MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA 1561p f43.03 AE PUNCT DE VEDERE asupra Raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului_ Romaniei referitor la interventia din 31 Octombrie 2015 la Clubul Colectiv CONSIDERATII GENERALE Raportul de contro! cu privire la intervenjia de urgenfa din data de 30.10.2015 de la clubul Colectiv, transmis prin adresa nr.12 din 17.03.2016 si inregistrat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne cu nr.10075/18.03.2016, a fost analizat cu intreaga atentie de catre specialistii din cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU), fiind observate mai multe aspecte care: 1. nu corespund cu informatille existente la nivelul Departamentului pentru, Situafii do Urgenta 2. confin recomandari ce nu corespund cu diferite acte normative sau care reglementeaza proceduri nationale sau internationale 3. necesita clarificari din partea colectivului care a redactat acest raport. Clarificérile sunt necesare pentru a infelege, la nivelul DSU _precum gi la nivelul altor institufi, in totalitate, sensul raportului si rationamentul care a stat la baza unor afirmatii gi recomandar. Din punctul de vedere al Departamentului pentru Situalii de Urgenté, acest raport are un impact practic $i istoric major. Este necesar ca, baz&ndu-se pe experiena lor in domeniul situafilor de urgent, cei care au redactat acest raport, s& ofere clarificarile care s& permita DSU sa implementeze recomendarile si propunerile, in vederea atingerii scopului ca “mecanismele de interventie sa fie Imbunditajjte in continuare” (Raport - pag. 4) Majoritatea neconcordantelor, neclaritatilor sau chiar a aspectelor care sunt neconforme cu realitatea gi care au fost prezentate totusi in acest raport ar fi putut sa fie evitate daca, inconformitate cu uzantele fn astfe! de situafii, s-ar fi solicitat un punet de vedere al institutillor implicate, inclusiv al DSU, pe un proiect al raportului, inainte ca acesta s& fie prezentat domnului Prim Ministru Dacian Ciolog pentru aprobare. Un plus de coerenté pentru Raportul Corpului de Control ar fi putut s@ fie adus iar raspunsul la multe din semnele de intrebare pe care le ridicd autorii Raportului ar fi putut sé fie identificat prin analizarea Raportului privind lecfiile invafate in urma incendiului de la clubul Colectiv, redactat la nivelul DSU gi transmis de catre Ministrul Afacerilor Interne, Petre Toba, ctre Primulministru, Domnul Dacian Julien Ciolog prin adresa cu nr. 9527/09.03.2016, Acest document a fost elaborat de catre specialisti din cadrul DSU, pe baza raportétrilor si a sedinfelor de evaluare in care tofi cei care au fost implicati in interventia de la incendiul de la clubul Colectiv si-au exprimat opinille cu privire la modul cum s-a desfiigurat interventia gi, respectiv, cu privire la masurile care trebuie implementate pentru optimizarea, in vitor, a interventilor in situafii similare. Acest Raport privind lectille invajate a fost, de asemenea, facut public prin efigerea pe website-ul DSU gi confine atét deficientele identificate ct si mésurile propuse pentru corectarea acestora. Trebuie sa subliniem incd odata faptul cé o buna parte dintre problemele identificate de catre Raportul Corpului de contro! al Primului-ministru se regasesc deja in Raportul privind lecfille Invatate fn urma incendiului de ta clubul Colectiv, inclusiv cu propuneri $i recomandari clare gi bine definite, unele dintre ele fiind deja aplicate. Autorii Raportului, enumerand sursele de informare, afirma ci au “ ... purtat discufii cu persoane din conducerea respectivelor entitafi...”. In cazul Secretarului de Stat, Sef al DSU a existat o singurd discutie cu autorii Raportului, discutie in cadrul céreia i-a fost doar adus la cunostin{é demararea actiunii de control, Din perspectiva analizei care, in lumea modema a managementului situatillor de urgent, are rolul sau de catalizator al dezvoltarii sistemelor, reluam cateva din idele si conceptele prezentate in documentul RAPORT privind lecfiile invafate in urma incendiulul de le clubul Colectiv. Procesul de “lectii invajate” reprezinté un mecanism de analiz’, care porneste de la circumstante specifice legate de pregatirea, proiecterea si modul de desfgurare a unei anumite activitéti sau unui anumit proiect, evidentiind punctele tari gi punctele slabe, problemele identificate, evolutii negative sau pozitive, si care are ca scop principal 2schimbarea sau remodelarea modului de acfiune, in viitor, in activitafi sau proiecte similare, pentru obfinerea unor rezultate aptimizate. Un sistem eficient de lectii invatate are nevoie de urmatoarele elemente de baz’: un sistem eficient de raportare a incidentelor, - un proces de investigare gi analiza al incidentului, luand in considerare factorii umani si organizafionali; - © procedurd care s& permita ca rezultatele investigairii si analizel incidentului sunt urmate in timp util de interventii adecvate, pentru a preven! repetarea incidentului sau incidente similare. Analizele de tip "leotii invatate" reprezinta un element utlizat constant si la noi in tara In de amploare. Analizele actiunilor desfagurate In noaptea incendiului evaluarea interventi de la clubul Colectiv, care au fost realizate la nivelul Departamentului pentru Situafii de Urgent (DSU) pe baza rapoartelor primite $i a discutiilor cu persoanele implicate in inferventie de la SABIF, SMURD gi ISUBIF, precum gi de Ia nivelul dispeceratului ISUBIF, au evidenfiat problemele aparute si au propus mecanismele de imbunatatire. Marile structuri de coordonare au mecanisme complexe care s& permité acest tip de analizé. Exemplul os! mai cunoscut este cel al NATO care are ca si centru aflliat de excelen{& dedicat acestor tipuri de analizé Joint Analysis and Lessons Learned Center (JALLC). Un extras al Manualului de Lecfii Invéfate al NATO (Anexa 1), cu referire la definirea termenului, forma completa puténd fi descarcaté de pe portalul NATO: https/nllp jelle.nato.int/Pagesidefault.aspx In continuare vom prezenta acele par{i ale Raportului care au ridicat semnele de intrebare la care féceam referire precum gi solicitarile de clarificdri sau informatii suplimentare la care sperém c& vom primi réspuns. Totodat& vorn oferi, in anexe cu referinfe in text, acele documente de uz national sau international care reglementeaza diferite aspecte la care fac referire Raportul dar care, probabil, nu au stat la dispozitia autorilor RaportuluiANALIZA DETALIATA Raport - Pagina 6 i 74 “..JAnterventia de urgent tn urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucuresti din seara de 30 octombrie 2015 a fost in mare parte o acfiune necoordonaté, cu elemente de improvizefie a autoritafilor, aspect cauzat in principal de: © Lipsa de exercifii In caz de urgente majore; © Neconcordante in tegislatio © Baza material deficitars” é Consideraim cd folosirea sintagmei ,in mare parte o acfiune necoordonata" are caracter general, $i nu indic& acele parti din interventie in care nu a existat coordonare. Totodata Raportul aloca servicilor de interventie calificative, “corespunzator’ sau “a manifestat deficiente’, fara a oferi scala in care se realizeaza aceasta alocare. In consecinta nu ne este clar daca un calificativ “corespunzator* este unul pozitiv sau nu (cum este de exemplu pe o scald bine-corespunzator-réu) sau este unul negativ (in condifile unei scale foarte bine — bine — corespunzator — rau). In aceste condifii sintagma folosit& nu transmite nici un mesaj celui care citeste Raportul pentru cd sistemul de referinté lipseste. Pe intreaga durata a interventiei conducerea acesteia s-a facut conform: ~ Ordinului MAI nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfagurarea si conducerea actiunilor de intervenfie ale servicillor de urgent profesioniste (anexa 2), - conceptiei specifice de interventie a Inspectoratului pentru Situalii de Urgenta Bucuresti-lifov - prevederilor Planului Rosu de Interventio.De asemenea, in Raportul privind lecfiile invafate in urma incendiului de la clubul Colectlv, intocmit fe nivelul DSU a reiesit faptul ca au existat sincope din unctul de vedere al comunicéirii radio, intre cei implicafi in conducere gi coordonare, aspect care a fost remediat partial, urmand ca tn perioada imediat urmatoare, prin integrarea tntr-un singur Dispecerat a celor dou dispecerete existente, al Inspectoratului pentru Situafii de Urgenté Bucuresti-Iffov gi, respectiv, al Serviciului de Ambulanté Bucuresti-lifov, sé se indeparteze risourile de aparitie ale acestor sincope. in gestionarea unei situatii de urgent comandantul interventiei, in functie de evolutia situatiei, este obligat de multe ori sa adopte alte masuri decat cele prevazute prin proceduri sau planuri. Acest lucru face parte din actul de comanda al interventiei, avand in vedere faptul c& fiecare situatie de urgenfa, in evolutia ei, are elemente particulare, astfel incat aproape niclodata o astfel de situatie nu este asemandtoare cu alta. De aceea, considera cé folosirea sintagmei elemente de improvizetie a autoritatilor poate genera pe vitor o lips& Ge reactie din partea comandantilor de interventie, acegtia nedorind sa isi mai asume si alte decizii decét cele prevazute prin proceduri, cu atat mai mult cu cat, in cadrul raportului, aceasta afirmatie are un inteles negativ, fra a explica de fapt dacd impactul presupuselor improvizatii a fost negativ sau pozitiv si firs a enumera respectivele improvizatil. In acest sens un exemplu elocvent al unei astfel de “improvizati, cu impact pozitiv, este distribuirea tle de Primiri Urgent si nu numai ta Spitalul de Arsi, cum ar fi fost pacientilor la toate Uni procedura intr-o situatie cu mai pufine victime. Prin afirmatia c “baza materialé a fost deficitara” se pot deduce urmatoarele variante: 1. Fie cd baza materialé nu a fost suficienta in prima faz a interventiei, lucru obignuit in astfel de situatii, in care nevoia depageste capacitatea de raspuns, cel putin pana la sosirea echipajelor suplimentare (acestea deplaséndu-se din puncte diferite c&tre locatia respectiva) 2. Fie c& echipamentele de interventie au fost nefunctionale sau nepotrivite pentru a face fa situafiei. Nu aver pand la acest moment niciun fel de informafie din care s& reiasé c& s-a intervenit cu echipamente nefunctionale sau fara echipamentele prevézute pentru mijlocele de interventie care s-au deplasat la fata locului Pe toata durata intervenfiei a fost mobilizat un numar mare de resurse din partea ISU: B-IF si SA-B-IF. Astfel au fost trimise toate resursele SMURD, 0 importanta parte din 5resursele SA-B-IF, resurse specifice interventiei la accidentele colective dar si pompieri, specifice interventiei la incendii si operatiuni de salvere. Ambulaniele private au facut parte din Planul Rogu, fiind utilizate pentru interventia la urgenfele curente. Aceasta abordare a ambulanfelor private a avut logica ei, avand in vedere cd acestea nu sunt standardizate $i interoperabile cu cele ale SA-B-IF $i ISU-B-IF, cosa co ar fi generat diffcultai In tratarea victimelor. Urgenjele curente ale populatiei Bucurestiului $i judefului Iifov trebuiau gi ele asigurate, acest lucru realioz&ndu-se prin interventia deloc de neglijat a servicillor private. Tn cazul in care acest lucru nu s-ar fi intémplat aceste urgente ar fi trebuit s& fie acoperite de cétre SMURD sau SA-B-IF deci ar fi necesitat resurse suplimentere din partea celor doud servicii Raport - Pag.6 si 74 © “..Astfel, Planul Rogu de Interventie a fost decianget, le ora 22:60, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numérul unic de urgenféi si fa 7 (sapte) minute de la momentul informatillor primite de la echipajele affate fa locul intorventiei...” é Asa cum a fost precizat gi in Raportul DSU nr.17183/RA din 12.02.2016 (anexa 3), declangarea Planului Rogu ta ora 22:50 reprezinté momentul in care Inspectorul sef contacteazé telefonic Prefectul Municipiului Bucuresti, ora fiind menfionata si tn raportul de evaluare al ISUBIF. {in fapt, alocarea de echipaje specifice Planului Rogu se face incepand cu ora 22:43, dupa recunoasterea efectuata de oditre primele echipaje sosite la locul interventiei. Daca este 8 judecdm comportamentul dispecerului si al comenzii ISU-B-IF in ceea ce priveste momentul declasarii si al impactului acestuia asupra intervenfiei, putem observa ci procedura de declangare a Planului Rosu a fost respectaté, fara a anticipa declangarea in baza datelor telefonice primile. R&spunsul la Intrebarea asupra lipsei deciziei de a decianga 6Planul Rogu de la inceput poate fi objinut de la cei care au avut posibilitatea de a decide acest demers, aspect prevazut in procedura. De mentionat ca o astfel de aciune nu ar fi iesité din comun, daca ne uitém la pompierii din Franta, unde Planul Rogu a evut ultima modificare in urma atentetelor de anul trecut, fara a fi lansate acuzafii gi fara a fi trase la raspundere servicille de urgent si responsabilii acestora cA ar fi actionat deficitar. Este unanim accaptat (anexa 4 — studitul Judgment and decision making under stress: an overview for emergency managers al National Institute for Occupational Safety and Health, anexa 5 - Manualul Federal Emergency Management Agency ~ decision Making and Problem Solving) faptul c& in cursul intervenfillor la situatii de urgenté exist riscul ca anumite decizii sa fie luate iar analizele ulterioare (facute la rece) sa arate faptul ci nu au fost conforme cu solutia vizata. Aceasta situatie, care aga cum mentioneaza si documentele citate trebuie sa ducd nu la masuri punitive ci la crearea acelor mecanisme care s& permite evitarea acestor decizii neconforme dar ou sprijinirea si incurajarea luairii deciziilor Aici ne referim la decizia de a declanga sau nu Planul Rosu. A fost o decizie a unel persoane care nu a dus la intérzieri in desfasurarea fortelor de interventie ci, la analiza la rece a momentului icat intrebarea daca ar fi putut fi deciangat mai repede. Sunt dova de a vedea aveste analize si consecinfele lor radical diferite ca realizare si rezultate.,Raport- Pag.7 © “..Avénd in vedere specificul unei interventii de urgenfa in cazul unor accidente cu victime multiple se impune separarea atét institufionala cat $i facto a activitétii de comunicare céitre public a informatfillor cu privire le interventie, care trebuie sé fie efectuaté de tre persoane cu atribufii exclusive in acest sens, de cea de ‘coordonare $i conducere a activitstilor de interventie...” im cazul unor situafii de urgenté de amploare fn care sunt implicate in asigurarea raspunsului mai multe agentii cu atributii in domeniu, pe partea de comunicare se aplic »principiul vocii unice’. Astfel in seara de 30.10.2015, pe intreaga durata a interventiei, acest principiu a fost aplicat, purtétorul de cuvant aflat la fafa locului fiind singurul care a oferit informatii mass- mediei. La sfarsitul interventiei, Seful Departamentului pentru Situafii de Urgent afiat la fafa locului a prezentat un bilant al aciunilor gi consecinfelor pana la acel moment. Astfel, pe durata interventiei, actorii implicafi in conducere si coordonare nu au oferit informafii mass- mediei, pentru a nu periclita actul de comanda, Pe de alta parte, principiul enuntat de reprezentantii Corpului de Control al Primului Ministru nu este unul absolut, fiind necesard 0 evaluare a situaliei, asifel tncat cel sau cei care pr3ezintd situatia in fate reprezentanfilor mass-media s fie persoane credibile gi care pot da raspunsurile adecvate la intrebarile presei, De multe ori purtatorul de cuvant nu poate da toate raspunsurile, mai ales daca réspunsurile sunt unele pur tehnice. Mesajul transmis celor care citesc raportul de contro! este ca in viltor sé nu mai vorbeasc& cu media decat purtatorul de cuvant, un aspect care nu este aplicabil in toale situatile, mai ales c& acest lucru i-ar pune pe reprezentanfii autoritafifor implicate sub atacul presei care poate interpreta lipsa de comunicare ca fiind o ascundere a unor fapte sau ca 0 teamé de a comunica. Principiul ca purtatorul de cuvant sé fie cel care comunicd majoritatea 8informatillor este unul corect si incontestabil, insa acest principiu trebuie adaptat fiecarei situatii in parte. Raport - Pag.7 $1.75 “Exist elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanséril Planului Rosu de Interventie catre toate entitatile implicate. Astfel, Planul Rosu de Interventie prevede disounerea aplicari proceduril privind colaborarea $i alertaree echipejelor din cadrul serviciilor de sprijin prin dispeceratul comun de cétre comandantul Operatiunifor de Salvare. =» aspect a fost identificat ca o disfunctionalitate si la nivelul Departamentului pentru Situatii de Urgent, urmand ca, tn baza planului de masuri rezultat ca urmare a procesului de lecfii invatate, sa fie reanalizate Planurile Rosii de Interventie de la nivelul fiecdrui judet si, respectiv, de la nivelul regiunii Bucuresti-lifov, pentru reactualizare, dac& acest lucru_va fi necesar. Mentionam ca Dispeceratele au fost deja supuse unei noi instruiri cu privire la prevederile Planurilor Rosi de Interventie actuale. Cu toate acestea reprezentantii conducerii Directiei Generale a Politiei Municipiului Bucuresti si Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti au fost prezenti la locul incendiului asigurdind interoperabilitatea fluxului informational pentru aplicarea masurilor specifice Planului Rosu. Din RAPORTUL privind lectiile invafate in urma incendiului de ta clubul Colectiv, a rezultat faptul c& integrarea dispeceratelor ISUBIF si SABIF, cel putin componentele destinate situatiilor de urgenta, ar permite o coordonare mai buna in viitor. Din pacate, aceasta solutie nu a fost abordata si nu se regaseste in concluzille raportului Corpului de control. Concluzia DSU in necesitatea aplicarii acestei soluii se bazeaza pe realitaile demonstrate ca eficiente in cadrul sistemelor de urgen{a din alte state, precum si pe experienta acumulata pe plan national dupa ce, in intreaga fara, cu exceptia Bucurestului, dispeceratele pompierilor si ale servicillor de ambulanté au fost colocale in vederea dezvoltarii unui mod integrat de dispecerizare. in acest sens, un proiect finantat de GuvernulElvefian in colaborare cu Ministerul de Interne din Finlanda are ca scap pregatirea viitorilor dispeceri, urmAnd ca proiectul s& fie demarat dupa ce va fi efectuatd o vizité de evaluare, la sfarsitul lunii apriie a acestul an. Raport- Pag.7 ..L@ nivelul Inspectoratului General pentru Situafii de Urgenta, al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenfa “Dealul. Spi Bucuresti-lifov $i al Departamentului pentru Situatii de Urgent au existat raportari cu neconcordante mari referitoare la numéiru! fortelor angrenate in interventie...” =>. a comunicat datele obfinute din rapoartele primite din partea institutilor aflate {in coordonare. Anumite neconcordanfe inire raportarile SABIF si ISUBIF au fost sesizate si de catre DSU, motiv pentru care, aga cum am informat $i Corpul de Control, s-a solicitat Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) accesul la inregistrarile SNUAU 112 legate de incident, (anexa 6) incepand cu primul apel pand tn momentul finalizarii transferurilor interspitelicesti ale pacientilor Tnregistrarile erau necesare pentru identificarea cu exactitate si fara niciun dubiu a orelor de primire a apelurilor, de plecare la caz si de ajungere Ia locul interventiei, STS ne-a transmis faptul c& este necesar sa solicitém avizul Parchetului de pe langai Tnalta Curte de Casatie gi Justitie — Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, deoarece inregistrarile constituie probatoriu in dosarul de cercetare . In urma solicitari adresate Parchetului de pe /énga inalta Curte de Casatie $i Justifie (Anexa 7) DSU nu a primit niciun r&spuns. De asemenea, este evident faptul cd ciftele raportate depind si de intrebérile primite, find posibilé o interpretare diferitf daca intrebarile adresate sunt diferite. Pe durata unei situafii complexe de urgenfé datele raportate de diferitele structuri pot diferi alat ca numar de vietime asistate cét gi din punctul de vedere al resurselor implicate. Acest fapt se datoreazé 10Procedurilor, standardelor si definirilor diferite pe care fiecare din servicille de urgenta 1! poate folosi atunci c&nd réspunde CCPM a adresat 2 aceeasi intrebare la diferite institut {88 a {ine cont de faptul ca, de exempiu, grad de urgenfi poate s& aibé semnificalii diferite in diferitele servicii sau misiune si numérul resurselor alocate pe misiune s& fie diferit (ISU considera intreaga interventie la incendiul de la Clubul Colectiv o singura misiune, in timp ce SA-B-IF considers cé a derulat un numér de misiuni egal cu num&rul ambulantelor implicate. Integrarea dispeceratelor la nivelul regiunii Bucuresti-lifov sa elimine riscul aparifiei acestor heconcordante precum si admilerea faptului ca aceste intrebari sd fie adresete structurii de coordonare care define toate datele (in acest caz DSU) dar si o mai bund standardizare a acestor informatii la nivelul tuturor servicillor, un prim pas fiind deja demarat prin informatizarea intr-o aplicafie unica a tuturor misiunilor echipajelor de ambulanta si SMURD. Raport - Pag.7 $i75 © *..Seful Departamentului pentru Sitvafii de Urgenfé, ajuns la Jocul interventiei de la clubul Colectiv, ar fi trebuit conform legislafie’ In vigoare, s& coordoneze toate activitéfile de intervente, nu doar activitatea de prim ajutor calificat i asisten{é medicala de la locul evenimentului...” : Interventia de la clubul Colectiv a avut doua parti: - Evacuerea gi salvarea victimelor din incinta Clubului concomitent cu actiunile desfégurate pentru localizarea gi lichidarea incendiului; - Acordarea asistentei medicale de urgenfa victimelor si evacuarea catre unitatile spitalicesti, Conform raportului de evaiuare intocmit de cétre ISUBIF, incendiul a fost raportat ca lichidat la ora 22:48, acjiunile concentrandu-se pe evacuarea victimelor din incinta clubului si acordarea asistentei medicale de urgenta. 11Seful Departamentului pentru Situafii de Urgent a ajuns la locul interventiei ta ora | adoptat pand la acel 23:20, Comandantul Operatiunii de Salvare prezenténdu-i dispo: moment. La ora sosirii Sefului DSU, incendiul era deja lichidat, intreg efectivul de forte actionand pentru evacuarea victimelor din incinta clubului, acordarea asistenfei medicale de urgenfa gi evacuarea acestora catre unitafile spitalicesti. Tn completarea masurilor deja dispuse la fata locului, Seful DSU a mai dispus si urmatoarele msuri suplimentare: + Evacuarea victimelor s se facd catre mai multe Unitafi de Primiri Urgente, astfel incat 's& nu fie colmatate doar anumite spitale de specialitate cum ar fi, de exemplu, Spitalul de Arsi; - Transferul de la spitalele neimplicate c&tre cele implicate a echipamentelor de ventilare mecanica. O decizie luata in comun acord cu Ministrul Sanatatii. Cele doua masuri, care ar putea fi Incadrate tn categoria “improvizatii”, au avut un rol major tn limitarea numérului de decedati tin prima noapte dacd ne raportém la definitia Departamentului pentru Situafii de Urgenfa ,,...de asigurare $i coordonare a resurselor umane, materiale gi financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat $i asistenfa medicals de urgenfa in cadrul unit&tilor si compartimentelor de primire a urgenttelor (UPU/CPU), pand Ia internarea In spital”. Dorim s8 mai precizéim c& definitia din UG 1/2074 se referd la Departament pentru Situafii de Urgenta gi nu la persoana care conduce acest Departament. Reprezentantii Corpului de Control nu diferenfiaza conceptele de coordonare gi conducere a unei interventi. La fata locului interventia a fost condusé gradual de care ofiferil si comanda |SU-B-IF iar coordonarea a fost asigurata de seful Departamentului, unele decizii {In acest sens find tuate telefonic chiar gi inaintea sosirii sale la fafa locului. Totodata este de ‘nfeles c& Seful OSU nu poate conduce interventia la incendiu ci doar s& acorde sprijinul ceiui care 0 conduce din partea structurilor operative ale IGSU, Afirmatia din raport conform careia Geful Departamentului pentru Situatii de Urgenta ar fi coordonat "doar activitatea de prim ajutor calificat si asistenf medical de la Jocul 12evenimentulur, este preluaté din Raportul ISUBIF, care s-a referit, in mod evident, la activitdtile care se regaseau in competentele acestei institutii si care au fost coordonate de ctre geful DSU la sosirea acestuia (incediul fiind deja stins a acel moment, derulénduse doar actiunile de salavre si prim-ajutor). Este demn de remarcat faptul cd, in pagina urmatoare a Raportului, se citeaza informatiile transmise de cétre DSU, conform c&rora, la nivelul Centrului National de Coordonare si Control a interventiei (CNCCI) — structuré in care-si desfasoaré activitatea, in regim 24/7, personal de la Inspectoratul General pentru Situafii de Urgen{a (IGSU), DSU si Ministerul Sanatafii (MS), "personalul prezent cat gi cel suplimentar a menfinut permanent legatura cu echipajele din teren, cu spitalele implicate 7n acordarea asistentei medicale, centralizaind informatiile primite, implicéndu-se activ tn rezolvarea oricdror solicitari venite din partea echipajelor de intervenfie si a spitalelor implicate in tratamentul pacientilor’. Rezull’, deci, chiar din textul citat in raport c& personalul din cadrul DSU a fost implicat si in coordonarea altor activitati decat cele legate strict de primul ajutor calificat si asisten{a medicala la locul evenimentului, DSU tndeplinindu- si astfel responsabilitafile prevazute pentru aceasta structur (si nu doar pentru geful DSU) de care legislatia tn vigoare. ‘in acest context, este important s& subliniem faptul c& aceasta afirmatie este unica baz& a concluziel referitoare la faptul cd activitatea DSU a fost necorespunzatoare, gi in condifile prezentate mai sus, este o pura interpretare ce nu se bazeaza pe datele prezentate chiar de cétre autori si in totala contradiotie cu realitatea faptelor. 13Raport - Pag.8 si 75-76/84 Lipsa aparenté a unei coordonari reale a operafiunii de interventie, a fost evidentiata si de faptul ca unele echipaje s-au panicat si au inceput sé comunice haotic informati cétre dispecerat...” = aparenté a unei coordonari" este exemplul clasic de afirmatie care nu are dec&t 0 baz& emotional (se pare c& si autorii Raportului au fost cuprinsi de aceste sentimente cAnd au preluat anumite informatii, deloc de condamnat in contextul tragediei dar poate de evitat atunci cand se redacteazé astfel de documente). Aparentele nu numai oa ingeala der categoric nu pot fi baza unui raport. Pe aparente se poate baza cel care priveste la televizor dar persoanele implicate (inclusiv autorii Raportului) trebuie s4 se bazeze pe fapte gi date concrete, Reacfii deosebite ale anumitor echipaje in condifii de expunere la stress pot aparea tn cursul intervenfiilor la incidente de rutind si, cu atat mai mult, in cazul accidentelor colective, Aceste reactii particulare din partea salvatorilor apar si deseori sunt duse la extrem in urmatoarele situati daca sunt implicate un num&r mare de victime 2, dac& sunt implicate persoane cu status fiziologic aparte (gravide) 3. la varste extreme — (copii sau varstnici) 4, daca personalul medical este implicat 5. daca sunt implicate rude ale salvatorilor sau persoane cunoscute, etc Chiar daca aceste situatii nu se regasesc (cu exceptia punctului 1) in cazul incendiului de la Clubul Colectiv, este evident cd numérul mare de victime.a fost un element care a determinat un impact major asupra tutror echipelor de interventie. Serviciul de Ambulan{é Bucuresti-Iffov a mentionat in raportul propriu aceste reactii cu toate acestea, din raportul 14CCPM, nu rezulta foarte clar care este mecanismul prin care se coreleaz& panica sau reactia particulara a unor echipaje cu lipsa de coordonara a acestora. Subliniem cé SABIF nu a efectuat nici o analizi psihologica imediat dupa interventie sau in zilele care au urmat asifel nici chiar afirmatia respectiva nu are o valoare. In condifille in care daca s-ar fi remarcat 0 astfel de situaiie de 0 astfel de gravitate ar fi impus o evaluare a respectivelor echipaje. In aceeasi ordine de idei, trebuie 84 mentionam feptul c& o problema identificata si abordata si in cadrul Raportului privind lectiile Invatate fn urma incendiului de la clubul Colectiv este aceea a utllzarii sistemului de comunicare la locul inteventiei, propunandu-se solufia ca echipajele sé nu comunice direct cu Dispeceratul ci exclusiv cu comandantul interventiei, care, la r€ndul s4u, s4 comunice cu Dispeceratul, Acest mecanism este abordat ‘In multe situafii de urgent& complexe pentru a degreva Dispeceratul de un flux greu de controlat de informatii si urmeaza a fi implementat Zn viitor pe plan national. Totodaté reiterém faptul c& DSU nu a avut acces la inregistrarile comunicafiilor gi a convorbirilor telefonice prin 112, fiind solicitat acordul procuraturli de cétre STS, lucru ce ne-a fimpiedicat sa analizam integral situafia pAnd Tn ziva de azi Avand in vedere aceste aspecte semnalate, pentru a elimina pe viitor aparitia unor asifel de disfunctionalitati, considera ca se impun urmatoarele clarifica * Ceinseamna,,,... unele echipe s-au panicat..."? © Ce inseamna “... s# comunice haotic...”? ® Cetnseamna “... lipsa aparenté a unel coordonari 15Raport - Pag.9 “...Statul Romén nu a activat Mecanismul de Protectie Civila al Uniunii Europene desi acesta era aplicabil, deoarece decidenti au considerat ca nu ar fi fost nevoie de resurse suplimentere, capacitatea proprie a statului roman neflind depasita." : Numérul de locuri din UPU (oricare din cele existente la aceasté ord) este limitat si frecvent toate paturile sunt ocupate. Acesta nu este un motiv pentru deciangarea Mecanismului de protectie civita, Dectangarea Mecanismului nu garanteaz& un sprijin ci doar lanseazé un apel de sprijin, Autoritatile au decis alegerea unei cai mai rapide prin contactarea directé a structurilor care ar fi putut s& se implice In tratamentul pacientilor cu arsuri, ceea ce a permis obtinerea unui rspuns rapid gi prompt (sub 24 de ore / réispuns) Pentru Mecanismul comunitar paturile de spital nu reprezinté resurse ce pot fi solicitate, nici macar cele destinate paciensilor cu arsuri. Este Tn curs de elaborare o procedura la nivel european pentru aceste situafii dar inca nu este aplicabila. Textul de mai jos reprezinté un extras din DECIZIA NR. 1313/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN $I A CONSILIULU! din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protectie civila al Uniunii: (anexa 8) Prezenta decizie nu se aplic& in cazul actiunilor intreprinse in temeiul Regulamentulul (CE) nr. 1257/96, al Regulamentului (CE) nr. 1406/2002, al Regulamentului (CE) nr. 174712006, al Deciziei nr. 1082/2013/UE 2 Parlamentului European gi a Consiliului (1) sau al legisiafiei Uniunii cu privire la programele de acfiune in domenii precum séndtates, afacerile interne $I justifia. (cap |, art 4, alin. 6) 16Raport - Pag.9 si 77 “..Cu toate acestea, Corpul de controf al Primului-ministru a constatat o& ned din primele faze ale interventiei au fost luate mésuri in vederea instalérii posturilor medicale avansate, dar ulterior, resuscitarea victimelor a avut loc in condi impropri, direct pe asfalt...” : In ceea ce priveste postul medical avansat, asa cum am mai precizat si in rapoartele inaintate cdtre dumneavoastra, decizia de a nu ridica cortul acestui spital mobil a fost luaté avand in vedere c& principale misiune a fost salvare a cat mai multor viefi, dar si de faptul ca acest luoru nu era necesar, fiind efectuata evacuarea rapid catre spitalele care erau la distanfe mici. Instalarea ar fi fost obligatorie daca trebuia s8 se astepte un timp indelungat pnd la evacuare. Pe de alta parte, aportul pe care postul medical avansat fl are intr-o interventie de asemenea amploare este mult mai sofisticat gi nu se rezumd, simplist, doar Ia instalarea cortului in care functioneaza spitalul mobil. Rolu! primordial al acestui mijloc complex de interventie este acela de a asigura, chiar la fafa locului, toate echipamentele necesare pentru interventia medical, deoarece postu! medical avansat are in dotare un numa relativ mare de materiale si echipamente de interventie, inclusiv monitoare, defibrilatoare, ventilatoare, targi, truse medicale de urgenfa, dintre care o parte au fost ulilizate de echipele de interventie si in cazul ineendiuiui de la clubul Colectiv. in ceea ce priveste afirmatia ,,resuscitarea victimelor a avut loc in conditit improprii direct pe asfalt", 0 remarca preluata de la comentariile unor posturi media, facem urmatoarele precizari: 1. s-a respectat principiul al doilea al managementului situatilor de urgenta si anume prioritatea protectiei si salvarii vie(ii camenilor*, conform Ordonanjei de Urgent a guvernuiui nr 21/2004 cu completarile ulterioare; 172. s-a respectat principiu! al dollea al acfiunilor de interventie si anume ,concentrarea efortului principal pentru salvarea vietii, bunurilor materiale $i protectia mediului", conform Ordinului MAI nr, 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregéttirea, organizarea, desfagurarea si conducerea actiunilor de interventie ale servicilor de urgent profesioniste (anexa 2); 3. victimele asistate pe asfalt, aflate in stop cardio-respirator nu puteau fi mutate in timpul manevrelor de resuscitare, deoarece acest lucru ar fi Insemnat intreruperea manevrelor respective ceea ce nu este permis pentru mai mult de 10 secunde, ceea ce primeaza in astfel de situatii find compresiile toracice externe ce sunt obligatorii a fi efectuale odata cu extragerea victimelor din zona expusa riscului (protocolul de resuscitare al European Resuscitation Council ed. 2015 - anexa 9) Consideram faptul ca preluarea automata a unor comentarii din anumite segmente ale mass-media, realizate de cétre nespecialisti, far a verifica, prin discutli cu experfi sau cu institut abilitate, dac& respectivele aprecieri sunt sau nu fondate, nu este de naturé si asigure credibilitatea necesard pentru un raport de asemenea important. Mai mult decét atat, este ugor de verificat faptul c& aceleasi principii referitoare la realizarea precoce a manevrelor de resuscitare au fost aplicate gi de sistemele de urgenta din alte {ari cand s-au confruntat cu situalii similare. Mai jos aveti imagini din timpul atacurilor teroriste din Paris, din luna noiembrie 2015 si de la Bruxelles 22 martie 2016 1 Paris 2015 182 Paris 2018 3 Paris 20154 Paris 2015 5 Bruxelles 2016 206 Bruxelles 2016 BOMBA LA METROU, 20 DE MORTI T Bruxelies 2016 219 Bruxelles 2016 Comentariul critic la efectuarea resuscitarii pe asfalt, nefondat dupa opinia noastra, are riscul major de a Induce un efect negativ, eronat si daunator tn randul salvatorilor, care pot considera c& resuscitarea pe asfalt este gresité. Pe viitor, acest lucru poate duce la Intarzierea Inceperii resuscitarii de cétre echipele de salvare in cautarea unui loc “potrivit” si ferit de ochii comentatorilor amatori sau chiar r8uvoitori. Subliniem faptul oa si in casele Pacientilor tn stop cardio-respirator, resuscitarea se face pe jos gi nu in pal, De asemenea, cand 0 persoana este gasita in stop cardio-respirator pe strada, resuscitarea se face pe loc. Victima este mutat doar daca ea gi salvatorii sunt in pericol. Exist imagini si de la alte incidente cu multiple victime, cum ar fi atacul la maratonul din Boston unde se vede personal de interventie “panicat” si oameni la care se efectueaza ingrijiile pe asfalt. 22Raport - Pag.10 $77 *...Cu toate acestea, din informatie din mass-media in noaptea de 30/91 octombrie 2015 $i in zilele urméitoare toate locurile disponibile tn cadrul unitéifor de primiri urgente din municipiul Bucuresti erau ocupate...” : Din picate, aici raportul aduce din nou o informatie preluata ca atare dintr-un anumit sector al mass-media, informatie care ar fi putut sa fie foarte usor verificata si invalidata prin parghille de acfiune gi prin informaliile pe care Corpul de Control ar fi putut sé le ob{ind foarte ugor de la institutille abilitate. informatia despre faptul cd pacientii gravi NU raman in Unitaile de Primiri Urgenfe ci sunt internafi, dupa stabilizare, in sectile de specialitate ale spitalului respectiv, in functie de specificul patologiei, este o informatie cunoscuté chiar si de o larga categorie de nespecialisti Cu atat mai mult, cei care au fost implicafi in acordarea ingrijirlor medicale tn Unitatile de Primiri Urgente pot confirma faptul 2, tn cursul nopfii respective, dupa stabilizare, lor au fost interna{i in sectille de ATI, chirurgie plastic’ sau chirugie generalé lle de primiri urgen{e, astfel incét majoritatea ra ale spitalului respectiv, eliberand locurile din uni informatia c& Unitaile de Primiri Urgente nu au mai avut locuri pentru alfi pacienti este doar 0 alta informatie falsé, neverificata gi vehiculat# de un anumit sector al mass-media in zilele respective. Pe de alt parte, in cazul unui accident colectiv este normal ca Unitaiile de Primici Urgente s& fie supra-aglomerate, tntr-o prima faz. Este unul din rezultatele unui incident de amploarea celui de la Colectiv, jar sistemul de urgenté trebuie sa se adapteze unor estfel de situatfi, Pacientii mai putin gravi sunt amanati, se da prioritate celor mai gravi etc. Principille si mecanismole de prioritizare gi de triaj sunt functionale gi In acest caz. Aceste aspecte sunt unele normale tn contextul unui accident cu numa foarte mare de victime si nu reprezinté un motiv de critica. La nivelul structurilor pentru primirea urgentelor exista un Protocol National de Tria) care este aplicat de cdtre TOATE Unitatile pentru Primiri Urgente aprobat prin 23OROIN Wr. 48 din 26 ianuarie 2009 privind aproberea Protocolului national oe triaj al pacientilor din structurile pentru primirea urgentelor (anexa 10) Un subiect extrem de dezbatut pentru o scurté perioada de televiziune gi preluat apoi in mediu! on-line a fost afirmatia, combatuta rapid, ca ar fi fost imp de cAteva posturi de ascunse cadavre. A fost un exemplu clar c nu toate informafiile din mass-media au avut o baz reala. Raport - Pag.10 $i 78/84 “..Madul de acfiune al institufillor implicate tn interventia din seara de 30, 10.2015 este apreciat ca flind unul sub medie...” st © astfel de apreciere este extrem de grav, si ea trebuie s& fie sustinuld de argumente faptice, de precizarea elementelor cu care s-a realizat comparatia precum si a metodologiei care a fost folosita pentru aceasta. Din pacate, toate acestea lipsese din Raportul Corpului de Control, ceea ce poate s& puna un mare semn de intrebare asupra fundamentarii unei asemenea aprecieri. Analizand o astfel de afirmtie din perspectiva dorinfei de @ extrage masuri care pot fi luate pentru ca “mecanismele de interventie sd fie imbundtaljite tn continuare” (Raport - pag. 4) avem urmatoarele variante: 1. S-a efectual 0 medie aritmetica a calificativelor acordate servicillor de urgenté. In acest caz ins exist o gregeald pentru cA au primit calificativ corespunzator 6 servicii gi doar 4 servicii sau instituti au ‘menifestat deficiente". Rezulté o interventie peste medie. 2. S-a efectuat 0 analiza comparativa cu aite interventii efectuate de cétre servicile de urgenté din Roménia. Nu ne sunt clare care au fost aceste interventli pentru c& nu au existat nicl macar situafii apropiate ca amploare (asa cum, de altfel precizeazai chiar autorii raportului). Tot in acest caz nu ne sunt clare modalitatile si 24criterile care au dus la aceasta analiza’ comparativa. Un semn de intrebare poate fi pus referitor la elementele de clasificare si criterille pe care eutorii Raportului le-au utilizat, fn acest context este oarecum descumpénitpr sé vedem c& SMURD este corespunzator dar ISU a menifestat deficiente (SMURD fiind structurd a ISU iar marea majoritate a acfiunilor — exceptie stingerea incendiului - au fost realizate de tyre echipajele SMURD) Trecdnd peste aceste semne de intrebare va prezentém gi date concrete pentru aceasté analiza, datele existente la nivelul DSU si oferite CCPM. Din analiza acestor date rezulta, dimpotriva, faptul 8 elementele importante ale interventiei structurilor de urgent tn cazul incendiului de la olubul Colectiv s-au ridicat la nivelul sau chiar deasupra parametrilor de actiune pentru intervenfille la accidente similare, care sunt cunoscute la nivel international. Astfel, menfion&m urmatoarele : 1. primele echipaje de interventie au ajuns la locul tragediei in 11 minute de la primul apel, timp cu 56% mai mic decat timpul de rspuns maxim normat conform Art. 6, alin. 1) lit b2) din OMA 360/2004 pentru aprobarea criteriilor de performanta privind structura organiztoricd gi dotarea serviciilor profesioniste pentru situalii de urgent, care prevede c& acest timp de raspuns trebuie s& se situeze "in localitafile de dislocare, intre 5 si 25 de minute’. 2. sistemul national de interventii la urgen{a a reusit mobilizarea unui numéar de 61 ambulante de tip B si C si 3 autospeciale de transport multiple victime (fiecare cu 4 targi) 1a locul accidentului, comparativ cu 64 ambulane care au fost mobilizate in cazul incendiului similar (soldat cu 96 de decese la fata locului si peste 240 de argi / rniti) care s-2 produs pe 20 februarie 2003 in clubul "The Station" din Rhode Island, 3. De la primul apel, care s-a inregistrat la ora 22.32, interventia de salvare la locul incendiului a durat doar th si 48 de minute, ea s-a finalizandu-se la ora 00.20, cand a fost evacuaté ultima victimé in viata, care a fost transportata care spital. 25In vederea Tmbunatatirii caltatii interventiei tn astfel de situafii, ce pot apzrea pe viltor, considera ca sunt necesare usmatoarele clarificari: © care au fost criteriile care au condus la calificativul interventi © cum a fost calculaté media pentru aceasta interventie dac& puteti sé ne comunicafi spre exemplu, o intervenfie de o asemenea amploare ¢i infensitate, care a avut un calificativ peste medio, astfel oat s& putem sd ne raportém gi sa invalim din ea, Raport - Pag.10 “...@ existal o succesiune la comanda operafiunilor a unui numar mare de persoane intr-un interval foarte scurt de timp...” ce la comanda si conducerea operatiunilor de interventie din seara de 30.10.2015 a fost impusd de amploarea evenimentului si numérul de resurse alocate. Toate acestea s-au derulat in baza OMA/ 1134/2006 art.46 si Conceptia specificé de interventie a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenfa Bucuresti-lifov. Chier contrar celor prezentate succesiunea numérulul mare de persoane la comand& intr-un interval de timp redus — demonstreazé o dinamicd si o fiexibilitate obligatorie in aceste situa 26Raport - Pag.34 Aspecte privind dispecerizarea : Mentionaim ca in Raportul privind lec} de la clubul Colectiv redactat la nivelul DSU a fost analizata partea dispecerizarii si modul de reactie al dispeceratelor la primele apeluri de urgent, identificandu-se necesitatea adoptarii unor masuri pentru imbunatatirea activitatii, cu mentiunea c&, nici pané la acest moment, nu am avut acces la ascultarea inregistrarilor astfel incat s& putem avea o imagine completé a acestei etape. Raportul privind lecfiile invafate in urma incendiului de fa clubul Colectiv subiniaz& faptul c& una dintre cele mai importante masuri necesara pentru ameliorarea disfunctionalitatilor este ite in urma incendiului finalizarea pregatirilor si inceperea functionarii Dispeceratului comun ISUBIF —SABIF. Raport- Pag.46 *... In realitate serviciile private de ambulanfé au fost folosite, dar pentru preluarea altor urgente” = raportul de evaluare a interventiei referirea se face la faptul cé nu a fost nevoie de ambulante private la fata locului, resursele ISUBIF si SABIF fiind suficiente pentru gestionarea situafiei de urgenfa. Rolul ambulantelor private a fost de a acoperi rutina pe durata interventiei, alte urgente in afara celei in cauz’. jin acest context, subliniem faptul c& dotarea si pregatirea echipajelor de urgen{a prespitaliceasca ale sistemului public se realizeaza in sistem integrat si unitar. Astfel, 27majoritatea echipamentelor de pe ambulanele SMURD gi ale servicillor publice de ambulan{é sunt similare gi interschimbabile. De asemenea, sistemul comun de pregatire $1 de training al echipajelor asigura o colaborare $i 0 coordonare unitara la locul interventiei. In acest mod, paramedicil, asistentii medicali, medicii generalisti cu competent de urgent ai servicillor de ambulanfa si medicii specialisti in medicina de urgen{a sau in ATI din cadrul UPU-SMURD sunt antrenafi s& actioneze impreuna, conform competentelor fiecdruia, pentru atingerea obiectivului comun ~ salvarea vietii pacientilor critici, Acesta este unul dintre motivele pentru care, la un astfel de accident, firmele de ambulanfé private sunt solicitate sd preia celelalte solicitéri care sunt inregistrate la servicille publice de ambulanté, astfel incat echipajele servicillor publice 84 poata sd fie concentrate la locul accidentului colectiv. (vezi si rspuns pagina 6) Raport - Pag.57-58 “.. Mentionéim totusi & potrivit informafillor aparute in mass media, In seara zilei de 30 octombrie 2015, ca urmare a tragediei de la clubul Colectiv, in spitalele din Bucuresti nu mai erau paturl libere. Mentioném, de asemenea, c& la ora 23.50, dupa preluarea tuturor victimelor oispeceratul IGSU a pre-alertat fortele ISU Prahova si ISU Arges.in aceste condifii avem motive rezonabile sé ne indoim de valabilitatea aprecierii pe care a facut-o DSU in acel moment,” ; In ceea ce priveste informatia privind lipsa paturilor libere din spitale, din datele existente la nivelul DSU, in Bucuresti exist un numar de peste 50 de spitale, iar numérul de paturi din aceste spitale depaseste cifta de 16,000. in condifile in care doar un numér de 146 de victime au rdmas internate tn unitétile senitare, este aproape imposibil de crezut c& au fost ocupate toate paturile din spitale, Trebuie ins& subliniat o8, chiar daca o astfel de 28informatie greu de crezut ar fi adevaratd, acest lucru nu inseamné in nici un caz cd a fost depasité capacitatea sistemului de urgenté, deoarece seciille din spitale nu sunt incluse In sistemul de urgen{4. Daca afirmatia de mai sus se referd la depasirea capacitafli de internare 1n paturi dedicate pacientilor arsi, atunci se poate afirme cA numérul de victime a depasit capacitatea de ingrijire a sistemului spitalicesc si nu capacitatea de interventie a sistemului de urgenta. Pre-alertarea forfelor din Prahova si Arges nu tnseamna cA a fost necesara o capacitate suplimentara de interventie, in afara celei existente la Bucuresti-lifov, ci a fost doar o masur& de siguranfa dispusd, care de altfel, a fost mentinuta doar 1h gi 20 de minute, de la ora 23.0 la ora 01.10. Pre-alertarea reprezinta o component @ manevrei de forte $i mijloace, etapa ce face parte din gestionarea unei actiuni de interventie. Raport- Pag. 60 . Conform prevederilor Ordinului nr. 2021/691/2008, emis de ministrul Sénétéfil si de minlstrul Internelor si Reformei Administrative, in baza Legii nr. 95 pe 2006, din momentul declansérif planului Rosu de interventie, Servicille Publice de Interventie intr sub coordonarea ISU, Insé protrivit OUG 1/2014, DSU este cel care coordoneazé operational Serviciile de Ambulanté Judefene, respectiv al Municipiului Bucuresti.” : Referitor la aceste afirmatii ale autorilor Raportului trebuie s distingem doud situafii diferite. 1. prin reglementérile Planului Rosu, servicille de ambulan{d intré sub coordonarea sefului ISU doar pe durata intervenfiei si la locul interventiei. Seful iSU Indeplineste functia de COS (Comandantul Operafiunilor de Salvare) 291. In schimb, DSU, prin OUG nr. 1/2014, coordoneaza operational serviciile de ambulanta in mod permanent, pentru toate activitatile desfagurate de acestea. in cazul unei situatii care necesita Planul Rosu, DSU comunica si lucreaz& cu Comandantul Operatiunilor de Salvare si nu in mod direct cu echipajele de la fafa locului sau cu managerii acestor servicii de ambulanta. in ceea ce priveste aspectele semnalate privind lipsa Regulamentului de Organizare si Functionare al DSU mentioném faptul cd motivatia obiectiva in acest sens a fost prezentata in adresa DSU nr. 1139/RA/09.02.2016. In acest context subliniem faptul c atributile privind monitorizarea, inspectia si controlul operational al activitatii servicillor de asistenté medical de urgen{a sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al Directiei Generale pentru Monitorizarea, Controlul operational si Inspectia activitafii servicilor de ambulanté si UPU/CPU stabilit prin OMAI 103/2014. In conformitate cu prevederile legislative ce reglementeaza Planul Rosu de Interventie, acesta are un caracter punctual operativ fiind destinat pentru gestionarea interventiei la fata locului de catre structurile operative de interventie ale sistemului de urgent. Prin urmare faptul c& DSU nu apare in cuprinsul acestui document nu este de naturé a afecta sau diminua capacitatea de interventie a structurilor careia este adresat, respectiv buna desfagurare a interventiei la fata locului Raport- Pag. 73 *... In egal masuré, faptul c& mai multi pacienti au fost trimisi pentru tratament in stréinétate doar dupa ce familile acestora au efectuat demersuri in acest sens, denot carenfe ale procedurilor aplicabile in astfel de situafil.” ; Procedura pentru transferul pacientilor pentru tratament in strdinatate a fost detaliat& in réspunsul pe care DSU |-a transmis la solicitarea Corpului de Control: 30“Transferul unor Pacienti, critic’ sau non-critici, in stréinatate implicé anumite proceduri in care sunt implicate atét autoritafile din Roménia cét $i cele din spitalele de destinatie, care includ: identificarea potentialelor linici de destinatie $i obinerea acceptului acestora, ‘dentificarea pacientilor transferabili din punct de vedere medical, intocmirea unui dosar ‘medical al fiecarui pacient transferat (care include un act de identitate, acceptul familiei pentru transfer, bilet de externare in limba englezé, formular 112/82 pentru decontul tratamentului de cétre Casa de Asigurari de Sanétete), mobilizerea unor resurse materiale $i umane pentru transportul aeromedical, aprobéri de survol pentru aeronavele care transport rani, .." Din datele existente la nivelul DSU, aceste proceduri au fost aplicate pentru tofi Pacienti care au fost transferafi fn strainatate prin demersuri realizate prin instilufiile publice. Nu cunoastem situatii in care pacienfii sé fi fost transferati doar la solicitarea famililor, fra respectarea acestor proceduri, 1n care acordurile medicilor curanti si ale spitalelor primitoare sunt esentiale, dar nu excludem posibilitatea cé aceste modalitati de transfer si fi fost utilizate pentru pacien{ii care s-au transferat pe cont propriu. Report - Pag. 8 $i 76 Punctul 10 - Analiz& Ja nivelul Serviciului de Ambulanta Bucurest-ifov =>... referitoare la Serviciul de Ambulant& Bucuresti-lifov, descrise in mai multe parfi din raport sunt cunoscute la nivelul Departamentului pentru Situatii de Urgent. Din pacate, trebuie s& subliniem cd aspectele prezentate se regasesc, nu doar la SABIF, ci la toate servicille publice de ambulanté, intr-o forma chiar si mai grava. De asemenea, deficit de personal si, partial deficit de dotare se regaseste gi la celelalte structuri din sistemul de urgen|, in principal la unitatile de primiri urgen{& dar gi la inspectoratele pentru situafii de urgenta. 31Tn cursul anului 2015, DSU, in colaborare cu Ministerul Sanatafii, au reusit obtinerea unor fonduri pentru suplimentarea posturilor ocupate de personalul unitafilor de primiri urgent cu 200 gi, respectiv, personalul serviicillor de ambulanfa, cu 600 de posturi, din care pentru SABIF erau prevazule 100 de posturi. Din cauza unor proceduri birocratice si @ unor limitati legidlative, din cele 100 de posturi, SABIF a primit suplimentar doar 63 de posturi. Aceste posturi au fost scoase la concurs Pe de alt parte sunt neclare urmatoarele aspecte : 1. ce inseamna salar mic gi, in contrapartidd ce inseamnd un salar mare pentru angajatii unui serviciu de urgen{& care beneficiazé de sporuri in conformitate cu legislatia tn vigoare (Ia care autorii nu fac nici un fel de referire) 2. Cati din medicii de la SABIF au plecat in strainatate (ca procent gi ca numar) 3. Care este valoarea salariului care ar trebui acordat pentru a mentine personalul in servicii. Trebuie subliniat faptul ca scdderea numérulul personalului medical din toate servicile medicale (nu doer din serviciile de urgent) este un fenomen mondial determinannd in repetate rénduri analize gi studii extensive ale acestui fenomen (Referinte:Raportul OMS No health without workforce ~ anexa 11) Din punctul de vedere al dotarii SABIF apare din nou o informatie transmis fara 0 baz solida (alta decét cea emotionala) referitor la starea vehiculelor utilizate. Nici un autovehicul din cele utilizate nu a fost tehnic neadecval (aceasta informatie ar trebui si se regaseasca in Jumalele de bord ale autosanitarelor respective) si cu dotare incompleta Informatia referitoare la ambulantele casabile trebuie fondata pe rapoartele sau procesele verbale de propunere la casare a acestor ambulanfe. Din informatille pe care le definem nu exista astfel de procese verbale sau ele nu au fost transmise spre informare DSU. Inir- adevar multe servicii de ambulanté au autosanitare care au parcurs un numar mare de kilometri gi nu odaté sunt in stare precara dar ele nu intotdeauna indeplinese criterille de casare. De altfel exist $i alle elemente care sunt prezentate neclar 1. Din autosanitarele anuntate defecte de c&tre SABIF céte sunt cele care au ‘indeplinit norma de casare 2. Care este metodologia de casare la SABIF 3. Care este norma de casare @ autosanitarelor la SABIF 32Facem precizarea ca la nivelul DSU, se urméreste in permanenfa dezvoltarea sistemului gi asigurarea de mijloace de interventie, atat prin fonduri de la buget, ct si fonduri europene. Situafja la nivelul anului 2015 a resurselor medicale SMURD si SABIF se prezinta astfe! oe e om i 2.2% 0-5 ani S-7ani —-7-10ani_ peste 10 ani Vechimea autospecialelor SMURD 0-5 ani 5-7ani 7-10 ani peste 10 ani Vechimea ambulentelor de Ia Serviciile de Ambulan Cu toate 0 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru achizitia de noi autospeciale de interventie, functionari din Ministerul Snatatii au blocat doi ani consecutiv procesul de dotare, banii intorcandu-se la buget. 33In privinfa lipsei resurselor umane, aceasta problema atinge intregul sistem de interventie tn situafii de urgen{a. Va prezent&m mai jos 0 analizd a resurselor umane de interventie de la nivelul |GSU, raportat la evolutia numarului de interventii. In vitor, pe termen mediu si lung, inspectoratele pentru situati de urgent vor avea la dispozitie din ce in ce mai putin oameni pentru a-si indeplinii misiunile operative, iar acestia vor avea limitari din ce fn ce mai severe din punct de vedere al capacititii de efort. a7 ans 7 26805 fervent moti 2eras Parwriel ws aaras 0° ora 2cean0 annoon 10006 So9uen Mai multe detalii despre acest aspect, dar si despre intreaga activitate a structurilor coordonate de DSU, se gasesc in Raportul de activitale pe 2015 pe care fl anexam (anexa 12) 34Raport - Pag. 79/84 *... 86 impune raformarea radicala si imbunétatirea sistemului de asistenté de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre, in faza prespitalceasca, precum $i asistentel de urgenfa in cadrul spitalelor” Raport - Pag. 80/84 In ceea ce priveste sistemul de interventie in situafii de urgen{a: ° Realizarea unei analize aprofundate a sistemului de interventie in situatii de urgent in vederea reformérii radicale si pregatirea acestuia pentru potenfiale dezastre de amploare, conform riscurilor Spficice pentru Romania (de exemplu cutremure). Realizarea unei haf la nivelul fiecdrui judet, respectiv a Municipiului Bucuresti, cu identificarea zonelor cu potential de risc in producerea de evenimente deosebite ca amploare si estimarea cantitativa a riscului (zone comerciale frecventafe de un numér mare de persoane, zone de agrement si pentru activitati sportive etc.) : Sistemul de urgenta din Roménia este apreciat ca fiind unul din cele mai performante sisteme de urgentd, astfel de evaludiri fiind menfionate atat in reportaje gi emisiuni realizate de mai multe televiziuni internationale (National Geographic, TV5, TVE), cat si in documentele oficiale elaborate de organisme internationale sau experti (Banca Mondialé, Organizatia Mondial a Sanata{ii, World Rescue Organization - anexa 13, lan Cameron — expert Protectie Civila si Media Adviser in cadrul National Steering Committee for Warning & Informing the Public al Guvernului Marii Britanii anexa 14). Afirmatia “sistemul de interventie trebuie reformat radical" este una extrem de serioasa si trebuie clarificata. O reforma radicala a unui sistem de interventie inseamna c& sistemul a esuat in interventie gi trebuie schimbat ca si concept gi mod de organizare. Cu 35alte cuvinte, o reforma radical inseamna schimbéri ce pot avea un impact organizatoric major asupra Pomplerilor, a SMURD si/sau servicilla de ambulanta, Astfel de afirmalii realizate in astfel de context trebuie sa fie foarte bine fundamentate, avand in vedere ca Raportul Corpului de Control este un document oficial care face o apreciere, nejustificata de argumente, dup parerea noastr8, asupra lipsei de eficienté a sistemului interventillor de urgent din Roménia. Aceasta afirmatie poate duce atat la sc&derea increderii populafiei in sistem, cat si la schimbarea modului in care Romania este privité pe plan internajional ca model. Trebule s& mai subliniem si faptul ca gi alte {Sri precum SUA, Franfa sau Spania au trecut prin situatii similare sau chiar mai grave decat cea prin care am trecut noi, reactia sistemelelor lor fiind realizata inclusiv cu anumite disfunctionalitati care au fost identificate ca atare de analizele ulterioare. Cu toate aceste probleme identificate, nu s-a solicitat reformarea radicala a sistemelor de urgent. Exemplul cel mai concludent fl reprezint& mesajul Ministrului de Interne al Frantei transmis tuturor salvatorilor: Le ministre de lntérieur Bernard Cazeneuve a salué de son été, lors d'un point presse ce samedi peu avant 14h, les sapeurs-pompiers et ensemble des services de secours « qui ont agi au milieu d'actes barbares et ont une nouvelle fois fait preuve d'une bravoure et générosité sans limite ». Impunerea, cu orice pret, a ideli c& interventia a fost deficitara doar pentru a acredita ideea cd sistemul de interventie trebuie sa fie reformat radical este menita s& dea o satisfaclie temporera celor care au acuzat interventia fara fundament, ins, pe termen lung, impactul este unul negativ si va genera o lips& de Teredere in interventia la situatii de urgent. De asemenea, este important s& mention&m c& 0 astfel de afirmatie referitoare la "reformarea radical a sistemului de asisten& de urgenta" trebuie sé fie sustinuta de evaluari aprofundate gi mult mai complexe, ‘in care specialigti cu experienté in domeniul situatiilor de urgenta, din taré sau din stréindtate, si argumenteze astfel de propuneri, inclusiv prin comparatie cu sistemele similare din {ri dezvoltate. DSU are ca obiectiv principal, inca de la infiinfare, dezvoltarea sistemului national de urgent. Aga cum se cunoaste, la nivelul MAI se afla in derulare un amplu proces de reforma atat Tn plan legislativ, cat gi in simplificarea anumitor proceduri, dar si a fluxului informational decizional. Astfel de demersuri sunt normale gi binevenite ins ele nu inseamna in nici un 36caz 0 reforma radicala a sistemului de interventie, deoarece nu presupun reasezarea Principiilor fundamentale pe care acest sistem tsi bazeaza activitatea In privinta harfilor de risc la nivelul fiec&rui judet ined din acest an vor fi definitivate, prin proiectul RO-RISK, atét harfile de risc la nivel national, ct si analiza tipurilor de rise existente Ia nivel national, inclusiv evaluarea perceptiei populatiei asupra lor. Precizim c& la acest moment prin Planul de analizé si acoperire a riscurilor elaborat de fiecare judet/Bucuresti in parte, sunt deja identificate si analizate riscurile existente, Daca se doreste © analiz& a fiecérui club, discoteca, hotel, bar, scoala, spital in mod detaliat si separat, 0 astfe! de abordare necesita finantare major pe plan national, de ordinul zecilor de milioane de euro si un timp de efectuare de ani de zile. 37Raport - Pag. 80 In ceea ce priveste Planul Rosu de interventie : Modificarea procedurilor referitoare la declangarea Planului Rosu de intervenfie ... Clarificarea $i detalierea rolului Departamentului pentru Situafll de Urgent In cazuri uzuale $i in cazuri de situatil de urgenfa ... Stabilirea $i efectuarea mai multor exercitii comune la nivelul Ministerului S&nétafil si al Ministerutui Afacerilor interne Atragerea fondurilor necesare de la bugetul de stat $i atragerea de fonduri de ta bugetul Uniunii Europene in vedree infintarli unei echipe comune cu atributii de coordonere in situafii de urgent, cu rol permanent, care va realiza aceste exercifi in mod periodic $i cat mai freovent Transmiterea de c&tre Comandantul Operafiunilor de Selvare prin dispeceratu) comun a informa cu privire ta declangarea Planului In conaitiile dectansérii Planului Rogu, implicarea ambulanjelor private coordonate prin Dispeceratul Serviciului de Ambulanj& Bucuresti Iov =, baza documentului. Report privind lecfiile invafate in urma incendiului de la clubul Colectiv,, elaborat la nivelul DSU, exist un plan de masuri pentru implementarea celor constatate in urma interventiei de la clubul Colectiv, Una dintre masuri este reanalizarea la nivelul fiecdrui judet a Planului Rogu de interventie, iar la nivel central 0 reanalizare a Ordinului privind structura cadru a Planului Rogu. 38A existat afirmatia (pagina 19 a raportului) céi Planul Rogu de intervenjie este un document Intocmit gi particularizat in functie de specificul zonel de competenfé, al resurselor disponibile... — Tn realitate Planul Rogu este un document cu structuré unitard creata pentru @ permite 0 coordonare a tuturor resurselor indiferent de provenienta acestora. E! este elaborat de Inspectorul gef iar la elaborarea Iui participa responsabili celorlalte structuri (aga cum se subliniaz& si la pagina 27 a raportului) Totodaté, vor fi stabilite freovente unice (deja implementate) de comunicare la locul interventiei, asa cum reiese i din documentul “Leofii invatate” Autorii raportului, ta capitolul Propuneri solicita o clarificare gi detaliere a rolului DSU in cazuri uzuale gi in situatfi de urgenta. Subliniem inca odaté faptul c& DSU, Tn conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului Roméniei nr 1 din 2014, igi exercita rolul in prevenirea si gestionarea sitvatiilor de urgenfé. Cazurile uzuale nu intr in sarcinile si atributille DSU decat daca acestea au legaturd cu situafile de urgen{a. Totusi, dac& autori Raportului fac doar o utiizare neadecvata a termenilor si de fapt se referd la urgentele “uzuale" gi urgenjele “complexe” trebuie s& le reamintim c& Romania are un sistem care utilizeazé aceleagi resurse pentru ambele categorii de urgente. Prin aceast& organizare se asiguré 0 continua expunere @ salvatorilor la situalii de urgent, nu se constituie servicii "de \ux" care s& intervina doar in situatille complexe. Practic este una din caracteristicile de eficionfa a sistemului de urgenta din Romania. Un alt aspect pe care 1l subliniem si noi, tn baza afirmatiel autorilor Raportului, “Transmiterea de cétre Comandantul Operafiunilor de Saivare prin dispeceratul comun 2 Informarii cu privire la dectangarea Planului Rogu” este necesitatea Dispeceratulul Comun la nivelul Municipiului Bucuresti. Totusi ne mira gi ne ingrijoreaza faptul c& pentru acest aspect nu se traseaza un termen anume, cu toate cd este una din masutile cele mai importante care sunt prezentate in Raport. in privinfa implicérii ambulantelor private tn situafiile de urgenfe de amploare, cu Viotime multiple, rolul ambulantelor private (aga cum a fost prezentat la pagina 5 a acestui document) este cel de a raspunde la solicitarile uzuale, urmand ca In cazuri exceptionale, doar cand capacitatea servciului de ambulant si SMURD este depasitd, sa fie chemate la interventie. Principiul pentru care adoplm aceasté conceptie este cel al standardizari, avand Tn vedere ca la acest moment ambulanfele de tip B gi C ale servicillor de ambulanta si 39‘SMURD sunt identifce, astfel fincat orice medic/asistenvparamedic s& poata lucra pe orice tip de ambulanté. @ In privinfa tnfiingarii unei echipei comune cu atributii de coordonare in situafi de urgenté, cu rol permanent, vé rugim s& ne comunicati detalii suplimentare despre componenja acestei echipe, institufia in subordinea cui se va afla, cine 0 coordoneazé, avand fin vedere cA exist deja reglementari ‘n vigoare privind organizarea unor astfel de exercifii (OMAI 110/2010). 40Raport - Pag. 81 ® Includerea in proceduri a obligatiei efectuarii de cursuri de prim- ajutor de catre tot personalul IGSU, cu responsebilitafi in caz de accidente, calamitati si dezastre, cel putin anual cadrul interventiei la un accident colectiv, la nivelul Inspectoratului General pentru Situatil de Urgent, a Inspectoratului pentru Situati de Urgentz Bucuresti-fov si a Departamentului pentru Situatii de urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Normarea corecta a numarului de cadre medicale si a numarului de ambulante/echipajede prim ajutor din dotarea fiecarui serviciu de urgenta care sa tina cont de populatia desrvita, de gradul ‘Tmbét4nire / tmboinavire al populatiei deservite, de numarul de substatii si de numarul de km existen{i in aria de activitate Intocmirea unor proceduri cu privire la ufilizarea stafilor de emisie- Teceptie a echipajelor de prim ajutor medical in vederea esiguraiii unor condifii optime referitoare Is comunicarea dinire medicul coordonator de la locul incidentului, dispecerat gi restul echipajelor, 1n sensul acordarii de freevente speciale pentru aceasta activitate ae Privinta obligafiei efectuérii de oursuri de prim ajutor calificat, facem precizarea anual personalul operativ urmeazé astfel de cursuri (in jur de 2.000 de pompieri). Pana la acest moment mai mult de jumatate din personalul operativ (peste 12,000) a urmat si absolvit aceste cursuri, urménd ca pregatirea sd se facd pentru tot personalul, gradual. a; In privinfa reevaluarli modului de raportare a interventillor la un accident coletiv, la nivelul regunii Bucuresti-Iifov, integrarea dipeceratelor ar elimina sincopele, datele fiind colectate intr-un singur loc. ‘ In privinta normarii corecte @ numérului de cadre medical si a numarului de ambulantel echipaje de prim+ajutor din dotarea fiecarui serviciu de urgenta, acest tip de analiza exista fa nivelul DSU. Implementarea ei depinde de restrictile bugetare, cal si de disponibilitatea personalului de a lucra in aceste servicii. In ultimii doi au fost scoase posturi la concurs, dar nu au fost ocupate. : In privinta utilizarii statjilor de emisie-receptie, frecvenfele unice de comunicare la locul interventiei au fost deja implementate, asa cum reiese si din Raportul privind leofiile invafate in urma incendlului de la clubul Colectiv. Raport - Pag. 80 © Armonizarea legislatiei in materia acordarii asistentei de urgent tn caz de accidente colective, calamititi si dezastre tn faza prespitaliceascé, in sensul stabilii exacte a competentelor institutilor cu atributii 7n domeniu si a eliminarii oricdror prevederi contradictorii Facem precizatea ca DSU are ca obiectiv principal, inca de la infiintare, dezvoltarea sistemului national de urgenta. Asa cum se cunoaste, la nivelul MAI se afla in 42derulare un amplu proces de reforma atat in plan legislativ, care urmareste atat simplificarea ‘anumitor proceduri, ct si unificarea fluxului informational decizional. Pe de alta parte, considerém c& se impune precizarea exact a acelor prevederi legislative a cAror aplicare @ determinat un impact negativ asupre modului de desfagurare a interventiei la incendiul de la clubul Colectiv, deoarece din textul Raportulul Corpului de Control nu am reusit sé le identifica. CONCLUZII: 1. Raportul Corpului de Control af Primutui Ministru realizeaza o analizé care nu este corespunzator justificaté cu arguments. Exemplificam, in acest sens, faptul c& activitatea DSU este apreciaté ca fiind necorespunzétoare, in principal, aga cum argumenteaza raportul, pe baza aprecierii c& geful departamentului nu ar fi coordonat gi alte activitati in afara asistenfei medicale de urgent si primului ajutor calificat la locul accidentului. Cu toate acestea, Raporiul mentioneaza gi alte activititi in coordonarea crore s-au implicat angajati ai DSU: s-a menfinut permanent legatura cu echipajele din teren, cu spitalele implicate in acordarea asistentei medicale, centralizand informatille primite $i implic&ndu-se activ in rezolvarea oricéror solicitari venite din partea echipajelor de interventie gi a spitalelor implicate in tratamentul pacienfilar. Rezulta, deci, chiar din textul citat in raport, c& personalul din cadrul DSU a fost implicat si tn coordonarea altor activitati decat cele legate strict de primul ajufor calificat si asistenfa medicala la locul evenimentului, DSU indeplinindu-si astfel responsabilitafile prevazute pentru aceasta structura (si nu doar pentru geful DSU) de catre legislatia tn vigoare. in acest context esie Important sa subiiniem faptul cd aprecierea c4 seful DSU nu si-a indeplinit atribulile de coordonare, singura pe care se bazeaza concluzia raportului cu privire Ja faptul cA aciivitatea DSU a fost necorespunzaioare, este in total contradictie cu realitates fapticd brezentata in chiar cuprinsul acestui raport. 2, Raportul aduce ca argument pentru lipsa locurilor in unitatile de primiri urgenfe “relatari din presa”, pe care autorli nu le-au verificat fa institutiile competente, important, proceduré care este inecceplabila pentru un document asemen ridicdnd un senin de intrebare asupra profesic lismului 43,3 De asemenea, existé mai multe confuzii ce fermeni, arétand neimplicarea unor cum sunt aceea intre paturile de internare din sectille de specialist! in aceasta anali spital si locurile pentru pacienti din unitatile de primiri urgento, sau analizerea separaté a ISUBIF $i a SMURD, aceesta din urmé fiind o structura fara persolitate juridica care intra in componenta ISUBIF. Desi personalul SMURD a ‘ealizet, in cea_mai mare _paiie, interventla fealizala de ISUBIF ja incendiul din clubul Colectiv, raportul_ajunge ia ISUBIF a manifestal deficiente tn timp ce SMURD a noluzia, greu_explicabilé, actionat corespunzato:. 4 Raportul utilizeaza expriméri extrem de vagi si care nu sunt explicitate, cum este cazul aprecierii faptului c& intervenfia a fost sub medie, fara ca aceasta apreciere sa fie sustinuta de argumente faptice, de precizarea modului de calcul al medici, de specificarea elementelor cu care s-a realizat comparatia precum gi a metodologiei care a fost folosita pentru aceasta. Este mai mull decal evident si am demonstrat punctual ecest u, fapiul c& autorii au preluai informatii neverificate si au introdus afirmalii proprii uc nascute deseor! din sentimente si nu ca urmare a unei analize Ja rece. 5. Raportul Corpului de Control! al Primului Ministru nu a fuat in considerare elementele prezentate in Raportul privind leofiile invatate, care a fost realizat pe baza Propunerilor $i analizelor efectuate de specialisti in domeniu, Rapori ai DSU care prezinia propuneri si masuri deja implementate pentru o bund parte dintre problemele care sunt mentionate in documentul Corpului de Control. 6. Raportul propune o solutie extrema, $i anume reformarea radicala a sistemului de urgen{a din Roménia, ceea ce ar presupune schimbarea fundamentelor pe care-si bazeazé activilatea acest sistem, fir 88 se bazeze pe o analizA aprofundala si complexé, care si fie realizat de specialist recunoscuti gi cu experient& in domeni. O astfel de masurd luata fara o evaluare serioasa si metodicd, faré consultarea unor experti in domeniu, implicé riscuri_majore in asiqurarea continuilatii_asislentei_medicale_de urgentd a populatie! si, implicit, declensarea de dezechilibre in sistemul de sanétate si chiat Ja nivelul societétii romnesti in ansamblul sau In tncheiere, Departamentul pentru Situatii de Urgenta isi exprimé intrega disponibilitate de a oferi gi alte date ce fin de sistemul de urgent national, un mecanism complex care nu poate 44fi injeles doar pe baza unor rapoarte gi a unor informatii transmise, gi reitereaza invitafia la dialog cu toate institutille interesate in clarificarea oricéror aspecte legate de sistemul roménese de asistenta de urgenta. Cu stima, SECRETAR DE. STAT 45paragrafe care sunt relevanteEDITION FEBRUARY 2016 JOINT ANALYSIS AND LESSONS LUARNED CENTRE NATO's LEAD AGENT TOR JOINT ANALYS A proud member of Alied Command Transformation1 INTRODUCTION Welcome to the NATO Lessons Learned Handbook. The purpose of this handbook is to guide and assist you in fulliling your role in supporting your organization and NATO to effectively learn from experience. This handbook uses NATO's approach to Lessons Leamed as the undertying model but has been written to be relevant to any organization. This opening chapter sets the stage for the rest of this handbook by giving an overview of: » What is Lessons Learned? » Who Needs fo Learn Lessons? + What is The Role of a Lessons Learned Staff Officer (SO)? + How to Get Started in Lessons Leamed! WHAT IS LESSONS LEARNED? ‘The term Lessons Leamed is broadly used to describe people, things and activities related to the act of learning from experience to achieve improvements. The idea of Lessons Leamed in an organization is that through @ formal approach to learning, individuals and the orgenization can reduce the risk of repeating mistakes and increase the chance that ‘successes are repeated. In the military context, this means reduced operational risk, increased cost efficiency, and improved operational effectiveness. Lessons Leamed describes more than just leaming from experience. Leaming must be used to justify changes that will lead to improved performance. This is made clear in NATO's Joint Doctrine for Operations, which states: “The purpose of a Lessons Leamed procedure is to learn efficiently from experience end to provide validated justifications for amending the existing way of doing things, in order to improve performance, both during the course of an operation and for subsequent operations. This requires lessons to be meaningful and for them to be brought fo the attention of the appropriate authority able and responsibie for dealing with them. it also requires the chain of command fo have a clear understanding of how to prioritise lessons and how to staff them." ~ AJP-3(B) Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations* Depending on your nation, HQ or organization, you will encounter the term Lesson Learned (and the acronym LL) applied both to the end result of a formal leaming process or fo one of the intermediate results, i.e. a lesson to be leamed or a Lesson Identified (LI). * Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations, AJP-3(B), March 2011, Paragraph 0454. NotesNotes Lessong Learned or Lesson_Leamed? + Lessons Learned, an adjective, describes anything related to a Lessons Loamed procedure; e.g. Lessons Leamed process, Lessons Leamed staff officer, Lessons Learned working group, etc. + Lesson_ Leamed, @ noun, the change that resulted from the Lessons Leamed procedure, and the written record of thet change. | In this handbook, LL is only used 2s en abbreviation for Lessons Leamed | when used as an adjective. Other publications may use LL to abbreviate | Lesson Leamed the noun. Careful! | L Lessons can be derived from any activity. They are 2 product of operations, exercises, training, experiments, and day-to-day staff work, During the course of our activities most of us will recognize ways of doing things more easity or efficiently that can be passed on to our colleagues and successors to help them avoid problems and do even better than we did before. The challange facing any organization is to build a culture within which we all feel comfortable and motivated to share our knowiedge in a productive way. In the course of leaming lessons, we exploit both explicit and tacit knowledge. f ‘Learning from Explicit and Tacit Knowledge | * Explicit Knowledge is knowledge that has been or can be documented. | This type of knowledge can lead to @ Lesson Leamed by the use of 3 LL process, LL information sharing tools such es databases and wikis and training courses. + Tacit Knowledge is knowledge that has not or cannot be documented but is stil extremely valuable. This type of knowledge is stored in our ‘heads and can load to a Lesson Leemed when we interact with others ‘by discussion and shering experience within a community, perhaps faciltated by formal working groups, conferences or other events. For more information on Knowledge Theory a good resource is: ni re. comidown| In any learning organization, regardiess of whether you are learning from explicit or tacit knowledge, you will follow the same three basic stages of learning. These are as described in Nick Milton's The Lessons Leamed | Three Basle Steps to Learning t | 1+. ddentiication: Colect leaming from experiences. 2 ction to change existing ways of doing things based | 3. Institutlonalization: Communicate the change so that relevant parts ‘of the organization can benefit from the fearning. on the leaming. ' * These three stages are generic and apply to any learning organization: NATO, military, civilian (government or private enterprise). They are not yet explicitly ‘embedded in NATO doctrine. institutionalization in NATO would be Lesson sharing and, as applicable, incorporation into NATO doctrine and procedures.Example: The improvised Explosive Device community learning steps Consider how the Counter improvised Explosive Device (IED) community leams: 1. Identietion: After every IED incident a report is generated that { ‘dentifies what can be learned from the incident. 2. Action: The reports are reviewed by national and multinational | groups who take the necessary action to leam from tha | ! ‘experience. Usually this is an update to or creation of doctrine, ‘Standing/Standard Operating Procedures (SOP), tactics, | } techniques and procedures, or technological fools. t | 3. Institutionalizetion: The new procedures are incorparated into {raining for new staff and communicated to current staff through newsletters and bulletins. The activities NATO uses to promote learning from experience vary across organizations, | Common Ways to Learn from Experience | «Lt Process: To gather, staff, action end communicate lessons to ensure leaming from experience is converted into actual imorovement via @ formal process, t © LL Information Sharing: To make use of databases, spreadsheets, | I | __ websites, reporis or other media to store and communicate lessons. | © LL Community: To bring together Subject Matter Experts (SME) at | __ working groups, training courses, conferences and other events to | share experience and leaming. WHO NEEDS TO LEARN LESSONS? — EVERYONE! Everyone within an organization needs to be involved in learning lessons for the LL Capability to be successful. Yet often it seems that many Personnel within NATO are under the impression that the presence of a LL Capability frees them of their awn responsibility for organizational Improvement and learning, an attitude exemplified by statements such as: "I don't have anything to contribute; | don't need to lea anything myset; it's not up to me to change the way we do business—the LLSO is here to do these things for mel" Yet nothing could be further from the truth, A lesson is not learned until something changes in the way we operate, and the ones who need to change are the ones affected by an issue— the stakeholders, The LL Community are not the stakeholders in LL and 2 LLSO does not benefit from learning a specific lesson. If, for example, a lesson concems how we do operations planning or logistics, then there is only benefit from the LL Capability if operations planners or logisticians learn the lesson; that is, change the way they do planning or logistics. We as an organization will not improve at planning or logistics if only the LLSO has learned how to do it better. The stakeholders must be the ones who learn, Likewise, stakeholders are likely the first, and often only, personnel who will be aware of potential lessons—observations and lessons identified — since it is they who are most closely involved with the issue. Unless these potential lessons are submitted via a LL Process, it is unlikely that 4: NotesANEXA 2 Documentul este prezentat sub forma de extras cu sublinierea acelor paragrafe care sunt relevanteORDIN or. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfisurarea si conducerea acfiunilor de interventie ale serviciilor de urgent profesioniste Emitent: Ministerul Administratici si Internelor Publicat in: Monitorul Oficial nr. 50 din 19 ianuarie 2006 Avand in vedere prevederile art. 28 din Regulamentul de organizare si functionare al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgent’, aprobet prin Hotirarea Guvernului nr. 1.490/2004, si ale art, 13 din Hot&rdrea Guvernului nr, 1.492/2004 privind principiile de organizare, functionare gi atribufiile serviciilor de urgent profesioniste, fn temeiul art, 9 alin, (4) din Ordonanja de urgenfii a Guvernului nr, 63/2003 privind organizarca si functionarea Ministerului Administratiei gi Internelor, aprobati cu modificari si completiri prin Legea nr, 604/2003, cu modificarile si completirile ulterioare, ministrul administratiei si inteelor emite urmatorul ordin: ART. 1 Se aproba Regulamentul privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste, previzut fn anexa care face parte integrant’ din prezentul ordin, ART. 2 Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenfé si inspectoratele pentru situatii de urgenfii judefonc si al municipiului Bucuresti vor asigura ducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin. ART. 3 La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, prevederile Regulamentului nr. 950/1999 privind activitatile de prevenire a incendiilor si de interventie a pompierilor militari se abroga. ART. 4 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Roménici, Partea I. P. Ministrul administratiei si internelor, Alexandru Mircea, secretar de stat Pagina I din 14ANEXA | REGULAMENT privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfiisurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgent profesioniste CaP. | Dispozitii generale ART. 1 Activitatea de interventie, desfaguratd de Inspectoratul General pentru Situafii de Urgent, denumit fn continuare Inspectorat General, si structurile subordonate reprezinti o componenti principal a sistemului integrat de masuri tehnice si organizatorice, planificate si realizate potrivit legii, pentru rispunsul oportun gi calificat in situafii de urgenta. ART. 2 Unititile subordonate Inspectoratului General sunt structuri de interventie abilitate in managementul situafiilor de urgent si desfasoard activitifi de interventie in localitafi, 1a operatori economici, in institutii publice, la persoane fizice $i juridice, indiferent de forma de proprictate din zona de competent’ si raioanele de interventie, potrivit prevederilor prezentului regulament. ART. 3 La nivel national, activitatea de interventie este coordonata de Centrul Operational National, care elaboreaza concepfia general privind planificarea, pregitirea, organizarea si desfaigurarea actiunilor de rispuns $i procedurile specifice de interventie, pe tipuri de rise potential generatoare de situatii de urgent’. ART. 4 (1) La nivel teritorial unititile*1), prin centrele operationale, elaboreaz conceptia specifica privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns in situafii de urgenti, la localitafi, obiective, institutii publice, constructii cu aglomeriri de persoane si operatori economici sursi de risc din zona de competent’. (2) Concepjia specific’ privind planificarea, pregiitirea, organizarea si desfagurarca actiunilor de rispuns se elaboreaza pe baza conceptici generale elaborate de Centrul Operational National. *1) Prin unitati, in contextul prezentului regulament, in afara cazurilor in care se nominalizeaza, se intelege: Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, inspectorat, grup de interventie si unitatea special de interventie in situatii de urgent. ART. 5 (1) fn organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie, unititile si subunititile*2) aplic urmatoarele principii de baz&: al organizarii teritorial- Pagina 2 din 14administrative, al deconcentrarii si descentraliz&rii responsabilitAtii, al corelarii cerintelor cu resursele, al cooperarii, al legalitafii si solidaritafii, (2) fn acest sens se au in vedere: a) prevenirea, in masura in care este posibil, si limitarea efectelor situatiilor de urgentii; b) prioritatea protectiei si salvarii vietii in situafii de urgenta; c) respectarea drepturilor si libertitilor fundamentale ale omului; d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta; ¢) cooperarea la nivel interjudefean, regional, national si international cu organisme si organizatii similare; f) transparenfa activititilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgent’, astfel incat acestea sii nu conducé la agravarea efectelor produse; g) continuitatea si raspunsul gradual in activitatile de gestionare a situatiilor de urgenfa; h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhicd gi operationala a structurilor de interventie specializate. *2) Prin subunitate, in afara cazurilor in care se nominalizeaza, se fntelege: detasament special, detasament, sectie, stafie, pichet, garda de interventie, echipa de interventie. ART. 6 Activitafile de pregatire a interventiei desfiigurate de unitati se planifica si se evalueaza, de reguli, trimestrial gi ori de cate ori evolufia situatiei operative din zona de competenta o impune, dupa indicatori fizici si de performant’, corespunzitor normelor fn vigoare. La nivelul subunitifilor activitatea de pregitire a interventiei se realizeazi lunar si ori de cate ori situatia operativa o impune. ART. 7 Pentru planificarea activitatilor de pregatire a interventiilor desfagurate de unitati se tine seama de importanta institutiilor publice si a operatorilor economici, de capacitatea de raspuns in situatii de urgent a acestora si a localitatilor, de evolutia previzibil& a situatiei operative, precum gi de fortele si mijloacele de interventic profesioniste si voluntare avute la dispozitie. ART. 8 in conducerea activitifilor si actiunilor de interventie se respect atit ierarhizarea prevazuta fn statele de organizare gi in regulamentele de organizare si functionare ale unititilor, cat si ierarhizarca operativa precizatd in prezentul regulament. ART. 9 (1) Inspectorii sefi/comandanjii unitifilor si subunitiilor raspund de aplicarea prevederilor prezentului regulament si au obligatia de a actiona pentru identificarea, particularizarea si aplicarea procedurilor specifice de interventie, pe tipuri de risc, precum gi pentru perfectionarea formelor, metodelor si tchnicilor specifice de interventie in vederea cresterii nivelului de performanfé fn gestionarea situafiilor de Paging 3 din 14urgenti. (2) Principiile pe care trebuie si le respecte formele, metodele gi tehnicile de interventic sunt: principiul sigurantei individuale si colective; principiul eficientei operative; principiul oportunititii aplicdrii procedurilor in succesiunea actiunilor de interventie. ART. 10 Validarea si generalizarea inovafiilor in domeniul procedurilor, formelor, metodelor gi tehnicilor de interventie, propuse de c&tre inspectoratele judefene, se efectueazi de catre o comisie din cadrul Inspectoratului General, care le apreciaza gi le testeaza, hotardnd introducerea lor in uzul general. CAP, 2 Planificarea, pregittirea, organizarea si desfésurarea interventiei SECTIUNEA I Planificarea actiunilor de interventie ART. 11 Planificarea activitatilor de pregatire a interventiilor cuprinde urmatoarele etape: a) initierea planificarii: stabilirea scopurilor si obiectivelor; executarea recunoasterilor in teren; identificarea directiilor principale de concentrare a efortului; insusirea misiunii; stabilirea principalelor clemente necesare planificarii actiunilor de interventie rezultate din analiza situatiei i elaborarea documentatiei specifice; b) orientarea personalului implicat in planificarea actiunii de interventie si transmiterea dispozitiilor preliminare; c) claborarea conceptiei: stabilirea etapelor gi fazelor de interventie, in functie de evolutia probabil a situatiilor de urgenfi; definirea obiectivelor (niveluri, actiuni, termene); crearea de scenarii pe baza actiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condifiile viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmirite; identificarea si alegerea alternativei de actiune optime gi care recomanda planul de acfiune ce urmeazi si fie aplicat); selectarca cursului optim de actiune gi stabilirea dispozitivului de interventie; Iuarea deciziei si precizarca/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de cooperare; d) elaborarea plamului actiunii: planificarea actiunilor fortelor si mijloacelor structurilor profesioniste si private, precum gi a celor abilitate pentru asigurarea functiilor de sprijin; organizarea sistemului de comunicatii si informati identificarea $i planificarea elementelor de cooperare; planificarea logisticii; planificarea asigurarii actiunilor i protectiei subunitatilor si formatiunilor; determinarea locului si rolului inspectoratului si ale subunitiilor in raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent fafa de starea de lucruri dorite in viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor necesare intocmirii planificarii actiunilor (program de masuri, plan de muncé, planuri de interventie, plan de actiune, fige operative, grafice de actiuni etc.); aplicarea planului Pagina 4 din 14si evaluarea rezultatului (stabilirea de masuri corective in cazul abaterii de la obiectivele planificate); ¢) revederea planului actiunilor de interventie, cercetarea, completarea si modelarea acestora in vederea reluarii ciclului ART. 12 Planificarea actiunilor de interventie este atributul prim-adjunotului inspectorului- sof (similar) si este inifiaté pe baza ordinului primit de la esalonul superior sau din proprie inifiativa, ca rispuns la evenimentele si/sau la actiunile ce au loc in zona de competenfi. ART. 13 Planificarea si activititile de pregatire a interventiei se desfasoard la ordinul inspectorului-sef. SECTIUNEA alI-a Principiile si pregitirea actiunilor de interventie ART. 14 Activitatile desfiisurate de unititi si subunitifi fn situafii de urgenfa gi pe timpul stirilor potential generatoare de situafii de urgent constituie actiuni de interventie. ART. 15 Actiunile de interventie se pregiitesc si se executll pe baza urmitoarelor princi a) pregittirea si conducerea intr-o conceptie unitar’ a actiunilor, pe baz de planuri si proceduri intocmite din timp, care se completeaza gi se actualizeazé la specificul situatiilor create; b) concentrarea efortului principal pentru salvarea vietii, bunurilor materiale si protectia mediului; ¢) economia de forte si mijloace prin intrebuintarea graduala si eficient a acestora pe tipuri de urgenfe, pe etape, subetape de actiune si pe schimburi, potrivit scopului si complexitafii misiunilor, in functie de amploarea situafiilor de urgent’; 4) organizarea si executarea oportuna a manevrei de forte si mijloace in scopul concentrérii efortului principal dintr-un raion (punct de lucru, obiectiv, sector) in altul, pe timpul actiunilor de interventie, in functie de evolufia situatiei operative; ¢) realizarea gi mentinerea cooperirii neintrerupte intre fortele participante la actiunile de interventie, precum si cu alte structuri existente in zona si solicitate in sprijin; f) conducerea continua, ferma, supli si oportun’ a actiunilor de interventie; g) asigurarea actiunilor de interventie; h) menfinerea unei capacititi permanente de rspuns prin constituirea unei rezerve de forte si mijloace. ART. 16 La nivel nafional conducerea activititilor de pregitire a interventici se realizeazd ierathic de catre personalul inspectorului general. ART. 17 Pagina S din 14Principalele activitai si m&suri pregiititoare care se execut& sunt: a) stabilirea si luarea in evident pentru interventie a obiectivelor gi localitafilor din zona de competent, precum si stabilirea raioanelor in care se angajeaza fortele si mijloacele de interventie; b) determinarea tipurilor de risc si caracteristicilor operative ale zonei de competenfi (raionului de interventie, obiectivului); c) elaborarea conceptiei probabile de actiune; d) organizarea misurilor specifice de protectic; e) pregatirea psihologica a personalului; f) organizarea cooperarii intre subunitatile proprii, intre unitate/subunitate cu serviciile voluntare sau private pentru situafii de urgent, precum si ou celelalte forte care participa la actiunile de interventie; g) organizarea activitd{ii de informare publica; h) organizarea conducerii si a sistemului de comunicatii si informatica; i) organizarea serviciului operativ si pregitirea pentru interventie a personalului si a tehnicii specifice; 4) verificarea gradului de incadrare si dotare a serviciilor profesioniste pentru interventie; k) verificarea gradului de pregitire a obiectivelor si localititilor pentru interventie, prin exercitii si aplicatii tactice. ART. 18 (1) Luarea in evident’ a obiectivelor si localititilor din zona de competent (raion de interventic) este obligatorie si se executi in scopul culegerii datelor privind caracteristicile acestora. (2) Culegerea, centralizarea si actualizarea datelor se asiguri, in principal, prin executarea de studii, studi tactice, recunoasteri preliminare, precum gi prin analiza documentatiilor tehnice de organizare, sistematizare si amenajare a teritoriului, a celor de proiectare i de executare a constructiilor si instalafiilor, prin studiul documentelor de evident ale directiei judetene/a municipiului Bucuresti de statistica si registrului comerfului, a altor documente ce pot asigura informatiile necesare elaborarii conceptiei de actiune gi intrebuin{arii fortelor si mijloacelor fn situafii de urgent. (3) Institufiile si operatorii economici sunt obligate/obligati si contacteze inspectoratele pentru situatii de urgent (judefene/municipiu) si s furnizeze, prin personalul specializat, datele necesare modificirii conceptiei de actiune, daca, dupa claborarea documentelor de pregatire a actiunilor de interventie, apar schimbari organizatorice, structurale sau tehnologice. ART. 19 (1) Caracteristicile operative ale zonei de competent se stabilesc prin centralizarea, prelucrarea si analizarea datelor obtinute si sc materializeazi in baza de date. (2) Principalele caracteristici operative avute fn vedere sunt urmatoarele: a) existenfa tipurilor de risc generatoare de situatii de urgent si consecintele Pagina 6 din 14acestora asupra populatiei, bunurilor, mediului i valorilor de patrimoniu; b) caracteristicile fizico-geografice ale zonci de dispunere a unitatilor administrativ-teritoriale; ©) criteriile de performanfi ale constructiilor, instalatiilor gi ale altor amenajari; d) densitatea, marimea si comportarea la foc sau a alte tipuri de risc a constructiilor; e) numérul si mérimea localititilor, modul de amplasare fn teritoriu gi densitatea de locuitori a acestora; f) timpii operativi de interventie; g) capacitatea de actiune a fortelor proprii si a serviciilor de urgent voluntare sau private; h) specificul interventiilor, in functie de natura situatiilor de urgent; i) nivelul sustinerii logistice a actiunilor de interventie. ART. 20 Elaborarea conceptiei de actiune este principala activitate prin care se pregateste intervenjia i se materializeaz4 in documentele operative de interventic. ART. 21 Misiunile specifice de protectie in situatii de urgent sc organizeazi pe baza planurilor de acfiune/interventie gi/sau de cooperare, dupa caz, precum gi in baza ordinelor de misiune primite. ART. 22 Organizarea si executarea neintrerupti a cercetirii au caracter centralizat si unitar si se realizeaz conform dispozitiilor esalonului superior, precum gi pe baza planurilor de cooperare intocmite din timp. ART. 23 Cercetarea se realizeaz&, in scopul culegerii datelor gi informatiilor referitoare la actiunile de interventie, de céitre persoane autorizate, numite special pentru aceast4 activitate, ART. 24 Organizarea sistemului de comunicatii si informatic se realizeaza in scopul coordonarii fortelor si mijloacelor pe timpul actiunilor de interventie, prin functionarea fatr-un sistem unic a legaturilor radio, fir sau informatice, pe baza planului de comunicatii al inspectorului-sef/comandantului si a dispozifiilor esalonului superior. ART. 25 (1) Organizarea serviciului operativ, pregitirea pentru interventie a personalului gi a tehnicii specifice sunt obligatorii la toate egaloanele. (2) Organizarea serviciului operativ se realizeaza in scopul asigurarii continuitatii in conducerea si coordonarea misiunilor, cunoasterii evolutiei situafiei operative din zona de competent sau raionul de interventie, precum si pentru mentinerea permanent a legaturii intre esaloane. ART. 26 in sprijinul activitatilor de pregatire a interventiei se adopt si mAsuri Pagina 7 din 14complementare. ART. 27 Masurile complementare in sprijinul activitatilor de pregatire a interventiilor se realizeazi prin: cunoasterea procedurilor de interventie specifice si a planurilor de urgent proprii ale obiectivelor identificate ca surs& de risc; executarea serviciului de patrulare cu autospecialele de intervenfic in zone $i pe trasee cu numar mare de riscuri, in scopul reducerii timpului de rispuns; pregitirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum si a localititilor pentru interventie. ART. 28 Pregitirca unititilor si subunititilor pentru interventie presupune: pregittirea efectivelor, inclusiv din punct de vedere psihologic; pregatirea tehnicii si materialelor din dotare, prin intretinere gi reparare. ART. 29 Pregittirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum si a localititilor presupune un ansamblu de masuri luate din timp, in scopul asigurarii prevenirii si protectici persoanclor, bunurilor materiale si mediului inconjurator in situatii de urgenta, SECTIUNEA a III-a Organizarea interventici ART. 30 Organizarea interventiei serviciilor profesioniste pentru situafii de urgent se realizeaza intr-o conceptie unitar’ si cuprinde organizarea teritoriului, actiunilor sia personalului pentru interventic. ART. 31 Organizarea teritoriului pentru intervenfie const in fmpértirea teritoriului national in zone de competent, atribuite inspectoratelor/unititilor prin hotdrare a Guvernului, iar pentru grupuri de interventie si subunitati se stabilesc zone de responsabilitate, raioane si obiective de interventie, atribuite prin ordin al inspectorului general. Punctele de Iucru se stabilesc prin ordin al comandantului subunitatii, in baza aprobarii date de inspectorul-sef/comandantul unititii, in cadrul zonelor de competent, zonelor de responsabilitate, raioanelor si/sau obiectivelor de interventie. Dupé caz, inspectorul general aprobii infiinfarea si functionarea unor puncte de lucru in afara zonelor de competenta stabilite de unitate. ART. 32 (1) in funetie de locul, natura, amploarea si evolutia evenimentului, intervenfiile serviciilor profesioniste pentru situatii de urgent sunt organizate astfel: a) urgenta I - asigurata de garda/garzile de interventie a/ale subunititii fn raionul (obiectivul) afectat; b) urgenfa a Il-a - asigurata de catre subunitatile inspectoratului judetean; c) urgenta a Ill-a - asigurat de c&tre doud sau mai multe unititi limitrofe; 4d) urgenta a IV-a - asiguratd prin grupari operative, dislocate la ordinul Pagina 8 din 14inspectorului general, al Inspectoratului General, in cazul unor interventii de amploare si de lunga durata. (2) Operatiunile de interventic sunt executate in succesiune, pe urgente, astfel: a) in urgenfa I, de regula, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de catre structurile specializate, in scopul prevenirii agravarii situafiei de urgent, limitirii sau inliturarii, dupa caz, a consecinfelor acestora, gi se refer la: 1. deblocarea cailor de acces si a adaposturilor; 2. limitarea efectelor negative fn cazul riscului iminent de pribusire a unor constructii; 3. salvarea victimelor; 4. acordarea asistenfei medicale de urgenti; 5. descoperirea, identificarea si paza elementelor de munitie nefunctionale sau neexplodate; 6. limitarea si inlaturarea avariilor la retelele de gospodatie comunali; 7. evacuarea $i asigurarea masurilor de adapostire a populatici si a sinistrafilor aflati in zonele supuse riscurilor; 8, stingerea incendiilor; 9. decontaminarea personalului, terenului, cladirilor si tehnicii; 10. asigurarea mijloacelor de subzistenta. b) In urgenfa a II-a se continua actiunile din urgenta I, concentrandu-se la locul evenimentului forte si mijloace de interventie, si se indeplinesc toate celelalte misiuni specifice, pana la terminarea actiunilor de interventie. Acestea se referd la: 1. dispersarea personalului si bunurilor proprii in afara zonelor supuse riscurilor complementare; 2. evacuarea, protejarea si, dupi caz, izolarea persoanelor contaminate; 3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea i deservirea taberelor pentru sinistrati; 4. constituirea rezervei de mijloace de protectic individualé gi colectiv’; 5. decontaminarea personalului, terenului, clidirilor si tehnicii, daca situatia o impune; 6. executarea controlului contaminirii radioactive, chimice gi biologice a personalului si bunurilor proprii; 7. executarea controlului contaminarii surselor de apa potabild; 8. executarea controlului sanitar-epidemic in zoncle de actiune a fortelor si mijloacelor proprii; 9. asanarea terenului de munitia neexplodata, ramasi fn urma conflictelor militare; 10, refacerea sistemului de alarmare i a celui de comunicafii si informaticd; 11. controlul gi stabilirea misurilor pentru asigurarea viabilitifii unor cli de comunicatie, pentru transportul si accesul forfelor si mijloacelor de interventie; 12. asigurarea mijloacelor de subzistenta; 13. indeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. (3) in cadrul urgentelor a Ill-a, asigurata de dowd sau mai multe unit3fi limitrofe, gi alV-a, asigurati prin grupari operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Pagina 9 din i4Inspectoratului General, in cazul unor intervenfii de amploare si de lung durata, continua si se execute actiunile din primele doud urgente, in functie de momentul in care s-au declarat, cu forte si mijloace sporite. SECTIUNEA a IV-a Desfaigurarea interventiei ART. 33 in urma manifestarii unor situafii de urgenti, dup’ caz, se crecaza: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incediati); raionul (zona) contaminat (contaminata) chimic; raionul explozici nucleare si/sau zona contaminat/contaminati radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundafii; zona de inzaipeziri. ART. 34 Situatiile de urgenta pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice gi riscuri biologice, care prin amploare si intensitate amenin{i viata gi sindtatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forfelor si mijloacelor implicate. ART. 35 Desfaigurarea interventiei cuprinde urmatoarele operafiuni principale: a) alertarea si/sau alarmarea unitifilor si a subunitatilor pentru interventie; b) informarea personalului de conducere asupra situatiei create; c) deplasarea la locul interventici; d) intrarea in actiune a forfelor, amplasarea mijloacclor si realizarea dispozitivului preliminar de interventie; ¢) transmiterea dispozifiilor preliminare; #) recunoasterea, analiza situatiei, luarea deciziei si darca ordinului de interventie; g) evacuarea, salvarea si/sau protejarca persoanelor, animalelor si bunurilor; h) realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie la situatia concreta; i) manevra de forte; 4) localizarea si limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); ky inliturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); 1) regruparea fortelor gi mijloacelor dupa indeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului gi a conditiilor care au favorizat evohitia acestuia; n) intocmirea procesului-verbal de interventie si a raportului de interventie; 0) retragerea forfelor si mijloacelor de la locul actiunii in locul de dislocare permanent; p) restabilirea capacitifii de interventie; g) informarea inspectorului general/inspectorului-sef/comandantului gi a esalonului superior. Pagina 10 din 14SECTIUNEA a V-a Conducerea actiunilor de interventie ART. 36 Inspectoratul General este structura national de conducere a actiunilor tuturor serviciilor de urgen{a profesioniste constituite conform legii. ART. 37 Inspectoratul General exercita rolul de decizie in relatiile cu serviciile profesioniste de urgent prin Centrul Operational National. ART. 38 Inspectoratul pentru situatii de urgent judetean/al municipiului Bucuresti este serviciul de urgent profesionist care, prin organul siiu de specialitate - centrul operational - asigurd conducerea fermi, nefntrerupta si direct a subunitafilor de interventie. ART. 39 (1) Sistemul de conducere este structura decizionala cu rol de a asigura continuitatea actiunilor de interventie. (2) Sistemul de conducere este alcatuit din: subsistemul decizional, subsistemul operational, subsistemul informational, subsistemul logistic, subsistemmul de securitate si subsistemul relafiilor functional-organizatorice. ART. 40 (1) Comandantul interventiei/actiunii este c icatorul subsistemului decizional. (2) Comandantul interventiei/actiunii ia decizii privind desfigurarea actiunilor de interventie, di misiuni structurilor subordonate gi asiguri controlul indeplinirii acestora, ART. 41 Subunitifile inspectoratului pentru situafii de urgent judefean/al municipiului Bucuresti, impreuni cu grupurile de suport tehnic, formeazii subsistemul operational care ajuti in luarea deciziilor si materializeaza actul de conducere in documente de conducere si pentru informare. ART. 42 (1) Subsistemul informational cuprinde totalitatea informatiilor, circuitelor gi fluxului informational, precum si mijloacele de prelucrare automata a informatiilor. (2) Toate informatiile despre situatiile de urgent’ provenite de la sursele proptii sau de la alte surse trebuie dirijate citre punctul de comanda al unit&tii. (3) Pentru realizarea fluxului informational se folosesc atit mijloacele de inzestrare, ct si sistemele si circuitele de telecomunicatii din sistemul teritorial. ART. 43 Sistemul logistic este format din clemente specializate care realizeaz& conditiile materiale necesare Inspectoratului General pentru exercitarea actului de conducere si desfasurarea interventiei. ART. 44 Pagina 11 din 14Subsistemul de securitate cuprinde totalitatea misurilor si activitatilor care s4 asigure protectia sistemului de conducere. ART. 45 Relatiile functional-organizatorice sunt raporturile care se stabilesc intre Inspectoratul General si comitetele pentru situatii de urgenfi ale ministerelor gi institufiilor centrale, precum gi intre inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti si comitetele pentru situatii de urgenta.. ART. 46 (1) Conducerea actiunilor de interventie, pe urgente, se asigura astfel: a) urgenfa I - de seful garzii de intcrventie al subunitafii in al c&rei raion de intervengie s-a produs situatia de urgent; b) urgenfa a II-a - de comandantul grupului de interventie sau de inspectorul-sef, pentru inspectoratele unde nu functioneazi grupuri de interventie; c) urgenta a IIJ-a - de inspectorul-sef in a clirui raza de competent s-a produs evenimentul; d) urgenta a IV-a - de inspectorul general al Inspectoratului General. (2) Actiunile de interventie complexe din urgenta I vor fi conduse de comandantii de subunit (3) in absenta comandantilor prevaizuti la alin, (1) lit. a) - d), conducerea actiunilor de interventie se asigura de catre inlocuitorii legali la comanda. ART. 47 Conducerea si desfigurarea interventiei se executi de urmatorul personal si structuri: a) comandantul interventiei/actiunii; b) grupa operativa - de regula in urgentele a II-a - a IV-a; c) sefii sectoarelor de interventie; d) girzile de interventie constituite din echipaje specializate pentru: stingere; céutare-salvare-evacuare; asistent medical de urgent si descarcerare; asanare - pirotehnica; protectie N.B.C.; asigurarea actiunilor de interventie. ART. 48 (1) Comandantul interventiei/actiunii este sprijinit in conducerea operatiunilor de interventie de grupa operativi sau de alte persoane stabilite de acesta. (2) Dupa caz, in grupa operativa sunt inclusi si specialisti din obiectivul afectat ART. 49 Personalul prevazut la art. 46 alin. (1) lit. a) si la art. 47 lit. d), precum gi personalul de serviciu in punctul de comanda executd, de regula, serviciul in ture ori in schimburi. ART. 50 in situafia in care conducerea aciunilor de interventie revine inspectorului general (urgenta a IV-a) sau se deruleazi actiuni de interventie complexe din urgentele a Il-a - a TV-a la ordin, intr in functiune punctul de comanda mobil inaintat. SECTIUNEA a VI-a Pagina 12 din 14Raportarea $i analiza interventiilor. Logistica actiunilor de interventic ART. 51 Informarea comandantului si a esalonului superior se realizeaza prin rapoarte opetative, de interventie si de evaluare a intervenfiei. ART, 52 (1) Logistica actiunilor de interventie cuprinde misurile gi activitiile organizate, planificate si desfagurate in scopul asiguririi la timp si fra intrerupere cu resurse materiale necesare indeplinirii misiunilor, menfinerii in permanenti a stirii de sindtate a personalului operativ, a strii de functionare a tehnicii de lupta si de comunicatii. (2) Logistica interventiei se realizeazii pe baza deciziet inspectorului- sef/comandantului si a dispozitiilor esalonului superior. ART. 53 La organizarea logisticii se fine seama de fnzestrarea unititilor si a subunitifilor de interventie, normele de consum, nivelul stocurilor, situafia sanitar-epidemiologic’ a efectivelor, gradul de solicitare a personalului pentru indeplinirea misiunilor, caracteristicile zonei de competenti si de sursele de aprovizionare. ART. 54 Logistica actiunilor de interventie vizeazii: a) asiguratea aprovizionarii, conservarii si distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de protectie, precum gi a altor materiale; b) asigurarea echipamentului de protectie si a altor materiale; ©) asigurarea menfinerii in stare de functionare si exploatare a mijloacelor in cadrul punctelor de asistenfa tehnic& si realizarea rezervelor de carburanti si consumabile; 4) realizarea si menfinerea legaturilor cu personalul de la locul interventiei, cu forfele cu care se coopereazi, cu dispeceratele unititilor, subunit&tilor, autoritifile locale, precum gi cu esalonul superior; €) asigurarea aprovizionarii cu materiale sanitare si farmaceutice, prevenirea aparifiei imbolnavirilor si acordarea ajutorului medical de urgenfé. CAP. 3 Documente de planificare, pregitire, organizare, conducere, raportare, evidenti gi analizi a actiunilor de interventie ART. 55 (1) fn functie de destinatia lor, documentele se clasifica in: a) documente pentru pregitirea si organizarea interventiei; b) documente pentru conducerea gi desfagurarea interventici; c) documente pentru evident, analizi, evaluare si raportare. (2) Continutul documentelor precizate la alin. (1) va fi stabilit prin dispozitii tehnice ale inspectorului general. Pagina 13 din 14CAP. 4 Dispozitii finale ART. 56 Personalul Inspectoratului General si al structurilor subordonate este obligat si cunoased in pirfile ce il privese gi s& aplice intomai prevederile prezentului regulament. ART. 57 in baza prezentului regulament, inspectorul general emite: a) instructiuni, dispozitii/metodologii, proceduri, ghiduri, precizari, reguli si masuri de asistenfa tehnica, precum si norme tehnice specifice domeniului de competent’; b) reguli si masuri de protectie a muncii, specifice pregitirii, organizarii si desfiguririi interventiilor in situatii de urgent’; c) nonme tehnice de asistenfé pe timpul misiunilor, privind exploatarea si intrefinerea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor si echipamentului de interventie, ART. 58 Activitatea de raportare despre actiunile de interventie desfigurate, precum si informarea operativa intre structurile locale ale Ministerului Administratici si Internelor se fac potrivit ordinelor ministrului gi ale inspectorului general. ART. 59 Informarea prefectilor, consiliilor judefene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind activitatea de interventie in situatii de urgent se asigura de cétre inspectorii-sefi/comandanti imediat dupi informarea esalonului superior. Pagina 14 din 14ROMANIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATH DE URGENTA Nesecrot Nt LULA ReA din 2d M16 & nr. 7 " = APROB Ministrul Afacerilor interne Petre TOBA NOTA RAPORT in urma adresei Corpului de Control al primului ministru referitoare la analiza actiunilor entitatilor publice implicate in interventia la incendiul din Clubul “Colectiv” din Bucuresti, nr.12 08.02.2016, am onoarea s4 va raportez raspunsurile formulate de Departamentul pentru Situatii de Urgenta la intrebsrile adresate: Intrebarea 2: Procedura/etapele concrete privind activarea/declansarea Planului Rosu de Interventie. Raspuns: Planul Rosu de Interventie la nivelul judefului respectiv al Municipiulul Bucuresti-ifov este intocmit in conformitate cu reglementsrile date de Ordinul nr.1168/2010 pentru aprobarea structurit cadru a Planului Rosu de interventie. Principalele etape ale Planului Rosu de Interventie sunt: © Activarea planulul; © Declansarea planului, Punerea in aplicare a acestor etape este diferité pentru fiecare judet si este direct proportional Cu capacitatea operativé la rutind de care dispun serviciile de urgenté din judetul respectiv precum si cu natura situatiei de urgenta, Astfel exist judete in care planul rosu de interventie este activat si declangat Ia un eveniment cu 7 victime sau 10 victime. Pentru regiunea Bucuresti-ilfov, urgent8 cu un numér mai mare de 20 de victime avand in vedere capacitatea operativé de ruting a serviciilor de urgentd (ISUBIF si SABIF). Planul Rosu de Interventie se declanseaz& in cazul situatillor dePe lings numérul de victime mai exist © conditie foarte important de care se fine cont si anume gravitatea victimelor. De aceea Planul Rosu de Interventie Ia nivelul regiunii Bucuresttilfov prevede c8 activarea se poate face gi la un numar mai mic de 20 de victime, in functie de gravitatea acestora in raport cu numarul si tipul resurselor disponibile, dar poate fi si temporizat la un numér mai mare de 20 dacd nu toate sunt grave si nu necesit8 evacuare le spital. llustrativ th acest sens este exemplul accidentul de tramvai din data de 10 mai 2012 din numarul acestora depasind pragul stabilit de Sri de sinétate 2 acestora si f&rB a exista activarea si deciansaree Planulul Bucuresti, in urma céruia au rezultat multiple victime, 20. In aceasta situatie datorita afectarii usoare a st: necesitatea evacuarii unui numar mare de victime in stare grava, Rosu de Interventie nu a fost necesara, echipajele de interventie din tura operativi putand asigura atat rSspunsul la accident cat si la celelalte solicitari care sunt deservite concomitent de c&tre serviciile de urgent (urgentele “de rutina”) in cazul incendivlui de ta clubul "Colectiv” activarea si declangarea tn totalitate s-au reslizat in Beralel astfei, odati cu obtinerea informatillor de la fata locului care specificau existenta unui numér mare de victime (peste 20) in stare foarte grav, s-a demarat mobilizarea resurseler suplimentare {fara de dectansare) in timp ce se producea $i solicitarea activirll planului la ora 22:50, la propunerea inspectorului sef si aprobarea de c3tre Prefect, Alocarea de resurse specializate, specifice Planului Rosu, au fost alertate echipajele speciale de salvatori si unitatea de terapie intensivi mobll& apertinand Inspectoratului pentru Situafli de Urgent Bucurestiilfov si o ambulanta de terapie intensiva apartinand Serviciului de Ambulant Bucuresti-lifov. Aceste masuri au fast dispuse de c3tre dispeceri a inceput inc din primui moment cand avnd in vedere specificul locatiei unde s-a produs incendi Mai mult decét atat la ora 22:45 sunt alertate doua autospeciale de transport personal si victime multiple si © autospecialéi de interventie la accidente colective, specifice pentru interventille cu victime multiple. Declangarea partialé a inceput Inc de la alocarea primelor echipaje specifice interventtilor in astiel de situapi In concluzie declangares Planului Rosu de Interventle pentru gestionerea unul eveniment depinde de un numar de informatii care se obtin in urma primei recunoasteri de la fata loculul de CBtre echipajele specializate, Dacé activarea se realizeaz’ in momentul in care Prefectul decide acest lveru, declansarea este un proces care se realizeaz3 in trepte $i, nu odatd, aceste trepte pot fi realizate, partial sau integral, concomitent cu activarea Planului Rosu deoarece resurse specifice Necesare care sunt incluse in Plan intr-o anumité treapté sunt alocate la locul incidentului pe masurd ce informatiile despre necesitatea lor ajung la Dispecerat ‘intrebares acd Planul Rosu de Interventie s-ar putea activa/declansa ca urmare a informatiilor Obtinute de la dispeceratele de urgenfi prin numérul unic de apel 112, in situatia in care aceste inainte de sosirea la locu! informatil ar confine elemente concrete de natur& a declansa Planul Rosu, incidentulu' a primului echipaj de interventie sau dac& Planul Rosu poate fi activat/declansat, in mod obligatoriu, numai dupa sosirea la locul incidentului a primului echipaj de interventie. —$$<$<$<———_ mail: dsu@mai.gov.ro ‘Tel, 021 32.28.67 — Fax 021 313 71 55 — Bucuresti, Piafe Revolutiel Nr. 1A, Sector 1, Cod postal 910086Raspuns: In conformitate cu Ordinul nr.1168/2010 pentru oprobarea structuri-cadru a Planulul Rogu de ‘ntervenfie, activarea/declansorea Planului se poate face de citre inspectorul sef si in baza informatillor obtinute de la dispeceratele de urgent prin numarul unic de apel 112. Activarea direct, tn baza informatillor dispeceratului, f8rd a astepta comunicarea venita din partea primelor echipaje trimise ia fata locului, se face doar atunci cénd informatile oferite de citre apelant oferd suficiente elemente pentru estimarea numarului potential de victime si acesta depaseste capacitatea de interventie de ruting (20 in cazul regiunii Bucuresti-Iifov) Tot pentru a ilustra acest content v8 oferin ca exemplu, accidentul din data de 05.02.2016 din judetul Prahova produs pe centura de Vest 2 municipiului Ploiesti DN1, pe sensul de mers Bucuresti — Brasov la km 60+404, intre o autobasculantd gi un autobuz pentru transport cdlatori, a condus la declangarea Planului Rosu inc3 de la primul ape! deoarece pragul de declansare (numSrul de victime) stabilit prin plan este de 5. Mentiondm incé 0 dati ci activarea planului de la primul apel depinde si de tipul evenimentului raportat la capacitatea operativé de la ruting side informatile obtinute de la apelant. Un alt exemplu la nivelul regiunii Bucuresti-fov, un anunt de accident (ciocnire, deraiere) sau explozie survenite in cadrul retelel de transport a MetroRex ar conduce la activarea si declangarea tn totalitate 2 Planului Rogu de Interventie inc& din primul moment datorit3 faptului c3 se poate estima sidintr-un anung simplu faptul 3 incidentul s-a soldat cu un numar de victime mare precum $i faptul cd va impune resurse speciale si suplimentare celor de rutin’, intrebarea 3: Dacd au existat cazuri in care Planul Rosu de interventie a fost activat/declansat ca urmare a informatillor objinute de la dispeceratele de urgent& prin numarul unic de aple 112, in cazul 'm care existau date concrete ce ar fi impus declansarea Planului Rosu, inainte de a ajunge 2 locul incidentului un echipaj de interventie. RSspuns: Au existat 11 cazuri (accidente de fost activat dupa apelul primit prin 112, evenimente care prin natura lor puteau genera un numar de victime potential mai mare decat numarul de declansare cuprins in plan si bineinteies totul raportat la capacitatea operativa de rutin, ulatie, feroviare, aviatice; explozii) in care Planul Rosu a Tntrebarea 4: Dac toate prevederile Ordinului nr,691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV Sistemul national de asistent medicala de urgent si de prim ajutor calificat din Legea nr.95/2006 privind reforms in domeniul sénat&til, emis de Ministrul Sandi Publice si de Ministrul Internelor si Reformei Administrative si toate prevederile Ordinului nr.1168/2010 pentru aprobarea structurli-cadru a Planului Rosu de Interventie, emis de Ministrul ‘SEndtail si de Ministrul Administratiei si Internelor, erau tn vigoare la data de 30.10.2015. in caz contrar, precizafi care preveder! nu erau in vigoare din fiecare dintre ordinele mentionate Raspuns: La data de 30.10.2015 toate prevederile din cele doug ordine mentionate erau in vigoare. —_—_—_—_———_ i Tel. 021 312.25.47 ~ Fax 021 313 71 55 — e-mail: dsu@mai.gov.ro Bucuresti, Fiafa Revoksties Nr. 1A, Sector 1, Cod poste! 010086Intrebarea 5: intervalul de timp Ja care institutiile implicate ar trebui sé desfasoare activit&i de Pregatire comune periodice, tn scopul verificaril, valid3ri si actualizarii prevederilor Planului Rosu/s8 testeze prin exerciti comune Planul Rosu de Interventie, conform prevederilor legale in vigoare. Raspuns: Activitatile comune destinate verificari, valida si planificfril Planului Rosu se desfésoara cel sub forma exercitillor cu forte in teren organizate la nivelul zonei de putin 0 data la 6 luni, in scenariile exercitillor sunt competenta a inspectoratului pentru situatii de urgent’. Tn acest sens, Prevazute momente tactice care s8 impuns aplicarea parfial& sau totalé a Planului Rosu. th ultimit ani, ca urmare a diminuatrii substantiale 2 fondurilor destinate pompierilor, aceste la unul pe an, urménd ca in conditiile bugetare ale anului 2016 si se analizeze ti cu o frecventa de cel putin 2 pe an. activitati au fost reduse reluarea acestor acti {ntrebares 6: Dacd notiunes de “activititi de pregétire comune periodice, efectuate tn scopul verificdri, validirti si actualizéri prevederilor Planului Rosu” este echivalent3/diferitS de notiunea de testare periodic’ a Planului Rosu prin exercitii comune. Raspuns: Notiunile sunt echivalente. In conctuile, Planul Rosu se actualizeaza ori de céte ori situatia © impune sau daci se ivesc probleme in cursul punerii in practic’ a acestuia, prin exercitiile organizate cu forte in teren sau tn urma pus declansarea acestui Plan. Mecanismul Lessons identified — Lessons interventiilor reale care ai learned este unul unanim acceptat in toate sistemele de urgentS moderne, Acest mecanism se bazeazd pe analiza obiectiva 2 tutror aspectelor legate de o anumit interventie, fie simulat3 fie real8, care permite poi identificarea problemelor apirute, in final fiind transformate in lectii invitate care impreung cu solutile aferente se comunicé tuturor pentru a crea posibilitatea evolutiei conceptelor si mecanismelor de interventie la nivel strategic, tactic si operational. in Roménia, la fel ca in cazul altor state, Planul Rosu, la nivelul tuturor structurilor implicate in aplicarea lui, se bazeaza pe un astfel de mecanism Avand in vedere cele raportate, am onoarea s8 va rog si aprobati transmiterea informatiilor c&tre Corpul de Control al Premierului. Cu stind, ITUATH DE URGENTA ‘Tel. 021 312.25.47 ~ Fax 023 313 71 55 ~ e-mail: deu@maigov.ro Bucuresti, Piafa Revolatiei Nr. 1A, Sector 1, Cod pogtel 010086ANEXA 4 Documentul este prezentat orma de extras cu sublinierea acelor afe care sunt relevanteJudgment and decision making under stress: an overview for emergency managers Kathleen M. Kowalski-Trakofler* and Charles Vaught National Institute for Occupational Safety and Health, Pittsburgh Research Laboratory, 626 Cochrans Mill Road, Pittsburgh, PA 15236, USA E-mail: kkowalski@ede.gov ‘E-mail: cvaught@ede.gov Ted Scharf ‘National Institute for Occupational Safety and Health c-24, 4676 Columbia Parkway, Cincinnati, OH 45226, USA E-mail: (scharf@ede.gov *Corresponding author Abstract: This paper discusses human judgment and decision making under stress. The authors review sclected recent literature across various disciplines and suggest a definition of stress within the context of decision making during the management of emergencies. They also discuss fieldwork by the Pittsburgh Research Laboratory, NIOSH, which explores traumatic incident stress, the relationship between previous training and performance under stressful conditions, and human behaviour in underground mine fires. The authors assert that stress is one of the factors that decision makers must contend with in most life-or-death situations, They suggest that a better understanding of individual judgment and decision making activities whilst under stress would yield a better understanding of how people reach the choices they make in emergencies. This enhanced understanding would be of enormous value to emergency managers, researchers and policymakers.1 Introduction Clearly, the effect of stressful conditions on human judgment is of importance to emergency managers. In natural or human-induced emergencies, the decisions that are made in the first minutes, hours, and days are critical to successful mitigation; damage control; prevention of death, injury and structural loss; control of financial costs; and, ultimately, the overall resolution of the disaster. The impact of stress on professional judgment is significant. During an emergency situation, critical judgments are frequently made under conditions of acute temporary or prolonged stress. Emergency decision makers are required to process massive amounts of information, which is sometimes incomplete or faulty, usually under severe time constraints LL Definitions The use of the term ‘stress’ is rooted deeply in the literature. Lazarus and Lazarus (1, p.220] discuss the use and definition of the word ‘stress’ and note that it was used as early as the fourteenth century to mean hardship, straits, or adversity of affliction. In the seventeenth century, a physicist-biologist, Robert Hooke, tried to help engineers design man-made structures such as bridges, which had to carry heavy loads and resist buffeting by winds, earthquakes and other natural forces that could destroy them. An important and practical engineering task, therefore, was how to design bridges to resist these loads, or stresses, Hooke’s analysis greatly influenced the way stress came to be thought of in physiology, psychology and sociology ~ as an environmental demand on a biological, psychological or social system. One popular current definition stipulates that “stress is a process by which certain work demands evoke an appraisal process in which perceived demands exceed resources and result in undesirable physiological, emotional, cognitive and social changes” (2, p.6]. The authors hold this definition as one of the most appropriate for emergency management purposes, because ‘demand exceeding resource’ is a key factor, either in the management of an emergency or in the response of an individual. The focus is on the demand — which may come from numerous sources including the emergent hazards, other elements of the environment, and social factors — interacting with the human resource, which is dependent upon numerous factors including individual perception, physiological constraints, training and experience. The relationship of stress to judgment and decision making is an aspect of human bebaviour that remains inadequately explored [3,4]. The literature in this area is extremely complex and not conclusive. Gillis [4, p. 1355] maintains that:“while research on 1) the nature and consequences of stress; and 2) human judgment and decision-making are large and varied, there is virtually no overlap between the two despite the obvious practical importance of the effect of stress on judgments...” Hammond points out that the notion of stress having an influence on judgment was only first broached during a US Congressional hearing in 1988. At issue was compensation for the victims of Iran Air Flight 655, which was shot down by the US Navy cruiser ‘Vincennes over the Persian Gulf. A second hearing was called “to examine the impact of human factors such as stress” on the crew's performance. 1.2 The Congressional inquiry ‘Two questions posed during the second Congressional hearing are of interest to this discussion: 1 Does the performance during the shooting down identify elements of human behaviour that are poorly understood? 2 What have researchers uncovered to date on human ability to make rapid and even complex decisions in high-stress environments? [5]. Four behavioural scientists, identified as expert witnesses, testified and wrote reports to the Defence Policy Panel of the Armed Services in 1989 concluding that we know almost nothing about the extent to which decisions are affected by stressful circumstances, much less the manner in which the decisions are influenced by high-stress environments [3]. ‘The agreement among these experts was three-fold [3]. Firstly, judgment and decision making under stress is an area that has not been adequately studied and we know little about severe stress in group situations. Secondly, it is believed that the competence of hburnan judgment is decreased by stress (even though the experts could not cite empirical data). Finally, the scientists concluded that stress narrows the focus of attention, implying 4 negative impact on judgment. In hindsight, these experts appeer to have been correct only in their first conclusion — that decision making under extreme stress is not 2 thoroughly studied area of human behaviour, (Hammond disagrees with this conclusion; our divergence with his opinion will be addressed below.) Conclusions two and three are discussed further in this paper, and the authors suggest that the 1989 analysis was too simplistic. One recommendation of the committee to Congress was that stress needed to be studied further. Meanwhile, the American Psychological Association and the National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) joined forces in 1990, declaring the 1990s to be the ‘Decade of Stress’. During that decade, resources and attention were focused on increasing knowledge about human stress response and its relationship to numerous variables. 1.3 Paper overview Over a dozen years have passed since the Congressional hearings on Iran Flight 655, and although no conclusive data on judgment and decision making under stress have emerged, a number of studies have identified topics of interest to those who must make decisions under stress. The research is scattered throughout the social, psychological,physiologicel, medical and risk assessment literature, with varying degrees of quality and breadth, This paper presents a selection of these studies with the intention of stimulating a dialogue amongst those managers and others who are responsible for developing models and planning responses that require decision making in disaster situations. This paper was written prior to September 11, 2001, and has subsequently, been revised. The attacks on the World Trade Center and the Pentagon, as well as the anthrax investigations in offices and postal facilities, created extremely stressful situations for emergency responders. There has been neither time nor opportunity to adequately research these recent experiences with respect to judgment and decision making under stress. Needless to say, these experiences and the potential for future events weigh heavily in the thinking and plaming of every emergency manager. Our goal is to contribute to this discussion with an analysis that leads to greater insight into the issues and better questions for continuing research. 2 Assumptions and key issues 2.1. Stress is affected by perception It is critical to include the concept of perception when discussing stress in relation to performance, including performance in judgment and decision making. The reader should note that in Section 1.1, discussing the definition of stress, the key phrase ‘perceived demands’ is used. The ability to cope with stress is dependent upon an individual's perception or interpretation of an event. Gillis [4] suggests that stressful circumstances do not automatically lead to problems in judgment; it is the perceived experience of stress, ‘An overall review of workplace stress can be found in the International Labour Office Encyclopaedia chapter, “Psychosocial and organisational factors” [6], and in Hurrell and Murphy [7]. Evans and Cohen [8] reviewed lnuman interactions with environmental stressors in detail. For example, uncontrollable cataclysmic events place greater demands on all involved individuals than do minor, albeit emergent, life events, Major disasters press heavily on everyone’s resources, and stress reactions are to be expected. The problem is that emergency responders still have a job to do, regardless of the environmental demands and consequent stress. Deciding how to get the job done effectively when critical information is unavailable, or not yet determined, places additional pressure on the individual’s decision making process. 2.2. Competence in judgment is always compromised under stress This particular conclusion of the experts in the 1989 Congressional hearings deserves farther evaluation, It is important to note that both improved performance and performance degradation have been associated with increased stress [9]. For some individuals, heightened stress elevates their performance. Others are vulnerable to the negative impacts of stress, which results in diminished performance, A physiological example of this positive/negative dynamic of stress is athletic performance, An athlete desiring to be at an optimal performance level whilst competing demands an optimal stress level. The stress level should be enough to stimulate top performance, but not enough to over-stress the body, because performance declines as the body moves towardexhaustion. This is an example of the ‘inverted-U arousal-performance model of stress [8] Studying the effect of stress on performance and judgment, Domer and Pfeifer [10] subjected 40 subjects to a computerised forest fire fighting game, Half of the subjects were placed under conditions of stress (a disturbing noise) and the others were left to focus on their task. The exercise involved varying levels of difficulty and lasted five hours. The researchers found that subjects under stress performed equally to those not stressed, but their problem solving patterns were different. Stressed subjects focused on the general outline of the problem, while non-stressed individuals relied on in-depth analysis. Consequently, stressed subjects made fewer errors in setting priorities whilst non-stressed subjects controlled their fire fighting operations better. Two Greek researchers, Kontogiannis and Kossiavelou [11], examined the decision making strategies and cooperation patterns used by proven, efficient teams in adapting their behaviour to cope with stressful emergencies. The authors conclude that stress restricts cue sampling, decreases vigilance, reduces the capacity of working memory, causes premature closure in evaluating altemative options, and results in task shedding. A study of military commanders [12] found that teams with records of superior performance have one common critical characteristic: they are extremely adaptive to varying demands. The teams in their study could maintain performance using just one- third of the time usually available to make decisions, but the mode of communication changed. Initially, the team responded to explicit requests in comnmunications from commanders. As time pressure increased, they stopped waiting for explicit requests and instead provided commanders with information they implicitly determined would be useful. Serfaty and Entin [12] suggest that changes from ‘explicit? to ‘implicit? communication can help teams maintain performance under time pressure. Implicit coordination pattems, anticipatory behaviour, and redirection of the team communication strategy are evident under conditions of increased time-pressure. The authors conclude that effective changes in communication patterns may involve updating team members, regularly anticipating the needs of others by offering unrequested information, minimising interruptions, and articulating plans at e high level in order to allow flexibility in the role of front-line emergency responders. The authors found support for the main hypothesis that team coordination strategies will evolve from explicit coordination under ow workload conditions to implicit coordination as work load increases, High reliability organisations exhibit 2 similar flexibility [13]. Aircraft. carriers, nuclear power plants, and similar organisations operate under conditions of extreme hazard, with little latitude for failure. Organisational structures, functions, and a safety climate that promotes rapid and effective communication are critical to maintaining safe work practices [14] 2.3. Stress is related to information In studies of escape from underground mine fires, researchers have identified several human behavioural and organisational dimensions relevant to understanding decision making under duress. Firstly, initial warnings in dangerous situations are often unclear, sometimes due to the way technology behaves and sometimes due to faulty communication. This can lead to different interpretations of the problem. Secondly,people frequently fail to gather the right kinds of information, which prevents them from making appropriate responses. Thirdly, once a decision is made, individuals respond well to a leader, however, if leadership is lacking, people tend to become confused. Finally, apparatus (0.g,, those used in mine emergencies) may not work as expected or may fei Thus, emergency decision makers under stress not only have the effects of their own stress response and its resulting consequences, the information they must base their Judgments on is often unclear, faulty and incomplete (15). 2.4 Stress narrows the focus of attention A primary conclusion of the experts at the Congressional hearing was that stress narrows one’s focus. Time pressure studies, where the subject is given a task and a specific, usually unreasonable, time to complete it, generally support this conclusion. Other studies, however, report contradictory results for this conclusion [3]. Negative information gains become important under timo pressure because they need to be evaluated and discarded. If a situation involves risk (as in response to an emergency), time pressure studies show that the subject becomes more cautious and adopts risk-avoiding behaviour with importance placed on avoiding losses [16]. These studies have shown that, under time pressure, the subject adopts a simpler mode of information processing in which alternatives are not explored fully and certain important ‘cues? are used to determine the decision, From these studies, the experts conclude that stress narrows the focus of attention. In other words, the focus of attention shrinks, and the individual focuses just on critical issues and elements. This focused attention was assumed to be bad, but it actually may be good because it can eliminate nonessential information and highlight the most important sources. Citing two studies reported in 1993, Gillis (4) did not find support for the ‘narrowing of attention” hypothesis. Keinan ef al, [17] tested the proposition that deficient decision making under stress is due largely to an individual’s failure to fulfil adequately a most elementary requirement of the decision making process, i.e, the systematic consideration of all relevant decision altematives. In their study, which required participants to solve problems whilst under stress, one group was put under stress and compared to a non-stress control group. Stress was found to induce a tendency to offer solutions before all decision alternatives had been considered and to scan such alternatives in a non- systematic fashion. 2.5 Dynamic environments impact on decision making According to Kerstholt [18], decision making behaviour is considerably affected by the dynamics of environment, because most natural dynamic situations contain much uncertainty. He notes that « dynamic situation continually changes and, thus, a decision maker has to take temporal changes into consideration. He further notes that a decision maker can use feedback on the effect of his/her actions on the system, In other words, as decisions are made and action is taken, the results of the decision may be taken into consideration and the information used in subsequent decisions. Additionally, in dealing with the uncertainty of a continually changing environment, the decision maker must achieve a trade-off between the cost of action and the risk of non-action,To test his hypothesis, Kerstholt conducted a computer experiment in which subjects had to control a system that changed over time. In this experiment, the subjects had to monitor the continuously changing fitness level of a simulated athlete, and prevent hinvher from collapsing. Information requests were treated as costs in the subjects’ incentive system, and correct treatments were treated as benefits. The decision making strategy remained constant. False alarms and ‘real’ changes in system parameters represented sources of deterioration in the system. Time pressure in the study was related to the development of the situation itself, and the allocation of time had to be correlated to the risk of negative consequences and the cost of delaying further information requests. The results showed a general speeding up of information processing as time pressure increased. Under high levels of time pressure, this strategy led to a significant increase in system crashes. It is intresting to note that requests for information were not congruent with conditions ~ subjects tended to wait until an already deteriorating situation hed further deteriorated before acting. It can be assumed that, if information is expensive in time and actions are cheap, subjects will be more inclined to use an action-oriented strategy. To the contrary, subjects did not select the most efficient strategy — they chose further information over action. Results indicated that selection of a decision strategy in dynamic tasks is less adaptive than is generally concluded from studies with static tasks. Kidd et al [19] linked stress and injury in another dynamic environment - farming. In a three-step secondary analysis of focus group data, one of their conclusions stated: the dimensions of workload that were particularly important included job and task complexity and lack of time. Both of these dimensions are relevant to the emergency ‘worker. Further, as a preventative measure, the researchers suggested that a decrease in the number of roles performed exclusively by a single farmer during busy seasons could improve safe work practices and contribute to successful task performance 26. Stress affects behaviour in emergencies There are limited studies regarding the effects of stress on behaviour in emergencies. Researchers working with the US mining industry have explored the issues of traumatic incident stress in mine disasters [20], burnout [21] stress levels related to training during a simulated escape through smoke [22], and behaviours in underground mine fires [15] In the training study, small groups of miners were required to don self-contained self-rescuers (breathing apparatus), enter an area of an underground limestone mine that had been filled with non-toxic theatrical smoke, and travel approximately 270 metres to a door, through which they exited into fresh air. Individual subjects then provided a self- report of their experiences on questionnaires administered immediately upon completion of their walk through smoke. The general finding was that miners who had more experience or training also tended to report less stress during the exercise. In the study of worker behaviours in underground mine fires, researchers examined eight cases in which groups of miners had escaped their workplaces through smoke. One ‘goal was to determine whether it would be possible to model those factors that impact on one’s ability to make good decisions during an emergency. The researchers suggested that any person engaged in decision making is actively involved in a process characterised by certain elements:1 detection of a problem 2 definition or diagnosis 3 consideration of available options 4 choice of what is scen to be the best option given the perceived needs 5 execution of the choice based on what has transpired At any moment in this process, several factors significantly impact one’s ability to solve complex problems in a limited time: 1 psychomotor skills, knowledge and attitude 2 information quality and completeness 3 stress ~ generated both by the problem at hand and any existing background problem 4 the complexity of elements that must be attended to. The resulting model posited interactions amongst the major components, so that heightened stress, for instance, might interfere with an accurate diagnosis, whilst an accurate diagnosis would lead to lowered stress levels. 2.7 Laboratory studies vs real-world experiences: ‘Hammond [13] stated that he believes there is a substantial body of research on decision making under stressful circumstances. As noted above, we challenge Hammond’s interpretation, but this disagreement is more likely to be a question of definition: what exactly constitutes a study of decision making under stress? Do the laboratory results of task performance under severe time constraint, for example with a loud noise, readily generalise to emergent conditions where the consequence of failure is that someone is injured or killed? The problem for experimenters is that it is dangerous and unethical to conduct experiments in truly hazardous or harmful circumstances. The problem for external validity is that minor stresses in the laboratory may be fundamentally different from life-threatening conditions in the real world. Thus, whilst we recognise that laboratory studies often represent the best approximation of stress that can be achieved, this research should continue with more comprehensive follow-up assessments of experiences of emergency crews in the field (e.g., [15]). 3° Analytical vs. intuitive judgment under stress There is an assumption that the best decisions are rational — based on logic and factual information. This assumption has implications for the discussion of judgment and decision making under stress. Researchers have tended to look at reason and emotion separately. A value kas been placed on decisions made with reason: “. .. it is a careless — but common ~ usage to suggest that when we make bad decisions, they are based on emotion, but when we arrive at good decisions, they are based solely on reason” [1, p. 199]. Hammond posited that different situations demand different forms of cognitive activity, some calling for increased analytical cognition, and others calling for increasedreliance on intuition, Both the environmental conditions and people’s reactions to them are key as we learn about judgment and stress. It is instructive to exarnine some instances of judgment under stress in which decision makers followed different paths but achieved successful outcomes. Hammond [3] describes the following: Case I: The USS Samuel B. Roberts, operating in the Persian Gulf, struck a ‘mine, caught fire, and began to sink. The Roberts’ captain, Commander P.X. Rinn, drawing upon his training and experience, antlysed the situation and determined a course of action directly opposed to Navy pratocol. From his knowledge of how much water the ship could take on and sill stay afloat, Rinn realised that the Roberts would sink before his crew could extinguish the fire, ‘Commander Rina made the decision to focus on keeping the ship afloat and give the fire second priority. He is on record as having arrived at his decision ‘analytically, based on available information, training, and operational experience. Case 2: A United DC-10, on its way from Denver to Chicago, lost its hydraulic fluid and, hence, its controllability. Captain Al Hayes and his crew had to discover an alternative way to fly the plane by using the throttles ~ something, their training had not prepared them for — and do it with few of the cues usually available to pilots, That they were able to land with minimal loss of life may be attributed to intuitive decision making under stress, The two cases cited by Hammond portray decision making in life-threatening circumstances under two distinct scenarios: one where the knowledge and training of the decision maker were readily applicable, and one where the decision makers’ training had not prepared them for the exigency they faced. Yet, both instances involved individuals who were highly trained, In many dynamic settings, such as mining, those who are forced to make decisions in emergency situations have little training. This is because mines, fishing boats, and logging operations, amongst others, are dedicated to production activities rather than to emergencies. Thus, their personnel may have had minimal exposure to potential crises. Their decisions must, almost of necessity, be based on intuition or fragmentary knowledge, Considering this issue of analytical vs. intuitive judgment, a NIOSH [15] report observed: “The point here is that research which focuses on judgment must include scrutiny not only of decisions that are made, but also of real-world variables that influence them. The quality of any decision amay have little or no direct relationship to the eventual outcome of its execution in a given situation. This is because a decision-maker is constrained not only by the stress of the situation or personal knowledge and attitudes, but also because he or she can only weigh information that is available.” Acknowledging the complex context of decision making environments and their various sources of stress is first step to understanding the process of decision making and Ieaming to evaluate the abilities of decision makers, 4 Conclusions and observations Growing research interest has led to the question of what factors influence a person's ability to make good decisions during an emergency. There is still little agreement onhow to define those basic concepts — including stress — that are necessary to assess the soundness of decisions with respect to both environmental and group contexts. Real-world, high-risk occasions and emergency situations create the need to better understand judgment and decision making under stress. The fundamental assuraption is that, whilst there are untold successes, there are also notable failures resulting ftom decisions that can be ascribed to one or more errors of judgment, What part, then, does stress play in the commission of these errors? This is a question for further inquiry. We accept that from a cognitive perspective, any person engaged in decision making (cither alone or in a group) is actively involved in a process characterised by certain elements. At any moment in this process, there are factors that have a large impact upon one’s ability to solve complex problems in a limited time. Stress is one of those factors. So what is the advice for the emergency manager based on the data? Unfortunately, the authors cannot offer a ‘list’ of factors to consider in judgment and decision making under stress. The present, limited data do not support such an approach. There are serious limitations to generalising from laboratory studies to real-life emergencies. We know that there is an interaction: stress affects human decision making. Whet we do not know is the exact nature of this interaction, The research suggests that successful teams communicate amongst themselves and, as the emergency intensifies, a flatter communication hierarchy develops with more (unsolicited) information coming from the field to the command centre. Command centre personnel can facilitate and encourage this type of information. Stress is affected by perception; it is the perceived experience of stress that an individual reacts to, However, extremely hazardous emergent environments will create some degree of stress reaction in every worker present. A common approach by emergency managers is to minimise stress for the responders through pre-event training. The key question is: whatis the best form for this training to take? Contrary to popular opinion, judgment is not always compromised under stress. Although stress may narrow the focus of attention (the data are inconclusive), this is not necessarily a negative consequence in decision making. Some studies show that the individual adopts a simpler mode of information processing that may help in focusing on critical issues. Decisions can only be made based on the information available, and studies bave shown that, on many occasions, decisions are made with incomplete information. In addition, the issue of training plays a part in stress and decision making. Regarding the development of decision support systems, the authors offer several suggestions. Decision support programs should be tested under conditions of stress (time pressure is one option) to evaluate their effectiveness. Simulations should be used to replicate stress conditions in the field. New simulations should include a stress component, taking into consideration the issues presented in this paper. A simulation should also take into account the increased need, as an emergency progresses, for explicit and implicit information to be received from the field and integrated into the decision making process. Because simulation exercises cannot replicate the hazardous nature of emergent events, the simulation studies need to be confirmed through observations of emergency personnel and through follow-up discussion. Investigations of actual events can begin along several dimensions:1 the nature of the hazard, including severity, speed and potential for control [23] 2 information, including degree of availability/completeness, analytic and problem- solving strategies, identification of needed information and new questions, and effectiveness of communications 3 the resources for bringing the hazard under control, including the likely effectiveness of the control efforts 4 the timeframe in which decisions have to be implemented and efforts completed 5 the soverity of physical and emotional stressors present in the environment and the likely stress reactions that may develop. ‘This paper has suggested that a better understanding of the interplay between stress and an individual's judgment and decision making activities would yield a better understanding of how people reach the choices they make in emergencies. As far as studies of judgment and decision making are concerned, the limited literature in this area suggests a strong need for increased attention to the topic. Stress is one of the key factors that underlie the demands on decision makers in most life-or-death situations. Whether the individual is a naval commander, an airline pilot, a mineworker, or an emergency manager who has access to a decision support systera, an emergency makes it necessary to deal with en enormous number of variables in a rather short time frame, References 1 Lazarus, R.S. and Lazarus, B.N. (1994) Passion and Reason: Making Sense of our Emotions, New York, Oxford University Press, 2 Salas, E., Driskell, E. and Hughs, S. (1996) ‘The study of stress and human performance’, in JE. Driskell and E. Salas Eds.) Stress and Human Performance, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, pp.1-45. 3° Hammond, KR. (2000) Judgments Under Stress, Oxford University Press Inc., New York, ‘New York. 4 Gillis, LS. (1993) ‘Effects of life stress and dysphoria on complex judgments’, Psychological Reports, Vol. 72, pp.1355-1363. 5 Committee on Armed Services, US House of Representatives (1989) Iran air flight 655 compensation, H.A.S.C. No, 100-119, Weshington DC, US Government Printing Office. 6 Sauter, S.L., Murphy, LR., Hurrell, 1. and Levi, L. (1998) ‘Psychosocial and organizational factors’, in JM. Stellman and M. McCann et al., (Fds.) Encyclopaedia of Occupational Health and Safety, 4* edition, Geneva, Intemational Labour Oflice, Vol. 2, Ch. 34, pp.34.1- 34.71. 7 Hurrell, J.1, Jr. and Murphy, LR. (1998) “Psychological job stress’, in W.N. Rom (Ed) Environmental and Occupational Medicine, 3 edition, Philadelphia, Lippincott-Raven, Ch. 62, pp.905-914. 8 Evans, G.W. and Cohen, S. (1987) ‘Environmental stress’, in D. Stokols and 1. Altman (Eds.) Handbook of Environmental Psychology, New York, John Wiley and Sons, Vol. 1, Ch. 15, pp.S71-610. 9 Poulton, E.C, (1976) ‘Arousing environmental stresses can improve performance, whatever people sey’, Aviation, Space, and Environmental Medicine, Vol. 47, pp.1193-1204, 10 Domer, D. and Pfeifer, F, (1993) ‘Strategic thinking and stress’, Ergonomics Vol. 36, No. 11, pp.1345-1360.u 2 2B 14 15 16 aw 18 19 20 2 23, Kontogiannis, T. and Kossiavelou, Z. (1999) ‘Stress and team performance: principles and challenges for intelligent decision aids’, Safety Science, December, Vol. 33, Issue 3, pp.103-128. Serfaty, D. and Entin, EE, (1993) ‘Adaptation to stress in team decision making and coordination’, Proceedings of the Human Factors and Ergonomics Society 37th Annual Meeting, Human Factors and Ergonomics Society, Vol. 2, pp1228-1232, Santa Monica, CA. Pool, R. (1997) Beyond Engineering: How Society Shapes Technology, New York, Oxford University Press. Hoffinan, D.A., Jacobs, R. and Landy, F. (1995) ‘High reliability process industries: individual, micro, and macto organizational influences on safety performance’, Journal of Safety Research, Vol. 26, No. 3, pp.131-149. ‘Vaught, C., Bmich, M., Mallett, L., Cole, H., Wiehagen, W., Conti, R., Kowalski, K, and Litton, C. (2000) ‘Behavioural and organizational dimensions of underground mine fires", Information Circular 9450, US Department of Health and Human Services, National Institute for Ocoupational Safety and Health (NIOSH) Publication dissemination, Cincinnati, OH. Flanagan, J. (1954) ‘The critical incident technique’, Psychological Bulletin, Vol. 51, pp.327-358. Keinan, G., Friedland, N. and Ben-Porath, ¥. (1987) ‘Decision-making under stress: Scanning of altematives under physical threat’, Acta Psychologica, Elscvicr Science Publishers B.V., North Holland, Vol. 64, pp.219-228. Kerstholt, JH. (1994) “The effect of time pressure on decision-making behaviour in a dynamic task environment’, Acta Prychologtca, Vol. 84, pp.89-104. Kidd, P., Scharf, T. and Veeazic, M. (1996) ‘Linking stress and injury in the farming environment: a secondary anulysis of qualitative data’, Health Education Quarterly, Vol. 23, No. 2, pp.224-237. Kowalski, KM. (1995) ‘A human component to consider in your emergency management plans: the critical incident stress factor’, Safety Science, Vol. 20, pp.115-123. Kowalski, KM. and Podlesny, A. (2000) The Effects of Disaster on Workers: A Study of Burnout in Investigators of Serious Accidents and Fatalities in the US Mining Industry. ‘Vaught, C., Mallett, L., Kowalski, K. and Brnich, M. (1997) ‘Workers response to realistic evacuation training’, The International Emergency Management Conference Proceedings, Riso National Laboratory, Copenhagen, Denmark. Scharf, T., Vaught, C., Kidd, P., Steiner, L., Kowalski, K., Wichagen, B., Rethi, I. and Cole, H. (2001) ‘Toward typology of dynamic and hazardous work environments’, Human and Ecological Risk Assessment, Vol. 7, No. 7, pp.1827-1841.ANEXA 5 Documentul este prezentat sub forma de extras cu sublinierea acelor grafe care sunt relDecision Making and Problem Solving Independent Study November 2005 FEMAUnit 2: The Decision-Making ProcessCaer) Cea sesse cet Introduction Whether making ordinary day-to-day decisions or critical, time-sensitive decisions in an emergency, using a standard problem-solving model will help ensure that your decisions are rational and logical In this unit, you will lean a five-step, problem-solving model. After completing this unit, you should be able to: * Describe how decisions made before an emergency affect decision making and problem solving during an emergency. = Describe the steps in the problem-solving model. * Review a case study and distinguish the problem from its causes and symptoms. Problem Solving vs. Decision Making To begin, fet's clarify what we mean by problem solving and decision making and how they relate to one another. * Problem solving is a set of activities designed to analyze a situation systematically and generate, implement, and evaluate solutions. ‘* Decision making is a mechanism for making choices at each step of the problem-solving process. Decision making is part of problem solving, and decision making occurs at every step of the problem-solving process. Decision Making and Problem Solving Page 2.4Where Does the Process Begin? Emergency decisions have their beginnings well before any emergency strikes. Often the number, type, and magnitude of decisions and problems that must be @ddressed during an emergency are a direct outorowth of decisions that were (or weren't) made at the outset of the emergency, or even before the ‘emergency began. The following case study illustrates how early decisions can affect later decisions. Read the case study. Then, analyze the decision to determine how the current decision can affect later decisions. Utama] Case Study 2.1—Mandatory or Voluntary Evacuation? The town of Fort Rice, North Dakota is located on the western bank of the Missouri River. A farming and ranching community, Fort Rice's residents are known for their tenacity in fighting the weather—and the river—to eam a living. thas been raining for 12 hours, and the National Weather Service has forecast severe flooding conditions through most of the upper Midwest. The Missouri River and the rivers and streams that feed it are on the rise and are expected to continue to rise over the next several days as the storm is held in place by a large high-pressure area that is currently stationary over the Ohio Valley. Despite the fact that sandbagging crews have been supporting all iocal levees, severe flooding is a near certainty. The mayor and all emergency management professionals from Fort Rice have been keeping abreast of the situation since before the rain began. They have been communicating with the Ie Weather Forecast Office, as well as county and State emergency management personnel. ‘The question on the table at this point is not whether to issue an evacuation order but whether to make the evacuation mandatory. Historically, farmers and ranchers have been unwilling to evacuate, even when flooding is severe. Most have grown up in the area and are aware of the damage that flooding can cause, but they are also awere of their investment in their land and livestock and will fight to save what they can. After considerable discussion, the mayor, with the emergency management group's concurrence, makes the decision to activate the Emergency Alert System and issue the evacuation order. But although they decide to word the message strongly, they do not make the evacuation mandatory. Decision Making and Problem Solving Page 22ea sec ToC MA Ts stent Introduction In this unit, you will examine the effect of stress on decision making and apply the problem-solving model to a case study. At the end of this unit, you should be able to make decisions and solve the problems described in the case study. Decision Making and Stress Decisions can be as simple as delegating a routine task or as complex as responding to a major crisis. Decision making in a crisis is made more difficult because of stress, Impediments to making good decisions under stress include: "Perceived or real time pressure, = Possible political pressures. = _ High- or low-blood sugar levels as a result of erratic eating patterns. * Caffeine. * Sleep deprivation and resulting fatigue. * Lack of information. * Conflicting information. * Uncertainty. Under stress, decision makers are more likely to: * Experience conflict with other key players. + Perceive selectively because of sensory overload, and thus perhaps miss important information. = Experience perception distortion and poor judgment. Decision Making and Problem Solving Page 64CONE Tse eet Decision Making and Stress (Continued) Decision makers under stress also tend to: * Be less tolerant of ambiguity and thus perhaps make premature decisions. * Experience a decreased ability to handle difficult tasks and work productively, + Experience a greater tendency toward aggression and escape behaviors. They may also: * Consider only immediate survival goals, sacrificing long-range considerations. * Choose a risky alternative. * Get tunne! vision * Succumb to “groupthink.” ‘An important key (o effective decision making in a crisis is being systematic. A good way to be systematic is to use the problem-solving model Decision Making and Problem Solving Page 5.2ANEXA 6 Documentul este prezentat sub forma de : Paragrafe care sunt relevante8 Wierd Neclasificat “ Ex.ns. 4 SERVICIUL DE TELECOMUNICA TI SPECIALE Cabinet Director Tel. 021.202.21.01 Fax 021.315.2127 . www. sts. ro 2 din_iht Nr. DOMNULUI DR. RAED ARAFAT SECRETAR DE STAT MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA Urmare adresel dumneavoastré nr. 3271/RA/16.11.2015, prin care solictafi fransmiterea inregistrarilor din S.N.UA.U.-112, din data de 30/31.10.2015, in legatura cu evenimentul produs la Clubul ,Colectiv’, va comunicam faptul 8 aceste date au fost puse la dispozitia Parchetului de pe langé Inalta Curie de Casatie si ustitie — Sectia de Urmarire Penala si Criminalistic’, in baza Ordonantei emise in 01.17.2016, find constituite ca probatoriu conform art.170 alin. (1) C.proc.pen., in Dosarul nr. 545/P/2015 afiat la nivelul acestel institutii Pentru a intra eventual, in posesia acestor date, apreciem ca este necesar s4 solicitafi in prealabil gi avizu/opinia institutiei susmenfionate, iar in situatia in care veli primi un rspuns favorabil, vile vom putea pune la dispozitie ulterior, Deasemenea, va informam ca la nivelul fiecdrei agent specializate (LS.U/S.M.U.R.D /Ambulanfa), exist& inregistrari specifice $i personal autorizat cu aoces la acestea, pe care daca doriti, le puteti utiliza im interesul cercetiri dumneavoastra. Serviciul de Telecomunicatii Speciale poate pune la dispozitie informati/date doar in limitele prevazute de lege. 3x2. V5 NeclasificatROMANIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATH DE URGENTA esecret, » Ne hens tLe CAYRE, SERVICIUL DE TELECOMUNICATI SPECIALE Domnului genaral ing. Marcel OPRIG. DIRECTOR In vederea efectuarii unei analize a interventiei de la incendiu! de la clubul Colectiv din data de 30.10.2016, va rugdm s& ne pune(i la dispozitie toate Inregistrarile din SNUAU 112 care au legaturd cu acest incident (incep€nd cu primul epel pand la finalizarea transferurior interspitalicesti a pacientilor, din noaptea de 30/31.10.2015) Cu deosabité stim’, SECRETAR DE STAT SEF AL DEPARTAMENTULUL Tel, 022 312.25.47 — Fax O24 313 71 55 — e-mail: dsu@malgov ro Bucuresti, Plofe Reelutel Nr. 1A, Secor 1, Cod postal 010066ARULYEBUN EA, Nesecret i Exemplar x MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA Catre: PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE SECTIA DE URMARIRE PENALA $1 CRIMINALISTICA, Doamnei Camelia SUTIMAN Procuror $ef de Sectie Stimata doamna procuror, In urma evenimentelor petrecute in data de 30.10.2015 in clubul Colectiv, Departamentul pentru Situatii de Urgenfé a demarat o analiz’ din punct de vedere operational a interventiei, solicitind in acest sens Serviciului de Telecomunicatii Speciale Punerea la dispozitie a inregistrérilor SNUAU 112 legate de incident, Avand in vedere rspunsul primit referitor la transmiterea Inregistrarilor, respectiv 2a, pentru a intra tn posesia acestora, este necesar sii solicitim avizul institufiei Tumneavoastra, inregistrarile fiind constitute ca probatoriu in dosarul de cercetare, va adreszm rugéimintea sé aprobai punerea la dispozitie a inregistrarilor SNUAU 112 Sfectuate 7m noaptea de 30/31.10.2015, tncepand cu primul apel pana in momentul finalizaril transferurilor intorspitalicesti ale pacientior. Cu deosebita stima, SECRETAR DE STAT SEF AL DEPARTAMENTULUL -ENTRU SITUATII DE URGENTADocumentul este prezentat sub forma de extras cu sublinierea acelor paragrafe care sunt relevanteL 347/924 Jumma Offa al Unni Buropene 20.12.2013 DECIZIA NR. 1313/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN §1 A CONSILIULUL din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protectie civild al Uniunii (Text cu relevant pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN $1 CONSILIUL UNTUNI EUROPENE, avénd fo vedere Tratatlprvindfancionstea UniuniiFuropene, in special articolul 196, avind in vedere propunerea Comsisici Europene, dup transmiterea proiectulsi de act legislatv cdtre parlamentele nafionale, vind th vedere avizul Comiterlsi Regiunilr ¢), 9 6 a 0 Ca urmare a crestor semnificaive a mumirulsi gf gravitii dezastrelor naturale si a celor provocate de fom in ultimil ani si dat fiind ex dezastele vitoare vor singe cote extreme gi vor prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinge extinse si pe termen msi fang, rezultand, tn special, din schimbicle climatice ji in interacfiunea potential intre mai multe pericole naturale gi technologie, devine tot mai importanta 0 fabordare integrati a’ managementului dezastrelor, Unkunea Europeani ar trebui si promaveze solideritatea si ar tebui si sprilne, sf completeze i si faclitere coordonares acfiunilor stetclor membre tn materie de pprotecte civii in vederea imbunitijini eficactip siswemelor de prevenire, pregitire gi rispune la dezastre zaturae si provocate de om. ‘Un mecanist comunitar de protectie civil « fost institut prin Deciia 2001/792(CE, Euratom & Consillui (, reformati prin Deciia 2007/779{CE, Euratom a CConslluui (), Finanfarea mecanismulai espectv a fost asiguratl prin Deciia 2007/162{CE, Euratom a Consli- Jui (care a insti un instrument financiar de protecfie ivi instrumental financiar). Aceasta prevade acordarea de asistenjt financard din partes Uni, ait cao contribute Ia imbundtijirea flea rispunsuul la stuaile de urgenpé majors, citi pentru JO C277, 139.2022, p. 164 Deca 2601/7921 Eaton 2 Cent dp 23 oetembse 2001 6 toe ss centavos topes conolda in cant inereiion de ea cae a de protectia civili JO L 297, 15.11.2001, p. 7). = Deda 2007779, Faron 4 Cosel nse « um iecaianeamurae de rte it 901 314, 112200) 9 oh Dec 207/60), Ease Comal 3 arte 200) de iste «un issue Sans de prose Gl 10 171, Tos 3007, pm 0 0 6 o Ambunstfirea misurlor preventive si de prepltice pentru toate tipurile de situasi de urgeny,inclusiy continuarea misunlor adoptate anterior tn cadrulDecizil 1999/847/CE_ 2 Consiuluif). Instrumental financiar expird la 31 decembrie 2013, Prowea care umeané a fi asiguat’ tn cadrul meca- nismulul de protecfie civili al Uniunii (mecanisrmal Uniuni’) ar webui sf acopere tn primul rind persoanele, dar $i medivl gi bumurle materi, inelusiv patrimoniul cultural, fmpottiva tuturor tipurllor de dezastre naturale i provocate de om, inclusiv a dezastrelor de medi, a poluinit marine si a situapilor de urgenji acuth tn omental sinititi, care survin pe tertoriul sau in afara Uniunil. Asistenga in materie de protectie iv gin alte situa de urgenfé tn cadrul mecanismss Uniunl poate i solictatl tn toate acese czzuri de devastre pentru a complete capabiltigle de rispuns ale pil afectate. In coea ce priveyte dezastrele caurate de acte de terorism, aocidente nuceare sau radiclogice, mecanisrul Uniuall ar webui ai vizeze doar acfiunile de pregitire si slspuns caze ae inscriu in domeniul protegiei cle. ‘Mecanisenl Uniunll ar trebui, de asemenea, si contribuie Ja punerea tn eplcare 2 articoluli 222. din Tratatl privind funcjionarea Uniunii Furopene (TFUE), prin uneres la disporitic 2 resurselor sia capabitiplor sale, dack este neceser Mecanismul Uniunit consituie 0 expresievizibild a sol daritifil curopene prin asigurarea unei contribu practice sin timp uti Ie prevenites dezastrelor si preyitirea entrs acestes, precum gi la réspunsul la dezastre si la dezaste iminente, rk 2 aduce atingere principllor si scordunlor directoare relevante in domeniul protecil ale hers dee nu ar eb prin uma, of aducd atingere drepturlor si obligatifor reciproce statelor membre care decurg din tratatele bilaterale sau tmulilaterale si care se referd la aspectele vizate de prezeata decizie9i nic responsabiltigtstatelor membre de a proteja persoanee, mediul sé bunurle materiale de ‘pe teritorial lor Mecanismal Uniunii ar trebui si fini seam tn mod adecvat de legislajia relevanth 4 Uniunii si de angeje rmentele internationele si si exploatere ‘sineygile cu initiative relevante la nivelul Uniunii, _precum Popa caopan de ober « Piri (Cope nicus), programul european privind protetiainfrasiuc- turllor critice (PEPIC) si Mediul comun de redizare a schimbului de informa (CISE). (0) Decisis 15 99/847/cH « Const din 9 decembrie 1999 de ingiture a unui program de acfune comunitat %m domeni protec cvle QOL 327, 21.12.1998. p. 33}.20.12.2013 7 ® 0 ao) Go] Rolal autoritiilor regionale gi locale n managemental dezasttelor este de mare importanyt, Prin urmate, asto- title regionale si locale trbuie s fe implicate tn mod adecvat th actividile realizate in temeivl prezentel eel, in. conformitite ex structurle nayionale ale statelor membre. Prevenirea este de importangl mijork pentru procectia spotriva dexastelor gi neces misuri suphimentare, asc cum se prevede fn Concluzile Consliniui din 30 noiembrie 2009 si tn Rezohfia Parlamentul Buropean din 21 septembrie 2010 refertoare la Commu nearea Conisie! intitulati .O abordare comintard in privinja preveniri dezastrelor naturale si a celor Provocate de om’. Mecanismil Uniunii ar trebui si indudi un cadra general de politcd pentru acfiunile de prevenire a riscurilor de dezastre la nivelul Uniunitavind drept object asigurarea unui nivel mai ridicat de protect gi reailenjé tn caz de dezasre prin prevenirea sau reducerea efectelor acestora i prin promovarea unel culturi prevenin, incuzand Iuares tn considerare in mod adecrat a clectelor probabile ele schimbinlor climatice gi a necestipitacgimilor adecyate de adaptare Din aceasti perspectiv,evaluteleriscrilor, planifcarea managementulul riscurlor, evaluarea capabilitipi de management al riscurilor realizate de fiecare stat ‘membrs Ja nivel national seu la un nivel subnational corespunzitor care implici, dupi car, alte servcilrele- vvante,o analizi general a viscurlor preg la nivel Uniunil si evaluirile inter pares sunt esenjale pentru asigurarea unei abordiri integrate a managementulul dezastclor, prin corelarea aciunilor de prevenie rscu- tilor, de prepitire si riepuns. Pia urmate, mecanismul Unlunit ar tebui si includ? un cadru general pentru schimbul de informa privind viscurle $1 capabilitile de management al riscurilor, fied 2 aduce atingere arti colului 346 din TFUE care garanteazi cf michin stat membra ou are obligatia de a fumniza informapi a ror divulgare 0 consideré contrar3 intereseloresentiale ale siguranjei sal. Contribuind la dexvoltarea suplimentari si mai buna fntegrare a sistemelor transnajionale de detectae 1 alerti timpurie sl de alert de interes european, Uniunea ar tebui st acorde asistenfé statelor membre pentrs reducerea la minimum a intervakului de timp ecessr pentru rispuns la dezastre si pentra alertarea cetijenilor Uniunil Aceste sisteme ar trebui si ia fn considerare gi sh valorifice sursele si sstemele de finformare existente si vitoare, incurajind tn acelagi timp noi tehnologi relevante, Mecanismul Uniunil ar trebui si ineludi un cadra general de politcd avand drept obiectivimbunitifirea continu a nivel de rei lsvemdor de protec servicilor, al personaluha lor 4i al populatiel Ia nivelul Uniuni, Acesta ar trebsi si cuprind? un program de exerci, un program de lect tnvijate, precum si programe de formare si o rejea de formare, la nivel de Uniune i de state membre, $n mateie de preveize, pregitire si rispuns la dezastre, astfel cum se prevece Jn Concluzile Consilului din 27 noiembrie 2008 privind acordarile pentru pregitirea in domenial mange ‘gementului dezastelor Ia nivel european. Jumalul Ofictal al Uniunii Europene L 347/925 (13) Ar trebut ai se urmireasci dervoltarea unor module de fervenpc pentru fornizarea de asstenyl tn mateie de protege ivi, comstind din resursele unuia sat mai rultor state membre care vizeaei sf fe pe depin inte- roperabile, pentms a consolida cooperarea tn domeniul protectiei cle si pentt « dezvolte in. continuare 1m ispuns rapid comun coordonat al sistelor membre, Modulele ar trebui si fie oxpunizate la nivelul statelor membre gi si se afle sub comands yi sib controlul acestora, 12) Mecanismul Uniuail ar webui si faciteze mobilizares $i coordonares interventilor de asistengi. Mecanismul Uniunii ar treba sabi Ia bard o stractark orgenzaté Ja nivelal Untunit care si cuprindi un Centr de coor- donare a ispunsulsi pentru situa de urgeny3 (ERCC), 0 Capacitate europeand de rispuns in situa de urgensi (EERO sub forma unui ansembly de eapectifi angeate fm prealai, puse in comun pe bard voluntark de cite statele membre, expert special insta, un sistem cormin de comunicare si informare fn stuati de urgent (CECI) ‘estionat de Comisie si puncte de contact in statele membre. Accasa ar trebui sé asgure un cadru pens colectares informaior validate privind situajia, pentru ‘ransmiterea acestor informefii clire statele membre, precum gi pentru impirtgirea leeilor invijate tn una intervenilor. {13) Pentru optimizarea planificstoperaunilr de rBspuns la dezastre fo cadrul mecanismulul Uniunii 3i pentru a imbunitisi disponibiltatea capacitor eseayiale, este nnecesar si se dervolte o EERC sub forma” unui susambla de capacititi angajate in prealabil, puse fa comun pe bazi vohmtari de die statele membre gi wn proces structurat de identifcare a lacunelor pocenfiale de capaciate. (14) fn ceea ce privegte intervene pentra furnizares de ‘sistenjd privind rlspunsal la devastre fn afara Univnl, smecanisml Uniunii ar trebul si facilteze si sf spriine acjhuile tnreprinse de statele membre gi de Uniune in ansamblul slu pentru a promova coerenja sctivitii in amateric de protectie civil la nivel imternapional. Org nizafia Nafiunlor Unite, acolo unde este prezenti, are rol de coordonare generalé a opersfiunilor de asistenji din rile tere Asistenja furnizatl in cadrulmeca- nismoshst Uniunii va fi coordonati cu Organizatia [Nagiunilor Unite si aii actori relevangi in plan inter nafional pentru a eficentiza 1a maximum utiizarea resursdlor dispontbile si pentru 2 evita suprapunerea nual a eforturitar. Coordonarea consolidati a asstenjel fn materie de protectie civil prin intermediul mecs- nismnulsi Uniuni reprezinté 0 condiie csenfials’ pentns sprijnirea eforurlor generale de coordonare si pentrs area_unel conirbuii subsaayisle din partea Ue cord gene! de asistenti. In dezastre tn care ssistenta este oferil stét tn temelul mecaniemului Uni, ft gi al Regulamentului (CE) nr. 1257/96 al CConstlului(), Comisia ar trebui sf asiguze eficacitaten, cocrenja si complementartile rispunsulu! consolidat al Unni, cu respectarea consensului europest privind sfutoru urmnitar (©) Regulamenrul (CB), 1257/96 al Consiiuli din 20 funie 1996 prvind sjtorul umaniar JO L 163, 27.1996, p. 1). ©) Declaratie comund 2 Consisia! $1 reprezentanflor geremelor sMatelor membre real tn cadnul Consiih, a Packmentl European 41a Comisil Europene JO C25, 301.2008, p. 1).1 347/926 (15) Este noceser ca a9 an ag) (3) (ao) Aispontittatea gi aecesbilitatea miloacelor adecrate de transport si fle imbunitijita pnts a sprijint dezvoltarea une! capaciit de sSepuns rapid la nivels! Uniunii Uniunea ar trebui si spriine ssi completeze efortutile sttelor membre prin faciltarca coordoniti si comasisiresuselor de transport conti- Dbuind, in cazul im care este necesar, la finanjarea de rajloace de transport suplimestare, cu condija inde plinirt anamitor eriteri gi finind cont de sistemele exis- tente, Intervene pentru furizarea de asistent ar trebui i fle determinate de cerere sisi fack abiecl uxei coordonint fntegrale Ia fata Jou, astfeltncit sX se maximizeze fcactatea i si se asigure accerul la populate afectate. Corisia ar trebui si furnizeze sprijin logistic adecrat pentru echipele de experi trimise la fa Jocull Mecanisrml Uniunii poste fi utiliza, de ascmenea, pentru acordarea de sprjin de procecie cli pentru asistenta consulari in favoarea cetifenilor Uniunil in cax de dezasie in tile tere, dacd acest lucru este solicitat de cltre autortile consulare ale statelor membre in cau. Saatele membre fn cauxl ar trebui, pe eit posi 8 i coordoneze aceste cerer intre ele gi cu ote alt actor relevant, pentru a asigura utlizarea optim i meca- nismului Uniunii si pentru evita dificultiyle practice Ia aja locului Acest sprijin. ar putea fi solichat, de exemplu, de citre ,statul pilot” sau de eltre statal membra care coordoneazd asistenja pentru toy cetijenii Uniuni. Conceptul de ,stetpilot” ar trebsi ingles in conformitate cu linile diectoare ale Uniuait Europene privind punerea in aplicare a conceptuhsi de .stat-pilot {n domeniul consular” (). Aceasta deciaie se alick firk a duce stingere normelor Uniuniiprivind protecia consular pentru cetijenii Uniunil in strindtate, la planificarea operatiunilor de rlspuns, este util si se srabileascl o legituri, de asemenca, cu organizati negu- vernamentale relovante si cu alte exit! relevante pentra idenificarea orictror capacititi de rispuns suplimentare pe care acestea lear putea disponibile th caz de Gerasiru prin intermedicl autortiilor competente ale statelor membre. Usizarea, n ultima instanjs, a unor miflosce miltare sub conducere civil poate constitu’ 0 contrbutic imporantd la rispunsul la dezastri. fn cazul fn care se consider! adecvati utilizarea de capecitii mulitare mm vederea asigurirt unt nivel corespunaitor al opersjiunilor de protecie civil, cooperarea cu servcile miitare ar trebui si urmeze modaliifie, procedurile 41 aiterile stabilte de Cons sau de organismele competente ale acestuia in vederea puneri la dispozijia mecanismulul Uniuail a capacitor militare relevante pentru protedia civil si ar trebui si fie tm concondand ou linile directoare intemapionae relevant, Gyo C517, 12.12.2008, ». 6. Jurmalel Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013 (20) Atunet cind asistenga tn temeial mecanismulsi Unianil contribuie la un rispuns umanitar al Uniuni, mai ales in azul situapilor de ugenté complexe, adfiunle care Primesc asistenflfinancard in conformitate cu prezenta Geciaie ar rebui si fe conforme eu prinepitle umanitare si ou principle privind wilizarea proteesel civile gi a resurslor miltare incuse in consensl european Prvind ajatora umanita. (21) Ar trebul si fle postbilt pariciparea yirilor membre ale “Asociajiel Europene 2 Liberuui Schim (AELS} care eumt 1embre ale Spfilui Economic European (SEE), fiir aderente, a fiir candidate gi poenfel candidate, inte candidate 31 candida porenjali care mu paricipd la ‘mecanismal Untuni, precum si irile vate de politica europeand de vecinitate PEY), ar trebui ak beneficieze de asemenea de pe urna anumitor acfiuni finanfate ta temeisl prezente dein. (22) In vederea asiguriit unor condi uniforme de puere in aplicare a prezentet decizi, ar trebui sX se confere CComisie: competenfe de exccutare fa ceea ce priveste interacthmnea ERCC ca punctele de contact din statele ‘membre si procedurile opersionale pentru clspussul la dlezastre in interior gi in afara Uniunii; componentele CCEGSS si organizares schimbului de informa in cadrul CECIS; procesul de trimitere a echipelor de experi iden- tiicarea de module, alte capacitii de rispuns xi exper cezinfcle operationale pentra fancjionarea si interoper biltatea modulelor: obiectvele efeitoare Ie capacitate, cringele de cabtate gi imeroperabiltate si procedura de cerificare si tnregistrare necesare pentru. funcfionarea ERC, precum gi acordurile financare; identifcarea gi climinarea lacinelor din FERC; orgenizarea programsukst de formare, a cadrului de cxercift si a programului de lecp invljte si organizarea sprijinului pentru transportal asistenjd. Acestecompetente er trebui si fe exerstte in conformitate cu Regulamentul (UE) nz. 182/2011 al Parlamentula! European gi al Consililui(, (23) Procedura de examingre ar tiebui utllizeti penta adoptarea actclor de punere in aplicre previzste fn prezenta decizie (24) Prezenta decizie consolideazit cooperarea dintre Uniune si stitele membre gi faclteari coordonarea = domenitl protecfie! cvile, permizind realizerea unor setimi de mal mare efcacitae prin amploarea si_complementa- ritatea lor. Atunc cind un devastru depigeste capabil- tiie de rispuns ale unui sat membry, statul respect poste decide sk recur la mecenismul Uni pentrs 4 ompleca resursee proprii in materie de protetie civil gi de alte ipuri pentra réspuns Je dezastre. OF Regulamenial (UE) nx. 1982/2011 al Perlamentubsl European i a Consul din 16 februare 2011 de subiize @ normelor ql prance pill generale privind mecanismele de conol de cite watele mentre al exerci competenjelor de exeeatare de eitte Comic, fn special tn conformitae ex procedure de exeminare (0 L 55, 2622011, p. 13},20.12.2013 (25) Deoarece obiectivul prezentei decial mu poate fi realizat {in mod satisficitor de cite stetele membre dar, avind in vedere amploarea siu efectele acyunt, poate fi realizat mai bine la nivel! Uniuni, aceasta poate adopta misuri in conformitate ex principio! subsidiarity, accel cum este previmst Ia articolul 5 din Tratatul privind Unites Europeand. In conformitate ex principal roporonalagitastfel cum este ensngat fm respects] artcol, preventa deve ou depigase ceea ce este recesar pentru indepliniea obiectivelor respective. (26) Prezenta decizie mu aduce atingere acfiunilor care intl sub incidenya uni act legislativ witor al Uniunii privind un instrument pentru sibiltate, misurlor adoptate in domeniul sindtiiipublice én temetul actelor juridice ale Uniunit privind programele de acjiune ale Uniunit in domeniu! sinitii, sat misurlor 9 domeniul siguranye ‘onsumatorului adoptae tn temeiul unui act legislativ viitor al Uniunitprivind un program pentru consumatart pentru perioada 2014 - 2020. (27) Din motive de coerenfi, aciunile cere int’ sub incidensa Deciziei 2007/124)CE, Euratom 2 Consiilu () si « unui act legislatv vitor af Uniunit privind wn instiirea, ca parte a Fondului pentru sccuritate intern’, a iastru- mentului de sprijin financiar pentru ‘cooperarea ppoleneasci, prevenirea si combaterea criminal § Restionares crizelor sau care vizeaz8 mentinerea ordi Publice si apirares securitifii inteme nu fac obiectul prezentel decizi. Prezenta decizie nu se aplici fx cazul activitilor vizate de Regulamentul (CE) nr. 1257/96. (28) Disporitifle prezentei deciii nu aduc atingere adoptici de acte obligetori din punct de vedere juridic fa temeiul ‘Tratatulué de institure a Comunitifi Europene a Enezgied ‘Atomic prin care se insite masuri de urgent specifice fn caz de dezactre nuclere sau radiologice. (29) Prezeota decivie reglementeaxi actunile de prevenie, pregitire si rispuns in cazal pohisii marine oo exceptia acjunilor care intra sub incdenja Repula- ‘mentului (CE) nr. 1406]2002 al Parlamentulu! European si al Consiiului () (G0) tn vederea asigurini de citre Comisie a punerii in aplicare a prezentei deca, Comisia poate finanja scivi- Uijle legate de pregitiva, monitorizarea, controll, auitarea si evalvarea necesare pentru gestonarea meca- rismului Uniunil gi indeplinrea obiectvelor acestuia, 1) Desnis 2007/124/ChEuratom a Consisll din 12 februsie 2007 fe sabe pens pind 2007 ~ 2013 in cada program general Sccurtate gf protecia Uberilor, 2 programthut specific Freventea, prepitires gi gestonarea consecinflor teria ale alto riser legate de secuiate QO 1 $8, 26.2.2007, p. 1). (© Regulamentuul (C) 1406/2002 a Paslaenshst European si al « in 27 funie 2002 de inttire a unel Agent Seropene peatas Siguranfé Martina (0 1 208, 5.82003, p. 1). Jumalul Oficial al Uniunii Europene L 347/927 (1) Rembursarea cheltuielilor si acordares de comtracte de achizisi publice si granturi tn temelul preventel deciit ar trebu sf fe puse fn aplicare fn conformitate cu Reg- lamental (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamensslul European ial Consitulsi (). Ca urmare 2 naturi specifice a acfnil in domenial proteciel civil, este adecvat si se provadi eX se pot acorde grantuti pessounelor juridce de drept privat sa de drept public Ee important, de asemenca, si sc respecte nonmele Regulamentull (UE, Euratom) nr. 966/2012, fn special fn ceca ce privese principile economic, cficenjel i fica prevézute de acesta. (62) Interesele financiare ale Uniunil ar tebui protejate prin ‘miisuri proporionale pe tot parcursul ciclului de chel- tule, inclusiv prin prevenira, detecarea i anchetarea neregalilor, recuperarea fonducilor pierdute, plitte in mod necuvenit sau utlizate in mod incoreet 9, dup ‘ar, prin sangyiuni administrative gi financaze, in confor- mitate cx Regulamentul (UE, Euratom) nr. 9662012. 62) Preventa decinie stabilese un pachet financiar pentra Intreage durati a mecanismulti Uniunil care 5% constiuie principala valoare de refering pentru Parlamentul European si Consilu in. cadral proceduri bugetare anuale, in injlesul punctului 17 dts Acordul intrinsti= tusional din 2 decembrie 2013 dintre Patlamentul Furopezn, Consliu i Comisie privind dlcipina Ibugetari,’ cooperatea in chestuni bugetare st buna gestiune financier) Aceasti valoare de _referinja rovine, tn pane, din cadrul rubric 3: ,Securitate 31 ‘cetifenie™ gi, fn parte, din cadrul rubric 4: Europa slobalt” din cadral financiar mulianuel 2014 - 2020. (04) Pachetul fnanciar pentru punerea in aplicare a prezentel dleciit ar trebui 8 Be alocat fn conformitate ct procen- tale care igueand fn anexs I. (05) Pentrs a reexamine defalcarea alociilor_pachetuui financiar pentru punerea fm aplicare a prezente deciat pind Ie 30 junie 2017, findnd cont de rezutatl evalu interimare, ar trebui si se delege Comisiei competenta de 4 adopta acte i conformitate cu articolul 290 din TFUE. ‘Ar tebui si se aplce procedura de urgenpl dsc, in orice ‘moment, este necesard revizirea imediati a resurselor bugetare’ disponibile pentru acyiunle de rispuns. Este deosebit de important ca, pe duratalucrisilor sale preg titoare, Comisia si desfigoare consultin adecvte,inclusiv la nivel de expert. Comisis, atunci cind pregitese si elaboreazi acte delegate, ar trebui si axigure 0 tans- mitere simultand, ta timp util gi adecvatt « documentelor relevante cite Parlementul European si Consiiu 0) Regulamentsl (CE Esato) nr. 96/2012 «1 Perlementulut European gi al Conetull din 25 octombrie 2012 privind Regul ‘mental aanciar apicabi bugetulut general al Uniunls Europete 3 e abrogure + Regulamentulas (CE, Furator) nx. 1605/2002 a] Consdiul 90 L 288, 26.10.2012, p. 1) (JOC 375, 20.12.2013, pTaw 1 347j928 (36) Prezenta decisie ar tebui st se aplice de la 1 jamuaric 2014, intrucdt este legetd de cadrul fnenclar multianual 2014'- 2020, ADOPTA PREZENTA DECIZEE: CAPTTOLU t OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIE, OBIECT, DOMENIU DE APLICARE §1 DEFINTH Aricoll 1 Obiectiv general gi abiect () Mecanismul de protegic civil Unlunit (zmecantsmal Uniuni?) are drept scop consolidarea cooperici dintre Uniune gi satele membre qi faciitarea coordonirit im domeniul brotectiei civile tn vederes tmbunititini eficienfei sistemelor de prevenite, pregite si rlspuns le deresve naturale. gi provocate de om. (2) Protectan care urmeazi a i asiguratE prin mecanisml Uniunii acoperd tm primul rnd persoanele, der gi medial si bbunurile materiale, inclusiv petrimonisl cultura, impotriva tuturor tipurilor de dezastre naturale si provocate de om, Jnclustv a consecinelor actelor de terorism, « dezastrelortehno- logice, radiologice sau de mediu, a polviri marine gia situailor de urgenti acuté t domenial sindtig, care survin pe tector! sau in afara Uniuni. fn cazul consecinjelor actelor de terorism sau al dezastelorrediologice, mecanismul Uniunil poate scoperi rum actiunle de pregtire si rispuns. (2) Mocanis:nul Uniunit promoveazd soldanttea sntre steele ‘membre prin intermediul unei cooperisi gal unei coordoniri practice, fir8 a afecte responsabiltatea primari a siatelor ‘membre de a proteja persoanele, mediul yi bumurile materiale, inclusiv patrimonial cultural, de_pe teritorial lor impottiva dezastrelor gi de a dota sistemele lor de management al dezas- tuelor cs capabiliti suicente pentrs a le permite sf fack fl tn mod corespunzitor si consecvent dezastrelor de 0 aaturi si 0 fagnitudine a care sc pot ajtepta gi pentru care se pot preg, {n mod rezonstil (4) Prezents decizie prevede nommele generale pentru meca- rismul Uniunif si normele pentrs furizarea ‘de asistentl Sinanciara fo temeil mecanismlui Uaiunt (9) Mecanismal Uniuait ms aduce atingere oblgsilor care decurg din actle juridice relevente ale Uniuni, din Tratatal de fnstituire « Comunitéti Europene + Enerpei Atomiice seu din acordurile intemayionale existente (6) Prezenta decisie mu se aplick tn cazul aciunilor tntre- prinse fn temelal Regulamentului (CE} ne. 25796, al Regul. mentulul (CE) nr. 1406/2002, al Regulamentulsi (CB) nr. 1717/2006, al Deciziei nr. 1082/2013/UE a Parlamentuhii Hitopsenpte> Comatiles ()sA 0" egalaicUnbet a (0) Decisis Wr. 1082/2013/U2 a Paslamentust Exopean 94 Consliuha din 22 octombrle 2013 prtvind ameninfinle tranfrontalere grave entra statute si de abrogsre « Decizici nt. 2119)98)CE (01.293, 511.2013, p. 1) Juralul Oficial al Uniunit Europene 20.12.2013 privire la programele de actiuae ia domenii precum sinitate, afacerile interne gi justia Aaticalul 2 Domenis de aplicere (2) Presents decizie se aplict cooperisii tn domeniul protecjei civile. Accastd cooperare include: (@) acpiunt de prevenire gi de pregitire in interioral Uniti, precam i in ceca ce priveste articolsl 5 alineenl (2), anicolil 13 lineata! (3) i articoll 28, 91 tn aaa ‘Uniuni $i ‘ (b) actiuni de axistensd tntreprinse pentru a rispunde la consecingele adverse imediate ale urui derastru pe teitri sau in afara Univnil, incluzand in qirle menjicnate la ssticolsl 28 alinetul (1), ca urmare a unei cere de asttenpadresate fn cedrul mecanismulué Uniumi. 2) Prezenta decinie sine seama de necesitaile specidle ale regiunilor izolate, ultapecfrie, insular sau ale altor repiual ale Uniunii fa matere de prevenize, pregitice si rispuns la decastre, precum si de necesitifile speciale ale ylrilor § terito- rior de peste misi tn ceea ce priveste rispunsul la dezastre. Articolul 3 Obiective specifice (2) Mecanisanul Uniunii sprijn8, completeani si faciiteant coordonarea aqfuni sttelor membre fn vederea realiziiturmi- toarelor obiective specifice comune: (@) stingerea umui nivel ridicat de protegic tmpotriva dezas- teelor prin preverires set reducezea efectelor potengiale ale acestoa, prin promovarea une cultura prevent i prin ‘imbunitifirea cooperisl inte servcile de protecpe cv gi ake servici relevante, (©) imbunktasree preg la nivel de stat membro gi Ie nivel Uniunit pentrs « rispunde la dezaste; (9 faciitares um raspuns rapid si eficent Ja dezastre sat ls dezastre iminente; $i (@) cresterea gradulut de sensibiizare si pregtire « populaiel pentrs dezaste. (2). Se utilizes2% indicator’ pentru moniterizarea, evaluares si reviguirea, dup caz, 4 aplicisi preventei deci. Respectivi indicatori sunt: (@) progresele inrgistrate fn punerea tn aplicare a cadrulis de Preven « Gador ure poh amin de aa membre care au pus la dispozite Comisiel o sintead a cvaluivilor rscurlor lor f 0 evaluare a capabilit lor de fanagement al riscuflo, astfel cum se mentioneari Je artical 6;20.12.2013 (©) progresele inregisrate fn cresterea nivelului de prompt fudine mn caz de dezasire: misurate prin canttatea de capa citigi de réspuns incluse in ansamblil celor pase in comun pe bazi voluntari in raport cu obiectivele stabiite in muterie de capacitate menfionate Je atticolul 11 si cu ‘mumérul de module tvegistrate in CECIS: (©) progrescle taregistrate tn tmbunititires ispunsului_ la dezaetre: misurate prin repiditatea intervenilor fa cadrl tmecanismalui Unive? gl prin gradul tr care asistenja contribuie la necesitiileexistente pe teres; si (@ progrescle tnegistrate in sensibilzares si prepitirea popu- losiei pentru dezastre: misurate prin nivel de seasiilizare al cetijenilor Uniuni cw privice la sscuile din regiunes lr. Ail 4 Definipi ‘tn sensul prezentet decizi, se aplici urmitoarle defini: 1, dozasru” sean’ over stuase care are sat: poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediu, sau a bunuslor materiale, indusiv asupra patmoniulu cultura 2, .epuns" taseamnil orice actiume tntreprinsi ca urmare lune solicit’ de aistenys tn cadrul mecanismuli Uniuai fn cazul unui dezastru iminent sau in timpul sau dupl producerea unui dezastrt, in scopul abordiril consecingelor adverse imediate ale acetuia: 3. spregitire”trseamnd o stare de promptitudine si 0 capabi- late mijloscelor umane gi materiale, a structuilor, comic nitiflor si organiapilor, obyinute ea trmaze a unor acini prealable, care permit ‘asigurarea unui rispuns rapid i eflcace la dezastre; 4. sprevenire” nseamné orice acylune care are drept scop Feducerea rscurilor sau atenusrea consecingelor adverse ale unui dezastru asupra persoanelor, 2 mediuli si a bunurllor materiale, inclusiy asupra patrimoniului cultural; 5. elertétimpurie” tnsearnnd furizarea fn timp util 4 efcace 4 informafilor care permit intreprinderea de acfiuni fn vederea evitirt sau a reduced Hseurlor gia efectelor adverse ale unui dezastru, precum gi failitarea pregitirt peatru un r8spuns eficace; 6, amodil” seaman 0 formé de oxpanizare a capabilllor SMatelor membre autosoficenti si astonom’, predefini bbazatd pe sarcini i neces, sau o echipl operstionall robili 2 statelor membre, care repretinta 0 combinafc de miloace umane $i materiale care poate { descist sub aspect capacitigi sale de intervene sau prin sarcina (ar- iil) pe care este capabill a4 {e)indeplinease, 7. ,evaluarea riscurilor’ taseamnd process intersectorial global e idemtificare, analiza si evaluare a riscurllor, desfésurat la nivel najional sau Ja un nivel subnaional corespunzitor, Jummaal Oficial al Uniuni Europene 1 347]929 48. scapabiltate de management al riscurlor” inseam capa- tates unui stat membn: sav a regiunilor acestia de a reduce, de a se adapta sau de « stenva riscurle impactul si probabilitatea unui dezastra) identificate in cadral evaluislor propri privind riscurile la niveluni acceptaile {0 statul membrs respectiv. Cepabiliatea de management al siscurlor se evalueari din perspective capaci ichnic, financiare si administrative de a realiza i mod adecvat: ) evaluisi ale riscurlor; by) planificarea managementubyi riseurlor pentru prevenire si pregtire: ©) misuti de prevenze a sscurlor 31 de preg, 9. «spinal najiunt-gaada” inseamnd orice scpune intreprinst fn etapele de prepitre gi rispuns de 0 jark care primeste sau teimite asistema sau de Comisie, pentru fndephtarea obstacolelor previzibile din calea asistenge! intemayfonale oferte prin imermediul mecanismului Uniuni, Acesta include sprijiaul ofert de statele membre in vedere faci- lr tranzituha acestel asistenje pe terteral lor 10, ,capacitate de rispuns" tnseamni asistenja care poate 11 furnieatl le ceree prin mecanismul Uniunil 11, sspriin logistic" tnsesunni echipamente sav servi! esenyale necesare pentru ca echipele de experi menfionate la ssticolul 17 alincatul (1) s& ffi tndephinesse3 sarcinde, printe care comunicaji, cazare temporari, alimentc sau transport in interior fi CAPITOLUL 1 PREVENIRE Avticol 5 Acfiuni de prevenire (0) _ ta vedereasndepinsi obiectivelor gi a realizii acjunilor fn materie de prevenire, Comisia (© tmeprinde acfni tm vederea tobundtivri’ bazed de cecnostinge privind fiscurle de dezastre i facilites schimbul de cumoginge, une practic i informai, ‘nchsiv ite statele membre care se confruntd cu ateleas siscut: (©) spejind gi promoveazd activiatea statelor membre de evaluare gi cartograiere a riscurilor prin schimbul de bune practicl si faciteaxt accesul la cunogtinje si expertizg specifice cu privre la chestunile de interes comin; (©) claboreack si sctulizeand cu regolartate 0 analicd generalt intersectoriall 41 0 harti a riscuilor de dezastre naturale gi provocate de om cu care se poste confrunta Uniunea, turmind o abordare coerenta tn diferte domenii de politel eare pot conirbui la prevenirea dezastrelor sau 0 pot afecta gt findnd cont in mod corespunzitor de efeccle probable ale schimbiri cimtice1 347/930 (@ tncurajeark un schimb de bune practct privind progities sistemelor nationale de proteqie cvilt pentru a face fap8 impactulut schimbarlor climatic; © promoveaci sf sprit dezvoltera si implementarea acti- vitibl statelor membre de management al riscurilor prin schimbul de bune practi 5 fecliteanl accesul la cunostinje 31 expertzd speciice cu privire la chestunile de interes comun; (0 culege si disibuie informatie puse le disporitc de statele membre; organizear un schimb de experiensl cu privire la evaluarea capabiltitii de management al riscuilor, elzbo- zeazi, impreun ou statele membre gi pang la 22 decembrie 2014 lini directosre cu privie la conju, metodologa i structura acestor evaludri gi factesz8 schimbul de bune practic! in planiicarer prevenini si a pregitir, inchsiv ‘prin intermedi unor evahsii intr pares voluntare; (@) raporteart periodic Perlamentuhsi Europea gl Consluhit ea pivire Ia progresele foreyistate in punerea in aplicare a aticolulai 6, Im conformitate cu termenele stabilte. Ja aicolul 6 tera (ch (@) promoveart uillzarea de dfrte fondurt ale Uniunit care Pot sprint prevenirea sustenabill = dezastelor si incu fajeazi statele membre si regiunle si exploateze aceste coportunititi de finangare; (@) evidentiazdimportanfa prevenitirscurlor gi spring statele membre in demesusle lor de senabltar, informare gi educare « publicului {) promoveard misurile de prevenie fm statele membre gi in frie tee mensionate fa articolul 28 prin schimbul de Bune Practic! si faciiteant accesul Ia cunostinge si experts specifice cu privire la chestumile de interes com (@ tm strfnst consular cu stale membre, fntreprinde aqiuni fn domeniul preven suplimentare de sprijin si comple- ‘mentare necesare in vederea realizeli obiectivulii previzut Ja artcolul 3 alincatal (1) liters (@). (2) La sobiciterea titi stat membru, a une! fir tery, a Orge- sizased Najiuilor Unite sau a agentilor acesteia, Corisia poste ‘rimite 0 echipa de experi la pe teren pentru a ofericonsultanys cu privire ln misurle in materie de prevenre. Aniclul 6 Managementul riscurilor Jn vederea promovitii une! aborditi eficace si coerente a Prevenii dezasuelor si 2 progStii pentru acesiea prin schimbul de informapi fk caracter sensi,’ anume informapi 4 clror divlgare nu ar fi contract intreselor esentile ale sigh ranfei satelor membre, si de bune prec in canal mecs- nismulul Uniuni,statele membre: Jena) Oficial al Uniunl Buropene 20.12.2013, (0) elaboreand evaluiti ale riscurilor le nivel nasional sau la un nivel subnafional wunzlter si pun la dispozitia Comisiei o ‘sintezi a clementelor relevante din cadru acestora pan la 22 decembrie 2015 i, ulterior, o dati la tel ani; dezvolsi si tmbunitijesc planificarea managementulu slscuclor Is nivel national sau la un nivel subnational cores- punzitor ®) (© pun la dispocitin Comisici cvaluarea capabiltipi lor de ‘management al riscurlor la nivel national sau la un nivel subnafional corespuncitor o dat late ani dup& fnaizarea liniler directoare relevante menfionate la articolul 5 alineatul (1) litera () 54 ori de céte ori se efectueazi modi- ficii imporeantesi (@) partici in mod voluntar, la analize inter pares privind cevaluarea capabiltifi de mangement al riscutlor. CAPTTOLUL tt PREGATIRE: Aricolul 7 Centra de coordonare a rispunsului la situa de urgent Se institwie Centrul de coordonare a rispunsult la situait de ‘ungenté (ERCO. ERC asigurd o capacitate operationali de 24 de ore din 24, 7 zle pe siptim gi deserve statele memire 4 Comisia im vederesatingediscopuror mecanismsl Unum Asticolal 8 Actiuni generale in materie de prepitie ale Comisici CComisiatnreprinde urmitoarele aciuni fn mateie de pregitte: (@) gestioneart ERCC; (©) gestioneazt un sistem comun de comunicare gi informare fn caz de urgengi (CECIS) pentra « permite comunicarea gi schimbul de informatiiintre ERCC si punctele de contact ale statelor membre: {@) contcibuic la deavoltaree gi mai buna integrare a sistemelor twansnationale de detectare, de aleri timpure side alert de interes european pentru a permite un rispuns rapid si enti a promova interconextunile dintre sistemele nationale de alert timpurie si de alerti si conexiunile acestora oa ERCC gi CECIS. Sitemele respective iau fn considerare jl valorfich sursele gi sisemele de informare, rmonitorizare $i detectare exstente gi viltoare; (@) instivuie i gestioneazk capabilitaten de mobilizare si ‘rimitere a uner echipe de experticu urmitourcle responst- bia: () evaluarea necesitiilor statulsi care solicit asistenyi care ppt fl abordate, in cadrul mecanismhs! Unix,20.12.2013 (ip facilitates, atunci cind este neceser, a coordontri la faa localsi a asstenfel de rispuns la dezastre gi asigurarea legitusil cu autoritile competente ale stanshii care solicit asstenga, gi (if) spoiniea statulys solictant cx experts’ im domenisl acjuailor de prevenre, prepitire sau rispns (©) instrie si mentine capabilitatea de a ficniza sprjin logistic pentru respectivele echipe de expert © dezvolti si mentine o rejea de expert pregitii al satelor membre care pot fi pusi Ia dispoztie trun timp foarte Seurt pentrs a asista ERC la monitorizarea informatio gi Ja faclltarea coordontei: faciiteazit coordonarea prepozitoniri in interioral Uniunii e de citre statele membre'a capzcitilor de rispuns It dezastre; (h) susjine cforurle de imbunitivire < interopersblitiit modulelor si a altor capacitifi de rispuns, yindnd seam de bunele practici a nivelul statelor membre si la nivel {nternafional; (i) intreprinde, in domeniul sia de competengi, aciunile necesare pentni feciltaea sprijinului najiunii guzd8, inclusiv elaborarea 1 sctualizarea, impreuni cu statele membre, + linillor dtectoare privind. sprijim)natiunil adi, pe baza experientl operajionale; ) sustine crearea unor programe de evaluare veluntard inter pars pentru strategile de pregitire ale statelor membre, pe baza unor ariteripredefnite, care vor permite formularea tunor recomandirt care si consolideze nivel de pregitice al Uniuniist (& intreprinde, in strinst consultare ex statele membre, aciani ‘n domeniul pregitiii suplimentare de sprifin gi comple- ‘mentare necesare pentru realizares obiectivului previzut la artcolul 3 lineata (1) litera () Antcalul 9 Actusl generale tn materi de pepe ale. sttlor re (0) State membre depun, tm mod voluntar, efortur’ in vyederea dezvoltiti! de module, in speciel pentru a rispunde necestifilor prionitre de intervengie sau de spriin in eadrul mecanismulut Uniuni Statele membre identifi tn prealabil module, ete eapactii de rispuns si expesi din cadrul servicilor lor competente, in special din cadral servicio lor de protectie cvit sau al akor servicl responsabile cu situajle de urgent’, care s-ar putea Jurnalul Oficial al Uniunif Europene 1 347/931 ‘Pune Ia dispositie pentru interven, la cerere, prin intermediul ‘mecanismulsi Uniuni, Acestea trebuie si ia to considerare faptul ci alcituirea modulelor sau a sitor capacity de spins poate depinde de tipul dexestrobsl qi de necesiile specific legate de dezastrul respect 2) Moduleie cuprind resursele unuia sau ale mat multor state membre gi: @ aunt capabile si efectuere sercini predefinite in domenile Tispunsului, tn conformitate cu Hine directoare sabite Ia nivel intemefional si, pria urmare, sunt capsbile: {98 fle trimise la foarte seut timp dup formularea un cereri de asitem prin ERC; gf (i) si opereze in mod autosuficent $i autonom pentru 0 perioads determinati; (&) sunt interopercbile ex ate module © participé la agiuni de formare si le exerci pentry a rispunde ceringel de interoperabiitate (@ sunt plaste sub autortatea unei persoane care rispunde de fancfionarea modulelor; gi (©) sunt capabile sf cooperexe cx alte organisme ale Uniunit sifsau cu institu internationale, in special cu Organizajia Nafiunilor Unite, dup caz (3) _Statele membre identficl, mod voluntar, in prealabil, ‘experi care ar putea participa ca membri ai echipeior de caper, astfel cum se prevede la sticolul 8 litera (. (4) Statcle membre ists in considerare furnizarea, conform ceringelor, a altor capactti de rispuns care ar putea fi puse la disporite de servicle competente sau care pot fi furizate de ‘organiza neguyernamentle si alte enttgi relevant. Alte capacitii de rispuns pot include resurse din unul sau mai ‘multe state membre gi, éypl cez: (@) sunt cepabile of efectueze sareind ia domeniile rispunsalu, ‘in conformitate cu lnile directoare stabilite la nivel inter- national i, prin urmare, sunt eapabile: 58 Re crimize In foarte scurt timp dup formmularea unei cereri de asistengf prin ERCC; 41 (i) sf opereze ip mod autosufcient si autonom, dps caz, pentru 0 perioadE determina; (©) sunt capabile si coopereze cu ate onganisme ale Unfunt siJseu cx insceul internationale, i special cu Onganzatia NNatunilor Unite, dupé caz,1. 347/932 (6) Statele membre pot, sub rezerva nor garam de secu- ritate corespunzitoare, si furnzere informatiprivind capac ‘fe mitre relevante care ar putes fi folosite, i ultima insanjf, ca parte a asstenei to cadsul mecaniomulsi Uniuni, cum ar fi transport st spriinul logistic sau medical, (6) _Statele membre furnizexsd Comisiciinfermatitrlevante x privire la experi, modulele gi alte capacitfi de rispuns pe care le pun la dsponite pentru acordates de asitenfa prin ‘mecanismul Uniunii, astfel cum se menjioneazi la alineatele (1) - (5), $4 actualizeazi informatiile atunci cind este neccsar. ) Suatele membre desemneszi puncte de contact, asf cum se mensioneazi In aricolul 8 litera (b), si informeszi Comisis In consecings. (8) _Statele membre tntreprind acfiunile de pregitre adecvate pentrs a facta sprjimul naiunit gazdi ()__Suatele membre, susfnute de Comisi, in conformiate cu articolul 25, adopt misurle adecvate pentru a aigura tans- pportl in simp util al asstentel pe caze 9 oft Axtiohl 10 Planificarea operatiunilor (2) Comisia st statele membre colabores2 pentru a imbu- ‘ni planificarea operafiuilor de sispuns la devasre in cadrul ‘mecanismulsi Uniunii, inclusiv prin elaborarea de scenari de ispuns in caz de dezastre, cartografirea acivelor gi elaborarea de planuri pentru trimiterea pe teren capaciijlor de rispuns. (2) Comisia si scatele membre identifi i promoveszi sinergit ince asistenfa in materie de protec civil i inanjaca sub forma de ajutor umanitar furnizate de Uniune gi statele ‘membre in cadral planifickti operajsnilor de rispuns la cizele umanitare din afara Uniuni, Aviolal 11 CCapacitatea europeant de rispuns la situsii de urgenji (1) Se institute Capactatea european de rispuns Ia situa de urgengi (FERQ. Accasta const dinte-un ansamblu de capa- citipi de spans angejte in prealabi, puse in commun pe bari Yoluntari de statele membre si inchide module, alte capsctiti de rispuns gi exper (2) Pe baza riscuilor identifcate, Comisia defines tipurile gi numirul capacititlor de rispuns cheie necesare in cadrul EERC(denumite fn continuare .obiectve in materie de capaci- tate) (3) _ Comisia defines ceringele de calitate pentru capacitiie de rispuns pe care statele membre le angejesrd tn cadrul EERC. Cerinjele de calitate se bazeazi pe sandarde stabiite Ja nivel ‘ntemayiona, anc cénd exist deja antl de stindarde. Statle ‘membre sunt responsabile de asigurarea calitiiicapactiilor lor de rispuns (4) Comisia insite si gestioncand un proces de certificate sf de inregistrare a capacititlor de rispuns pe care staele membre Je pun la disporifia FERC Jomalil Of) al UniuaitEurepene 20.12.2013 (9) _Suatele membre, acjiondnd voluntar,idemsBek gt inopis- rear capactifile de rispuns pe care le angejenl in FERC. Inceyistrarea modulelor multnayonale forizste de dou sau rai multe state membre se realzeaxi tn comun, de clue toate setele membre inpheate (6) Capacitive de rispuns pe care statele membre Ie pun la Aispoziia FERCramin permanent disponibile penta vtllzarea fn scopuri nayionale, (7) _Capactiile de rispuns pe care satele membre le pun fa a) 1uesyUBje ue 'ei1de0 46d (ddd) dO pue Ausuap saLop{40% UoOMeR, {voneje1109 sauusod (S9°9 > g) 1uedyiuBis. :punoy 24 ‘woWUEAeB Aq asmypuadxe Witeey je101 Pue eudea 19d ((dua) Aved seMod Buleeyound 104 paysnipe) a9 01 js90j040 Unley pols JO AusUep ‘se;nUNoD BLL eBeya Joy “GULedWOD Ul fhOmt, (1 9141) UoNBINdod (000 01 494 966 J0 plousaiya ou mojoq axe (%469) SaLUNOD BL Jo 1810) y aUY 21a 19 000 OL 486 @zz. (womw L3¢ IM ("PS L) YsapeiGuag snoindod row ax Jo awios aie Aayp ing, Jono WepUANE YUIG PElIRS 2 Yim PU LONe|ndod Juntos |) SoluW UL 84e %OR Mojaq swuepUBRE 4en09 © pus UOREINdod ggg OL 10d g'zz UEWA 88a} !S59}040 4rIBaY poAs 30 AuSUDP e YRIm SoUNUNGD aya 40 (3604) 180K) 14 30} seaun0so4 uewny 20) SrAAIUN @ Jo PKOIUOD Oty"Seusuno® Ze seu 40} a1QeILENE 5} eIeP YoIYM 10} 180A YS910| ou pe 7002. woomyeq 18s yimous jerwu2uedxe Beene au) ‘uoiBe: 2 219@4.suessishyd pue sonimpiul 'sesunu yo ele6ai66e a1p 2" ‘ao,opyam ‘plP94 Pans je201 ul sesea,9u Jou Odes s91;1UNCD g¥ ay Jo Ino Ze I810A9 “sun 49A0 SUeoIsAud Jo AuIgeitene aut U! spua.) am payejoosse Auesseoau you aie 20: 0s 943 o2 UL wiewied s2/noqUed OU Sixoys OUI JARO sUeraIsAYd Jo JaquinU eu 'Y9 @Beve0I0d 401010 seNeDS at Moy BIOU 'L “B13 Ul SeLiWUNOD (0666) LZ ou pu Souuno9 61 UI paseess0p oxey sueroisAud Jo ssequinu r 18 U9d5 OAL (%4S9) OF PUR /SBSINU pe BOAIAAPILL JOM} jedane OnneBOU 8 Lees ancy, (9.56) SelAAUNGD gL ‘owWIa sang) au ‘SBOINIes 8169 \JEAaY UW jsuodsai pue sejos vareduiod Aq s}qesedwoo Ou 218 OM AlN OUIe‘SasINU pue senlmpiul 199 40 uoneBas68es1p eBeinaous aM Yonemoy “awiuiesGoud Je0h-Kis © ‘Aiisow Aemied uoneonps [ouomypen @ BuMmo|Os SUs|oIsAYG Sealoypn oud SouBap 1e8h-saiia & se\je atenpes6 or pus; y309 oUIs “esey sasunu ws GOB ey “SOULIUNGD B> all UI SUBIDISAYS pUE sORINU ‘sonuMpIL 2 se8 eyo $0 ma/ALBAO Ue SapInoUd { “Bid “s}aUO!ESQjoud Palins jo YM UO SWB Jeu 19106.8 sepinoid #9002 UsaMmieg (uoIeEoj014 Y2Ws Jo 1unoopeal, J uy SaBUeYD jeUOUOGKS eBe.ane OW) Gulssassy ue soquinu) sui sre H0m UN Penoidusl 198} Ul aAeY ABLE [2nd Jomo} 01 AnigIss8098 pue Augel/ene ou upon ‘si9,10m, ISU WOE Uy “srequInU ainjosge ISt9}010 (pleay Palins Jo Aysuap et S1B}s0M YI}eay JO BOCAS 12 01 300 880p 11 1ng ‘punoy am yeym Mf S[eUOIESByO.d yAIZOY PaIITAS Jo im S94s1UNOD #104) eu; ‘810}2104 Bulszai0u voneindod aun yi “paL 190 “Barnunoo w SojWeudp (aos alg Burysews oq srojar0\n Aews Aysuap ul seBuEYO Peyodey ‘Aiea so|4O1d jeO:BoJoILUEpIdO (ou) sauneg es yates eweuodye sbesany 2 suejaishyd © s@9mnu pue sanvapyy --t0e ‘ejgetene se8h sae) uN 0} yo0z “SeLUNoD gy UI Sueja,SAyd Jo pue sosunu pue SonyApiey Jo 49quINU YA UI sie: YUMONB jenuBUOdx~s eboiony ¢auNSId ue aiydesBowep ‘“oveujwouep ayy Uy “Alea Aananposd pul ‘Souo6o¥80 jeuoissajoud aya yo suoRiUyay Alwonewaishs you axe (uoneindods ‘Sea\Mpiul 40 soquinu) roye/ewWnu asou Yaieou pelys 40 Avsuap axa denemoH, 49 98 :9Bua4o Jo wonseuip aug eieinaj|e0 o} 1d om 1509}. th 2r0ym “eI9p axqeqene ou 4am pesd\oue aq Wed ALSUaP Ing ‘pEpUiouUODD, 1 Yaleeseci4 st L 3s 130), ze OL 3 “ v mo z Hi ° v Sty ? ane: T v 2 Wiican , € ° 1 essy eases + BMG (6 L esyisezro5 ° ° ° ° song o BERGE Go 0 ecg $ , ° L—weoveunypeyy use s t SM) 50 celles umpes z z ° ° seoveuy out z 1 1 ° soeury aa. a = t e ou a | ou 2 5 2 se ‘worse OHM u Ba. wu o « vores OHA ES! : SEES sy SUOISS2}ONd YSeY DOYDES ‘SI8VOIES S014 Yysey Pay; jo 40 Agauap oy) uy ayes ‘vaou8 |enUaUEdxe eBeleay JechUNU OUR UW} a9e4 YoUB jeRUsUOdxe eBeL0ny Sigeitene B34 yore] Mp 02 yOOT “ HMA Aq SeLyuno3 eIqeyEAe seed IsAIE] a2 0 yOge 2 Ul 8.13 49A0 UONEINdod EGO Q JeUOISSE}OIG Yyooy ‘uoiBa1 OHI Aq ‘seLaunoo ze io Yyeoy 40 Alsusp oun ul eres yy lenueuodxs aBeieny EaTayL Polits 49 Jequinu ia UI eies YImos6 jeMUsUOKs eBeieny ZIT 40 Rusvop ou uo syeuoIssajoud Jo saquinu sun U aeeo10Ul Ue Jo 120}9 a4 sroeiauunoo 1 1242 Yans 81 yumo16 Uone|ndod 4o yaya 0 ‘9560 awos uy wow yeyp e0;pU “Auiqeieduios mo\/@ 02 own 1840 SeuauNoD esou Jo OUIN “sjeuayssojo4d Iunoi6 yo a)ed (%6'6 pu° es & ye LL EM wo BS gs & POPE Me PEP OPO LS ee “Auqyssa0ce Jo suoisuewip any ‘Aijenusiod ‘esouue|d pue siexeu-Aa)(04 40} siyBisu) jauony laa pue 4864 sii eis jm ~ ,s:0}J0m yyBDY Jo UoNNAiAEIp pu ‘saneoy® UGnom So1nas Keay 0} ssa00e Buyncidus :ase}d 3yB ‘a le or HH 48 SaLi88 y ‘Aidans aosopyOM ain Jo Aypedeo ain poker [sn us SPeOpyoM 25¢a10U1 ABLU Y SolnUNCO alLOS UW) yeua nq ‘ssesse UIP Sonaid 13ys0m yaleay @ '$90} 198 BuInoWiau May Jo sishjeuR Uy “panna, ‘1 Auigiss9008 easopioM \pjea\, Jo quoUeduiod jerouRUl pul 1ueB10 “IRorshyd ‘exocuos aig Busssa4ppe exe seigunca Moy Uo UOReWO}u) (Waspnyo so Bujooyos op 404 woddns pus 1o.9yU} 943 04 ssaa9e “uojsyuadns saNVq) saat 010 pue (uo}suad 03 ssec0e pides eiow pue saipieqn: juayo uNDELIUOD) Uole!NBo1 BuJADIGUH “uBLudojanap teuorssajoid Buynuuoo oj ssen0e pue suoi091 a1oUres puejesns Jo spaau ou 01 Sieuoyesajoud mou Buy 1ued9p ‘suoiBa: peareciopun 1p8 Bunsnfpe epnjaut pinom Ue siowiel UI S1ey0M UI}eaY 03 889098 Bulseos0Ul uo ‘aud 124016 pausioyui-sounpins sy UI Q}AA Aq pasodosd seousas WiJeey o}sse000 puE ft yo Ayranb oxy ataidaa 0 ABpjouyom) veneaqunuuies pue uonowojuy Buissousey ‘Sued & Gunaduca eye sagunawos tn ave8 0 wna 03 eS Be 14 40 Voneonp: 91 8uaid Jo s\s0Ws Jo eoUepIna punoy ancy a “uoneupes lu suonmsuy uonzanpe yoddns ing seipoq uoneupaiooe ‘Sloouos Uaeay ound 405 ,y01Bey Uesdoin3 aun us ipye0}4 30) user 419@p9UI Op SouNaey Sep suBdoD sop ejeuoga ‘rou 0 DOW 2109 BaeAcy UR ad ae, “srepous A2eayap o149 wyaey uy suaerouLy eciopsioy4 P84 POM 249 Ge Yone ‘suoneoosse leuoissajoud jouoneuiewus peziuBooss Wod, sornpe pur wawseasse « Hfauowany uewdojenag suis pus uopeon; 1yoa.) ue (@ouaIoS puE UoHTeONp Jo AusIUIW\) enya (zouai0g ue uononp3 jo AnsiuiWy) ueIs2ASLAy “pieog uoneonp3 UeweDunH)‘ssau62: Aowy ‘saoumeu owos 30u op sanunog “esinoo paujeisns pue woyun INOUd s91;1UN0D gE a4) Wi paysyduicage u99q ‘#4 96e18A00 yyeay jesioniun 40; yay 40} seasnase/ UeUUny Uo sz /80iq ‘pue aoed owes ane JouNs=nu pue BujuewABuaus auuNba: siaxEw-UOrEIoep 40 Spo0u avn yeaui 0} swioishs pur sep uoNeUWO}UI ZoINosed UELUN} « “S0U0n sorod ‘wo119Bu0} BuluBis9p pue spseu sunny Bunewuse ul AYpedeD « ‘Ayoud wooynsu, Jenb eu pue wewssasse souewicyiog « Popioye aie 280 jo. ‘wauivowaus Guuiqeue Ue ut pareAoUL yay aq 01 Peau s1S¥:0M YReoH ‘2Ous|/eup soleus & 5) ‘NoReOnDS s9/A/28-10 40 wWeiU09 943 pue Sa\Ba}eN1s UoReoNpe Bundepy - uopseme Jo asneveq SOULUNCD ULM sieisL0d lene wy uoneven apiqn RE PUP S9SINU ‘saAIApIUL“siauORAZe:C paouenpe woroyyTOU| YM OA ‘siBied SsoUR}ECU XJULSYDKS « ‘ebusile49 © 8! 1euisoeIdes pus “Bulo6e 8} soLoptioM yeay au « ‘wweoau0} axe ‘#0 us s18}J0m i804 Jo ssuoBaye0 BWIOS Jo saBRUOY aie 2104, « Se4tun0® 8 0 UoULHOD axe YoIYAA Jo AUetA ‘sense, yyeoy 40} Seoln0s04 uawiny hey pus Sway) BulBieur9 SMOYs parejoo couapiAs ouy (ea dlseH tna io AasiuiW 841 Papeoy oun seleI3.005 ju2UBLLHOg 9 pu piso IRUOHEN 24s PovieYo OuM siaIsUIWI \BIeOH OL eAp,p dnod auo pue WweYy9g aBe10K09 jesiaRUF 02 Pue LoQz UsamiRg, ‘eidUEXe 104 “AjeuIOpeD pase uowudojenep aDsop}iom \aEay N88} Ip Jew S1WaISAS € uF YyeaY 10) Seaunose1 ueuiny aAOUdUN O} pOALIE 4 Kou ‘Buon vseq sey S143 Bulop 0} Suynosciut uy 8918014 umoys ercy Ye4s seuun09 “pus Buu} Arewwng gy ‘warsks sojuits 108 10 paseinuuoy 61 wiejduiod auos yun Joa1109 89 04 paweap 1 aoueW0}10d jo Ay o1pousd Jo wo} 248 Ut 99R0816 Jo AyLenb ov jo eoveyjeAins anniovosd ou s\ asou 1e10U96 Uy ‘soupy 40 Seinuno9 41 uy somo} 6} suisiuay: ‘Avayympiui pue Businu Jo eoueprout 10) P9lYO4d SaznUNoD ge axR Jo ge | Wea Si 0% yajea4 Jo UoHEaNpe ous Jo Ay ‘100 p10 suepuedepsajuy Sujunojsuen :Aunweo meu 380U8] 309081 94) “(801 40 ,,PUe}BU3 YoHteanpS 5 yar ‘AP0q pateoipap @ Buszeoi0 pus (veWeA pue puRyaU) 88 Yons) Uopeonpe sovuee-u) pue Buinunui ‘anbiquiezoy Suldorenep "jeBoueg pueANEXA 12 Documentul este prezentat sub forma de extras cu sublinierea acelor paragrafe care sunt relevante.ANEXA 13Cabinet DSU Hadrian Borcea [hadrianborcea@gmail.com) 23 martie 2016 17:18 Cabinet DSU Subject: Fwd: Fw: Fire Incident - Bucharest From: Cameron Black To: dt_beres zsolt@yahoo.com; Alin Moldovan ; dacli@yahoo.co.uk Ge: Algis <2lsisap@amai.com>; Anna sellmeier@amx.de; ANSD Portugal ‘Sessociacag.nacional salvamento@amail,com>; Bammer ; Bill Denny ‘sglandenny@btintermne\,com>; Cameron Black ; cameron@allblacks.org.uk; CARBRIT ; Carl Fargione ; Carlos Amaro ; Carlos Britez ; chum59@msn.com; Dan Zingle ; Dave Stackhouse ; Dave Stackhouse ; Edison V. Teixeira Jr. ‘; flash73@hotmail,com; Fle'schmanrescue@vodamail.co.2a; Glen Maule ; Iggypopca ; J K Mensah [tademacher @vidu.de; Ja fleischmenrescue@amail.com; Jeff Fallow ‘; [.radem: ; Joao Carolino ; Joel Biever : Joel Biever ; Joel Biever ; John Guyiri ; Kevin Lennon ; Mario Ebke ; Mark Roche ; Miguel Angel ; "Nesbit, Stephen" ; oleg_malashevsky@vehoo com; Oscar Campillo ; Padraigh O’Longaigh ; Pascal.Jeprince@sdis17.fr; Paul ‘Schroeder ; ‘Paul Schroeder’ ; Phil Ohare ; Rafael Marquez in snall.com>; sterncay Ricky Fernandez

, Roger Liinas ‘I é Ronelie Van Rensburg ; rpatela@ana pt; Rui Sanios ; Stephen Nesbit ; Steve apter@hantsfire.gov.uk: li@pfes., ; Subby@eircom.net; tesouraria@ansd ot; Thomas Sellmeier ; ‘Steve,rothwell@pfes.nt.cov.au; ‘Thomas Sellmeier ; Tim Fox ; Walter johnston? @virain.net; Wayne Smith ; Wayne Smith ; Wiliam Mensah m> Sent: Saturday, October 31, 2016 8:11 PM ‘Subject: Fire Incident - Bucharest Je from. id Rescue Organisation Gentlemen, On behalf of the World Rescue Organisation I would like to express our condolences for the tragic loss Of 27 lives in a fire in Bucharest. As rescuers, we work to preserve lives and prevent injuries, but as humans events such as these are difficult to process. Please extend the WRO's support to the rescuers involved and hopefully they will benefit from the support they will receive to recover from their exposure to this incident. Regards, Dan Zinge, Chair Hadrian BorceaANEXA 14 Documentul este prezentat integralIAN CAMERON, MA Civil Protection, MEPS, |AEM. {lam writing this letter as | have been so concerned at the criticism levelled at Dr. Arafat and the Romanian Emergency Services following the Bucharest Colectiv nightclub fire last year. Far from being critical of Dr. Arafat and the Romanian Emergency Services | am full of praise for the way they responded to the fire last October and when I deliver training and consultancy to Emergency Services and Local Authorities in the UK| cite the Romanian response as an example of good practice. | should point out that some of my comments are based on working with Romanian Emergency Services for more than 5 years , but this work is on a purely voluntary basis and | have no financial advantage to gain from making these comments. BACKGROUND ‘My name is lan Cameron. | hope some information about my background and my role as an International Consultant in Media and Communications will allow you to judge whether | am qualified to comment on the emergency services and media response to the Bucharest fire: © {spent 35 years in the BBC working 2s a Reporter, Producer and News Editor in Radio, Television and Online. During this time | have been involved in the coverage of major events such as the 7/7 attacks in London, the 9/11 attacks in the USA, the Sarin Attacks in Tokyo, Mubai attacks, ‘© Inthe BBC! was the architect of a national warning and informing campaign to educate the public called ‘What If...” which ran for 3 days on 40 BBC Local Radio Statlons and 16 BBC national and regional TV programmes and reached an audience of 10 million people. | was also part of the launch ‘team for an initiative called ‘Connecting in a Crisis’ between the BBC, Emergency Services, Local and national Government designed to improve the effectiveness of communications to the public before, during and after emergencies. © 1am currently a Media Adviser on the National Steering Committee for Warning & Informing the Public (NSCWIP) which advises the UK Government and | have updated the media guidance section of the guidance document for the UK Civil Contingencies Act. © lam a NATO Civil Expert in Media and Risk Communication and | have written the social media Buldelines for NATO's Civil Protection Group (CPG) 1am an Associate and Training Consultant at the UK Emergency Planning College (EPC). © lam Programme Director for the Cris's Communications in Government Study Programme for Public Administration international. ‘© Lame Trustee of the Severnside Sirens Trust. © thave a Master’s Degree in Civil Protection which included modules such as Emergency Planning, Business Continuity, Risk Management and Research. | studied more than 120 different cases studies ton disaster My dissertation looked at the factors that influence people ta either act upon ignore ‘warning and informing advice during emergencies.+ 1am media lead for an EU progremme called EDEN looking at preparations to counter chemical, biological, radiological and nuclear terrorism {CBRNe) and! have been involved in several other EU projects including AWARE about cross border cooperation during emergencies, The EU Psychosocial Support programme for frst responders to CBRNe events, SPRES about predicting and countering oi pollution, and the Cycleau Maritime programme following the Napoli disaster. + Thave provided media traning, filming and consultancy in a variety of countries including Remania, USA, Australia, pan, Armenia, Bulgeria, Montenegro, Massedonia, Italy, Poland, Ukraine, Lithuania, ‘Spain, Portugal, France, Belgium, Hungary, Jordan, Singapore, Saudi Arabia, Cameroon, Ghane, Trinidad and Tobago. RESPONSE TO THE ROMANIAN NIGHTCLUB FIRE During my 35 years in the BEC | have covered a huge number of fires ~ from domestic homes where children ‘and parents died to large scale fires such as the Channel Tunnel Fire, The Buncefield Aviation fuel fire, the Kings Cross metro fire, fires in nightclubs, dance halls, football stadia, and fires following plane, bus and train crashes. Ihave attended numerous training events at major international centres such as the UK National Fire Training School at Moreton in Marsh and those in Belgium, Romania and Ukraine as well as exercises at ots of airports as an average | participate in about 20 emergency exercises, demonstrations and workshops every year. have to say that given all my experience, my view is that the response by the Romanian Emergency Services to the Colectiv Nightclub Fire last year was exceptionally good. ‘To get 61 ambulances there within the first hour of such an incident is an amazing response. When | heard that there was criticism about this response | was shocked because compared to what | have witnessed in so many other countries this was a realy impressive response ~ so | checked with some colleagues in the UK and one emergency manager told me that they recently held a big fire exercise in the north east of England centred on the city of Newcastle Upon Tyne and they struggled to get 10 ambulances to the scene within the first hour. Fires which claim lives and casualties are horrendous events. For those not used to seeing such events or even exercises, the response might well look chactic~there's alot of noise, screaming and crying, black acrid ‘smoke and the smell is something you will never forget. To the untrained eye, seeing people being treated on roads and pavements can be upsetting but the professional response which is tried and trusted Is to get the casualties away from the fire and stabilise them {as soon as possible and although this might appear as a scene of canfusion, to the trained eve this is what a professional response looks like when highly prepared and highly skilled teams are trying to stabilise patients and save lives. Also itis normally the case that inthe first few minutes of any disaster, whether it's a fire, flood or a terrorist attack, the phone pictures which appear on social media within seconds of the incident, will show casualtes being helped by members of the public while emergency services are arriving at the scene ~ those of you who hhave seen pictures of the terrorist attacks in Brussels this week will be well aware of this,‘The other thing that can happen when we witness a disaster with which we are not familiaris something called ‘social amplification of risk’ —this is a phenomenon where people will amplify the rsk of things they are not familiar with and downplay things they are familiar with, such as driving too fast ina car. ‘When we witness horrendous scenes in the immediate aftermath of a tragic event our human nature means we have 2 desire to help, to try to stop the scenes of anguish that we are witnessing and sometimes this, desires manifests itself in anger at the emergency services or media. Please trust my judgement and that of my colleagues in the UK Emergency Services and some Medical professionals | have spoken to in Belgium when | say that the Romanian Emergency Services responded really well to the Colectiy fire and that this impressive response could only happen because of the training, planning and exercising that the teams carry out on a regular basis to ensure they deliver a highly professional service. ‘Also, the way so many patients with extreme injuries were transported to specialist burns units in different hospitals both within Romania and different EU countries was a major triumph of the response. This could not hhave happened without 2 great deal of planning and preparation in advance of the fire, developing good relations with medical services across Europe. Also, look at the wey some patients were flown to specialist centres in Europe ~ on planes bought by SMURD = ‘Why ? Because through their training, exercising and planning, Dr. Arafat and his team had the foresight to realise the importance of acquiring these aircraft ~ such foresight deserves recognition and high praise — not criticism. ‘The other thing is that last year, the Romanian Emergency Services took part in a massive NATO Exercise near Lviv called Ukraine 2015. There are Urban Search and Rescue teams (USAR) , Medical end Paramedical teams from more than 24 countries taking part in rescuing people from fires n high rise apartment blocks, collapsed buildings, underground chambers with dangerous chemical leaks. | was involved in Ukraine 2025 running a team of journalist students who were reporting on the response to more than 25 different types of incident over 2 days. ‘When you see so many teams from 24 countries performing it’s very easy to see who Is good and who is not so good it's like the European Football competitions — it’s easy to spot the good teams like Barcelona, Baye ‘Munich end Real Madrid ~ and | have to say that at the Ukraine 2015 exercise it was easy to see that the Romanian SMURD team , the Spanish dog teams and the American medical teams were the most professional and well trained responders. SARTISS & MEDIA RELATIONS — OPENESS & TRANSPARENCY | am not a newcomer to observing Romanian Emergency Services. | have been involved with SARTISS ~ a specialist search and rescue unit made up of doctors, firefighters and mountain rescue teams ~ for more than Syears. highly trained, highly motivated, highly skilled and extremely There are some exceptional people in this uni brave and dedicated to saving lives. frst became involved with Romanian Emergency Services in 2005 when | worked on the AWARE EU project about cross border cooperation during emergencies. One of the main things that drives me during ‘emergencies is a simple desire to ensure that if ever there’s a disaster or emergency then people receive the ‘same level of information they need to keep themselves safe 2s1 would expect my own wife and four children to receive during an emergencyWhen I worked on AWARE @ Romanian Fire-fighter called Claudiu Zoicas shared a similar objective ~ to ensure that people should receive the same level of protection during a fire that he would expect for his family. ‘We became friends and I was invited to address the first SARTISS emergency planning conference in Oradea to talk about media and communications in a crisis. | have gone every year since and | although | will discuss different themes such as social media or new technology such as drones , the underlying message is the same: Ensure that if there’s an emergency You ere ‘open and transparent about the event and provide people with the information they need te keep their families safe and make sure this is done to the same standard that you would expect for your own family. Or. Arafat immediately grasped the lesson that ‘No Comment’ was not an option and that people deserved to know what was happening, Therefore, | was puzzled when | heard that Dr. Arafat and his team were criticised for their media relations during and after the Bucharest Colectiv fire, because Dr, Arafat attended one of my media and training sessions several years ago and since then he has sent lots of his team members to my workshops at the SARTISS conferences. His motive for doing that then and now isto ensure tht his team understands the importance of openness and transparency and of communicating with the public before, during and after an emergency. 501 know from my own experience that based over several years that there a great understanding of the importance of getting information out the public both on traditional and social mei | also know that this understanding is matched by action and after the Bucharest Fire | recorded Dr. Arafat ‘when he gave a lve TV interview on 88C Breakfast News. That interview was so good that | have used that recording as an example of good practice , of openness and transparency during my media and communication ‘workshops for UK Local Authorities, the UK Emergency Planning Society, Foreign Government Spokespeople, and international business leaders, | should also point out that | attend the SARTISS conferences on a voluntary basis ~I am not paid ~ but | go, ‘every year because | believe those medical, fire-fighters and mountain rescue personal who attend the events share a common bond to help others in need and provide the best possible service for them, INQUIRIES & INVESTIGATIVE JOURNALISM It is vital that after any large scale incident like the Colectiv fire there should be an inquiry to identify lessons and to see if we can improve situations in future. Itis also vital that journalists investigate such incidents and a vital part of that role is calling authorities and individuals to account, ‘As a BBC News Editor | have led hundreds of similar journalistic investigations and some of the biggest have ‘concerned medical issues ~ for instance | worked with one of the best B8C Health Correspondents, Matthew Hill, whose lengthy investigation into mortality rates among babies undergoing heart operations at the Bristol Children’s Hospital resulted in two surgeons being struck off the medical register. We also investigated claims of racism concerning donor organs and hospital executives altering the figures to show how many patients ‘they were treating. Rigorous Investigative Journalism and Accountability is a vital part of the democratic process — but with that comes a responsibilty on the journalist not just to be first with the story but first to get it right and to ensure their articles are accurate and not just pursuing a personal or commercial agenda.drummed |'am privileged to have worked in the BBC where the ABC mantra ~ Accuracy, Brevity and Clarity: into journalists every day and is part of the culture. Part of that process involves open questions rather than leading questions which are designed to support a Journalistic agenda which has been decided in advance. Earlier this year, | attended a lecture Dr. Arafat was delivering to an audience of medical personnel at large ‘teaching hospital in Brussels. He was joined by specialist burns doctors and nurses from Belgium whe have ‘been involved in treating some of the burns patients from the Colectiv fire: Dr. Arafat was invited to speak there because the Romanian intervention was regarded as 2 success and people there wanted to see if they could learn lessons from him. The audience at that event was surprised because after hearing about so many positive aspects of the intervention a Romanian journalist asked ’ Wil you be prepared next time’ ~ ths scleary a leading question because it implies they were not prepared lest October—which is clearly not true — they were well prepared — bbut such a leading question reveals that the journalist is coming with a pre-arranged agenda rather than an ‘open mind and so I question what motive lies behind that line of questioning ? ‘The good news is that the changing media landscape means that members of the public no-longer have to rely ‘on my opinion or that of the a journalist with a pre-arranged agenda ~ the public can now ask their own Questions and go on social media to see how other emergency services in other countries have responded to ‘major incidents ~ and | can assure you that if they do this they will realise how well the Romanian Emergency Services performed both in terms of response, treating the casualties at the scene and how they dealt with the media, INJUSTICE & FAMILIES FIRST One of the main drivers for me in journalism has always been to counter Injustice or inaccurate reporting. The Ukiis going through a difficult debate about whether to stay or leave the EU. There are many arguments foran ‘against so it’s Important that the public are given enough honest facts to make up their own minds about this important issue. However, there will be many cistorted reports trying to prove one argument or another over the coming weeks as we near the referendum. LUkewise, I sometimes seem inaccurate reports about Romanian people in the tabloid newspapers especially when it comes to issues such as immigration, ind such reports deeply upsetting because they do not reflect the Romanian people | regard as my friends. So this is why | have taken so much time to write a lengthy document about Dr. Arafat and his Emergency Services team ~ | see the criticism of them as an injustice because from my point of view they have done a superb job and they are unit that Romanian people should be extremely proud of and one regarded with the professionalism with which they are regarded in other countries like the UK, USA, Belgium ete. r. Arafat chairs a very important committee in NATO which covers Health, Agriculture and Food ~ he was chosen for this top role because of his talent and his dedication to improving the quality of our lives. ‘Through Dr. Arafat, Romania is leading a NATO project to develop and international Telemedicine system. which will help civilians in remote parts of the world, So think itis extremely concerning to see people who are doing a great job for Romania and admired across the world being criticised when they really deserve praise for all their hard work,But the biggest injustice is against those injured during the Colecti fire and their families and friends because the focus must be on them and providing the best level of support and help over the coming months and years. ‘Think how they must fee! if they are constantly being told that they did not receive the best treatment when In fact they did receive the best possible service. Such inaccurate reporting undermines their confidence and affects thelr recovery. Continual sniping at the Emergency Services distracts them from their main job. Its vital these people know that Romania is delivering the best possible treatment and that in the coming ‘months and years people unite and focus on the victims and families to provide all the help and support they can, FUTURE FOCUS FAMILY FIRST EMERGENCY PLANNING lan is an International Media & Communications Consultant, combining 35 years broadcast experience in the BBC & ITV with the academic rigour needed for a Master's Degree in Civil Protection, specialising in Warning & Informing and Crisis Communications in both traditional and social media, © HE'S A MEMBER OF THE NATIONAL STEERING COMMITTEE FOR WARNING AND INFORMING THE PUBLIC (NSCWIP) WHICH ADVISES THE UK GOVERNMENT CABINET OFFICE © NATO ~ APPOINTED CIVIL EXPERT IN RISK COMMUNICATION & MEDIA ‘© CONSULTANT & ASSOCIATE TRAINER AT THE UK EMERGENCY PLANNING COLLEGE ‘© COURSE DIRECTOR FOR PAI CRISIS COMMUNICATION IN GOVERNMENT STUDY PROGRAME © LEAD FOR THE MEDIA & COMMUNICATIONS WORKSTREAM OF THE EMERGENCY MANAGEMENT IMPROVEMENT PROGRAMME (EMIP) AT SELLAFIELD NUCLEAR SITE ‘© CHIEF GLOBAL JUDGE FOR PANASONIC KIDS WITNESS NEWS (KWN) '® MEDIA ADVISER TO SARTISS ~ SPECIAL MEDICAL-FIRE SEARCH & RESCUE SERVICE IN ROMANIAMEMBER OF THE CIVIL CONTINGENCIES ACT ENHANCEMENT PROGRAMME (CCAEP) UK COMMUNITY RESILIENCE PROGRAMME. EU CBRN PSYCHOSOCIAL SUPPORT FOR FIRST RESPONDERS PROJECT { EU PSS) EU AWARE PROJECT TEAM, which looked at cross border communication In a crisis EU CYCLEAU MARITIME SAFETY PROGRAMME EU SPRES OIL POLLUTION PROGRAMME ‘TRUSTEE SEVERNSIDE SIRENS TRUST KEYNOTE PRESENTATIONS/TRAINING IN THE PAST FEW YEARS: NATO: Author of the Social Media section of the Budapest Guidelines for NATO CPG; Also member of the Telemedicine and Liability for Relief Personnel Groups, Presentations on Social Media and Crisis Communications at Conferences in Budapest, Armenia, Macedonia, Bosnia & Brussels about Emerging ‘Threats & Rewriting Social Media Guidelines. UK DEFENSE ACADEMY: Presentation on Social Media and Crisis Communications during @ CBRN incident. UK FOREIGN & COMMONWEALTH OFFICE: Media Training for UK Ambassadors. SELLAFIELD LTD & MAGNOX LTD ~ Media presentations to various nuclear professionals. EXERCISE WATERMARK: Part of Media Team & the Media Review Team for UK's biggest floods ‘exercise involving 40,000 people. BANK OF ENGLAND ~ FSA - Crisis Comms Presentation to BC advisers of international Banks. AIRPORTS ~ Media Training & Exercises, Birmingham, Belfast International & Southampton Airports, PANASONIC: Premier Global Judge for KWN & Media adviser for the KWN Global Awards and media adviser during the UK Olympics 2012 EL - UNIVERSITY OF EAST LONDON ~ Media Risk Assessment & Top Line Briefs for Olympics 2012 EPS ~ EMERGENCY PLANNING SOCIETY SYMPOSIUM & WEBINAR: Two master class workshops on Social Media and Crisis Communications at the Annual Sympo: Glasgow plus social media co- presenter for the first EPS Webinar. AUSTRALIA EMPA.~ EMERGENCY MEDIA & PUBLIC AFFAIRS: Keynote address at annual conference in Canberra & then spent time with the State Emergency Service (SES) and Rural Fire Service (RHS) to see how they use social media to warn and inform during flaods and bush fires. ROMANIA SARTISS: Media Adviser and Presenter at the annual Search & Medical Rescue Conference, CABINET OFFICE & DCLG : Social Media Presentations at Community Resilience events, CITY OF LONDON: Training Sessions for City of London Corporation & City London Police. EPC ~ Media Training for Saudi Gold and Silver Command Courses. NHS ~ Wandsworth, West Midlands, Bristol & Taunton. ARGON SHIELD CBRNe EXERCISES ~ Filmed exercises at Bristol & Birmingham & provided feedback, SEVERNSIDE SIRENS TRUST — Production of 2 DVD warning & informing films for schools & business SIESO/HSE/EA ~ Media Presentations for COMAH Industries. PAI— Public Administration International ~ Media workshops for Foreign Government Ministers, lan’s Master's Degree in Chl Protection included modules on Emergency Planning, Business Continulty, Risk Management, Work-Based Learning, Research, Evaluation, Project Planning and Project implementation and his dissertation examined the factors which influence people to either act upon or ignore warning & informing advice He provides about 30 Presentations & Media Training sessions a year to UK bodles such as RUSI (Royal United Services institute), ACPO (Association of Chief Police Officers), Home Office, NHS (National Health Service), Airports & Ports as well as International clients including The Red Crass and government advisers & ‘emergency services in Australia, Singapore, Cameroon, Abu Ohabi, Kenya, Romania, Jordan, Braziland Slovenia. fan is a member of the Emergency Planning Society (EPS) and the International Association of Emergency Managers (IAEM)BROADCASTING ‘As News Editor for SC Nations & Regions, He was the architect of the ‘BBC What I... Warning & Informing campaign, which ran on 42 BC Local Racio Stations in England and Wales with support material on thelr associated Online sites. The campaign, which reached nearly ten million people, looked at preparations and community resilience for incidents lke flooding, chemical leaks, fire and pandemic, lan was @ member of the BBC Business Continuity Disaster Recovery Team, which covered everything from terrorism, IT & transmission disruptions to pandemic planning. He developed a reputation for introducing new technology such as machine control at Central TV and the Electronic News Production System (ENPS) in the BBC. He was a member of the launch team for the S&C ‘Connecting in a Criss ‘(CaC) initiative and has produced several other films that illustrate Cia, including one that looked at the role of Radio Cornwall during the Boscastle Floods. He is part of the BITC (Broadcasting Journalism Training Councll team that carries out Accreditation visits for University Bachelor and Master's Degree Journalism courses in the UK. He was Editor News & Current Affairs in both the North East and the West Country running the Look North and. Points West programmes. His tenure as Editor covered epic stories such as the end of shipbuilding and mining in the North East as well as the Inquiry into the Bristol Heart Bables scandal. Before that, he was Programme. Organiser at Central Television, lan has been a Reporter, Producer and News Editor in both Local Radio and Regional TV. He has wide experience of emergency broadcasting both as a presenter at Radio Nottingham during a snow crisis, as well as a producer and News Editor during gas leaks in Oxfordshire, tanker explosions in Sunderland and chemical fires at Avonmouth. He has filmed drug dealing in undercover operations in Bristol and New York. He has also led investigations into organised crime in the North East following the Meadowell riots. Before that, lan worked on. Network Radio Programmes such as The Worid at One, PM and Today. feo and lan Cameron Media & Communications Ltd provides Media Training & Consultancy, with bespoke multimedia modules, drawing upon tan’s experience with the BEC Video Journalism Project which saw 500 people trained to use small cameras and edit their own material. As well as developing his awn camera and editing skills, lan acted as @ W trainer in the BBC and at stations like TV4 in Sweden and TV3 in Denmark, working alongside Michael Rosenblum. ‘As part of his Media Training, he runs a series of desktop emergency exercises based on the scripts and scenarios he developed for the BBC to test their preparedness to cope with events such as flooding, fire, CBRNe, pandemic and terrorists Incidents. lan has co-produced a DVD called Hearts & Minds with Rosanna Briggs and Essex County Council looking at the Humanitarian effects of disaster. He also produced @ DVD about the Civil Contingencies Act for the Cabinet Office and Essex County Council. This draws upon lessons learnt during big disasters such as the London ‘Bombings on 7/7 and the Carlisle and North Yorkshire Floods. His hobbies include walking, making his own furniture and rock music ~ often found at concerts involving Eric Clapton, Elbow, Coldplay, U2, and Jools Holland, He is married with four children, two cats and a dog.(lan Cameron Mesa & Communictions Ltd, MNOKIV