , în timpul
unei întâlniri cu un furnizor de sisteme de urmărire și urmărire , s-a
prezentat că codurile de bare 1D sunt suficiente pentru situatia
noastră .

Acest lucru se datorează faptului că codurile de bare sunt utilizate

pentru a lega un loc din depozit la un anumit material care este plasat
acolo, unde un set mic de numere sau litere este suficient pentru a
capta datele necesare în sistem. Codurile de bare 2D pot capta și aceste
date , dar aceste coduri sunt însoțite de scanere și imprimante de coduri
de bare mai complexe , care sunt evident mai scumpe .

De asemenea , codurile de bare 2D pot fi scanate din toate unghiurile ,

ceea ce este un dezavantaj în timp ce lucrați într-un depozit aglomerat
cu multe coduri de bare , deoarece se poate întâmpla ca codurile de bare
adiacente să fie scanate accidental . În concluzie , nu este necesar să se
utilizeze o metodă de cod de bare 2D mai scumpă și o metodă de cod de
bare 1D va fi suficientă pentru cantitatea de stocare a datelor necesară .

Figura 4.2- Exemple de coduri de bare 1D și 2D[10]

4.2 Implimentarea WMS

Companiile de logistică implementează sistemele de gestionare a

depozitelor pentru eficiență, îmbunătățire și transparență a proceselor
și o implementare WMS ar necesita în mod normal cele patru faze
importante pentru o implementare reușită care sunt indicate în figura
4.3 pentru a putea asigura cerințele .

Figura 4.3- Fazele unei implementari WMS [11]

Pe baza acestei cercetări , factorii cheie care înfluentează

implementările WMS sunt clasificăte în patru grupuri și fiecare dintre
ele este descrisă detaliat mai jos în figura 4.4 cu acțiunile / măsurile
proactive care sunt luate pentru a realiza o implementare WMS foarte
reușită .

Figura 4.4- Factori care înfuenteaza implementarea WMS[11]

Integrarea sistemelor
Integrarea WMS la sistemele externe , cum ar fi gazda și alte sisteme de
logistică IT, este întotdeauna o sarcină provocătoare și foarte importantă
în orice proiect de implementare WMS, deoarece fluxul de date pe toate
sistemele ar trebui să fie uniform și eficient, fără întreruperi și
următoarele procese ajută la atenuarea provocărilor din integrarea
sistemelor:

• integrare API - interfața de programare a aplicațiilor ajută la

automatizarea interacțiunilor dintre partenerii din lanțul de
aprovizionare prin crearea unei platforme comune sau partajate ,
acest lucru schimbă și modul tradițional de comunicare a
sistemelor și accelerează dramatic procesul .

• integrare TMS - sistemul de gestionare a transportului este

integrat cu sistemul de gestionare a depozitelor și acest lucru
ajută la cumpărarea cu tarife mai bune cu diferiți transportatori
de colete și direcționarea transportului în mod corespunzător pe
baza datelor comenzii , acest lucru ajută , de asemenea , la
direcționarea transporturilor în cea mai bună rețea posibilă prin
optimizarea rețelei .

• alerte EDI automate - eșecul sau întârzierea EDI în orice punct al

întregii platforme de comunicații ar fi raportate automat pentru a
putea rezolva orice astfel de problemă în mod activ și rapid . Acest
lucru ar ajuta , de asemenea , să alerteze afacerea sau operațiunile
pentru a acorda prioritate unui anumit client sau comandă .

• alinierea - este foarte importantă ca toate părțile implicate în

integrare să fie aliniate la toți factorii , cum ar fi modul de
comunicare , securitatea sistemelor, formatele de fișiere EDI,
ghidurile de mapare (cu fiecare atribut de câmp), frecvența și
volumul .

Capabilitate și Capacitatea WMS

Determinarea capacitătii și capabilității hardware / software în
primele faze ale proiectului este o altă provocare importantă în
proiectul de implementare WMS, deoarece acesta joacă un rol vital în
 asigurarea compatibilității hardware și software pentru afacere și
utilizarea resurselor respective în măsura maximă .

Deciziile și determinarile de mai jos ameliorează provocările cu

privire la acești factori;

• arhitectura bazei de date - determină capacitatea bazei de date și

numarul de mașini virtuale pe baza complexității și volumului
clientului și de asemenea , să ne uităm la celelalte înstrumente ,
cum ar fi analiza datelor, raportare și tablouri de bord etc;

• standardizare - gestionarea afacerii cu soluții standard de sistem

IT este ușoară , deoarece are impact asupra configurației sistemelor,
conformitătii consumatorilor, raportare etc., prin urmare ,
implementarea soluțiilor IT standard este întotdeauna
recomandabilă pentru implementări mai bune , mai rapide și mai
ieftine și de asemenea se proiectează cu ușurință pe termen lung;

• rețea / dispozitive - studierea temeinică a site-ului sau a

facilității în faza înițială și de asemenea , în mod regulat, pe baza
creșterii afacerii , este importantă pentru furnizarea conectivității
de rețea și a dispozitivelor necesare pentru a efectua procesele
operaționale așa cum era de așteptat, acest lucru ar putea include
creșterea vitezei rețelei , furnizarea de noi AP-uri , adăugarea de
noi RF și alte dispozitive pentru a satisface așteptările
consumatorilor;

• automatizare - există două tipuri de automatizări care pot fi

analizate pe larg,configurarea mai multor înstanțe virtuale pentru
înstalarea aplicației este o cheie pentru echilibrarea încărcării și
rularea sistemelor cu impact puțin sau deloc pentru afacere , și
automatizarea implementărilor de cod pentru toate aceste înstanțe
virtuale ar ajuta la evitarea oricăror erori automatizarea
proceselor de depozitare prin configurare și ar contribui la
creșterea eficienței operaționale .

Parteneri de afaceri / părți înteresate

Alinierea tuturor partenerilor de afaceri / părților înteresate implicate
în afacere este una dintre cele mai mari provocări în implementarea
sistemelor IT, iar WMS nu face exceptie și orice nealiniere (ce se include
în cerințele de afaceri) cu oricare dintre părțile înteresate ar deraia
proiectul dacă nu ar fi remediat imediat ce a fost identificât. Mai jos
sunt soluțiile pentru atenuarea acestor riscuri:

• parteneri cheie / părți înteresate - identificarea și colaborarea

strânsă cu partenerii cheie de afaceri / părțile înteresate sunt
inevitabile pentru succesul proiectului și partenerii cheie / părțile
înteresate include reprezentanții de la client, operațiuni IT și
luarea deciziilor colective ar asigura implementarea lină și foarte
reușită în întregul ciclu de viață al proiectului . Unii dintre alți
actori implicați în proiect sunt: furnizorul de produse , instruire
și asistență și orice alți parteneri externi implicați;

• cerințe - înțelegerea cerințelor clientului / companiei în detaliu și

documentarea acelor cerințe într-o solutie WMS acceptabilă este
obligatorie pentru executarea proiectului în Green , acestea ar
putea fi făcute pentru ca clienții / operațiunile să furnizeze
documentul de cerințe de afaceri / documentul de cerințe
operaționale și să organizeze sesiunile de proiectare cu părțile
înteresate și apoi să furnizeze documentul de proiectare a
soluțiilor cu soluțiile IT asteptate .

Vizibilitate
Furnizarea de vizibilitate asupra calendarului proiectului și a tuturor
sarcinilor implicate într-un proiect este crucială nu doar pentru
monitorizarea progresului proiectului , ci și pentru a fi pregătiti pentru
activitățile consecutive în mod proactiv.

Instrumentele de mai jos ajută la asigurarea vizibilității proiectului;

• cronologia proiectului - aceasta detaliază sarcinile implicate

într-un proiect WMS și cronologia corespunzătoare pentru fiecare
activitatec, acest lucru ar trebui să fie aprobat de client și orice
modificare a acestuia de către orice partener ar avea impact
asupra tuturor partenerilor asupra calendarului de implementare
a proiectului sau a costului de implementare sau a ambelor;

• diagrama rețelei - aceasta ajută la vizualizarea cu usurintă a

 activităților și sarcinilor implicate într-un proiect, de asemenea ,
afisează relatia de înterdependentă dintre activităti și sarcini . Și ,
de asemenea , pentru a vedea predecesorii în fiecare activitate
pentru a vă asigura că o activitate este completă înainte de a trece
la următoarea sarcină .

Prelucrarea datelor și transmiterea lor în cadrul unei organizatii se

face în anumită ordine doar ca această ordine difera în dependenta de
deposit. Daca este un deposit classic atunci aceste date parcurg mai
multe puncte întermediare și i-a mai mult timp, dar în cazul
depozitului automatizat prin întermediului WMS datele se transmit
după un alt scenario.

Astfel în figura 4.5 este repezentată funcționarea unui depozit classic și

în continuare enumerat planul de acțiuni îndeplinite în cadrul
tipului dat de depozit:

• managerul pune sarcina;

• personalul mișcă/ pregatește marfa;

• operatorul analizeaza acțiunea de mișcare a prezentată și

corectitudinea ei;

• prin întermediul operatorului este prezentată mișcarea în

sistemul înformațional a întreprinderii;

• în urma analizarii darii de seama a personalului managerul poate

verifică cum au fost îndeplinite sarcinile .

Figura 4.5- Procesul de funcționare a unui depozit clasic.[12]

In Figura 4.6 putem analiza funcționarea unui depozit în care este

prezent sistemul WMS și sunt enumerate procesele:

• managerul depozitului plasează sarcina în WMS;

• WMS transmite sarcinile personalului și verifică

îndeplinirea lor;

• personalul îndeplinește sarcina pusă de a mișca marfa;

• mișcare de marfă automat este prezentată în sistemul WMS;

 • managerul permanent știe despre situația în depozite și nu
se distrage pentru verificarea acestei informații .

Figura 4.6- Procesul de funcționare a unui depozit cu WMS

implimentat.[12]

4.3 Dezavantajele WMS pe parcursul implementării

Ca și oricare altă schimbare întru anumit domeniul majoritatea

companiilor consideră că este necesar să aibă un WMS atunci când
volumul activității depozitului este mare și sunt necesare schimbări
semnificâtive pentru reorganizare . Conducerea ar trebui să înțeleagă că
este posibilă creșterea eficienței depozitului prin implementarea WMS
numai în timp. Problemele asociate cu trecerea la o nouă metodă de
lucru sunt, de asemenea , inevitabile .

În primul rând , personalul va trebui să învețe multe și să se

obișnuiască să lucreze în moduri noi . WMS va necesita schimbări
dramatice în toate fluxurile de lucru, care vor fi stresante pentru
majoritatea . Trebuie să fiți cerințe pentru faptul că nu toată lumea va fi
de acord să accepte astfel de schimbări radicale și va trebui să vă
despărțiți de unii angajați . Unii membri ai personalului pot sabota
modificările în mod explicit sau ascuns, ceea ce nu va accelera procesul
de tranziție . Pregătirea personalului necesită întotdeauna mult efort,
timp și bani și , dacă încercați să economisiți bani în acest sens, răul va
fi mai probabil decât bine .

În al doilea rând , este puțin probabil ca mediul extern să fie pregătit

pentru schimbări semnificâtive . Orice mare companie comercială are
un număr mare de furnizori , fiecare dintre ei obișnuind să lucreze în
felul său, iar WMS are cerințe stricte pentru acceptarea mărfurilor. De
exemplu, un număr mare de mărfuri neetichetate în fluxul de mărfuri
va cauza probleme în depozit și va încetini foarte mult funcționarea
acestuia . Prin urmare , este necesar să se construiască în prealabil
relații cu furnizorii , dezvoltând reguli uniforme pentru transportul
mărfurilor.
În al treilea rând , trebuie să luați în considerare amploarea creșterii
companiei și necesitatea unei extinderi ulterioare . Principalul
dezavantaj al WMS este factorul de umplere scăzut al depozitului , de
obicei nu depășește 0,5. Acest factor trebuie avut în vedere atunci când
proiectăm un depozit și construim prognoze pe termen lung pentru
dezvoltarea unei întreprinderi .

În cele din urmă , trebuie de știute dificultățile tranziției . Nicio

companie nu își poate permite să închidă un depozit în timp ce se
întroduce un sistem automatizat. Trebuie să fim cerințe pentru faptul
că pentru ceva timp lucrările depozitului vor fi neregulate , vor apărea
înconsecvențe și erori . În plus, WMS trebuie să colecteze înformații
inițiale despre bunuri și locațiile de depozitare a acestora .

Doar pe măsură ce datele se acumulează , va fi posibil să se utilizeze

algoritmi de optimizare , să se îmbunătățească eficiența și viteza
depozitului . În această etapă , comunicările care funcționează bine în
cadrul companiei sunt extrem de importante: doar un bun acord
reciproc va face posibilă rezolvarea rapidă și clară a neînțelegerilor
rezultate .

În general , succesul implementării oricărui sistem „inteligent ”

depinde , în primul rând , de cât de complet și complet este
implementată logica de afaceri în acesta . De aceea , procesul de pregătire
a unei misiuni tehnice pentru un sistem WMS este complicât. În etapa
preliminără , este necesar să se efectueze o mulțime de muncă analitică ,
să se înregistreze toate acțiunile efectuate în depozit, să se creeze soluții
și algoritmi gata cerințe .

Dacă , în timpul pregătirii sarcinii tehnice , toate procesele

automatizate sunt bine structurăte și formalizate , atunci sistemul vă
va permite cu adevărat să gestionați depozitul . Dar în caz contrar
permanent vor exista erori din cauza că depozitul nu este trecut
complet pe automatizare .

Astfel principalii prestatori de sisteme WMS la nivel global sunt

următoare companii:

• HighJump Software înc

 • Oracle Corp.

• SAP AG

• Tecsys

• Infor înc.

• JDA Software Group, înc.

• Manhattan Associates, înc.

• Logfire , înc.

Pentru utiliza și implementare unui asemenea sistem este nevoie de

planifigarea și organizarea spațiului în depozit, astfel depozitul este
imparti în anumite zone ele fiind cu destinație specială pentru fiecare
tip de marfa , asa deci în figura 4.7 este prezentat planificarea unui
depozit.

Figura 4.7 – Planul unui depozit cu destinația zonelor

CONCLUZII

Deși odata cu trecerea timpului , fiecare domeniul s-a dezvoltat cu o

anume viteza și cu un anumit succes, deși toate domeniile sunt strins
legate între ele deomeniul depozitarii și gestionarii mărfii a ramas la
un nivel mai retras. Astfel implementarea sistemelor de management și
orgnaizare a depozitelor are un efect pozitiv asupra lor, dar asta doar
în cazul în care acest sistem este implementat complet ceea ce este
destul de costisitor și nu toți angajații vor dori această schimbare .

Imbunatatirile care duc la implementarea unui sistem WMS sunt atit

de tip organizatori cit și pe plan de schimbare a metodei de lucru prin
implimentarea și perfectionarea domeniului hardware și software care
sunt strict legate între ele deoarece , fiecare dispozitiv are anumite
cerințe fata de soft-ul cu care el poate lucra .

Odata cu implimentarea acestor schimbari sistemul evita stocarea mărfii

de care nu are nevoie multumita acestui sistem se face un total și o
prognozare a mărfii necesare care reduce considerabil învechirea mărfii
în depozit și eliberarea spațiului .

Implementarea încompleta a acestui sistem duc la un șir de probleme

mai complexe care cu timpul sunt mai greu de rezolvat conținuind
implimentarea din motivul existente unei liste de erori . Totodată cu
ajutorul acestui sistem este posibilia precomanda mărfii care este des
întrebata sau daca este cerinta de marfa noua care la fel este întrebata .

Pentru utilizarea completa a sistemului dat este necesar de a colabora

cu furnizorii de mărfuri și cu clienții care conlucreaza cu depozitul
dat. Deoarece din cauza lipsei codurilor de bare la parteneri asta va
reduce viteza și eficiență de lucru a sistemului nou implimentat.
Utilizarea codurilor bare 1D s-a demonstrat a fi mai practica și mai
sigura în utilizare de cit cea de tip 2D, din motivul ca 1D trebuie
scanat aproximativ din fata ceea ce reduce eroarea de a scana și alte
cod de bare alaturate , ceea ce nu ne poate garanta codurile de bare 2D
avind un unghi de scanare mai mare și de la o distanta mai mare ceea
ce poate sa se întimple scanarea din greseala a mărfurilor din lotul
alaturat.

Pe piață mondiala sunt o sumedenie de producatori și prestatori de

servici care va pot presta sau a înstala sistemul dat doar ca ei nu va pot
garanta ca la depozitul dumneavoastra el va avea efect din motivul ca
sunt necesare schimbari în plan de personal , planificare depozit,
schimbari la nivelul de aprovizionare .

BIBLIOGRAFIE
Сărţі еlесtrоnісе şі рublісаţіі mоnоgrаfісе оnlіnе

• ant Tecnologies. Automatizarea depozitului prin implementarea

WMS. Etapele de bază a implementării [online].

Disponibil : https://www.ant-tech .ru/fields/wms/

• Referat. Gestiunea stocurilor[online].

Disponibil : https://pdfslide .tips/documents/gestiunea-stocurilor-

referat.html.

• Lescni Alina , Studiu de caz: Sistemul de gestiune a stocurilor în

cadrul întreprinderilor industriale .

Disponibil :
https://ru.scribd .com/document/372362121/gESTIUNEA-
STOCURILOR

• Articol . Politica stocurilor de mărfuri în comerț

Disponibil :https://www.stiucum.com/economie/economie-
comerciala/315/rolul-stocurilor-ii-importanta75683.php.

• Crina Raducan: Gestiunea stocurilor. Disponibil :

https://ru.scribd .com/doc/169442856/Gestiunea-Stocurilor

• senior ERP. Articol [online]. Disponibil :

https://seniorerp.ro/resurse_utile/optimizarea-stocurilor/

• Conspecte Team. Depozitele și utilitatea lor în sistemul logistic.

[online]. Disponibil : https://conspecte .com/Logistica/depozitele-
si-utilitatea-lor-in-sistemul-logistic.html,

• Scrigroup. Depozitarea mărfurilor: [online].

Disponibil :
https://www.scrigroup.com/management/DEPOZITAREA-
MARFURILOR22719.

• SkladService . WMS системы[online]. Disponibil :

https://ssk .ua/blog/wms-sistema-kak-eto-rabotaet-501

• Ruben Wienk . Integrating a warehouse management system.

 [online]. Dispoznibil : http://essay.utwente .nl/79768/1/Bachelor
%20thesis%20Ruben%20Wienk .pdf

• Natesan Andiyappillai . Implementing Warehouse Management

System(WMS) in Logistics: A Case study [online].
Disponibil :https://www.researchgate .net/publication/330293478
_Implementing_Warehouse_Management_Systems_WMS_in_Logistics_
A_Case_Study

• Что тако е WMS-система. [online].

Disponibil :https://www.cleverence .ru/articles/biznes/chto-takoe-
wms-sistema-kak-polzovatsya-programmoy-dlya-upravleniya-
skladom/