Prezentare de caz

Am avut de examinat un pacient I.P., sex masculin, în vârstă de 23 ani care s-a prezentat la cabinet pentru
crize de dispnee paroxistica expiratorie.

Antecedente heredo-colaterale: Mama: alergie medicamentoasa

Un frate : 35 urticarie alimentara

Antecedente personale patologice: Frecvente viroze respiratorii

Conjunctivita alergica la 16 ani
Sinuzita frontala la 20 de ani
Astm bronsic la 20 de ani, fara tratament

Istoricul bolii: Pacient în vârstă de 23 ani, aflat in evidenta cu astm bronsic pentru care nu urmeaza tratatment, se
prezinta acuzand crize de dispnee paroxistica expiratorie cu o durata de aproximativ 20-30 minute, debutand
aproximativ in urma cu 4 ani, cu manifestare preponderenta in sezonul de primavera-vara, aproximativ o criza pe
saptamana. In present se prezinta in criza de dispnee expiratorie, wheezing, catar oculo-nazal. Criza a aparut in
timpul unei plimbari in spatial verde al orasului.

Examen obiectiv
 Starea generală: ușor influențată.
 Talie: 180 cm, Greutate 72 kg, Starea de nutritie IMC=22
 Starea de constienta: pastrata.
 Facies: simetric.
 Tegumente: palide, transpirate
 Mucoase: normal colorate
 Fanere: normal implantate.
 Tesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat.
 Sistem ganglionar: superficial nepalpabil.
 Sistem muscular: normoton, normotrof, normokinetic.
 Sistem osteo-articular: integru
 Aparat respirator: dispnee, wheezing, torace destins, hiperinflat. Hipersonoritate la percutie. Ascultator -
raluri sibilante si ronflante pe ambele arii pulmonare.
 Aparat cardio-vascular: torace normal conformat, cordul se asculta cu dificultate, șoc apexian în spațiul
intercostal V stâng pe linia medio-claviculară, zgomote cardiace ritmice, fara sufluri supra-adaugate,
TA=120/80 mmHG, FC=70bătăi/minut.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, depresibil, mobil cu mișcările respiratorii, nedureros spontan sau la
palpare, tranzit intestinal fiziologic.
 Aparat urogenital: poli renali inferiori nepalpabili, micțiuni fiziologice, Giordano negativ.
 Sistem nervos: agitatie psiho-motorie

În fața acestui tablou anamnestic s-au efectat urmatoarele:

- o hemoleucograma care a decelat o eozinofilie 10% (Normal 0-7%);
- probe ventilatorii la care raspunsul bronhodilatator a adus o crestere de apx 20% a parametrilor.

In urma anamnezei si a investigatiilor paraclinice s-a pus diagnosticul de astm bronsic supraacut.
Tratament:
 Evitarea expunerii la aeroalergeni;
 Ketotifen 1 tb= 2mg * 1/zi p.o. seara
 Salbutamol inhalator 100 μg/doza in criza ( 2 pufuri , maxim 4 pufuri odata)

Cele mai importante probleme de diagnostic diferenţial se pun cu patologia obstructivă:

- bronşiectaziile: produc disfuncţie ventilatorie mixtă, fără variabilitate şi tusea cu expectoraţie abundentă,
purulentă, tranşează diagnosticul, chiar în absenţa unor investigaţii imagistice;
- aspiraţia de corpi străini: determină obstrucţie brusc instalată;
- laringitele acute sau cronice: determină disfuncţie inspiro-expiratorie, cu dispnee dar examenul ORL este
sugestiv;
- cancerul bronhopulmonar
- tromboembolismul pulmonar: în episoadele tromboembolice severe sau medii pot apărea simptome clinice
similare crizei de astm, dar survin în context clinic sugestiv tromboemboligen;
- tusea cronică determinată de alte cauze, în special din patologia ORL;
- mucoviscidoza;
- pneumotorax spontan;
- colagenoze: vascularita Churg-Strauss determină simptome dispneizante de tip astmatic, dar în cadrul unor
atingeri vasculare sistemice şi cu modificări radiologice pulmonare infiltrative difuze;
- hiperventilaţia anxioasă: nu se însoţeşte de perturbarea timpilor respiratori ca în astm şi ascultator pulmonar nu
există modificări;