Alan Mathison Turing, OBE, FRS (ˈtjʊ(ə)rɪŋ) (n.

23 iunie 1912,[1][2][3][4][5][6][7][8] Maida

Vale[*], Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[9] – d. 7
iunie 1954,[1][2][3][4][5][6][7][8] Wilmslow[*], Regatul Unit[1]) a fost
un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o
personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a
conceptelor de „algoritm” și „computație⁠(en)” cu mașina Turing, care poate fi considerată un
model de calculator generic.[13][14][15] Turing este considerat a fi părintele informaticii
și inteligenței artificiale teoretice.[16]

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a lucrat pentru Government Code and
Cypher School (GC&CS)⁠(en) la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului Unit. O
vreme, a condus Hut 8⁠(en), secțiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei
Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane, între care
îmbunătățiri aduse metodei polonezei interbelice bombe⁠(en), o mașină electromecanică ce putea
găsi setări ale mașinii Enigma. Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor
interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte cruciale, inclusiv
în Bătălia Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul
în Europa cu doi până la patru ani.[17]

După război, a lucrat la National Physical Laboratory⁠(en), unde a proiectat ACE⁠(en), unul dintre
primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max
Newman⁠(en) la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester⁠(en), unde a
contribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester⁠(en)[18] și a devenit interesat de biologia
matematică. A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezei⁠(en) și a anticipat
descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare⁠(en) cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski⁠(en), observată
pentru prima oară în anii 1960.

În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era
încă incrimnat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare
chimică⁠(en)) drept alternativă la închisoare. Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini
42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă a determinat drept cauză a morții sinuciderea;
mama sa și alții cred că a fost un accident.[19] În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe
Internet⁠(en), primul ministru britanic Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele
guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a
grațiat postum în 2013.