ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE

Institutul de Istorie si Filosofie

STU
Revista de istorie i filosofie
II

Ii

IV rt

ANUS 2
OCTOMBRIEDECEMBRIE
1949
www.dacoromanica.ro
.,S T U DI I" REVISTA OE ISTORIE FILOSOFI:4
APARE TRIMESTRIAL
COMITET DE REOACTIE
ACAD. CONSTANTIN BALmug, ACAD. PETRE CON9TANYINESCU-1Aq1.
PROFESOR UNIVERBITAR MIHAIL FRUNZA, ACAD MIHAIL RALEA
ACAD. MIHAIL ROLLER : REDACTOR RESPONSABIL

SECRETARIATUL DE REDACTI141 I CONF. UNIV PAVEL DAN

CONF. UNIV. LETITIA LAZARESCU
CONF. UNIV. MIHAIL ARONOVICI
www.dacoromanica.ro
BUCUREBTI BDUL GENERALISSIMUL STALIN NR I TEL. 2.87.43
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE
INSTITUTUL DE ISTORIE Si FILOSOFIE

STU DII
Revistd de istorie $i filosofie

Iv
ANUS 2

OCTOMBR1E DECEMBR1E

1949

www.dacoromanica.ro
,,STU DI I" REV1STA DE ISTORIE 1 FILOSOFIE
APARE TR1MESTRIAL
COMITET DE REDACTIE :
ACAD. CONSTANTIN BALMU$, ACAD PETRE CONSTANTINESCU-1ASI.
PROFESOR UNIVERSITAR MIHAIL FRUNZA, ACAD MIHAI RALEA
ACAD. MIHAIL ROLLER: REDACTOR RESPONSABIL

SICRITARIATUL DE REDACTIE / t CONF. UNIV PAVEL DAN

CONF. UNIV. LETITIA LAZARESCU
CONF. UNIV. MIHAIL ARONOVICI
BUCUREBTI BDUL GENERALI9SIMUL STALIN NR. I TE . 2.67.43

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL Pag.
Ape lul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor
Pacii, in legatura cu organizarea Zilei Internationale a Luptei
pentru Pace . . . . . 5
Apelul adresat Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Par-
tizanilor Pacii si tuturor par icipantilor la apararea pacii, din
t^ate tarile, de catre Congre.,u1 Partizanilor Pacii din Uniunea
Sovietica . . . . . . . , 8
Ap Jul Comitetului Permanent pentru ap'"rarea pacii din R. P. R. la
vederea prega'tiiii si organizarii Zilei Internatio'"ale a Luptei
pentru Pare . . . . . , . , . . . . . 11
M. SADOVEANU : Uniunea Sovietica munca, demnitate, forts . . 14

MIHAIL ROLLER : Realizari si sarcini noui pe ta'ramul stiintei istorice 20

Programul (proect) de activitate al sectiei de Istorie si Filosofie a
Academiei R. P. R. pe anul 1950 . . . . . . 32
F. V. CONSTANTINOV : Devvoltarea materialismului istoric de catre
Lenin si Stalin . . . . . . . . . . . 37
P. CONSTANTINESCU-IASI : Stiinta istorica sovietdca, adevarata sti-
inta a Istoriei . . . . . . . . . . . . 66
M. HAUPT-GHEORGHE : Revista. Sovrernenic" si rovolutionaril de-
mocrati rugi drspre Unirea Principatelor Dunarene" . . , . 79
T. SILIANOVSKA-DIMITROVA Pe urmele lui Butcv si Dembitzki in
Republica Popularg Romans . . . . . . . . 90
AL. GRECU : Pelatiile Tarii Rounanesti $i ale Moldovei cu Raguza
-(see. XVXVIII) . . . . . . . . . . . 105

E. VATURO: Formarea si desvoltarca teoriei reflexelor conditionate a

academicianului Pavlov . . 125

Programul cursului Bazele Marxism-Leninismului" pentru Universi-

tati si Institute de InvaVarnant surerior . . . . 129
Programul pe materii al facultatilor de filosofie . . . 133

MIHAI RALEA : Vaslie Conta, fllosof materialist . . . . . 141

A. G. VAIDA: Despie inceputurile patrunderii ma'x' mului in Ro-
mania . . . . . . . . . . . . . 159

*
www.dacoromanica.ro
4 srtron
Rag.
Bt RI3U LAZAREANU: Din literature noastra anti-anonarhica, si anti-
dinastica (VI) . . . . . . 165

DOCUMENTE: 0 scrisoare inedita a lui N. Balcescu . . . . 175

Rascoala tanmeasca din 1514 condusa de Gh. Doja,
descriod de Palo Gicrvio . 181

*
Subiecte de teze publicate in URSS in vederea obtinerii titlului de
candidat in stiintele filosofice . . . 18

NOTE $I RECENZII
V. V.: Buletinui Stiintific (C) al Academiei R. P. R. : AL. C. ROSCA:
Istoria Pedagogiei (lucrare intocmita de acad. Mihail Roller,
cont. univ. I. N. Bibbilneseu, cont. univ. I. Berea §i prof. univ.
E. Weigl); A. G.: Doua reviste sovietice de istorie; E. SILVAN:
La nouvelle critique, Nr. 3, 4, 5, 6, 7 din 1949; MIRCEA STE-
FAN: Problems delicventilor minori in U. S. A. ; P. L.: Carti
noui despre istoria miscarii muncitoresti germane ; A. COSTA-
CHEL : N. G. PrOfiridov, Vechiul Novgorod, (Schite din istoria
cultunii ruse din secolul XI -XV) . . . . 1g7

Din viata Institut-ului de Istorie si rilosofie al Academiei R.P.R. 236

www.dacoromanica.ro
Apelul Comitetului Permanent al Congresului
Mondial al Partizanilor Pacii in legatufa cu
organizarea la 2 Octombrie a Zilei
Internationale a Luptei pentru Pace
Barbati si femei din toate tarile !
Ca si in August 1914,. ca 5i in Septembrie 1939, paced
lumii este in primejdie.
Ca si atunci, un grup redus de oameni, lacomi de pro-
fituri si doritori de a cuceri dominatia mondiala, amenin-
tand astazi cu bomba atomiea, stau in calea negocierilor
pasnice intre popoare si organizeaza, cu complicitatea. gu-
vernelor supuse vointei lor, voile aliante razboinice.
Ratificarea pactului Atlanticului, hotarirea de a reda
puterea ri. armele calailor lumii, in Germania Oecidentala
i Japonia, sprijinul aeordat pretutindoni celor mai rai
dus;mani ai popoarelor lor, . finantarea rrtzboittlui dus de
Tsaldaris impotriva poporului grec, focarele do incendiu
aprinse i intretinute de colonialisti, toate acestea de-
masa, pe a,cesti ipocriti semnatari de asa numito pack
defensive" ea pe niste aventurieri insetati do siintY,.e.
Initiatorii acestui sistem de aliante militare i ai ne-
ineetatelor atatari in razboi reduc de pe acum populatia
tarilor lor la mizerie si o fac sa suporte povara, unei not
curse de inarmari.
Muncitorii au de facut fates seaderii salariilor si rddu-
cerii puterii lor de cumparare, avand mereu in fatd spec-
trul somajului.
Taranii, meseriasii micii eomercianti suet siliti sa
plateasea impozite din ce in ce mai marl.
Aventurierii dornici de razboi deslantuie teroarea po-
litieneasea in lume i calca in pieioare libertatea popoare
lor. Ei intensifies exploatarea i opresiunea in tarile colo-
niale.
Ei ar vroi sa impinges, omenirea in eel mai glingeros
razboi care a izbucnitwww.dacoromanica.ro
vreodata.
6 APELUL CONGRESULUI morsrrnm., AL PARTIZANILOR PACIT

Dar astazi nu mai suntem in 1914 sau in 1939. Vic-

toria popoarelor impotriva fascismului a fa'cut sa creased
considerabil fortele pacii. Iar astazi ele sunt destul de pu-
ternice pentru a opri !liana noilor criminali de rdzboi.
Sute de milioane de barbati si femei, farce deosebire
de opinii politice, credinta religioasi si apartenentd natio-
unlit sau rasiala, hotdriti Asa apere viata si libertatea intre-
gii omeniri, si-au strans randurile in jurul Congresului
ondial al Partizanilor Pacii.
Intr'un numdr de peste 72 de tari, rdsphndite pe toate
continentele, ei organizeazg fortele partizanilor pacii in-
tr'un bloc de neinvins.
In numeroase tali, mai ales in Franta si Italia, impo-
lriva violentei sporite a atatAtorilar In razboi s'au ridicat
petitiile pentru pace purt'and milioane de isemnaturi si an
Post organizate uriase demonstratii de massd.
Actiunea acestor forte ale pdcii a contribuit in mare
indsurd la convocarea conferintei celor patru ministri de
afaceri externe si la rezultatele obtinute de aceastil confe-
ritita.
Dar situa(ia amenintaitoare creates de atatrttorii la rtiz-
boi cere o actiune mercu mai hotdritd si mai cuprinzatoare
din partea fortelor partizanilor pticii.
Pentru aceasta, Comitetul permanent al Congresului
Mondial al Partizanilor Pacii a hotarit sa organizeze la 2
Octombrie o zi internationald a luptei pentru pace.
Ziva de 2 Octombrie trebue sit insemne pentru fortele
partizanilor Pacii o intarire a actiunii for salvatoare.
La 2 Octombrie vom spune NU" rdzboiului.
Iliirbati si femei din toate tarile, sa arattim printen
uriasa demonstratie mondiala forta irezistibild, a partiza-
nilor pitcii.
Sa refuzain s suportarn povara bugetelor de rdzboi
care devine 'din ce in ce mai apasdtoare.
Sa cerem cu hotdrirelsa se puny capat violarilor inele-
pendentei rationale Gi libertdtii popoarelor.
Cu toti impreund, muncitori manuali si intelectuali,
barbati si femei de toate varstele, de toate credintele si de
www.dacoromanica.ro
 APELUL COrNGRESTILUI MONDIAL AL PARTIZANILOR PACIT 7

slice pareri politice ale caror vieti sunt primejduite iu

aceeasi mgsura, caci bombele nu-si aleg victimele,
ela impunem pacea
Uniti in actiune, suntem de neinvins.
Vom castiga lupta pentru pace, pentru viatil.

Comitetul Permanent al Congresului Mondial

al Partizanilor Paeii

www.dacoromanica.ro
Apelul adresat Comitetului Permanent al Con-
gresului Mondial al Partizanilor Pacii §i tuturor
participantilor la mi§carea pentru apararea pacii
din toate Wile de catre Congresul Partizanilor
Pficii din Uniunea Sovietica

Noi, reprezentantii tuturor popoarelor Uniunii Sovie-

tice, ne-am adunat la Conferinta Partizanilor Pacii din
Uniunea Sovietica pentru a contribui la ducerea mai de-
parte a luptei alaturi de toate popoarele lumii impotriva
unui nou razboi mondial pregatit de imperiali§ti. Noi spri-
jinim intru totul hotaririle Congresului Mondial al Parti-
zanilor Pacii dela Paris §i salutam infiintarea Comitetului
Permanent al Congresului care trebue sa uneasca §i sa di-
rijeze eforturile popoarelor care apart cauza pacii.
Suntem convin§i ca mi§carea pentru pace care cuprin-
de astazi sute de ,milioane de oameni si cre§te necontenit,
poate sa. preintampine amenintarea unui nou razboi.
Noi vedem cum imperiali§tii pregatesc un nou razboi
mondial, cum desfa§oara o cursa nebuneasca a inarmarilor,
incercand sa inspaimante lumea cu grozaviile atomice",
incercand sa otraveasca mintile cu propaganda for josnica,
plina de lira. Fiecare om cinstit vede ea imperiali§tii anglo-
americani sunt principalii atatatori la un nou razboi, la un
razboi indreptat impotriva intregii omeniri. Ei sunt cei
care au creat isteria razboinica §i care o intetese din toate
puterile. Ei sunt initiatorii pactului agresiv al Atlanticului
de Nord, in timp ce popoarele american §i britanic, ca §i
toate celelalte popoare ale lumii, nu, doresc razboiul.
Uniunea Sovietica este o tart a pacii §i a muncii crea-
toare, care tine sus drapelul muncii constructive, este o
mare putere pa§nica unde nu exists §i nu pot sa existe
partizani ai unu-i razboi agresiv.
Tara noastra a infrant pe du§manul eel mai groaznic
al omenirii, fascismul. Ea continua, sa stea §i astazi de
gtraja pentru apararea pacii, pentru apararea cauzei pro-
gresului §i culturii.
Imperiali§tii impra§tie calomnia ca Uniunea Sovietica
ar duce o politica de agresiune. In numele celor douA sute
www.dacoromanica.ro
 APELUT. CONGRESULUT PARTIZANTLOR PACII DIN U.R.S.S. 9

de milioane de oameni sovietici, not respingem aceasta min-

ciuna a dusmanilor omenirii. Acei care iii construesc bazele
for militare in lumea intreaga, acei care due intr'adevar o
politica' de agresiune militara, o politica de deslantuire ,a
unui nou razboi, vor sa-si steargii urmele cu ajutorul aces
tcr minciuni monstruoase. Toate popoarele lumii qtiu ca
guvernul sovietic duce in mod ferm si consecvent o politica
de pace si colaborare intre popoarele tuturor tarilor. Toc-
rnai acesta este motivul pentru care el este tinter unor ase-
menea atacuri calomnioase din partea lagarului reactiunii
si al atatatorilor la razboi.
Noi consideram unitatea de vointa si de actiune a tu-
turor popoarelor ce lupta pentru pace, drept arma cea mai
importanta pentru a face sa dea grey planurile atatatorilor
la razboi.
Miscarea populara pentru apararea pacii se extindn
astazi in lumea intreaga, popoarele sunt ferm hotarite
apere pacea si nu vor permite un non razboi sangeros. A
trecut vremea sand imperialistii reuseau sä insele massele
si sa pastreze secretul razboaielor criminale pe care le pre-
gateau. Astazi, popoarele inteleg fondul planurilor agre-
sive si ele vad ]impede ca atatatorii la razboi nu sunt fauri-
torii destinelor lumii asa cum incearea ei sa se prezinte;
popoarele constitue acum o forta care este capabila sa, ras-
toarne planurile criminale ale inaperialistilor si sa apere
cauza paeii.
Razboiul, pe care imperialistii dorese atat de mult sa-1
deslantue, ameninta in egala mascara toate popoarele si le
pricinueste suferinti nemarginite.
Duper cum a proclamat Congresul dela Paris : apara-
rea pacii este cauza tuturor popoarelor lumii" milioane
de oameni simple, cinstiti, din toate continentele se ridica
pentru a interveni in mod activ in problemele razboiului
si ale Nell, se unesc pentru o stransa colaborare interna-
tionala.
Ne luam angajamentul de a sprijini si a desvolta pe
toate caile posibile propaganda si activitatea organizatorich
a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Parti-
zanilor Paeii, pentru a strange laolalta toate fortele ce lupta
pentru pace impotriva razboiului.
www.dacoromanica.ro
10 APELUL CONGRESULUI PARTIZANILOR PACII DIN U.R.S.S.

Fiind din principiu apartitori consecventi ai pacii, noi,

oamenii sovietici, ne-am ridicat si ne vom ridica impotriva
oricarui atac al agresorilor si al atatatorilor la un nou raz-
boi, demascand farce crutare planurile for impotriva omeni-
rii rnuncitoare, chemand alaturi de noi toate organizatiile
partizanilor pacii si pe toti cei ce participa la aceasta pu-
ternica miware a tuturor popoarelor.
Atatatorii la razboi vor avea in fata for frontul urias
al aparatorilor pacii care va putea sa opreasca, "liana crimi-
nals ridicata impotriva omenirii. Sarcinile acestui front al
pacii si libertatii sunt apropiate si usor de inteles pentru fie-
care om simplu, farce, deosebire de convingerile sale politi-
ck, de rasa, nationalitate sau credinca religioasa.
Sarcinile acestui front cuprind apararea sacra a in-
dependentei nationale, a liberttitilor democratice, a colabo-
rarii pasnice dintre toate popoarele.
Sarcinile acestui front cuprind lupta impotriva orica-
ror incereari de a restrange sau de a lichida aceste drep-
turi ale popoarelor in scopul prega'tirii drumului unui nou
razboi mondial.
Forte le care apara pacea sunt uriase. Atatatorii la un
nou razboi nu au si nu pot avea sprijinul popoarelor. Pupa
CUM spune genialul conducator al Statului Sovietic, I. V.
Stalin : Sunt Inca prea vii in memoria popoarelor groza-
vide rrizboiului recent si sunt prea marl fortele sociale
Pare sunt pentru pace, pentru ca elevii lui Churchill intra
a gresiune sa le poatti infra') ge si sa Indrepte lucrurile spry
un nou razboi".
Noi ehemtim pe toti partizanii pacii din toate tarile sa
fie plini'de curaj si Incredere in fortele lor, sa stranga farce
incetare randurile tuturor popoarelor ce lupta pentru pace
si sa paralizeze fortele agresiunii prin puternica for in-
terventie
Trimitem un calduros salut prietenilor si tovarasilor
nostri de lupta aparatorii pacii din lumea intreaga si
ne exprimam eonvingerea ferma ca eforturile noastre unite
pentru binele omenirii, pentru apararea pacii, a muncii si
a libertatii se vor termina prin victoria noastra!
SA fim deci vigilenti, sä fim uniti si vom salva cauza
pacii !
www.dacoromanica.ro
Apelul Comitetului Permanent pentru apararea
pacii din R. P. R., in vederea pregatirii or-
ganizarii Zilei Internationale a Luptei
pentru Pace (2 Octombrie)
Prieteni si Tovarrtsi,
Femei, Barbati, Tineri,
Sutele de milioane de oameni muncitori simpli si ein-
stiti din toate pArtile lumii isi arata cu tot mai multi ho -
iirire vointa for darzil de a apgra pacea.
Lupta impotriva planurilor talharesti ale atatatorilor
In razboi cuprinde multimi tot mai mari. Aceasta a aratat-o
Congresul Mondial al Partizanilor Pacii dela Paris-Praga,
la care an luat parte reprezentanti a peste 700.000.000 de
oameni, aceatsta a ariltat-o Conferinta Partizanilor Pacii
din Uniunea Sovietica, Congresul Federatiei Sindicale
Mondiale, Congresul Mondial al Tineretului.
Lupta TJniunii Soy. ietice, a tarilor de democratie popu-
lard si a popoarelor din Wile ce se afla." sub jugul impe-
rialismului anglo-american, in Statele Unite si Anglia, in
Franta si Italia, in muntii Grecici si in colonii, pretutiii-
deni is un avant tot mai puternic pentru cucerirea celni
mai de pret bun al omenirii Pacea.
Aceasta crestere si intarire a fortelor ce lupta pentru
pace, arat5 cat de intelepte sunt cuvintele Marelui Stalin :
Supt incit prea vii in memoria popoarelor grozAviil-
ril.zboiului recent si sunt prea mari fortele sociale care
stint pentru pace, pentru ea elevii lui Churchill intru agre-
siune sa, le poatrt infringe si sa Indrepte lucrurile spre un
mu razboi."
Nu existti popor in lume care sa doreascil ritzboi. Raz-
boiul it doresc insa imperiali§tii marii fabricanti, marii
bancheri si negustori de arme din America, Anglia si alte
tliri. Ei sunt inspilimantati de eriza, care cuprinde economia
tor, de prabusirea planului Marshall, de lupta tot mai dar-
zá, dusts de oamenii muncii si de popoarele subjugate int-
potriva robiei imperialiste. Asemenea lui Hitler, ei viseaza
www.dacoromanica.ro
12 APELUI, COMITETULUI PENTRU APARAREA PACIT DIN R. P. R.

sa ingenuncheze, prin razboi, intreaga omenire si sa ro-

beasca toate popoarele.
Razboiul i1 doresc asupritorii riff jefuitorii poporului
fabricantii, mo.tierii, bancherii alungati dela putere de
catre popor, in tara noastra ii in celelalte tari de democra
tie populara. Ace ti asupritori traese din nadejidea ca, raz-
boiul ar putea intoarce roata §i le-ar da din nou putinta
de a trai pe spinarea celor ce muncesc. Pentru aceasta ei
sunt gata sa jertfeasca independenta tarii, libertatea po-
porului, vietile a sute de miff de oameni.
Dar in fata dusmanilor pacii se ridicil armata faro nu-
rnar a popoarelor, hotarite sa, impuna prin lupta pacea.
Pentru a arata din nou taria fortelor pacii §i a da fin
aspru. avertisment atatatorilor la razboi imperialistilor
anglo-americani Comitetul Congresului Mondial al
Partizanilor Pacii a hotarit sa organizeze in ziva de 2 Oc-
tombrie Ziva Internationale a Luptei pentru Pace". In
aecasta zi, in toate colturile globu]ui primantesc, milioanc
de barbati bi fermi vor manifesta pentru pace.
Comitetul permanent pentru apararea pacii din Repu-
blica, Populara Romana chiama intregul popor muncitor
sa ia parte is manifestarile pentru pace care vor avea loe
si in tara noastra cu prilejul zilei de 2 Octombrie.
Oamenii munch din tara noastra cladesc un viitor de
bung stare §i fericire. Drumul pe care Partidul Muncitoresc
Roman conduce tara noastra, este drumul infloririi Patriei
noastre, Republica .Populara Romana.
Poporul nostru este doritor de pace si este hotarit, ea
pe viitor sa ia parte activa la lupta pentru asigurarea
pacii.
Once om muncitor, orice mama care tine laviata co-
piilor ei, orice tanar caruia viitorul ii deschide larg portile,
orice om care tine minte grozaviile trecutelor razboaie.
orice cetatean caruia ii este draga independenta tariff noa-
stre toti impreuna sa aratam in ziva de 2 Octombrie ea
acei care lupta pentru pace, sunt o fort5 de neinvins.
Fortele pacii cresci se intaresc; ele au in frunte o
putere de neinvins Uniunea Sovietica, condusa de
Maple Stalin. www.dacoromanica.ro
 APELAIL COMITETULUI PENTRU APARAREA PACII DIN R. P. R 13

ImpreunA cu popoarele ittbitoare de pace din twilit

lumea stt luptam pentru a zadarniei planurile criminals
ale atatatorilor la un non rttzboi. Vom sti stt cilstigain lup-
ta pentru pace, care este lupta pentru via si pentru un
viitor fericit.
COMITETUL PERMANENT PENTRU
APARAREA PACII DIN R P. R.

www.dacoromanica.ro
 UNIUNEA SOVIETICA. - MUNCA,
DEMNITATE, FORTA 1)

de Acad. MIHAIL SADOVEANU

Prqedinte e Comitetului Permanent pentru Apararea Pacii din R.P.R.

Impresiilor mele din zilcle Congresului pentru pace dela Mos-

cuva le-ar trebui mai mult timp cleat le pot da ca sä se ordoneze
ei sa se adanceasca. Foarte pe scurt voi cerca sa spun ceva despre
!ucrarile din sala coloanelor, In palatul Uniunii Sindicatelor.
Au venit aid delegati din paisprezece taxi straine : Anglia,
Austria, Albania, Bulgaria, China, Coreea, Cehoslovacia, Franta,
Germania, Italia, Polonia, Romania, Statele Unite, Ungaria.
Dup5 cum a aratat, in vorbirea sa, scriitorul Corneiciuc, poporul
muncitor soviet'c a trimis la Congres o mie doua sute de delegati.
S'au Inf5tisat soli a treizeci si trei de nationalit5ti sovietice: din v5i1e
Carpatilor si irtaltimile Pamirului, de pe tarmurile Marii Negre si
tie Oceanului Pacific, din Caucaz si Altai. Au venit muncitori din
toate ramurile de activitate: oarneni ai stiintei, scriitori, pictori, ac-
tori, compozitori si muzicanti, colhoznici si muncitori, reprezentanti
al comitetelor antifasciste de femei si tineret, reprezentanti ai dife-
ritelor uniuni profesionale, reprezentanti ai bisericei pravoslavnice.
Adunarea cuprindea eroi ai Uniunii Sovietice 26, eroi al
muncii socialiste 105, laureati ai premiului Stalin 169.
Peste doug mii de congresisti.
Toti au m5rturisit increderea for in victorie si in marele pova-
tuitor al lumii, Stalin.
Dc catre toti au lost ridicate proteste Irnpotriva atat5torilor la
r5zboi. Capitalismul si imperialismul anglo-american incearca in
felurite chlpuri sä organizeze o tabarA de razboi neo-fascists, care
le-ar mai putea prelungi situatia preponderenta. Le e scump huzurul
pe care I-au dobandit prin silnicie, violenie si asuprire, exploatand
muncitorimea, tarile mici si coloniile. Pactul Atlanticului, planul
Marshall, bomba atomics, cunt tot atatea amenint5ri impotriva o-
rnenirii pasnice, Impotriva Uniunii Sovietice si a tarilor de demo-
cratic popular5. Congresul, prin numerosi delegati, a denuntat crima
odioasa pe care o pregAtesc acesti vesnic nes5tiosi, si a Infierat-o,
incredintat fiind ca fortele p5cii vor Inn5busi agresiunea. De partea
p5cii sta cu hot5rire clasa muncitoare de pretutindeni, sta forta ne-
biruit5 a Uniunii Sovietice, stau legile inflexibile ale istoriei.
1) Cuv3ntare rostit5 cu ocazia arli de seams publice a delegatief R. P. It
care a pirticipat la Conferinta Partizanilor Neil din U.R.S.S.

www.dacoromanica.ro
 UNIUNEA SOVIETICA - MUNCA, DEMNITATE, FORM 15

Primul delegat inregistrat a fost al Pamirului, venit din marl

depArtlri, de pe Inaltimide Asiei Centrale. A declarat ca vine cu ho-
tarire tare s5 aipere pacea intregii lumi : zasitit nzir vo vsem mire.
Se ailau Inscrise in sala si alte lozinci ale oamenilor
Iri limba rusa cuvintele care exprima pacea si lurnea sunt omo-
nime. In lumea noua ele tind sa devie si sinonime. Lumea pacii rea-
lizeath pacea lumii.
De pe estrada, subt portretul marelui Stalin, academicianul Gre-
coy a deschls Congrestd. 0 singura dorinta ne uneste, a zis domnia
sa, indiferent de nationalitaite si credinta. Savantii, scriitorii. col
hoznicii, inovatorii in industrie, uniunile profesionale, tineretul corn-
somolist, femeile luptatoare, toti voim sa triumfe pacea in intreaga
lume. Sä vada cei care pregatesc agresiunea ca massele populare
din toate tarile lumii nu mai voiesc repetarca grozaviilor ultimului
macel.
Scriitorul Fedin propune pentru prez!diul de onoare Biroul Po-
litic at Partidului Bolsevic, in frunte cu I. V. Stalin. Dupa aclama-
tiile in picioare ale Congresului, Fedin propune prezid!ul activ. Litre
cele 89 de persoane alese, se afla Vivilov, presedintele Academiei de
Stiinte, Fadeev, secretarul general al Uniunii Scriitorilor, Simonov,
dramaturgul, savantul Usenco, Tihonov, poetul, scriitoarea Vanda
Vasilevsca, Cuznetov, presedintele Confederatiei Generale a MunLii,
Rosiischi, maistru dela Uzinele Calibr", Saachian, invatator .lin
Armenia, Suracan Cainazarova, presedinta celhozului din Chirghizia,
,.Erou al muncii socialisite", apoi Lafitte si d'Arbousier, seeretari ai
Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Pacii, Corneiciuc,
Ilya Ehrenburg, si prietinul nostru, profesorul academician Parhon.
Raportul poetului Tihonov, care a urmat dupd instalarea prezi-
diului activ, a aratat ca in rniscarea pentru pace a milioanelor de
muncitori din lume, Uniunea Sovietica ocupd locul de conducere.
Oamenii soviertici sunt mandri ca marea for Patrie Socialists se do-
vedeste si acum, ca totdeauna, a fi bastionul pacii si securitatii in-
ternationale. In lupta sa pentru apararea pacii, are alaturea tarile
de democratie copulara. In toate colturile lumii, ca un sirnbol at
prieteniei dintre popoare, Casting in toate limbile, cu ateeasi putere
si dragoste, numele marelui invatator, Stalin:
mire principalii vorbitori ai zilei intai a congresului, se cuvine
sä-1 asezam pe iubitul nostru tovaras, savamtul Parhon, Presedinrtele
Preziciului Marii noastre Adumari Nationale. Cunoscut si pretuit In
Uniune, domnia sa a fost primit la tribuna cu aplauze care s'att re-
petat la multe pasagii ale euvantarii sale.
Iubiti prietini si tovarasi, ati cunoscut la timp din presa noasti a
continutul acestei importante cuvantari a tovarasului Parhon, In
care domnia sa a subliniat cu caldura recunostinta si dragostea pe

www.dacoromanica.ro
 16 MrUAIL SADOVEANU

care noi le avern raja de Uniunea Sovietica. Eliberandu-ne de jugul

fascist, Uniunea ne-a deschis posibilitatile de desvoltare libeird a
stiintei si culturii si crearii unei vieti fericite pe care o vom putea
oefinitiv realiza pr!ri pace. Intreg poporul nostru e alaturi de Uniu-
nea Sovietica in lupta pentru pace, subt conducerea genialului to-
varas Stalin".
Dintre reprezentantii culturii sovietce, a luat cuvantul, in prima
zi a Congresului, presedintele Academiei de $tiinte Vavilov $i scrii-
torul Leonid Leonov.
Datoria savantilor $i intelectualilor, a afirmat presedintele
Academiei, este sä denunte lumii intregi pe atatAtorii la razboi $i sa
faca tot ce trebue ca sa contracareze intentiile criminale ale imperia-
lismului. $tiinta sa se pue in slujba apararii pacii, in folosul ome-
nirii doritoare de tbertate, gi spre a scoate muncitorimea din catu-
sele exploatarii capitaliste ; stiinta si cultura sa contribue la con-
struirea socialismului gi comunismului".
,,Chernam pe toti oamenii cinstiti ai lumii, a zis scriitorul Leonid
Leonov, sa se aseze cu hotarlre in slujba culturii pi civilizatiei, spre
a :e apara de d:strugere".
Cuznetov, din partea Confederatiei Generale a Muncii, aduce
salutul milioanelor de muncitori ai 'aril, care I i inteleg datoria de
a se organza in lagarul aparatorilor pacii.
Tovarasul Rosiischi, maistru in Uzinele Calibr": Ca orice
lucrator sovietic, cred cu t5rie ca ceeace au facut manile mele gI
manile milioanelor de muncitori ca mine serveste intaririi glorioasei
noastre Patrii si intaririi pacii in lumea Intreaga. In numele tuturor
muncitorilor soviet:el, ma Indrept catre toti muncitorii lumii, cu In-
demnul de a Int 5ri lupta noastra comuna Impotriva atatatonilor la
r5zboi".
Presedinbele colhozului Stalin" din jinutul Cherson, tovarasul
Litovcenco: Colhozul nostru m'a delegat sa indrept dela aceast5
tribuna o chemare tuturor muncitorilor plugari de dincolo de gra-
nitele noastre, sa stea Tanga noi in lupta pacii".
A vorbit din partea Federatiei Femeilor Sovietice, cu caldura gi
entusiasm, Nina Popova. Femeile in Uniune sunt o fort pururi acti-
v5 In serviciul p5cii.
Remarcabile cuvinte a rost't batrgnul si simpaticul doctor John-
son, .decanul catedralei din Canterbury : In sufletul muncitorilor
englezi s'a intiparit adanc cuvantul magic Stalingrad" $i nu cred
ca poporul meu ar lupta vreodata Impotriva Uniunii Sovietice".
In ziva a doua a Congresului, apar la tribuna reprezentanti ai
popoarelor Uniunii si delegati ai popoarelor de dincolo de granitele
Uniunii.

www.dacoromanica.ro
 UNIUNEA SOVIETICA MUNCA., DEMNITATE, FOR'M'A 17

Profesorul Dembovski, presedintele Comitetului Partizanilor

PAcii din Polonia, care subliniaz5 rolul de conduc5toare a Uniunii
Sovietice in lupta pen'tru pace ; scriitorul Ibrahamov din Azerbai-
gean ; Sarimsacov, presedinte al Academiei Uzbechistanului ; artistul
Horava, trimis al Republicii Gruzine; deputata Hodinova-Spurna,
presedinte al Comitetului p nLi u Pace Cehoslovac; lacub Colas, poet
national al Bielorusiei ; Sako, scriitor albanez ; Canapin din Ca-
zahstan ; Cruceniuc, scriitor din Republica Moldoveneasc5 ; Pietro
Nenni din partea Hanel democrate ; Isakian, poet armean ; Ventlova,
trimis a Lituaniei ; Dragoiceva, cunoscuta lupt5toare bulgar5 ; Du-
bois, de dincolo de Atlantic, care aduce salutul a milioane de ame-
ricani democrati, luptatori pentru pace.
Academicianul uzbec Sarimsacov descrie inflorirea Uzbechista-
nului subt soarele Constitutiei Staliniste si subliniaza influenta bine-
f5cgtoare a culturii rusesti asupra literatttrii poporului uzbec. CAsti-
gurile materiale si spirituale, poporul Uzbechistanului si le-a agonisit
prin munca pasnica ; poporul uzbec are nevoie de pace, pentru ca,
impreun5 cu natiile surori din Uniune, sa mearg5 pe calea fericirii
oamenilor, spre comunitsm.
Artistul gruzin Horava, dupe ce aduce salutul poporului sAu,
cleclam5 poelmul lui Puschin Catre defaimMorii Rusiei", care sung
cas:cum poetul s'ar adresa chiar azi atAtatorior la fazboi si i-ar pre-
veni cu str'asnicie de ratacirea In care se 015 si de sfarsitul ce-i
3§teapta.
Scriitorul moldovean Cruceniuc arat5 progresele realizate de
Republica Moldoveneasca in regimul socialist sovietic, progresele
tehnice in agricultur5, progresul colhozurilor, progresul culturii.
In Republica Moldoveneasca sunt in prezent 1.924 de scoli in
care invata 374 de mii de copii In limba pgritntilor. In scoltile de
adulti Inv* peste o sut5 de mii bArbati si femei. 8 academii si 38
de scoli tehnice. Universitate la Chisin5u, cluburi literare si artistice.
Moldovenii sl5vesc In limba for marea Patrie Sovietic5, Partidul
Bolsevic si pe marele prietin si protector Stalin.
Pietro Nenni, e membru in comitetul permanent al Congresului
Partizanilor Phcii.
lard ce-a spus Pietro Nenni, Intre allele : Sapte milioane de
italieni si italience au iscalit, cu toga 'teroarea politieneasc5, pro-
testul impatriva pactului Atlantic. Acesti sapte milioane de eetateni
sunt incredintati c5 nu va mai fi al treilea r5zboi si v5 asigurti
prin mine c5, chiar zlaca imperialismul de peste ocean ar putea avea
adeziunea clasei dominante la acel pact, nu va putea avea Ins par-
ticiparea poporului italian la un r5zboi reactionar. Ast5zi, ca si
in zilele Stalingradului, linistea si puterea tovafrAsilor sovietici sunt
un stimulent de curaj si oredinta pentiru poporul italian.
$TUDII 2
www.dacoromanica.ro
 18 DAMAIL SADOVEANTI

Ca lda primire a facut congresul reprezentantului poporului chi-

ite:z democrat Lin-Tian-1un : Vreau s5 spun a declarat Lin-Tian-
lun -- cd poporul chinez iubeste si stimeaza Uniunea SovieticA. Stim
ca Uniunea Sovietica e cea mai de nadejde prietin5 a poporului chi-
nez. Succesele realizate de c5tre poporul chinez liber, subt conduce-
rea Parti lului Comunist cu Mao-Tsc-Dun in frunte, nu aunt numai
ale Chinei libere ci si ale tuturor popoarelor luptAtoare pentru pace".
Jean Lafitte, secretar al Comitetului Congresului Mondial al
Partizan: lor Pacii, 5i -a ar5tat convingerea ca conferinta dela Mos-
cova Intareste ui mai milt credinta milioanelor de oameni de pre-
tutindeni in eficacitatea luptei contra unui nou r5zboi. Multumeste
ai iar multumeste pentru marele sprijin adus de Uniune hiptei pen-
tru pace.
In a treia zi a congresului au vorbit profesorul estonian Kruss,
profesorul Ne,pesov din partea neamului turcmen, profesorul Ahum
Babaev din Chirghizia, Natalia Cuzminicima, maistra textilist5 in
Ivanovca Mare.
A vorbit si savantul englez Bernal, salutand In numele Federa-
tiei Internationale a Lucratorilor Stiintifici marele emigres sovietic.
Savantii intregii lumi se straduesc cu deosebita grija sa p5streze
si 56 apere pacea. Printre savantii tarilor capitaliste a spur Ber-
nal se propaga cu repeziciune miscarea international5 de pto-
test Irnpotriva razboiului. Dornnia sa constata cu entuziasm faptul
ca, in Uniunea Sovietica socialista sttiinta nu mai este demult in
slujba capitalismdlui si a devenit un bun al intregului popor.
Mare le scriitor Solohov, simplu si patrunz5tor, a adus in adu-
nare ceva din avantul (..Azacimii dela Don.
Iat5 cuArtintul lui in Intregime :
Tovar6si delegati, dragi cornpatrioti, tovarasi Intru cea mai
inalta idee din istrria ornenirii care ne uneste sf ne c515uzeste ; to-
varAsi oaspeti de peste hotare, apropiati noua prin inima si con-
stiint5, vi se adreseaz5 acum nu un maestru al vorbirii, ci un scriitor
obisnuit sä stea la slat cu oameni de rand... Iertati-ma pentru VOT-
blrea mea simpra. Irrtelegeti Insa ca, atunci cand viata chiamA in nu-
mele vietii, omul se hot6raste s6 vorbeasca chiar daca nu are iscu-
sinta oratoric5.
Cea mai mare dintre t5rilo lumii marea noastra Patrie-
Mama% soimana, acoperind cu aripile-i puternice o sut5 unsprezece
natii ne-a chemat aicea ca ss rostim In numele noroadelor
noastre cuvinte de manie si desgust Impotriva acelora care vor ss
st6rneasc5 un nou razboi.
Cred ca. Intre not cei adunati aici nu se gra unul macar, care
sä nu fi pierdut pe cineva drag, care s5 nu-si alba inima sangerata
de miteelul din urma...

www.dacoromanica.ro
 UNIUNEA SOVIEITC tluivcA, DEmNITATE, rORTA 19

Capitalistii si slugile for pregatesc alt razboi. Pentru huzurul

si foloasele for vor sa ne jertfeasca pe noi si pe copiii nostri.
N'o sa le mearga !
Cei care muncesc, cei care si-au agonisit dreptul la o viata lu-
minata grin munca cinstita, aceia striga hotarit : Vrem pace !
Asa s'au rostit toate neamurile la congresele pacii...
Su afle coi care uneltesc sa-si apere huzurul cu sangele omeni-
rii muncitoare, ca asta nu se poate!
Niciun soldat cinstit englez on american, niciun soldat, indi-
ferent ce uniforma poarta, nu va lupta Impotriva acelor semeni ai
sai, care doresc un singur luau : o viata omeneasca si fericit5.
Sa se gandeasca coi care vor sa starneasca un nou razboi ca
dreptatea poporului este dreptatea cea mai aspr5.
Noi privim lumea .si ziva de maine cu ochi limpezi. No: ca ni
meni altul credem in viitorul nos4ru".
In tara in care nu-i deosebire Intre munca bratelor si munca
rnintii, oamenii se Intalnesc s:mplu ca niste prieteni.
Inainte de a-mi Incheia cuvantul, vreau tocmai sa va povestesc o
asemenea Intalnire pe care am avut-o cu un om simplu", de care
domnii de teapa lui Churchill nici nu pomenesc. Era un tractorist,
un om ca toti oamenii din tara noastra. A luptat cinstit, a ispravit
5zboiul la Berlin, a fost rang de patru ori, Intorcandu-se de fiecare
data pe front.
Stand de vorba cu el despre viata, despre viitor, fata ce-mi
spuse :
Pal si eu si Uniunea Sovietica avem spete sdravene, nu
ne pasa.
Ce avem noi mai slant pe lume decat Patria maica noastra
soimana cea tare ?
Avem si un soim de munte catre care se indreapta cu dragoste
ochii nostri si ochii arnenirii muncitoare de pretutindeni.
Intelegeti, dragii mei tovarasi, cu asemenea mama si cu aseme-
nea tata, o scoatem cu bine la cape.
Viata si viitorul ne apartin !"
In sfarsit, d'Arbousier, reprezentantul coloniilor africane Iran-
ceze, sol al oamenilor de culoare, citeste salutul Comitetului Perma-
nent al Partizanilor Pacii din Paris :
Impreund cu voi si cu toate popoarele, grasueste acel salut,
condamnam isteria razboiului.
Impreuna cu voi si cu toate popoarele, osandim uniunea razboi-
nica anitisovietica !
Impreuna cu voi si cu toate popoarele, cerem interdictia armelor
atomice !
Impreuna eu voi si cu toate popoarele, luptarn pentru indepen-
denta nationals si pentru dreptul de autodetenminare al tuturor gru-
pelor umane.
www.dacoromanica.ro
20 MIHAIL SADOVEANU

Impreund cu voi si cu toate popoarele, omenirea va castiga ba-

talia pentru pace, batalia pentru viata I"
In tot timpul desbaterilor, un num5r covarsitor de mare de te-
legrame, adrese, saluturi dela organizatii profesionale si de par-
tid, dela particulari din Unlune si de pe tot pamantul au acoperit
masa prezidiului.
Se dovedea astfel c5 inima democratiilor lumii Intregi b5tea a-
celas ritm cu inima acelei nobile si generoase adumari.
Dupa inchiderea congresului, cetatenii Moscovei s'au adunat
intr'un meeting impozant in Parcul Gorchi, votand rezoiutia si adre-
sand un mesagiu cald iubitului tovaras Stalin.
Privelistea si vorbirile au avut un caracter m5ret, pe care nu-1
voi uila niciodata.
Omul sovietic al Moscovei se arata vrednic de acel care ii este
inv5tAtor. Munca lui se vadeste pretutindeni si e covarsitor prezenta
in societatea nou5. El a alcatuit m'nunea de arta a metropolitanului,
el a ap5rat in vremea invaziei acest oras istoric, inima lumii socia-
liste, el cladeste ora$ul nou al muncitorimii. De pe inaltimIle soselei
Moscova-Leningrad, am avut intr'o dimineat5 vederea pitoreasca a
realizarii de !Ana acum si viziunea intregii treaPzart a noii societa'ti
sovietice.
Tot ceeace e priveliste e mai mult decat priveliste; tot ceeace se
incepe devine indata des5v5rsire; tot ceeace e desavarsit e mai mult
decat at5t, prin perspectivele necontenite ce se deschid mereu. Omul
birueste $i supune natura, pregatind veacul cu atata ardoare asteptat
de vrednica muncitorimr., altadat5 sclava.
Omul sovietic al Moscovei si al intregii lumi socialiste va asi-
gura paoea lumii pentru intreaga umanitate.
Cineva imi cerea in acele zile, cat am stat in Cap:tala Uniunii,
sä corcentrez in cateva cuvinte impresiile mele dela Congres pen-
tiu o publicatie.
Am r5spuns :
Uniunea Sovietic5 munc5, demnitate, fort5.

www.dacoromanica.ro
 Pe marginea programului (project)
de activitate In domeniul stiinlelor
istorice pe anul 1950.

REALIZARI SI SARCINI NOI PE TAR AMUL

STIINTELOR ISTORICE 1)

de Acad. MIHAIL ROLLER

In anul 1949, pentru prima data in Istoria Romaniei, activita-

tea pe taramul stiintelor istorice s'a desfasurat in Sara noastra pe
baza planiticata, avand probleme precise expuse intr'un program si
posibilitati materiale asigurate de Partid si Guvern.
Ne apropiem de sfarsit de an si se cuvine sa aruncam o privire
critics asupra drumului parcurs, pentru a putea mai usor patpunde
proiectul de program pe anul 1950, ce asteapta ratificarea forurilor
.kcadernici R.P.R. spre a deveni definitiv.
Nu se poate Inca tncheia fun bilant definitiv si atotcuprinzator.
Din cunoasterea activitatii desfasurate pang azi ne, putem insa da
seama in linii mari de cele realizate, de greselile comise, de expe-
rienta cucerita, de noile sarcini ce se pun, criterii care au stat dealt-
minted la baza tntocmirii proiectului de program pe janul 1950.
Pentru anul 1949, inceput de cotitura in organizarea activitatii
stiintifice pe taramul stiintelor istorice, programul alcatuit si pu-
blicat de sectia de istor,e si filosofie a Academiei R.P.R. prevedea
pentru istoria antics, medievala, moderns gi contemporana a Ro-
manies:
(a) inceperea gospodaririi Intregii literaturi istorice in vederea
revalorificarii critice a mostenirii trecutului.
b) includerea lucrarilor intocmite din initiativa ind:viduala si
fara legatura Intre ele, in programul de vaorificare stiintifica.
c) intierea unor lucrari not pentru a incepe lamurirea iproble-
melor pans azi ignorate.
lirmarind capitolele din programul anului 1949, se constata do-
bandirea unor mari succese.
Pe taramul istoriet vechi a Romanlei s'a desfasurat cea mai
vasta campanie de sapaturi arheologice, cunoscuta pans azi in tara

1) Comunicare facuta in sedlrita plem.6 a Institutului de Istorie sl

Filosafie al Academiei R. P. R. in ziva de 19 Septembrie 1949.
www.dacoromanica.ro
 22 MIHAIL ROLLER

noastra, atat din punctul de vedere al numarului de santiere cat si

at problemelor urmarite.
Activitatea d'n Moldova (Botosani ; Dorohoi ; Iasi ; Habasesti,
Jud. Roman ; Poiana, Jud. Tecuei ; Lunca Pru'tului, Jud. Covurlui) ;
Muntenia (Monteoru, Jud. Buzau; Zimnicea, Jud. Teleorman ; Ver-
bicioara, Jud. Dolj si Balta Verde Jud. Mehedinti); Dobrogea (Man-
gaPa, Istria. Jud. Constanta; D'nocretia, Jud. Tulcea); Transilvania
(Val ea Muresului cu centrul la Piatra Rosie ; Teius, Jud. Alba ; re-
giunea secuimii, crutrele dela nord-vestul tarii), precum si centrele
din jurul santierelor mai sus amintite, etc. etc., a cuprins pe tot:
arheologii din tara noastra, la care s'a adaugat un numar de 55 stu-
denti ai facultatilor de istorie din Bucuresti, Iasi si Cluj si peste 700
de lucratori.
Cu prilejul, rapoartelor si desbaterilor ce vor avea loc la consfa.
twrea organizata la inceputul lunii Octombrie se vor cristaliza re-
zultatele campaniei.
Cecace se poate afirma pe baza rapoartelor si vizitarii santie-
relor, este ca sapaturile arheologice yin sa lamureasca multe pro-
bleme din istoria tariff, si sa puna probleme cu totul noi.
De exemplu: sapaturile dela Istr;a desi nu sunt Inc a termi-
nate -- ne arata ca este necesar sa introducem in istoria Romaniei
un capitol nou si anume cetatile grecesti de pe litoralul Marii Ne-
gre al 'aril noastre. Avand in vedere ca aceste cetati erau organizate
pe baza regimului sclavagist care s'a manifestat in mod clasic in
Grecia antiea, not trebue sa ,studiem si sg lamurim influenta acestor
fsetati asupra societatii omenesti de pe teritoriul din Moldova si Tara
Romaneasca. Trebuie sa aratam in ce masura au contribuit ele la
descompunerea societatii primitive si la aparitia pe meleagurile
noastre, a societatii bazate pe clase antagoniste, etc.
La inchiderea campaniei de sapaturi se poate afirma ca in urma
eforturilor depuse de colectivele de specialisti, programul intoemit
pentru acestt an a fost in general Indeplinit.
Pe taramul istoriei evului mediu a Romaniei s'a desfasurat o
activitate rodnica pentru pregatirea publicarii indicelui de materii,
locuri, persoane, din colectiile Hurmuzaki, Uricariul, Studii si do-
cumente etc. Colectivele care lucreaza la strangerea documentelor
inedite privind secolul al XVI-lea si al XVII-lea predau spre tipar In
luna Octombrie
a) Colectivul secolului al XVI-lea, 2 volume privind decadele
1501-1521 (al treilea volum va fi predat pans la 25 Dec.).
b) Colectivul care lucreaza la documente din secolul al XVII-lea,
2 volume privind decadele 1601-1621, iar alte trei volume vor Si
predate pang la 25 Decembrie a. c. Vor fi deci gata de tipar 8 volume
In loc de trei prevazute in program.
Pe taramul istortei moderne st contemporane a Romaniei s'a
lucrat la intocmirea repertoriului izvoarelor (lucrari periodice, acte

www.dacoromanica.ro
 REALIZARI $1 SARCINI NOI, PE TARAIIUL $TIINTELOR ISTOR10E 23

si documente din secolul XIX), s'a pregatit materialul in vederea

intocmirii unei lucrari despre razboiul pentru neaUrnare din 1877,
se culeg documentele privind nasterea si desvoltarea reglmului de
democratie populara in Romania, etc.
Pentru desf5surarea acestei activitati au muncit la problemele
din evul mediu, modern si contemporan peste 200 de istorici, colabo-
ratori stiinlifici si personal stiint'fic.
Date le 'sumar expuse ne arata ce urmari concrete a avut in
acttvitatea depe laramul stiintelor istorice, hotarIrea C.C. al P.M.R.
si masurile guvernului R.P.R. privind stimularea activitatii stiintiEce
in taTa TIC/aStra.
Avem Insa prea putine motive care sa ne Indreptateasca a ne
declara multumiti. DimpotriVa! ,Situatia stiintelor istorice din tam
noastra ne obliga a depune eforturi deosebirt de marl pentru a face
tap* sarcinilor.
Dup5 cum constata organul central al P.M.R. Scanteia"1
...un inceput de analiza critics si punere in valoare a trecutului.
sunt primele cercetari in spirit stiintific marxist-leninist ale istoriei
noastre nationale. Lucrari ea acelea in legatur5 cu trecutul de lupta
al clasei muncitoare, cu rascoalele taranesti dela 1907 cta si ma-
nualul de istorie a Romaniei, reprezinta primii pa0 (subliniat ,de noi,
M.R.) in actiunea de scoatere la lumina a adevaratei istorii natio-
nale, a ,istoriei ,poporului nostru".
In mod just organul central a1 Partidului arat5 ca e vorba 'de
un inceput, de primii pasi.
Pre luand puterea politica in stat, clasa muncitoare nu putea
admite ca stiintele istorice si indeosebi istoria Romaniei sa continue
a avea un caracter antistiintific, sovin, preoum era In trecut. Ace.asta
situatie,,a pus probleme grele. Desi am avut la indemana marele
ajutor gasit in operele istoricilcxr sovietioi, intocrnirea unei istorii a
Romaniei restructurata fundamental cerea infrangerea unor obsta-
code pe cane nu le-am Inta lnit in restructurarea menualelor de
Istorie Universals. Literatura istorica Iromana din trecut n'a fost
Inca valorificata In mod critic. Nu s'au umplut golurile intentionat
lasate de istoricii burgheziei. Perioade Intregi din istoria Romaniei
n'au fast supuse unui serios studiu, sau n'au fost deloc cercetate
(asezarea omeneasc5 premergatoare cucericii romane, perioada de
1000 de ani Intre retragerea aunelfiana si intemeierea principatelor,
etc.).
Realizarea acestor sarcini sere timp, ani de cercetari arheolo-
gice, de strandere si publicare de documente, Intocrnire de mono-
grafii ett. Dupa cum ne invata experienta stiintei istorice sovie-
tise,' fara o atare activitate nu se poate ajunge la un studiu corn,
plect al istoriel.

www.dacoromanica.ro
1) Nr. 1495 din 4 August 1949
24 MIHAIL ROLLER

In ciuda acestei situatii trebuia totusi intocmita de indata 0

mud lucrare despre istoria Rornaniei. NeIntocmirea unei not istorii
a Romaniei ar fi Insemnat a lase in mana dusmanului de class o arma
ideologica impotriva clasei imuncitoare.
In focul luptei impotriva claselor exploatatoare, folosind la
maximum tot ce era cucerit in 1946-1947, lucrarea a fost intoc-
mita. Dar, asa cum s'a aratat atat cu prilejul aparitiei diferitelor
edith (in prefata) precum si in diferitele articole, lucrarea are multe
goluri, lipsuri, iar in fragmentele care trateazg istoria literaturii,
greseli de obiectivism burghez care se cer inlaturate. (Nu atingem
alci problema didactics ; ea scoate la lumina o gresala insemnata si
anume ca manualul este prea voluminos pentru invatarnantul med,u,
ceeace pune ca o sarcina urgenta reduce:Ta cuprinsului la proportiile
recomandate ue *Uinta pedagogica sovietica).
Existenta acestor goluri, lipsuri si greseli apasa greu pe umerii
istoricilor nostri (inclusiv ai istoricilor literaturii neastre). Zi de zi
trebue sa dam dovada ca stim sg inviitam si sg ne desvatarn ; zi
de zi trebuie sg dam dovada ca ne concentram efortul si puterea
de mind pentru a aplica in viata sarcina de cinste pe care Partidul
a incredintat-o istoricilor, de a studia si lamuri pe baza invatatu-
r:lor lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, lupta poporului pe teritoriva
P P.R. din vremurile cele mai indepartate pang azi, de a combat
influenta cosmopolite a scoalei istorice burgheze, de a transforma
stiintele istorice din tara noastra intr'o puternica arma ideologica,
pusg in slujba poporului muncitor, in slujba educaril constructorilor
socialismului, folosind la maximum marile cuceriri ale stiintei so-
vietice.
Dad analizam sub aceasta ,prisms activitatea desfasurata
pe taramul stiintelor istorice in anul 1949, constatam cg s'a imprimat
o directie noug, stiintificg, studiului istoriel. Munca desfasurata pen-
tru intocmirea hartii arheologice si mai ales amploarea si caracterul
sapaturilor arheologice, dovedesc cg s'a pornit pe un drum just.
Parasind vechea pozitie a arheologiei, care isi ooncentra atent:a
aproape exclusiv asupra perioadei stapanirii romane, si care isi in-
drepta privirile in deosebi spre morminte, s'a acordat atentie in acest
an perioadeil premergatoare cuceririi romane, si mai ales nu mormin-
telor ci asezarilor omenesti, adica modului de productie a bunurilor
materiale, felului de trai al oamenilor din area vreme. S'a pornit ast-
fel pe drumul studierii vietii populatiei autohtone de pe meleagurile
noastre, inainte de cucerirea romans, populatie care a stat la baza
tormarii statului dac.
Deasemenea, s'au initiat lucrari care urmaresc studierea vietii
populatiei autohtone dupg retragerea aureliana. Dad istoricii bur-
ghezi, pentru a putea dovedi in mod artificial puritatea origimii latine,
au neglijat aproape in intregime studierea perioadei de un mileniu

www.dacoromanica.ro
 REALIZARI SI SARCINI NOI, PE TARAMUL STIINTELOR ISTORICE 25

(Intre retragerea aureliana si Intemeierea Principatelor), munca In-

ceputa pentru lamurirea stlintifica a problemelor din aceasta vreme,
trebuie sä scoata la lumina adevarata tiesvaltare a societalli ome-
nesti pe teritoriul tarii noastre, caracterul continuitatii, influentele
care au avut lee (mai ales influenta slava falsificata de istoricii bur-
ghezi), conditiile formarii limbii si poporului roman problema
pans azi deschisa Insfarsit va trebui sa lamureasca rolul poporului
si al luptei sale la intemelerea Principatelor, rol ignorat de istoric'i
burghezi.
Activitatea privind pregatirea indicelui documentelor si mai ales
munca de pregatire (spre publicare) a volumelor cu documente ine-
dite, inregistreaza deasemenea rezultate pozitive. Se urmareste scoa-
terea la lumina a documentelor pang azi nepublicate, cu scopul de a
lamuri viata si lupta poporului, Inca ignorate. Intocmirea iiiiui corpus
de documente si publicarea lui are drept scop sa faca, posibila alcatui-
rea unei istorii a luptelor taranesti, a luptei poporului impotriva im-
periului otoman, pentru neatarnare si ajutorul pe care ni 1-a dat
poporul rus; Intocmirea unor opere stiintifice privind rascoalele con-
duse de Horia si Tudor, unei istoril stiirdifice a anului 1848, a raz-
boiului din 1877, a framantarilor si luptelor sociale din secolul XX, etc.
La baza muncii grele, migalloase, de cautare, traducere, trans-
criere, colationare si insfarsit de publicare a documentelor nu mai
gasim ca in trecut idolatriarea unor documente in sine, oricat de
interesante sunt prin forma lor. In dosul fiecarui document istoricii
incep sa caute azi oamenii, viata lor, lupta lor in faurirea istoriel.
$i aceasta este fara indoiala o cucerire a tinerei stiinte istorice
din Cara noastra.
Dar activitatea desfasurata pe taramul stiintelor istorice scoate
la lumina, lipsuri st greseli.
Intr'un articol publicat in Pravda" din 3 August 1949, in care
se analizeaza activitatea unor institute de cercetari stiintifice, s°
spume printre allele Partidul ne invata neincetat ca daca vrem sa
crestem cadre, nu trebue sä ne ferim de a supara pe cineva, nu trebue
sa ne ferim de o critics curajoasa, deschisa si obiectiva. PITA cri-
flea, once organizatie, deci si cea stiintifica, poate sä lanceveasca.
Critica curajoasa si fatisa ajuta oamenilor nostri sa se perfectio-
neze, Ti indeamna sä mearga inainte si sa inilature lipsurile din
munca lor".
Indrumati de aceasta invatatura, e bine sä supunem activitatea
noastra unei analize critice.
Marxism-leninismul, C.C. al Partidului nostru ne invata ca numai
stiirrta legata de viata poate fi o stiinta creatoare.
A lega stiinta de viata nu Inseamna Insa sä cadem inteun
practicism Ingust, care rapeste perspectiva pe care trebuie sa o aiba
si sä o deschida activitatea gtiintifica.

www.dacoromanica.ro
26 MIHAIL ROLLER

Invatatura marxistleninista ne Invata ca trebue sa luptam trn-

potriva practicisrnului Ingust, strain oonceptiei clasei muncitoare.
Activitatea stiintifica necesita si impune un program de durata, In
care sa se aprofundeze sa se verifice problemele studiate in vederea
unei juste si stiintifice valorificari a rezultatelor.
Dar aceasta nu Indreptateste izolarea de problemele zilnice pe
care le pune si le rezolva viata prin lupta oamenilor muncii. Dim-
potriva, numai printr'o legatura gtransa si o partiripare activA la re-
zolvarea problemeloT pe care le pune construirea socialismului in
tars noastra, vom putea mai usor rezolva problemele cane se ridica
in munair tot ma; mare.
Dar activitatea clesfasurata pe taramul stiintelor istorice not s'a
dovedit In intregime la Inaltimea acestor sarcini. Tara noastra cu-
noaste in ultimii ani profunde tnansformari Tevolution are.
Dintr'o monarhie, burghezomosiereasca, tara noastra a dev.rft
o republics de democratie populara ca forma a dictaturii proletaria-
tului si s'a 1nceput construirea socialismului. Clasa muncitoare este
aliata cli taranimea muncitoare. Ea de ine puterea politica in stat.
Partidul Comunist a mobilizat si a condus poporul la cucerirea puterli
si azi Partidul Munc'toresc Roman este forta conducatoare In R.P.R.
S'au ogfjndit 4ceste transformari in activitatea de pe taramul sti-
intelor istorice din tara noastra?
Atat programul activitatii cat si rezultatele, dovedesc ca aceste
probleme au fost aproape im intregime neglijate. Lucrarille de popu-
larizare prevazute in programul pe anal 1949, nu au fost Intocmite.
Putinele comunicari pi strangerea documentelor privind transforma-
rile de dupa 23 August sunt vadit insuficiente.
Ce comunicari, conferinte, stucii istorice temeinice am Intocmit
not pentru a 'Amur' desvoltarea capitalismului in Romania, lupta cla-
sei muncitoare, lupta Partidului Comunist in ajunul si in timpul celui
de-al doilea razboi mondial, In mornentul si dupa eliberarea noastra
de catre glorioasa Armata Sovietica, lupta Partidului pentru rezol-
varea problemei taranesti, a convietuirii fratesti cu nationalitatile
conlocuitoare, in sfarsit nasterea si desvoltarea regimului de demo
cratie populara In tara noastra ?
Nu reprezincta aceasta infiluenta vechii scoli istorice burgheze,
care pretinde ca stiinta trebue sa fie Inafara framantarilor vielii si
ca istoria trebue sa se ocupe numai de problemele trecutului Inde-
partat ?
Nu Inseamna aceasta ca exists un perical de a rupe stiintele is-
torice de problemele pe care viata si lupta ni le pun, daca viem sa
meritam cinstea de a fi participant' activi is munca si lupta cbasei
muncitoare, a poporului muncitor care construe.* soolailismul ?

Dar analiza programului si activitatii desfasurate pe tarImul

stijntelor istorice ne desvaluie si alte gre,eli si lipsuri.
www.dacoromanica.ro
 REALIzARI 51 SARCINI NOI, PE TARAMUL STIINTELOR ISTORICE 27

Indrumata si ajutata de Partid, tanara noastra stiinta istorica a

rupt cu educatia vechii scoli burgheze si a pornit pe singurul drum
stiintific, cel marxist-leninist. Tanara noastra stiinta istorica a in-
ceput sa se patrunda de concept:a clasei muncitoare. Dar istoricii, in
marea for majoritate au primit educatia scoalei burgheze, care a lasat
urme puternice, ce se res'mt In fiecare clipa. Lupta i'mpotriva restu-
rilor influentei scolii burgheze, pentru indrumarea activitatii istorice
pe singurul drum stiintific, cere aprofundarea invataturilor lu: Marx,
Engels, Lenin si Stalin.
Din activitatea desfasurata reieze ca nu s'a acordat acestei la-
turi esentiale atentia cuvenita. N'au fost organizate pana azi la In-
stitutul de istorie $i filosofie, cursuri de marxism-leninism, conferqnr
prin care sä se lamureasca problemele marxist-leniniste si care ar
ajuta pe istorici, colaboratori stiintifici, personalul stiintific ajutator,
in indeplinirea prcgramului de activitate. Studierea limbei ruse n'a
fost o preocupare deosebita in randurile noastre, ceeace ingreuiaza
studierea la izvoare a clasicilor nostri, Lenin si Stalin, si a vastei lite-
raturi istorice sovietice care se desvolt5 inteun ritm ne mai intalnit
in istorie.
Documentele istorice ale Partidului nostru, (rezolutiile, hotart-
rile, etc.), cuvantarile condueatorilor Partidului nostru, exemple vii
de aplicare creatoare a marxism-leninismului, la.realitatea romaneas-
ea n au slat in centrul preocuparilor noastre, lipsind astfel activi-
tatea de pe taramul stiintelor istorice de izvorul din care trebue sa
ne adapaIn zi de zi si clipa de clipa.

Urmarind activitatea desfasurata pe ban programului din anul

1949, constatam ca aplicand linia Partidului nostru au fost antrenati
in rezolvarea problemelor puse, un mare numar de istorici. Dar cla-
sicii marxism-leninismului, Partidul nostru, ne invata ca trebue sa
avem o grija permanenta pentru cresterea cadrelor tinere. Daca ana
lizarn componenta istoricilor, care lucreaza la indeplinirea programu-
lui constatam absenta aproape totals a grijii pentru cresterea de
cadre tinere. Cu exceptia activitatii din ramura arheologiei, nu gasim
In colectivele de cercetatori stiintifici din istoria evului mediu, moder-
ns si contemporana, studenti si tineri absolventi ai facultatilor de
istorie. Nu am Indus studentil dela facultatea de istorie la activitatea
practica de pe taramul cercetarilor stiintifice din perioada evului
mediu, moderns si contemporarth.

In activitatea desfasurata se constarta In general depunerea unui

mare efort. Dar se pare ca acest efort n'a atins totdeauna maximum
de rezultate, S'au manifestat tendinte de ristpd a foqelore
www.dacoromanica.ro
28 MIHAIL ROLLER

In regimul burgliezo-mo?ieresc cercetarile se faceau in foarte

multe cazuri pe apucate si la intamplare. Ele depindeau in mare ma-
sura de legaturile cu cutare sau cutare potentat al zilei. Ele nu aveau
sprijinul sistemarc al guvernelor. Deaceea s'a putut Intampla ca pe
toate santierele arheologice cunoscute sa se sape din cand in cans
doar Cate putin; in cele mai multe cazuri, aceasta se facea de fiecare
data de catre alti arheo!ogi. La Poiana, de pilda, unde se sapa de ani
si ani de zile, putem constata ca pe o intindere de parnaint relativ
mica au lucrat succesiv mai multi arheologi, izolati unul de altul,
ferindu-se unul de altul si, deseori, ascunzand rezultatele unul fats de
altul, faro ca sa avem pana azi concluzii care sa reprezinte iiicunu-
narea muncii def5surate.
Irkfluenta unor metode vechi de lucru s'a resimtit sensibil In
campania arheologice din anul 1949.
Stiinta istorica sovietica ne, invata la ce concluzii lamuritoare
se poate ajunge dace se supune o regiune anumita eercetarilor ar-
heologice, epuizandu-se In Intregime si Intr'un cadru multilateral
cercetarile din regiunea data. Pornind dela faptul ca cercetarile arheo-
logice dintr'o regiune pot sa ne lamureasca anumite probleme de
istorie, trebulau alese cateva regiuni si concentrati in fiecare regiunc
specialistii necesari, care sa Inceapa lucrarile pe baza unui plan de
ansamblu si a unei 'mune! de durata careia sa i se asigure continut-
tatea.
Noi n'am tinut seama de acest lucru.
Problemele imbratisate au fast Area numeroase, mergandu-se
pe linia de a sapa cate ceva in acest an in fiecare santier, fara a se
tine seama ca sapaturile ineepute intro regiune sau alta trebue
epuizate pentru a se ajunge la concluzii valabile. Forte le au Post risi-
pite pe multe santiere, fara ca sa se asigure colectivelor putinta de a
desfasura intreaga campanie pe un singur santier, In tot timpul
duratei lucrarilor.
Datorita influentei vechii scoli arheologice, care cauta Indeosebi
morminte si tezaurele din ele si care nu punea in centrul preocu-
parilor saie studierea asezarilor ,amenesti, s'a putut Intamp la ca sa-
pgturile arheologice din Dobrogea, fixate la Istria, sa se dealaseze,
sub pretexte diferite, la Mangalia, initiindu-se lucrari la tumule si
neglijandu-se, timp de cateva sapt5mani, luerarile din regiunea
fixate in program Istria.
Doming Inca la unii arheologi ideea, ca a Intreprinde cercetari
arheologice, inseamna a sapa numai cimitire. Unii arheologi n'au
*lute les ca studierea felului de trai, a felului de viata din trecut trebue
sa se indrepte in primal rand spre cercetarea asezarilor omenesti.
Nu se poate contesta ca un studiu de ansamblu al tumulurilor
reprezinta o problems ce va trebui sa-si gaseasca rezolvarea.
Sunt Inca multe alte probleme ce vor trebui atacate si dintre
care, de pilda, problema valurilor nu este cea din urma.

www.dacoromanica.ro
 RFALIZARI $1 SARCINI N07, PE TARAMIIL $TIINTEL,OR ISTORICE 20

Cred 'MA c5 ceeace trebue avut in vedere este ca saparea cimi-

tirelor constitue un auxiliar si nu elementul principal in cercetarile
arheologice.
In general, sapaturile trebue fixate pe probleme. Trebue bine
rhibzufta alegerea regiunilor si evitatA risipa de forte. In fiecare re-
giune trebue concentrate maximum de torte, cari, pe baza unei munci
continue, sä epuizeze problerna si sä poata, In minimum de timp,
valorifica rezultatele.
Cred ca tendinta de a risipi fortele s'a manifestat si la colec-
tivele care cerceteaza istoria evului mediu, moderns si contemporana
a Romaniei. Unii cercetatori din aceste colective Isi impart activita-
tea in nenumarate ramuri, Para a se fixa asupra problemelor cen-
trale si fard a cauta sa-si concentreze efortul spre o per;oada precisa
din stiintele istoriei. Se pot cita cazuri cand unii colaboratori stiin-
tifici, de pildA din colectivul evul mediu, au initiat multe lucrari din
domenii cu totul diferite, ba unii s'au lasat chiar antrenati Intr'o
activitate redactionala la reviste care nu sunt de domeniul speciali-
tatii, In dauna obligatiunilor pe care le-au contractat In vederea In-
deplinirii programului.
Imi face impresia c5 la colectivul de istorie moderns si contem-
porana a Romaniei s'a mers pe linia cuprinderil multor probleme,
care sunt f5r5 indoiala utile pentru intocmirea unei istorii a culturii
generale sau pentru Intocmirea unei enciclopedii, dar care depasesc
cadrul propriu zis al stiintelor istorice. Punandu-si ca sarcina sa cu-
prinda multe probleme, colectivul nu a acordat totdeauna attentia cu-
venita problemelor centrale fixate In program.
Este f5r5 Indoiala laudabila dorinta unor cercetatori de a fi cat
mai activi, de a cuprinde- cat mai multe probleme.
Dar concentrandu-ne asupra unor anumite probleme, speciali-
zandu-ne in anum:te domenii ale stiintei istorice, vom putea asigura
calitatea stiintific5, vom putea asigura intr'un ritm mai viu valcrifi-
carea rezultatelor noastre stiintifice.

Cu foarte multa ascutime trebue s5 ne punem problema valo-

rificarii relultatelar. Unii arheologi au In sertarele for rezultateleunor
s5paturi care pot larnuri unele probleme de istorie Fara a le fi predat
tiparului. Altii au lucrat la, intocmirea unor monografii privind
rascoale tarAnesti cu caracter local ; desvoltarea unor Industrii
dinteo regiune data ; la istoria unor lupte muncitoresti, sau poseda
material documentar cu privire la aceste probleme, lard a-1 valorifica.
Pentru trecut, aceasta situatie este unor explicabila. In regimurile tre-
cute, cercetatorii nu eseau posibilitati de editare.
Ceeace se poate explica pentru trecut, devine insa azi un cap
de acuzare.
Nevalorificarea, sau mentinerea pentru uz individual a unor cu
ceriri stiintifice, Inseamna a ne sustrage obligatiei de a preda po-
porului cuceririle obtinute cu ajutorul lui.
www.dacoromanica.ro
 MIRAIL ROLLER

Deaceea, consider justa hotarirea directiei Institutului de Isto-

rie si Filosofie, grin care se anunt5 asigurarea editarii (cu toate
drepturile legale ce revin autorului) rezultatelor stiintifice obtinute
si obligativitatea de a valorifica aceste rezultate.
Lipsurile manifestate in decursul activiCat'i nu micsoreaza In-
semn54atea realizarilor din anul 1949.

Din aceasta sumara treceie ii revi,,ta a activit5tii noastre pe t5-

ramul stiintelor istorice, .decurg o serie de sarcini noi.
Aceste sarcini noi au putut s5 apara numai ca rezultat al activi-
tatii desfasurate, al experientei proprii capatate. Aceasta experienta
incepe sa reprezinte aportul propriu creator al tinerei stiinte istorice,
care se adauga la tezaurul Inca nevalorificat al stiintei istorice din
tara noastrg.
Aceste sarcini noi sunt in mare parte incluse in proiectul de pro-
gram prev5zut pe anul 1950 si pe care-1 publiam mai jos. (Ne-am
ocupat numai de partea care se refers la stiintele istorioe si nu la
partea care se refers la stiintele filosofice prevazute In proiectul de
program). Ele nu sunt Inca concretizate suficient, mai ales in ce
priveste problefmele generale din ultimul capitol al proiectului de pro-
gram.
Din proiectul de program reiese cä pentru istoria veche a Ro-
nianiei sapaturile arheollogice din campania anului 1950 stunt con-
centrate la case santiere mari. Avand In vedere ca arheolog)i stint
speoializati in ramuri diferite, (perioada oremergdtoare cuceririi ro-
mane, cea d.n timpul romanilor si cea din- timpul migratiumilor) se
prevede la aceste santiere formarea unor colective puternice, In stare
s5 se pronunte cu competinta stiintifiea asupra diferitelor
Se va acorda o atente deosebitg epuizarii pe cat e posibil sä-
paturilor din aceste regiuni si, in orice caz, se va asigura o continui-
tate in munca, pans la epuizarea lor.
Accent deosebirt se pune pe cercetarile privitoare lq vremurile
anterioare cuceririi romane, si dupa retragerea aurePana (Fara a ne-
glija si epoca cuceririi romane) cu soopul de a scoate la lumina des-
voltarea societaftii si rolul populatiel autohtone pane la formarea
statului dac, precurn' si rolul acelefasi populatii In perioada premer-
gatoare intemeierli Principatelor.
Pe WO aceste case santiere centrale, se prev5d alte 8 santiere
la care sä se termine lucrairile Incepute si sä se fac5 sondaje pentru
pregatirea sapaturilor din anul 1951.
Intensificarea ritmului de MUTICa pentru Intocmirea hartii arheo-
logice a R. P. R. si supravegherea arheologica a santierelor nationale,
complecteaza planul de activitate privind istoria veche a Romania
www.dacoromanica.ro
 flEituzAtti $1 SARCIVI NOI, riE TAftAMUL $TIINTELOR ISTORICE 31

Pentru istoria evului media at Romaniei, progrImul semnaleaza

inceperea unei lucrari de insemnatate deosebita. Este vorba de Intoc-
mirea si publicarea anui nou corpus de documente.
Initierea acestei lucrari de marl proportil dar si de mare ras-
pundere va aduce Fara indoiala o lumina noua asupra luptei poporu-
lui din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.
Acest corpus va contine documente inedite si documente publicate
in reviste astazi inacces'bile. Documentele vor fi publicate in ordine
cronologiea, gruipate pe secole si in oadrul tfiecarui secol pe decade.
Fiecare decada va cuprinde volume separate pentru Moldova, Tara
Romaneasca si Transilvania. Prin aceasta, se creeaza posibilitatea
complectarii fiecarei decade pe masura ce se ivesc not documente.
Pentru fiecare secol se va intocmi o tabla de materie care va
cuprinde indicatii cronologice asupra documentelor inedite, publicate
In noul corpus, precum si indicatii privind toate documentele pand
azi publicate nn diferite lucrari.
Documentele vor fi traduse din slavona, maghiara eLc. in limba
romans. Traducerea va fi cat mai aproape de text, si cat mai inteli-
gibila.
In cazul cand textul poate da nastere 1:nor interpretari diferite,
se va publica alaturi de traducere, fragmentul respectiv si, in cazuri
mai rare, chiar intregul document original.
Astfel cencetatorii din toate colturile tarii vor avea posibilitatea,
de a consulta cu usurinta documentele oricarei perioade In vederea
interpretarii for, si vor putea verifica felul in care ele au fast inter-
pretarte.
A duce la bun sfarsit aceasta opera monumentala, trebue sa con-
stitue o sarcina de onoare a tinerei stiinte istorice din tam noastra.
Trebue sa f'm patrunsi de raspunderea stiintifica, de sentimentul dra-
gostei fats de popor, lap de reg!mul nostru democrat care face po-
sibila intocmirea aceste: opere, cu scopul clz.a fac- sa apara in ade-
varata lumina, trecutul plin de suferinte gi lupte M poporului, fauri-
tor de istorie.
In 'ceeace priveste istoria modernd fi contemporand a Romd niet
programui prevede intensfitlicarea lucrariilor privitoare la repertoriul
izvoarelor, aocentuandu-se asupra unci tematici actuale, asupra pro-
blemeloy contemporane din lupta clasei muncitoar^, a Partidului
marxist-leninist, care are misiunea istorica de a duce tam noastra
spre o soc!etate fara exploatarea omultti de catre om, spre societaiea
socialists si comunista
Problemele generale din prolectul de program se refers atat la
istorie cat si la filosofie.
Ele ne pun sarcini mad : de a studia si aprofunda marxism-
leninismul; de a pregati not cadre tinere; de a valorifica conditiile
materiale ce ni se asigura pentru publicarea de lucrari si reviste de
specialitate.
www.dacoromanica.ro XV1X
32 ItlIil AIL RoLt_Ert

Aruncand o privire asupra trecutului indelungat al istoriel Ro-

manici, orice orn cinstit ajunge la concluzia ca numai regimul demo-
crat in care clasa munoitoare are puterea politica In stat si Partidul
marxist-leninist este forta conducatoare, stiinta In general si, intru-
cat ne priveste direct, stiiinta istoriel a capatat posibilitarti de des-
voltare necunoscute pans azi.
Partidul clasei muncitoare $i Guvernul R. P. R. ne-au treat con-
ditli optime in situatia de azi pentru a ne putea indeplini indatoririle.
Trebuie sa muncim. $i activitalea desfasurata in anul 1949 ne in-
dreptateste sa afirmarn ca vom sti sä depunem toate eforturile pentru
a indephini cu cinste sarcinile ce ne revin.

PROGRAMUL (PROECT)
de activitate at Sectiei de Istorie Si Filosofie a
Academiei R. P. R.': pe anul 1950

A. PROBLEME DE ISTORIE
I lstoria vecho a Romaniei
1. -- Repertoriul Arheologic R.P.R.: eontinuare
a) Intocmirea pe anul 1950 a unei harti istorice
provizorii a R.P.R.
Epuizarea materialului necesar in vederea in-
tocmirii hartii arheologice.
2. Supravegherea arheologieli a lucrarilor de pe
§antierele nationale.
a) Canalul Dungrea-Marea Neagra
b) Lunca Prutului
c) Eventuale §antiere ce se vor deschide.
3. Recupdrarea rezultatelor din sgpiiturile §antie-
relor pArAsite.
4. Epuizarea lucrarilor de silpilturi arheologice in-
cepute inainte de 1949 §i in cursul anului 1949,
dar neterminate la urmatoarele statiuni :
www.dacoromanica.ro
xxv
 PROGRAM bE ACTIVITATE 33

Santier9 Grupa A.
a) Coutinuarea sapaturilor in vederea epuizarii
problemelor in legatura cu evolutia a*ezarilor
omene*ti in Moldova de Jos (Poiana Tecuci)
b) Continuarea sapaturilor in vederea epuizarii
problemelor privitoare la a*ezarile omene*ti
ale societatii primitive din Moldova (Ilaba*eqti
Roman).
c) Deschiderea pe baza sondagiilor marite din
anul 1949, a *antierelor de sapaturi din nordul
Moldovei (Ia*i-Dorohoi-Boto*ani) in vederea
studierii societatii omeneqti dela inceputurile
barbariei in aceasta regiune.
d) Deschiderea, pe baza lucrarilor din anul 1949,
a unui *antieT in regiunea carpatica (SI.
Gheorghe, Breteu-Poiana, Tecuci) in vederea
studierii a*ezarilor triburilor libere din afara
hotarelor dacoromane.
e) Deschiderea *antierului dela Cetatea Mare din
muntii. Ora*tieili reluarea lucrarilor in. vederea
unei organizari.istematice a sapaturilor cu sco-
pul de a complecta cercetarile din intreaga re
giune a Oraqtiei, in vederea cunoa*terii a*ezari-
lor dacice inaintea, cuceririi romane *i dupa
aceasta data.
f) Continuarea sapaturilor .relluaibe in ,anub 14949
dela Istria, Cu scopul studierii *i lamuririi aqe
zarilor omenei*ti de pe litoralul Mara Negre,
cu aceerttul asupra cetatii grece*ti ; a popu-
latiei ba*tina*e din afara cetatii grece*ti *i a
a*ezarilor omene*ti dupa stapanirea romana.

$antiere Grupa B.
a) Lucrari de terminare a unor *antiere tqi orga-
nizarea unor sondagii in vederea pregatirii
qantierelor din anul 1951, in total la 8 statiuni
40i.
STUDII
www.dacoromanica.ro 3
 EITIJD11
34

b) Publicarea in anul 1950 a unor monografii pri-

vind pe cat posibil-rezultatele tuturor sapatu-
rilor arheologice nepublicate pand in prezent.
II ISTORIA EVULUI MEDIU A ROMANIEI
Continuarea lucrarilor din anul 1949 si pregatirea pu-
indicelui de persoane, locuri Si materii a urmatoa-
lor colectii :
ilurmuzaki, Uriearul, Studii si Documente (N.
Iorga) i Acte si Fragmente (N. Iorga).
L Pe baza lucrArilor pregatitoare din 1949, ince-
perea intocmirii unui corpus de documente pri-
vind istoria Romaniei (Evul Mediu) panA la anul
1821. Includerea celor trei volume pregAtite
pentru publicare in 1949 in acest corpus si pre-
gatirea pentru publicare a altor 8 volume in 1950.
2. Inceperea lucrarilor pregatitoare in vederea in-
tocmirii unei opere privind lupta poporului ro-
man pentru scuturarea jugului otoman si pen-
tru cucerirea independentei.
3. Pregatirea lucrArilor in vederea reconsiderarii
critice a cronicarilor.

Ill. ISTORIA MODERNA I CONTEMPORANA

A ROMANIEI
1 Continuarea repertoriului izvoarelor moderne si
contemporane ale Romaniei.
a) Terminarea lucrarilor 1800-1900
b) Terminarea periodicelor 1800-1900
c) Terminarea actelor si documentelor 1800
1821 si prekAtirea documentelor pentru publi-
care 1821-1848.
d) Publicarea unor documente inedite privind
anul 1848.
2.
a) Terminar'ea culegerii materiatuaui privind is-
toria rg.zboiului pentru neatarnare si prezenta-
rea spre publicare.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAM DE ACTIVITATE 35

b) Pregatirea spre publicare a unei lucrari pri-

vind congresul sindicatelor unitare, din Roma-
nia, tinut in anul 1929 §i luptele dela Lupeni.
cl Continuarea strangerii materialului §i pregati.
rea pentru tipar a lucfarii privind lupta Parti-
tidului Comunist din Romania in timpul celui
de al doilea razboi mondial, inapotriva fascis-
mului, pentru cucerirea independentei ratio -
nale.
d) Pregatirea, spre publicare, a documentelor pri-
vind reformele revolutionare dela 23 August
1944, pans la 1 Ianuarie 1950.

B PROBLEME DE FILOSOFIE
a) Continuarea lucrarilor pregatitoare in vederea
intocmirii istoriei gandirii filosofice din Roma-
nia.
b) Pregatirea a trei monografii privind conceptia
filosoficA a oamenilor de §tiinta romani
te naturale, medicinA, etc.).
c) Pregatirea spre publicare a unui curs de psiho-
logie pentru uzul invAtamantului superior.
d) Pregatirea unor lucrari privind problemele fi-
losofiei actuale.
e) Definitivarea si publicarea unui scurt dictionar
politic-filosofic pentru inlesnirea studierii mar-
xism-leninismului.

C PROBLEME GENERALE
a) Organizarea unui curs de marxism-leninism
obligatoriu pentru functionarii §tiintifici §i co-
laboratorii Stiintifici ai Institutului de Istorie
si Filosofie.
b) Organizarea de conferinte pontru sdesvoltiariea
unor probleme marxist-leniniste izvorate din
problemele vietii §i luptei actuale in R.P.R.
www.dacoromanica.ro
36 BTUDII

c) Organizarea unor cursuri de limba rusa, obliga-

torii pentru toti functionarii Institutului.
d) Pregatirea la Institutul de Istorie §i Filosofie
al Academiei R. P. R. a unor cursuri speciale
pentru licentiatii in istorie §i filosofie in vede-
rea credrii cadrelor §tiintifice de specialitate §i
includerea studentilor dela facultate in activi-
tatea practica de pe taramul cercetdrilor tiin-
tifice.
e) Asigurarea de burse pentru un numa'r de absol-
venti ai facultatilor de istorie i filosofie in ve-
derea pregatirii for pe taramul *tiintelor isto-
rice §i filosofice.
f) Asigurarea conditiilor materiale pentru publi-
carea unor luerdri de istorie si filosofie intoe-
mite in cadrul sau inafara Institutului de Isto-
rie §i Filosofie, precum .5i lucrdri de populari-
zare a luptei poporului pentru desvoltarea Ro-
maniei.
fp Asigurarea colabordrilor gi aparitiei regulate
trimestriale a revistei Studii", punandu-se ac-
centul asupra lucrarilor originale, privind pro-
blemele din R. P. R., folosind la maximum cu-
ceririle §tiintei sovietice pe taramul igtoriei §i
filosofiei.
b.) Asigurarea colabordrilor §i aparitiei SeMe8-
triale, a revistei Istoria Veche".
i; Pregatirea documentdrii privind obiceiul pa-
mantului".

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI
ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN *)

de F. V. CONSTANTINOV

Friedrich Engels stria a* materialismul filosofic trebue sh is o forma noua

odath cu fiecare descoperire importanth, care creeaza o epoch in stiintele naturil. Din
nuomentul in care aplicarea materialismului dialectic la studiul istoriei sociertatii
a dus la descoperirea anaterialismului istoric, materialismul Psi schinba deaseme-
nea forma in legatura cu fiecare math descoperire buportanta din domeniul so-
cial-istoric.
Dupa cum se stie, epoca noastr5., epoca lui Lenin si Stalin, nu are egal
in isioria luniversala, nici uPn ceeace priveste abunden evenitmentelor, nici fin
ceeace priveste caracterul granldios al revolutiei ecanamice, sociale, politice si
culturale, lInfarptuita pe teritoriul urias al ,U.R.S.S. si care se tinfaptueste acorn
In ,tarile de democratie populara, nici in ceeace priveste proportille masselor care
s'au ridical pentru prima oarh la creatia istorica constienth.
Marne evenimente din epoca noastra si noile legi ale desvoltarli sociale au
facut obiedtul analizei stiintif ice efectuate de Lenin si Stalin si au fost oglindite
in mod stiintific si sintetizate in ffucrarile for gehiale. AceSte Warfel arrercheaza
o etapa ,noua, superioarain desvoltarea marxismului, marcheaza crearea leninis-
mului ca anarxisrn al epocii imperialismului si al revolutitlor ptroletare, al epocii
.victoriei socialismului tin U.R.S.S.
(Marile clescOperirl ale WI Lenin §i Stalin, In domeniul anaterialismulul Isto-
ric, sunt in ,primrul rand : stabilirea nolior legi ale epoch imperialiermului, noua
teorie leninist-stalinista a revolutiel socialiste, descoperirea forme! nol, sovietice,
a d'ciaturii proletariatului si teoria statului sovietic. Lenin si Stalin au sintetizat
pentru prima oars uriase experienta a construe/Pei victorloase a socialismulul In
U.R.S.S. Ei au descoperit iegile nol de desvoltare, care sent proprii societhtii soda-
lisle sovietice.
Marea insernntatate a destoperirllor stiintifice ale lui Lenin si Stalin, consti
in faptul eh ele constitue fundamentul stiintifico-teoretic al activitatii revolutianare
crealcare a milioane de oameni. Aceste descoperirI au lost tincercate si verlfl-
cate in focul luptelor de class, in practica revolutionary a luptel ,pentru comunism.
Fiecare din aceste descoperiri stiintifice este suficienta ca s5 irnortalizeze
numele creatorilor ei. In totalitatea lor, aceste descoperiri rnarctieaz1 cea mai
mareatil epoca in desvoltarea stlintei marxiste despre societate.
Imensa inIfluenta a acestor ,marl descoperiri asupra Istoriei universale si
asupra destinutui omenirii este acuan absolut evidenta. $1 ea va creste din an in an.
Etapa leninist-stalinista in desvoltarea materialismului istoric reprezinta un
subject extrean de vast.
A prezenta ,tot ce a fost treat nou, genial si ma'ret de catre Lenin si Stalin,
in domeniul anaterialisMului istoric este un lucru care cere o mare munta
colectiva.
In articolul de feta ne propunem o sarcina mai modesty si anume : sa
examinam intr'o forma generals uncle probleme, legate de eletnenttele not si im-
portante aduse de chtre I, V. Stalin in domeniul materialisrmiui istoric, prlIn lucre.
rea sa Despre materialismul dialectic si rnaterialismul istoric".
*) Din Voprosa tiosettt", Nr. 3, 1948.
www.dacoromanica.ro
38 F. V. CONSTANTINOV

Cel mai mare merit al lui Marx pi Engels a consrtat in laptul ca el au

dat lovitura de gratie idealismului din sociologie, din istoriografie pi din teoria
socialismulul, ideal an care *fa le Marx domina complect toate aceste domenii.
In opozitie cu diferitele sisteme ale idealismului, care considerau desvoltarea
sociala pi istoria ca un haos de eventualitati, grepeli gi ratAciri, Marx si Engels
au stabilit pentru irvtaia data, In mod riguros stiintific, ca mersult gl directia des-
voltarii sociale nu depind de Imnul plat al indivizilor, partidelor sau chiar al
claselor. Marx pi Engels au dovedit pentru prima oars, fin mod ptiintific, ca des-
voltarea sociala reprezinta in sine un proces natural istoric riecesar, care decurge
daps enumite legt
Contrar idealismului, Marx si Engels au dovedit ca nu indivizii izolati, eroil,
conducatorii de opti, regii pi tart', ci massele populare au constItuit pi con-
stitue principala forta motrica a istoriel. Intemeietorii materiaiismului istoric au
dovedit Ica istoria societatii este istoria luptei de clas5, ca in epoca noestr5 lupta
de clasa duce In mod inevitabil pi necesar la dictatura proletariatului.
Toata invatatura lut Marx pi Engels servepte la dundamentarea maretului
rot at clasei muncitoare ca groper at capitalisrnului pi creator at noii societati
comuniste.
Descoperirea lui Marx pi Engels a constituit o mareata revalutie, care a
insemnet crearea unei adevarate ptiinte despre leglle desvoltarii sociale.
In jurul anulut 1890, marxismul a repurtat o victorie hotaritoare In mip-
°area muncitoreasca asupra diferitelor forme premarxiste de socialism pi asupra
amaigamulul pestrlt de curente idealiste din soclologie pi istoriografie. DupA
aceasta victorie, chiar si duprnanii clasei muncittoare au inceput sa cocheteze cu
marxismul.
Ei fmbracau haine marxiste, ignorand insa ceeace este princlpalul In
marxism si anume, teoria despre lupta revolutionara a clasei rremeitoare pi teo-
ria despre dictatura proletariatulut.
Pe frontul idealist a apanut asa numitul socialism de catedra (Sombart pi,
altii in Germania, Struve, Bulgacov si altii marxipti legali" in Rusia).
.Acest curent burghez, recunoscand ititarnie teoria economics pi teoria
sociala a lui Marx, le-a denaturat complect, adaptandu-le la gusturile pi trebuin-
tele burgheziei. Din punctul de vedere al socialismului de catedr5, desvoltarea so-
data reprezinta un proces lent, spontan, evolutiv de inlocuire a unor forme eco-
nomice pi sociale prin allele. Lupta de clasa ¢i initiative revolutionary istorica a
masselor sunt excluse din procesul istoric de adeptii socialismului de catedrg, ca
un fenomen anormal", morbid" neconform legilor stabilite. Spiritul fatalismuiui
pi at obiectivismului, strabate dela un capat la altul cdnceptiile socialiptilor de Ca-
tedra.
Inlauntrui mipc5rii muncitorepti a aparut ca o cglindire a influentei
burgheze bernpteinismul, iar in Rusia economisanul" pi mentpevismul. Aceste
curente denaturau materialismul istoric, in spit-Hut anateriallsmului economic.
Dupe Bernstein, cu lozmca lui de trista celebritate : mipcarea este totul,
scopul nu este nitrite", revizionistii germani pi rusi au inceput sa propovaduiasca
teoria sponitaneitatii in anipearea muncitoreasca. El ignorau rolul coniptiintei socia-
liste, importanta georiel marxiste si rolul partidului marxist In mipcarea muncito-
teasca. In locul ectivitatii revolutionare conptiente a masselor proletare, care cre-
eaza in mod activ istoria, sub conducerea avantgardei lore, partidul marxist, opor-
turiptii promovau procesul economic spontan, tendInta de a lase ducrurlle in
voia lor.
Teoria ploconirli in data spontaneitatii e indreptata hotanit irupotriva Ca-
racterului revolutionar at miscaril muncitorepti. Ea se opune ca miwarea si se
Indrepte pe linia luptel imp:drive bazelor capitalismului, ea sustine ca mipcarea
sa se indreple exclusiv pe linia revendicarilor reatizabile", acceptabile" pentru
capitalism, ea este cu totul pentru linia celei mai mid rezistente".
Teoria spontaneitatil este ideologia tradeunionismului... Teoria spontanei-

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMLTLUI ISTORIC DE CATRE LENIN $I STALIN 3g

tatli este teoria diminu5ril rolulul elementului constient in miscare, Ideologia

codismului", baize logic5 a oricarui oportutnism"1).
Teoria ploconirii in fate spontanellatli a lost foarte risp5nidita in toate
partidele Inter,nationalei a II-a.
One din expresiile ei specifice a fort asa numita teorie a fortelor de
productie" care cauta s5 justifice renuntarea la lupta revolutionarli.
Re(erinta la nivelul irusuflcient" al fortelor ale productie avea menirea
sl tine proletariatul in stare de inactivitate, de asteptare pasdv5, pans cAnd se
vor maturiza pretutindent fortete de productie.
0 asemenea denaturare a rnaterialismului istoric n'a avut loc numai in
operate NI Bernstein, Kautski, Cunov, Bauer si Renner, dar sl in operele lui
Plehavpv, mai ales tin articolul Clasa muncitoare si intelectualitatea social -
democratA" si in brosura Problem& le fundamentale ale marxismulul". In aceste
lucr5r1 si Mtn) serie de alte lucrari din perioada mensevicA, Rehanov a tratat
materialismul istoric In spiritul materalismului economic, in spiritul oblectivis-
mului burghez.
Acest marxism falsif feat a desarmat si a desorientat proletariatul si par-
tidul sau, in epoca tin care capitalism-nil a intrat In faza de desvoltare descen-
dents, and revolutia proletara s'a pus Ia ordinea zilei, c5nd destinele Istoriei
universale, destinele capitalismului si victoria socialismului depindeau si depind
de activitatea revolutionara, de spiritul de organlzare, de unitatea si de constiinta
socialists a proletariatului.
La Incepurtul secolului nostril s'a pus la ordinea zilel, In Rusia, revolutia
burghezo-democrati.
In conditii favorabile, ea trebula sa se transforme inteo revolutie soda-
list5. AceastA transformare depindea ih primul rand de gradul constiintei de clasii,
de organizarea si de unitatea proletariatului, de maturitatea teoretici si politica a
avantgardei lui partidul -narxist de intelegerea Clara de calre acesta a sar
cinilor istorice.
Tata' dece In aceste conditii, dup5 nimicirea idealistilor-narodnicl, s'a ridicat
in fata lui Lenin si Stalin, drept cea mai importanta sarcina, lupta Impotriva
teorlei spontaneitAtii In miscarea muncitoreasci, luota impotriva materialismului
economic vulgar, impotriva teoriei care descrie desvoltarea socials ca un proces
automat al desvolt5ril fortelor de. productle, impotriva teorlei Incadrarii pasnize
a capitalismului In socialism, impotriva teoriei lasArii lucrurllor in vola tor, Im-
potrive teoriei, care mina prin toate rnljloacele sä minimalizeze importanta ac-
tivitatii revolutionare-transformatoare, crelatoare si constiente a masselor.
Teoria spontarreitatii a fort cu totul pe placul burgheziel. Aceasta teorie
trebula sdrobiti.
In jurul armful 1895, Engels s'a ciocnit de noul dusman al tmaterlaiismului
istoric si anume materialismul economic.
In scrisorile adresate lui Mehring si I. Bloch, Engels scria ca deoarece
principalul dusman era idealismul, Marx 1;1 el au trebult, In aceste conditii, In
mod firesc s5 sublinieze in primul rand principala teza a teoriei for sociale si
antrme teza despre rolul determinant al conclitiilor vietii materiale a societ5tii.
Se intelege dela sine c5 totodat5, Marx si Engels tIneau tintotdeauna seama
de Influenta Imens5 a suprastructurii politice $1 juridice precurn si a Idiferitelor
forme de constlint5 social5 asupra bezel economice.
Marx a scris ea pun5nd stApAnire pe masse, teoria devine o fort5 mate-
rials, tar Engels, raspunz5nd diferltilor oameni care denaturau tmaterlalismul is-
tonic, a scris ca in cazul ca nu recunoastem importdnta altar factort In afar
de cel economic, atunci pentru ce mal luptam pentru diatatura proletariatului.
Marx si ,Engels au subliniat In repetate randuri, ca desi Imprejurarlle obiec-
tive si conditiile materiale determina activitatea Istorica a oamenitor, totusi aceste
Imprejurari si conditii sunt ele Insesi modificate de oameni.
BazAndu-se pe aceste teze ale lui Marx si Engels, suptinAnd unei profunde
analize stiintifice ceeace a adus cu sine nou epoca imperialismulul, descoperinkl
1) I. V. Stalin Problemele laninismului", pag. 15, ed. II ruse (vezi 31 pag. 31
ed. II a P.M.R. N. Red.).
www.dacoromanica.ro
 F. V. CONSTANT IMOV
40
lei 'llenot din sfera vietii matea-iale a societatii si din domeniul economiei, legi
pe care nu le cunoscusern Marx si Engels, Lenin si Stalin Si-au concentrat ateritia
asupra fundamentnrii, din toate punctele de vedere, a importantei activitntii re-
volutionare si a initiatives istorice a masselor, asuqxra prelucrarii problemel pri-
vitoare la rolul factorului sobiectiv In istorie: rolul constiintei socialiste a pro-
letariatuhil si rolul teoriei marxiste Inaintate, al ideilor ¢i institutillor politice
Inaintate in desvoltarea societartii.
Epoca lui Lenin si Stalin se deosebeste consideralil de epoca tut Marx si
Engels. Epoca noun a pus in lata teoriei marxiste sarcini nos, a pus probleme
noi, la care trebuiau date raspunsuri dare.
pste dela sine rinteles ca Lenin si Stalin au prelucrat simultan toate as-
pec'tele materialisanului istoric. El au dus intotdeauna ltnpta pe doun fronturi :
Impotriva ideelismului narodnicior, anarhistilor si machistilor, kopotriva avert-
turismultil 'voluntarist al trotchistilor ¢i impotriva materialismului economic el
mensevicilor Si al teoreticienilar Internationalei a II-a.
Odatn cu venirea imperialismului, care reprezint5 ajunul socialismului, pe
frontul ideologic el miscaril rnuncitaresti s'au raspandit teoria spontaneiratii, ma=
terialismul economic vulgar, teoria fortelor de productie" a lui Kautski si teoria
oportunistn a Incadrarii pasnice a capitalismulul In socialism.
Din aceasta cauzg, dela stfArsitul anulul 1890, lupta Impotriva acestui nou
dusman a capatat o impartanta deosebtra.
Deaceea, incep5nd cu celebrele carti Ce-i de Snout ?" de V. I. Lenin si
Pe Scutt despre divergentele din partid" de I. V. Stalin, st terminancl cu lu-
crarea lui Lenin Spre revolotia noastra" ¢i cu lucrarile lul Lenin, si Stalin impatriva
teoriei trolchiste a imposibilifactii victoriei socialismuiui in Rusia si impotriva teo-
riei r'ui euharin a desvoltnrii dela sine", critica se concentreala asupra Mate-
rialismului economic iar rin prelucrarea materialismului istoric, locul eel mai in-
semnat este ocupat de problema: importanta creatiei istorice conStiente a masse-
lar, conduse de partidul marxist si rolul revolutionar transformator at ideilor
si institutillor politice tnaintate (partidul marxist, dictatura proletariatului).
In unele perioade aie Istoriel Partidului Boisevic, lupta linpotriva idealis-
sublectivismului si voluntarisanului, in intelegerea vietii sociale ¢i Impo-
triva calor care nu tineau seams de conditiite objective ale luptei clasei mun-
citoare, capnta o importanta primordialn.
Trehue sa avem In vedere lfaptul ca rnaterialisraut economic se IMpletea
si se impnca cu idealismul.
Acest lucru se vede prin exemplul lui Bernstein, ,Kautski, Renner, Trotchi,
Bogdarrov si M. N. Papovschi.
Bogdanov denatura materialismul istoric in spiritul machismului si in ace-
las limp explica diferite ,procese ideologice dupa maniere Jul Suleaticov, in spirt-
tul materialismului economic vulgar.
Astfel, In Filosofia experientei vii" el deducea atornismul lui Demoorit
si Epictir din relatille cdmerciale de schitnb, tar origina religlei, in elude fan-
telor istorice din raporturile autoritare de dorninare si supunere.
Pentru caracterizarea interpretarii leniniste, a tratarii leniniste a materia-
lismului istoric, aunt semnificative In eel anal Malt grad urmatoarele rAnduri din
arlicolul Jul Lenin Impotriva boicotului":
Marxisrnul se deosebeste de toate celelalte teoria socialiste priru imbinarea
minunata a cumpalnril stiirrtifice In analiza sirtuatiei obiective a lucrurilor si a
morsulut obiectiv at evolutiei, cu cea mai hotarriti recunoastere a Important&
enengiel revolutionare, a lcreatiei revolutionare, a initiativei revolutionare a mas-
selor, si deasetnemea, desigur, si a diferitelor personalitati, grupliri, organizatii si
partide, care stiu sa seziseze si si realizeze Jegntura cu diferitele claw.
Inalta tpretuire a perioadelor revolutionare din desvoltarea ornenirii, de-
curge din totalitatea conceptiilor istorice ale lui Marx: rtocmai in astfel de pe-
rioade se rezolva numeroasele contradictii care se acumuleaza incbt, In Itimpul
perioadelor de asa zisa desvoltare pasnica.
Toornai In aceste perioade se znanifest5 cu cea mai mare putere rolul direct
al sliferitelor clase, in determlnarea formelor vietif sociale, se creeaza bazele
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN $1 STALIN 41

suprastructurii" .politice, care se manila apoi mutt timp, pe baza relatillor de

productie innoite"1).
In opozitie cu teoreticienii burgheziel, de teapa lul Sombart, Struve si cu
toti oportunistii contemporani, care considers perioadele de revolutie ca o deviere
dela calea ,normala", ca o mantfestare a unei ,boll sociale", Lenin pi Stalin
vac) In periOadele luptelor revolurtionare, cand masse de milioane de oamenl ore-
eaza in mod activ istoria, cele mai importante, anal esentiale si mai hotaritoare
momenta din istoria socletatii.
Dupa felul cum apreciaza luptele revolutionare un om politic sau altul,
se poate judeca caracterui conceptillor sale leoretice ist modul cum Intelege el
in realittate legile drcvoithrii sociale. In acest sans, este serrinificativa aprecierea
facuta de Plehanov asupra punctului culmicant al revolutiei din 1905 rascoa'a
armata din Decembrie.
Este cunoscuta iraza faimoasa a lui Plehanov, adresata muncitorilor Icare
au fost iinfranti: ,,Nu trebula sa se recuIngii la arme".
In Prefata la traducerea in iimba rush a scrisorilor lui Marx catre L. Ku-
gelmann", Lenin a supus unei critice distrugatoare aceasta pozitie oportunista
a lui Plehanov.
Lenin a opus lui Plehanov pe Marx pi atitudinea acestuia tats de Comuna
din Paris, care a lost infranta in 1871.
Marx pure initiativa istorica a masselor scria Lenin mai presus de
mice. Oh, data social-democratii nostri rusi ar invata dela Marx pretuirea initia-
tivel istorice a muncitorilor gi taranilor rupi din Octombrie gi Decembrie 19051
Faptul ca acest cugetator profund, care cu pase luni tinainte prevazuse esecul, se
pleats in fata initiativei istorice a masselor gi expresia pedants fara viata,
far5 suflet: ,ONj'ar fi trebuit sa se recurga la arme !" nu se deosebesc ale Ca
cerul de pamant ?" 2).
Exists in iStorie scria Lenin momenta In care o lupta disperata
a masselor chiar pentru o cauza fara sanse de reusita este necesara pentru edit_
carea acestor masse gi pentru lupta for viitoare" a).
Oatnenilor de felul lui Plehanov care-1 citeaza in zadar pe Marx si iau
dela el numai aprecierea trecutului pi nu aprecierea imboldului de a crea viitorul,
le-a 'lost In principiu strains o astfel de formulare a Iproblernei creatiei tstorice
a masselor.
Marx admira initiativa eroica a comunarzilor parizieni, care au asaltat
cerul" care au stan1mat ma,itno de stat hurgheza, Grand lin %cull el masina tor,
proletara.
reactiunil tarismtd r
Lenin pi Stalin adminau eroismul muncitorilor rusi, care au asaltat bastionul
si au oreat sovietele.
Mamie Lenin a saris (prodetic In 1907: Clasa muncitoare din Rusia a mai
dovedit °data si crdata va mai dovedi ca este capabila sa asalteze ce-
ruri le" 4).
In aceste aprecieri ale tali Lenin pe de-o parte pi ale lui Plehanov pe de
.2111 parte si-a gasit expresia nu nu mai atitudinea for fundamental deosebita
fats de itactica luptei de clash a ,proletariatului, ci ¢i inttelegerea diferita a insusi
caracterului legilor desvoltarii sociale, a floadui pe care -1 ocupa in aceasta des-
voltere creatia istorica a masselor.
Acest lucru s'a snanifestat ¢i Gn aprecierea perspectivelor Revolutiei Soda-
lisle din 1917 din Rusia.
13azandu-se pe considerarea exacta gi justa a situatlei objective din Rusia
dupa revolutia din Februarle, Lenin pi Stalin au urmat linia sere transformarea
revolutlei burghezo- democrate In revolutie socialists. El porneau dela posibili-
tatea victoriei socialismului In ,Rusia.
..._Tocmai in fundamentarea acestei finis consta principalull continut al prime)
1) V. I. Lenin Marx- Engels - Marxism" pag. 210. Edit. politic:9 de Stat 1946
ed. rusS. (Vezi ¢i ,pag. 214 ed. II-a P.M.R. N. Red.).
2) Ibidem, pag. 182. (Vezi 81 ed. II-a P.M.R., pag. 186, t N, Red.).
3) Ibidem, pag. 184. (Vezi # ed. 11-a a P.M.R., pag. 188, N. Red.).
4) Ibidem, pag. 183, ed. rusS. (Vezi qi ed. II-a P.M.R., pag. 189, N. Red.).
www.dacoromanica.ro
42 F. V. CONSTANTINOV

cuvantari a lui Lenin, dupe sosirea sa to Rusia, sl a celorlalte teze celebre din
April le, precum si al raportului prezentat de I. V. Stalin la al VI-lea congres
al P.C. (b) rus.
Plehanov a nurnit In chip Ingarniat 9i nerusinat trnarele apel al lui Lenin
la revolutia socialista: eiureala".
In articolele din ziarul sou Unitatea", t11 1917, Plehanov, cauta sa de-
monstreze cu o insistenta plictisitoare ca .Rusia nu este coapti pentru revolutia
sociallsta, deoarece nivelul fortelor de productie eSte insuftcient, tar proletariatul
nu reprezinta Inca majoritatea populatlel.
Plehanov vedea atunci cea mai mare nenorocire a proletariatulul rus In
venirea tut .,premature" la putere. Pe aceeasi pozitie s'tu sititmt si tradatorli Ca-
menev ¢i Zinoviev.
Istoria sl-a spas de multi vreme cuvantul sl a aratat de partea cui a lost
dreptatea in aceastA lupta.
Totodata ea a apreclat si doua interpretari ale markismuluf, radical deo-
sebite, doua interpretari opuse ale legilor Si dortelor rhotrice ale desvoltarii so-
dale, doua atitudini opuse in ceeace priveste aprecierea rolu4ui sl a importantei
activitatii ,masselor revolutionare, a constiintei der, a tariei tor, a spiritulul for
de organizare, a Ini(iativei for revolutionare si a eroismulul tor.
Plehanov, ca si toti anensevicii, se temea de massele revolutionare. Ple-
hanov vola sa -i He tutore (51 sA retina proletarlatul, ca pe un copil Indaratnic,
dela actIuntle revolutionare curajoese.
Lenin si Stalin au crezut Intotdeauna in mod nelimitat in inelnctul re-
volutionar al masselor, In ratiunea for colectiva; el Invatau massele 5i Invatau
dela masse, legend destinele desvoltarii istorice de activitatea revolutionaa a
masselor.
Cuvantarea rostita de I. V. Stalin la 16 Octornbrie 1917 le sedinta C.C.
al P.C. (b) rus si scrisoarea lui V. I. Lenin adresafa membrilor C.C. al Partidu-
lui Bolsevic, la 6 Noembrie (24 Octombrle), in ajunul revolt:tie! din Octombrie,
au cea mai mare importanta pentru interpreterea leninist-stalinista a legilor des-
voltaril sociale.
Criza revolutionary era coapti.
Uriase masse revolutionare s'au pus In miscare .Si voiau sa se arunce In
lupta. Contrarevolutia 10 strangea tor-tele pentru a da o lovitura bokevicilor,
muncitorlior ¢i taranilor revolutionart.
La Comitetul Central al Partiddlui Bolsevic, tra'clatorii Zinoviev si Came-
nev s'au ridicat trrrpotriva rascbalei armee.
In aoest moment Lenin, care se, ascundea de copoii hrt Chererischi, saga
membrilor CC.: Tovarasi, scriu aceste rainduri in seam zilei de 24 ; situatia
e cat se poate de critics. Este limpede ca lamina zilei ca price intarziere a In-
surectlei este acum cu adevarat echivalenta cu trnoartea.
VA conjur, tovarasl, sa tirtrtelegeti ca total atarna acurn de un fir de par;
ca la ordlnea 21191 sunt probleme pe care nu le pot rezolva rilet eonferintele si
nici congresele (fie ele chiar congress ale sovieteIor) ci exclusiv popoare!e, mas-
sele, lupta ,masselor than-nate Astoria nu va ierta vreo intarziere revolutiona-
rilor, care au putut sa Inrvinga astazi (si ea' slguranta ea azi vor invinge), der
care maine riscand sa piarda mult, ar risca sa plarda totul... Guvernul se dating.
Trebue sa-i fie data cu °rice wet lovitura de nape Orice intarziere In actiune
este echivalenta cu moartea"1).
In opozitie cu fatallstii si oblectivistii, care so bizulau numal pe desf A-
surarea dela sine a lucrurilor, tIn opozitie cu renegatii, tradatoril ¢i Iricosli, care
se temeau de masse ca de foe, caci aveau frica s5 nu distruga cumva pea mutt
din vechiul calabalac, Lenin si Stalin, marl! materialisti si conducatori al clasei
muncitoare pornesc dela teza ca Istoria se face de catre oameni, de ditre mas-
sele revolutionare.
Cand conditiile obiective pentru revolutie exists, atacul revolutionar cu-
rajos ai ,masselor oonduse de partidul marxist decide rezultatul actiunif. Ultarea
If) V. T. Lenin: Opere Vol XXI, pag. 362-363, ed. III-a ruse. (Vezi 61 V. I
Lenin : Opere alese, vol II, partea Intaia, ed. P.C.R. 1946, pag. 194-196, N. Red.).
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN 43

acestei teze duce la esecul revolutiei, la Intarzierea, la oprirea mersului des-

voltaril sociale.
Lenin sl Stalin legau posibilitatea accelerare desvoltarii istorice de acti-
vitalea revolutionary a masselor, care s'au ridicat la creatia istorica constienta.
Tocrnal datorita acestui lapt, revolutia socials este locomotive istoriei, In pe-
rioadele tend o singura zi echivaleaza cu dotazeci de ani de desv flare panic
evolutiva.
Dusmanii leninismului din lagarul socialistilor de idreapta au Ineercat de
multe on sa-i invinuiasca pe Lenin si pe Stalin si pe boleevici de blanchism si
voluntarism.
Astfel, unul din acesti critici" contemporani al leninismulul, un oarecare
G. A. Wetter scrie in cartea intitulata Materialismul dialectic sovietic": In
conceptia sa despre materialismul dialectic, el (leninismul F. C.) vrea sa pas-
treze neschimbata pozitia lui Marx impotriva incercarilor revizioniste de a fim-
paca doctrina econotnicA cu once filosofte notta. Dar in alte puncte, observItn
deosebiri destul Ide marl nu numai intre el ei marxismui Internationalei a II -a,
ci ci intre el si Marx. Elementul voluntarist din filosofia tut pare aat de pu-
fertile, incAt ameninta caracterul etiintific al materialismului istoric marxist... aba-
tgnd Rusia de pe calea ,generals a evolutiel celorlalte tari ale Europei, el se
sltueaza in opozitie radicals cu conceptia generals (?!) a warxismului confem-
poran" 1).
Slug Ile demne de dispret ale burgheziel n'au inteles niciodata si n'au vrut
sa inteleaga rnarxismul, materialismul istoric. Esenrta marxism-leninismului consta
nu numai In afirmarea existentel legilor obiective ale desvoltaril sociale, dar si
In recunoasterea posibilitatil de a le f otos! in activitatea transformatoare revo-
lutionetra a proletariatului. Prin aceasta, marxism-leninismul se deosebeste de
socialismul absurd de catedra, de objectivism.
In articolul sau genial Despre revolutia noastra", Lenin face bilantul lup-
tel duse de bolsevism impotriva interpretarli oblectiviste mensevicoeplehanoviste
a mersului desvoltarii sociale.
In time ce cartea lui Lenin Imperialismul, stadiul cel mal 'Malt al ca-
pitalismuitti" reprezinta complectarea si desvoltarea Capita lulu!" Jul Marx, ar-
ticolul lui Lenin Despre revolutia noastra" reprezintA continuarea si desvoltarea
prefatei celebre a lui Marx la Critica economies politice".
Si, dupe cum, Capita tut" lui Marx nu mai este sufficient fara cartea lui
Lenin despre imperialism pentru intelegerea elementelor not din capitalismul mo-
nopolist, tot asa gi prelate lui Marx trebue studiata Impreuna cu articolul lui
Lenin Despre revolutia noastra", sf frnpreuna cu lucrarea geniala a lul Stalin
Despre materialismul dialectic si materialismul istoric".
Marx scria ca O formatiune socials nu piere inainte de a se fi desvoltat
toate fortele de productie, pentru care este destul de large, far raporturile de
productie not si superioare, nu le tau locul niciodata tnainte de a se fi matu-
rizat conditiile for materiale de existentA in chiar smut vechii societA i"
Plehanov, ,Kautski ei tali eroli Internationalei a II-a au Incercat s5 inter-
preteze aceasta teza pentru a justifica tendinta for de a prelungi existenta capl-
talismului, pentru a justifica din punct de vedere teoeetic" renuntarea for la
lupta impotriva burgheziel.
Totodata ei ocoleau in chip necirustit urmatoarea fraza a lui Marx, care
urmeaza dupe teza citata, anurne ca: omenirea isi pune intotdeauna numal sar-
cini ,pe care le poate rrezolva, tact privind mai de aproape vom gasi totdeauna
ca problema Insasi se iveste numal acolo uncle conditiile materiale ale rezolvaril
ei exists, sau, cel putin, se alflA in proces de devenire' 8).
Pentru Lenin el Stalin, problema maturitatii unel anumite tars In vederea
treceril la revolutia socialists se rezolva in mod concret istoric.
Nu numal nivelul de desvoltare a fortelor de productrie si greutatea spe-
cifica a proletariatului In populatia tarn respective, ci si capacitates prroletaria-
e
1) G. A. Wetter ri materialismo dialettico sovetico". Torino, Einaudi, 1998.
2) IC. Marx-P.Engels : ,Onere alese", vol. I Ed. P.M.R. 1949,
3) Ibidem, peg. 362 (N. Red).
www.dacoromanica.ro
 F. V. CONSTANTINOV
44
tului de a duce dupa sine majoritatea celor ce muncesc, capaairtatea sa de a r5s-
turna burghezia si de a organize dictatura si construirea socialismului, servesc
drept criteriu suprem si drept indice at maturifatii t5rii RESPECTIVE pentru
trererea el la socialism.
Lenin scria ...Este absolut aspic ergumentul for (rnensevicilor si condu-
catorilor Internationalei a II-e, F. C.) pe care 1 -am inv5fat pe de rost 5n tirnpul
desvoltarii social-dernocratiei din Europa apusean5, si care sus fine c5 nu am
crescut Inca pang la socialism, ea nu event dup5 cum se exprim5 diferiti domni
sevantl" din r5ndurile for prernizele economice obiective pentru socialism.
Si nim5nui nu-i vine In Band s'a se intrebe: care Tea putut poporul, care a
intAinit o astfel de situa'ie revolufionara, ca aceea care s'a format tin timpul pri-
mului ratboi imperialist, n'a putut el oare, sub influenta irnpasului in care se
aila, si se arunce lntr'o lupt5, care sa-I dea mgcat unele sense de a cuceri
condi(ii putin obisnuite pentru progresul ulterior al civilizafiel ? 1).
Plehanov si mensevicli vedeau 151 popor obiectul istoriei.
Lenin si Stalin vad in poporul revolutionar creatorul istoriei. Lenin si Sta-
lin vad baza politica a construcfiei socialiste victorioase In institutiile politice
progresiste in Soviete, ca organe ale dictaturii proletariatulul.
Toate lucrgrile lui I. V. Stalin, Indreptate impotriva teoriei contrarevolu-
flonare trotchiste a imposibilit5(ii victories socialismului Intr'o singura jars, im-
potriva teoriei buhariniste chiaburesti a echilibrului si a desvolt5rii dela sine, por-
nesc dela teoria posibilitajii victories socialismului Intr'o singur5 jars, luata aparte,
din considerarea marital. posibilittati, nascute de 'now oranduire social-politica
care a eliberat si a trezit la viat5 fortele uriase ale masseior populate.
Datorita acestor forte Uniunea Sovietic5 a remit sa Infaptutasca giganticul
salt istoric dela starea de inapoiere la progres, sa Inflptuiasca In cel mai scurt
interval Istoric industrializarea socialists, sa transforme radical economia rurala
dintr'o economie marunt5, inapolat5, primitive, firamitat5 si putin productive, in
mat-ea economie socialistg Inaintat5, inzestrata cu mijloace tehnice moderne.
In aceast5 urias5 transformare revolutionar5 social5 si economics, Partidul
Bolsevic s'a condus dupa materialismul istoric at lui Marx si Engels, desvoltat
mai departe In mod creator de calre Lenin si Stalin.
Pentru rezolvarea unor sarcini istorice at5t die nfarefe materialismul is-
tonic" deformat in spiritul obiectivismului, asa cum este tormulat in lucrarea lui
Plehanov Problemele fundarnentale ale marxisnului" nu putea in nici tin caz
sä serveasc5 drept Indrepter pentru actiune.
La Plehanov, In faimoasa lui schema a Imp5rfirii In cinci p5rti a struc-
luriy societatii, nu si-a g5sit nicitin Ice lupta de 'alma ca forta matrice a istoriei.
Dup5 Plehanov cauza final5 a desvoltarii societatii este cuprins5 In desvoltarea
fortelor de productie, Jar desvoltarea forte tor de productie depinde de Insusirile
mediultd geografic, adica de natura inconjurgtoare.
Aceasta este tocmal teoria 'materialismului economic si a fatalismului, so-
ciologia care desarmeaza class muncitoare. Cu ajutorul unei astfel de teorli nu se
poate accelera mersul desvolgrii sociale.
Din punctull de vedere al sociologiei burgheze mensevice, ar fi in general
imposibil sa se accelereze mersul istoriei, dup5 cum este imposibil ca mutand
acele ceasornicului, Fa. accelerant scurgerea timpului. In acbasta problema mar-
xisrn-Ieninismul se situeez5 pet o pozifie diametral apus5.
Ell consider5 ca acfiunea fortelor reactiunii, institujiile ei politice si ideo-
logia ei pot sa franeze mersul istoriel. Forte le socialisrnului, fortele revolufiei
proletare, institutiile politice progresiste, ideile marxist-leniniste, activitatea crea-
toare revolirtionar5 a masselor muncitoare, conduse de proletariat si de partidul
acestula, accelereaza mersul desvoll5r11 sociale.
Timpul astronomic, care oglindeste miscarea parn5ntului, nu depinde de
activitatea oamenllar. Timpul istoric, care decurge, desigur, tot in time si spatiu.
existente In mod obiectiv, depinde in miscarea sa de activitatea oamenilor. Acest
lucru a fost dovedit de poporul sovietic, de bolsevisan, de leninism.
---,--
1) V. I. Lenin, Opere, Vol. XXVII, pag. 399, ed. rush.
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN *I STALIN 45

Industrializarea, pentru care tin elle conditii ar ft fost nevoie de un semi,

a lost infaptuita in. Uniunea Sovietica in 13 ani. Uniunea Sovietica realizeaza
planurile sale cincinale in 4 ,ani. Mii de oarneni sovietici Inaintati si-au indeplinit
si depasit arugajamentele individuale in cadrul planului cincinal, ficand un salt
In anii 1950-1952. Aceste rninuni" sunt produse de nova oranduire social.eco-
nornIea, de socialism.
Accelerarea mersului istoriei este realizati de leninism pentruci el Invata
partidul proletariatului si pe conducatoril acestuia se' nu doanrna", ci se' stea
pe punctul de vedere marxist, nu numai se' explice lumea" dar s'o si recons-
truiascr, nu se' conternple spatele proletariatului" si se' nu se tarasca in coada
evenimentelor, ci asa conduce' proletariatul si sa fie expresia constienta a unlit
proces inconstient" 1).
Actualmente lupta pentru partinitatea bolsevica leninista In filosofie, stiiiita
si arta, Impotriva obiectivismdlui burghez, prezinta o deosebita important& Acest
objectivism si apolitism rcprezinta oglindirea influentei burgheze. Mfr.° oareca e
masura ramasitele oblectivismului bunghez sunt alimentate de diferite lucrari
teoretice ale lui Plehanov.
Iata dece critics lipsurilor acestor lucrari Ware numai o importanta istorica.

Luca-area lui J. V. Stalin Despre materialismul dialectic si materialismul

istoric" reprezinta bear-Oil ccAncis at intregii dosvoltari seculare a anateriaiismu ui
dialectic si istoric, bilanful luptei merxisrn-lerrinismului itnpotriva diverselor cu-
redte ostile materiallisanului istoric. Capitolui iruchinat trbater;alismului istoric in
aceasta lucrare clasica a lui Stalin, cuprinde sinteza experientei loarte bogate to
luptei de clasa a proletariatului, sinteza experientei foarte bogate a holsevismu-
lui, in tupta pentru victoria comunismului.
Dupe' cum din variul celui mai ?Halt a-mate se deschid orizonturl largi in
departare, tot asa din var'ul societatii socialiste se vad extrem uo [impede, -Jrac
terul limitat din punct de vedere istoric al fonmatiei capitalists, plague sr viciile
ei, inevitabilitatea prabusirii ei, precum si caile si mijloacele pentru nitniclrea ci
revolutionara.
De pe culmile socialisimallui s'au deschis perspectivele marete ale desvol-
tarii condifionate de istorie, necesare si invincibtle, a lintregil =mid spre co-
munism. Si aceasta lege a desvoltarii societatil pi-a gasit oglindirea si funda-
mentarea in tezele teoretice concise, de o claritate clasica, cu o mare forts de
convingere, ale lucrarii citate a lui I. V. Stalin.
In lucrarea lui I. V, Stalin se acorcia un loc important trataril interne
dintre materialismul dialectic st cel istoric.
Revizionistit prezentau in mod necinstit chestlunea In asa lel ca se' reiasa
a intro materialism' filosofic at lui Marx si teoria lui sociala nu ar exista o le-
gatura interne', ca a,ceasta legatura ar avea caracter ocazional, ca ar decurge
din faptul Intamplator, ca. Interneletorii marxismului au fost adeptii materialismului
filosofic.
Despartind materialismul istoric de anaterlalismul dialectic, cevizionistii
socoteau ca este posibi1 se' irnbine" pe Marx si teoria lul sociala cu o vatietate
oarecare a fIlosofiel burgheze.
Astfel, unul dintre cei mai rat si ticatosi falsificatori . al materialismului
dialectic si istoric, machistul Max Adler scria in Neue Zeit" urmatoarele :
Asa zisa interpretere materialists a istoriei n'are nimic comun cu mate-
rialismul." deoarece termenul material in sens naturalist-stiintific desemneazi pro-
oesele care sunt definite numal din .punct de vedere cantitativ, care pot prin
urmare sa fie complect desorise In ceeace priveste timpul si spatiul.
Materialismul, insa, despre care lvorbeste interpretarea materialists a isto-
riei, se refers gxclusiv la conditii vitale si anume la relatiile de productie (in
care oamenii se apropie unul de altul), care nu se intalnesc deloc in nature ma-
1) I, V. Stalin, Opere Vol. V, pag. 80, ed. ruse'.
www.dacoromanica.ro
46 F. V. CONSTANTrNOV

teriala, deoarece west element material nu este ceva substantial, ci ceva uman
si ca atare in mod necesar, ceva spiritual".
Adler, ca ¢i allt1 revizionisti identified In chip incorect materialismul dia-
lectic cu materialismul metafizic el Istlintelor naturale.
Adler ca si alfi machisti, cade in misticism, spiritualizeaza viafa socials si
refuza sa-i recunoasca realitatea obiectiva. Absurditatile neverosimile si idealiste
propovaduite de revizionisti, gaseau sprijin la toll leaderil ¢i teoreticlenil Inter-
nationalei a II-a.
Dus-nanii marxismului n'au abandonat nice in condifiile oranduirii sovietice,
incercarile for de a revizui marxismul. Sunt cunoscute Incercarile dusmanilor
poporului Buharir4 Trofchi ¢i et!! de a Imbina materialismul istoric cu mate-
rialismul mecanicist, metafizie, de a transforma materialismul istoric In mate-
rialism economic vulgar.
Sunt cunoscute encercarile iscoalei idealfstilor mensevizanti ,(din care fa-
ceau deasemenea parte trotchtstii sd zinovievistii) de a aseza sub teoria social
a lui Marx, filosofia hegellana si de a transforma materialismul istoric in idealism
istoric, de a-i da o mare doza de voluntarism si de sublectivism.
Numai intemeietorii si conducatorii bolsevismului, Lenin si Stalin, s'au
ridicat ca aparatari consecventi si inversunati ai bazelor stiintifice-fliosofice si
stiintifico-istorice ale marxismului, ca aparatord at legaturii interne indisolubile
dintre materialismul dialectic si eel istoric.
Chiar dela primele for lucrari, cdnducatorii bolsevismului au aparat cu con_
secventrt ¢f pasiune si au fundamentat unitatea tsi legatura dauntrica dintre mate-
rialismul dialectic ¢1 cel istoric.
Din aceasta Jilosofie a marxismulut stria Lenin turnata dintr'o sin-
gura bucata de ofel, n'al putea Idetasa niclun postullat (fundamental, nicio parte
esentiala, Para a le abate dela adevarul obiectiv, fara a cadea fn imbratisarea
min,ciunilor burghe_zo-reactionareP1).
Lenin4 f.n unele din lucrarile sale tndreptate Impotriva revizionistilor
idealist!, defineste dupe Engels, materialism' !stork ca o complectare a ma-
terialismului filosofic, ca desvodtarea lui conseeventa in aplicarea Jul la viatil
socials si la istorie.
Astfel In articollul Karl Marx", Lenin Scrie
Dandu-si seams de inconsecvenfa, de Imperiectiunea ¢i unilateralitatea
vechiului materialism, Marx ajunge la convingerea ca e neaparat necesar de a
pune de acord stilt-Eta despre societate cu baza materialists si de a o reionstrui
pe aceasta baza" 2).
Dupa cum vedern, materialismul istoric este privit aid ca o extindere a
materialismului in domenlul vief H sociafe.
fri articolul Trei izvoare ¢1 trei p5rti componente ale marxismului" Lenin
scrie deasemenea:
Adancind si desvoltand materlalismul filosofic, Marx 1-a dus pani. la
capat ¢i I-a extins Bela cunoasterea naturli la cunoasterea societaitii omenesti.
Materialismul istoric al lui Marx s'a dovedit a Ii cea mai grandloasa cucerire a
cugetarii stiinlif ice" 3).
Aceste teze ale lui Lenin au lost andreptate lampotriva revizionIstilor-idea-
llsti care Incercau sa fmbine teoria socials a lui Marx cu fdlosofia ilui Kant si
Mach, impotriva oamenilor care se straduiau sa submineze bazele gnoseologice
materialiste ale materialisrmului istoric. In virtutea acestul Ifapt, Lenin subllinlazi
in pasajele citate, tocmai legatura Materialismului filosofic cu materialismul
istoric.
In period& urmitoare, in condifiile cotiturli brusce a istoriel, dela pace
la razbol, in conditille ascutiril extreme a ituturor contradictiilar imperialiste
contradictii fare clasa rnuncitoare ¢i burghezie, intre metropolele capitaliste pe
1) V. I. Lenin, Opere, Vol. 14, pag. 312, ed. 4-a. (Vezi si V. I, Lenin Materialism
;l empirocriticism", Ed. P.M.R 1948, pag. 367, N. Red.).
2) V. I. Lenin, Opere, Vol. 21, pag. 38. (Vezi si Karl Marx : Scrieri alese. Ed.
P.0 R. 1945, pag. 32, N. Red.).
3) V. I. Lenin, Opere, Vol. 19, pag. 5. (Vezi si Karl Marx: Serieri alese, Ed
P.C.R. 1945, pag. 62, N. Red.).

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI 'STORM DE CATRE LENIN $1 STALIN 47

de ha parte ci colonille ci tarile dependente pe de eta parte, an cadrul !Mensal-

&aril crizei revolutionare a revolutiilor proletare ci a razboaielor de eliberare na-
tionala, au aparut pe primul plan ci alte laturi ale conceptiei marxiste despre fume :
problernele dialecticei materialiste ca bald filosofica-teoretica al strategiei pi
tacticei proletare.
Acest lucru s'a oglindit /n toate aucrarile lui Lenin ci Stalin din aceasta
perioada, INu In zadar lucreaza Lenin in acest timp la teoria dialecticei materia-
liste, fapt dovedit de lucrarea sa Caietele filosofice".
Lucrarea lui L V. Stalin Despre anaterialismull dialectic ¢f materialismul
istoric", care face bilantui luptei marxismului, in special al luptei lui Lenin ci
Stalin Impotriva teoriflor ci curentelor Iburgheze ¢i revizioniste, descopera ci des-
voila an mod firesc toate aspectele materialismului istoric ca aplicare a materia-
lismului dialectic la viata socials, la istaria societatil.
In lucrarea sa Despre materialisrnul dialectic ci materialismul istoric"
I. V. Stalin da lovitura de gratie diferitelor Icurente revizioniste ¢f entimarxiste,
In probleme privitoare la raporturile Intre materialismul dialectic ci ,materialis-
mul istoric.
Definind rnaterialismdl istoric ca o ctlinta, I. V. Stalin scrie :
,Materialismul istoric este extinderea prinicipillor materialismului dialectic
la stud'iul vietii sociale, este aplicarea principillor anaterialismulud dialectic la feno-
mertele vietil sociale, la stuldiva sccietatii, la studiull istoriel societatii" 1).
Stalin arata ci materialismul istoric este extinderea esupra cunoacteril vietli
sociale ci a istoriei societatii nu nuanai a materialismului filosofic marxist, dar
ci a materialismului dialectic in totalitatea lui.
Expunand trasaturile fundamentale, ale metodel dialectice marxiste ci ale
materialismului filosofic merxist, I. V. Stalin desvalue din toate punctele de
vedere legatura organics dintre materialismul istoric si materialismul dialectic".
,,Nu este grew de inteles scrie Stalin ce insemnatate uriaca are
extinderea principlilor metodel dialectics asupra studiullui vietil sociale, esupra
studiului istoriei societatil, ce tinsemnatate uriaca are aplicarea acestor principii
la istoria societatii, la activitatea practice a partidului proletariatutui 2).
Legatura launtrica, stability de trnetoda dialectics, conditionarea reciproca a
tuturor fenomenelor din univers, Inseam-ma, aplicate la societate, ca once fenornen
social trebue examinat din punctul de vedere al legaturii lui cu tenomenele In-
conjuraloare far nu din punctul de vedere al unet idea preconcepute, preferati
de Unt anumit istoric sau sociolog.
Fiecare oranduire socials, fiecare micoare socials trebue examinata din
punctul de vedere al conditillor care 1-an dat nacfere ci de care este legatli. Aceste
conditli se modifica odati cu mersul istoric ci din aceasta cauzi diferitele regimuri
sociale, fiind la tianpul for fenomene necesare, legitime ¢i progresiste, in con -
difiile 110i, schimbate, tnceteala de a mai fi necesare si progresiste.
Orice Tenomen social, once organizare socials, trebue tratata In chip is-
tone, din punt de vedere al conditillor corespunzatoare, de Joe ai de timp.
,,...Fars o astfel de ooncepfie istorica a fenomenelor' sociale, existenfa 51
desvoltarea ctlintel istorice sunt imposibile, caci numal o atare conceptie ferecte
VII* !storied de a fi prefacuta Vntr'un haos de antamplari ¢i frar'o gramada
de greceli din cele mai absurde" 3).
Cauzele razbolului stunt explicate de ideologii bungheziel, fie prin legile
externe ale naturii, fie prin erorile antarnplatoare ale diferitilor oarneni de stet.
Numai materialismul istoric da cheia explicatiei ctiintlfice a cauzelor tuturor
evenimentelor sociale, irrclusiv nature ci izvoarele rizboaielor. Lenin in scrisoarea
sa despre Petrie, adresata lui Ines Armand, di urb exemplu adrnirabil de aseme-
_
1) Istoria Partidului Comunist (b). Curs scurt, pag. 100, ed. rusA. (Vezi Si ed.
IIba P.M.R. pag. 3.45 N. Red.).
2) Istoria Partldului Comunist (b). Curs scurt, pag. 104. (Vezi qi ed. III-a
P.M.R. pag. 152, N. Red.).
3) Istoria Partidului Comunist (b) Curs scurt, pag. 105. (Vezi st ed. III-a P.M.R.
pag. 152, N. Red.).

www.dacoromanica.ro
48 r. V. CONSTA1YINOV

nea tratare istorica a fenomenelor sociale: Intregul spirit al marxismului, intre-

gul lul sistem, cer ca fiecare teza sa fie exarninata (a) numal din punet de
vedere istoric; (b) numai In legatura cu a9te teze; (c) numai In legatura cu ex-
perienta iconcreta a istoriei. Patria este o notiune istorica. Altceva este Patria
in epoca, sau mat precis: in rnomentul luptei pentru rastturnarea asupririi natio-
nate. Aiteeva este ea in clipa in care miscarea nationala este lasata ou malt
In urrna. Pentru 3 tipuri de taxi" (4 6 din tezele noastre ldespre aultodeterminare)
teza despre Patrie Si )ararea ei nu poste fi aplicata la fel in toate condititle"1/.
Tratand aceasta problema despre Patrie tocmal din acest punct de vedere
Picnic, trebue sa spunem ca astazi, rand lmperialismul amerilcan ameninta in-
dependenta si suveranitatea nationala a popoarelor, datoria tuturor tforteior pro-
gresiste este sa luptte pentru independenta Patriei lor, a natiunii lor, Impotriva
imperiallsrnului american.
Principidl istorismului, punctul de vedere al Idesvoltarii, stabilit de metoda
dialectics ca lege, care cuprinde toate fenomenele din hum, insemneaza, aplicat
la societate, ca nu exista oranlduiri sociale vesnice, neschimbatoare, inseamild
ca fiecare formatie socials trebue studiata din !punict de vedere al aparitiei, schim-
barii, desvoltarii si trecerti Inevitabile la o forma socials superioari. Aceasta
trecere dela o forma la alts, se dace prin salturi, prin revolutie.
Dialectica materialists, aplkata la viata socials, la istoria societatii, apare
ca baza filosofica a teoniei anarxiste a Itiptei de class precum si a teoriei revo-
lutiei in general si a revolutiei comunitte In special.
Esenta revolutionary a dialecticei In aplicarea el la societate este aratata
si demonstrate cu o vigoare deosebita, prdfund si 'impede, in lucrarea lui I. V.
Stalin Despre materialismul dialectic si rnaterialismul istoric".
Definitia stalinista a materialismului istoric este Indreptata atat impotriva
revizionistilor-Idealisti, cat ¢i rimpotriva revizionistilor-materialisti-metafizicieni si
mecanicisti.
In conditlife in care burghezia si agentura ei retormistade toate nuantele tncearca
sa defaimeze cu once prat lupta de class a proletariatului Impotriva burgheziei si
sa dovedeasca nelegitimitatea revolutiilor, in special a revolutiiiorl proletare, 1. V.
Stalin a aratat inevitabillitatea si necesitatea revolutilior si a tacticei revolutionare
a partidelor proletare, caracterul inevitabil si necesar al ascutirli contradictiilor
de class si al luptei de class a proletariatului, caracterul inevitabil al talimentului
tacticei oportuniste, reforrniste, care urmareste hmpacarea intereselor proletaria-
tului si ate bungbeziei.
Aplicand tezele metedei dialectice marxiste la istoria societate, Ia tactica
proletariatului si a partidelor lui marxiste, Stalin trage urmatoarele concluzil :
Pentru a nu gretsi in politica, trebue sa privesti Inainte, tar no inapoi...
...Pentru a no gresi In politica, trebue sa fii revolutionar iar nu reformist...
Pentru a nu gresi in politica trebue sa ducem o intransigents, politica pro-
letara de class, iar nu o politica ref ormista, de armonie intre interesele prole-
tariatului 6i cele ale burgheziel, nu o politica de iconciliere, de integrate a capi-
talismului in socialism.
Asa stau lucrurile cu metoda dialectics rnarxista, aplicata la viata socials,
aplicata la istoria societatii" 2).

Problema cea mai 1-nportanta, cea anal hotarttoare a *Witte' soclale este
problema corelatiei dintre existenta socials si ccinstiinta sociaia. I. V. Stalin incepe
expunerea cuprinsului esential al teoriei materialismului istoric cu tratarea ma-
terialists a acestei problerne fundamentale a snatertallsTnului istoric.
In moduli de a pune si de a rezolva aceasta prablema Stalin porneste, ca Si
Lenin, dela interpretarea filosofica generals anarxista a problemei existentel gi
1) Cultura i jlzni" (Culture gi viata) din 21 Ianuarie 1949.
2) Istoria Partidului Comunist (b) Curs scurt. (Vezi 21 ed. III-a , P.M.R., pag.
153-454, N. Red.).

XXVI
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN 49

constiintei, privind constiinia ca oglindire a realitatji objective. In opozijie cu

rnachistii, care identificg existenta socials; cu con.stiinta socials, care yid in so-
cietate numai aspectul spiritual, Stalin distinge in viaja socials, viata materiala,
existenta ca realitate oblectiva, care exists independent de voinja si constiinta oa-
"mailer, sl viata spirituals a societkii ca ceva secundar, derivat din viaja mate-
rialg, ca oglindire a acested realdati objective, ca oglindire a existentei.
Aparitia si desvoltarea diverselor conceptii si teorii sociale nu este con-
siderata de I. V. Stalin ca ceva Intamplator, ei ca un proces neceisar. Din punct
de vedere istoric schimbarea inevitabila a con/141110r viejii materiale a societal!'
provoaca In mod inevitabll si schimbarea corespunzatoare a Mellor sociale si
concepjiilor sociale, a teoriilor si institutillor politice.
I. V. Stalin leaga In mod indisolubil teoria materialismului istoric cu prIvire
la rolul hotaritor al conditiilor viejii materiale In desvoltarea societkil de activi-
tatea sa, nu pe pnncdpiile abstracte ale ratiunii umane ci pe cunoasterea con-
ditiilor concrete ale vietii materiale a societatii. Formuland lozineile de lupta ale
proletariatului, partidul Marxist nu trebue sa porneasca dela intentille subjective
bune, ci dela necesitatile reale ale vietii materiale a societkii.
In aceasta sta forta bolsevicilor.
Ignorarea acestui fapt este una din cauzele caderit narodnicilor, anarhis-
tilor, socialistilor-revolutionarl si a luturor utopistilor. Qn [fetid acesta, Stalin sin-
tetizeaza si aid experienta luptei bolsevisMului Impotriva dusmanulul sau idea-
'llstii.
Tratarea stalinista a problemel izvoarelor de formare si desvoltare a vietii
spirituale a societatii nu este Indreptata numai limpotriva ideallstilor, ci si Impo-
briva diferitilor vulgarizatori ai snaterialismului istoric, Impotriva partizanilor ma-
terialismului economic ".
Diva cum se Vie. acestia din unma IncearcA sä deduce diversele forme ale
constiintei sociale, nu din nevoile desvoltarii viejii materiale a societatii ci in mod
direct din nivelul de desvoltare a productlei, chiar si din nivelul de .desvoltare a
fortelor de productle sau pur 91 simplu a tehnicli.
0 astfel de tnatare n'are nimic comun cu Tnarxismul.
Surat cunoscute parerile lui Marx despre arta elasdcg a Greciel entice si
amine ca anumile epoci de Inflorire a artet teau niciun fel de corespondenta cu
desvoltarea generals a societatli si prin urmare nici cu desvoltarea bazel ma-
teriale a acesteia din urrna, care ar constitui parch un schelet al organizaril el,
de exemplu Grecii In comparatie cu popoarele moderne sau deasemenea Shakes-
peare" 1).
Conceptia lui Marx poate ft deasemenea confirmata de daptul loth!' II-
teraturii ruse In prima jumatate a secolului trecut, cu toata starea relative de
lnapoiere economies a Rusiel.
Desi in vremea aceea tari ca Anglia, Franta, Olanda erau mai inaintate
decAt Rusia in privinja nivelului desvoltarii for economice, In aceste tart, tocmai
pentruca erau complect capitalists, lipseau conditille pentru Innlorirea ante! si
a literaturii. Aceasta se explica prin, faptul ca productia capitalists este ostila
unora dintre ramurile productiei spirituale, ca arta si poezia" 2).
Ideile sociale si teoriile sociale inaintate nu agar nearpgrat fn tarile tele
mai desvoltate din punct de vedere economic. Dupe cum se stie, la sifirsitul se-
colului al XVIII lea, cea mai inaintata jars capitalists a tost Anglia, totusi patria
teoriilor politice, sociale si filosofice progresiste din acea vrerne a falst Franta.
Aceasta traia ajunul revolutiei burgheze, far contradictille de class se ascutisera
ba ,extrem.
Era iminenta rasturnarea relattilor de lobagie si a absolutismulul ca
sprijin politic al feudalitatii. Aoest eveniment trebuia sa fie precedat si a Post
precedat de asaltul Impotriva ideologiei feudale, ceeace a conditimat Inflorirea
-------
filosofiei rnaterialiste si a teoriilor sociale inaintate.
1) IC. Marx Introducere
de stat 1938, ed. msg.
la critica economies politice" pag. 156. Ed. politicii
2) K. Marx Teoria plus-valorii" VoL I, par. 247, 1937, ed. ruse.
STUDI1 4
www.dacoromanica.ro
50 F. V. CONSTANTINOV

Pentru Anglia, revoluflile burgheze erau in aces perioacra demult depaeite

Burghezia a devenit aici, din punct de vedere politic ¢i ideologic, moderata, apai
ehiar contrarevolujionara.
In calitatea lui de oonceptie despre lure a proletariatultd, anarxisrnul n'a
spatut in cea mai inaintate itari a capitalismului. Hind rezultatal desvoltirii con-
tradicjiiior capitalismului mondial, marxismul 'nu s'a nascut in Anglia si nici in
Franta, ci In Germania. Aceasta se explica prin faptull ca arata I. V. Stalin
Germania din jurul anului 1840 se apropia de revolufia burgheza. Aceasta revo-
lutie tabula si se produce acolo, unde erau cele anal progresiste condijil ale civi-
lizatiel europene (cu tin proletariat mutt mai desvoltat) si nu in Anglia secoului
al XVII-lea sau In Franta secolului al XVIII-lea,
Revolujia burgheza germane putea sa devini Entine' prologul direct al re-
volujiei proletare. Centrul de greutate al miscarii revoluilionare s'a mutat atunci
banal In Germania.
Nu ancape indoiala ca tocmai aceasta Imprejurare, sublinlata de Marx in
citatul de mai sus, a lost cauza probabila ca tocmai Germania a devenit Cara de
basting a socialismului stiinjific, iar conducatorii proletariatulul german Marx
el Engels au devenit creatorii lui" 1).
Analizand cauzele aparitlei leninismului, ca marxism el epocil imperialiste
si a revolutiilor proletare, Stalin porneste dela analiza condijiilor epocii imperia_
lismului in general si a condijiilor Rusief capitaliste in particular.
Dace tocmai Rusia a lost leaganul leninismulul, Ora de basting a teoriei
si tacticii revolutiei proletare 1" intreaba I. V. Stalin.
Pentruca Rusia, mai milt ca orice alts Cara, a lost coapta pentru revo-
tulle si nurnal ea a fost in stare, din aceasta cauza, sa rezolve acesteicontrazicerf
pe cale revolutionara" 2).
Aceasta este analiza stalinista adanc stiinfifica i totodata de o claritate
clasica a apariliei marxismulud in Germania si a leninismului in Rusia. El explica
eparijia ideologiei proletare prin neeesitajile desvoltarii viejii materiale a socie-
tatii, prin ascutirea contradictiilar de class ¢i prin necesitatile luptei proletaria-
tulul pentru socialism.
Ideile si teoriile sociale nal apar de fapt tocmai pentruca sunt necesare
societatii, deoarece Tara actiunea for organizatoare, mobilizatoare si transforma-
toare este imposibila realizarea sarcinilar arzatoare ale viejii materiale a societatii"3).
Aceasta este tratarea stalinista, singura tratare stiintifica a problemei eon -
ditiilor viejii materiale a societatii ca izvor at lormarli viejii spirituale a Socie-
tap.
Elementul nou in prelucrarea stalinista a problemel privitoare la corelafia-
dintre existenta socials si constiinta socials, consta, mai departe, in tratarea corn-
plecta a problemel rolului ideilor ¢i teoriilor sociale inaintate, in desvoltarea so-
cietajii. Aceasta poblema n'a fost Inca prelucrata in epoca lui Marx si Engels
in forma ei teoretica-generala, fapt pe care-I arata insusi Engels in scrisorile din
anul 1890 catre Bloch si Mehring
In lucrarea lui I. V. Stalin Despre materialismul dialectic si ,materlalismul
istoric", care sintetizeaza din punct de vedere teoretic intreaga experienta inrter-
nationala a rniscarii muncitoresti si mai ales experienta extrem de bogata a bol-
eevismului, sunt cuprinse tezele precise, dare, profunde si lundamentate in mod
etiintific despre rolul ideilor si teoriilor sociale inaintate si al institutiilor politica
inaintate '(partidul proletar si statul socialist) in desvoltarea societatii.
Lamurind rolul ideilor IIn desvoltarea societatil, I. V: Stalin observe ci ata-
turi de Waite noi, inaintate, exists ideile si teoriile vechi reacjionare, care si au
trait traial gi servesc interesele fortelor muribunde ale societatii.
Aceste idel ¢i teorii impiedica desvoltarea societajii, progresul. Asta este.

1) I. V. Stalin ,Problemele leninismului" pag. 7, ed. II-a. (Vezi si I. V. Stalin

Problemele Leninismului ed. II-a. P. M. R., pag. 18, (N. Red.).
2) Ibidem, pag. 4. (Ibidem, ed. II-a P.M.R. pag. 14, N. Red.).
3) Istoria Partidului Comunist (b). Curs scurt, pag. 111. (Vezi si ed. Da-a P.M.R
jag. 162, N. Red.).
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN 51

ralul reactionar at ideilor si teoriilor burgheze despre eternitatea capitalismuluf,

despre caracterul sacru" si intangibil al proprietatli private, ideile reformiste des-
pre colaborarea de clasA dintre proletariat si burghezle, teorille rasiste despre
rasele superioare" pi ,Irirerioare',*teoriile imperialiste, care Justifica razboaiele
pradalnice, ideile imperialiste reactionare despre stabilirea dominafiel mondiale a
State lor Unite, despre caracterul invechit al suveranitatii nationale, ideologia im-
perialists a capitalismului, etc., etc.
Ideologia reactionary strabate astazi stiinta, literature sl arta burgheza. Farm
o lupta neimpacata, perseverenta ¢i totals impotriva ideologlei burgheze reac-
tionare in toate variantele ei, nu se poate asigura victoria farfelor inaintate, a
fortelor clasei anuncitoare. Urn exemplu stralucit de lupta nei-npaoata impotriva
acestei ideologii ()stile clasei muncitoare it da experienfa victorioasa a clasei munci-
toare ruse, experlenta bolsevismului, a leninismului.
Idei lor. si teoriilor reactionare li se opun intotdeauna ideile inaintate, pro-
gresiste, care exprima tezele, tendinfele, interesele si scopurile forfelor sociale
inaintate.
Aceste idel si teorii not apar ca expresia nevoilor de desvoltare a viefif
materiale a societal%
Iruportanta gor conga In faptul ca ele usureaza sd accelereaza desvoltarea-
societatii, progresul el. Cu cat oglindesc mai precis ideile si teoriile sociale
inaintate, necesitatile desvoltarii vietii materiale a societafii, cu atat mai mare
este importanta for in desvoltarea societatii.
Ivite pe baza nollor sarcini puse de desvoltarea vietii materiale a societal%
voile idea si teorii fsi croiesc drum, devin patrimoniul masselor poptilare, le mo-
bilizeaza, le organizeaza impotriva gorfelor pe cale de disparitie ale societatir
si usureazA in felul acesta rAsturnarea forfelor sociale pe cale de disparifie, care
traneaza desvoltarea vietii materiale a societafii"
I. V. Stalin, In lucrarea sa Despre materialist-null dialectic si materialismul
'stork", a aratat raportul dintre spontan ¢i constient In desvoltarea socialA. El
a deavaluit si a aratat cu o profunzime geniala in ce anume conditii si cand
anume procesul desvoltarii sociale spontane este inlocult de activitatea revolu-
tionary constientA a masselor. Stalin a dat o lovitura mortals diferitilor vulga-
rizatori ¢i banalizatori ai marxismului, care minimalizau iolul si importer* teoriei
stiintifice inaintate, a ideilor inaintate si a institutiilor inaintate in viata sociala
El a respins pe criticii burghezi ai marxismului, care au afirmat fals Ca mate -
rialismiut istoric neaga rolul faotorului ideologic, ca marxiscrnul este unilateral.
Niciun partid n'a atribuit o importanfa atat de mare ideilor iinaintate, teoriei
sociale stiintiiice inaintate, ca Partidul Bolsevic, ca partidul leninismului.
Teoriile idealiste burgheze din sociologie au dat faliment. Filosofii idealise
scriu despre criza culturii contemporane, despre faptul ca istoria n'a mers In
directia, pe care o asteptau prorocii capitalismului. Ei blesteama ratiunea si stiinta.
Cei mai marl ganditori materialist! ai epoch noastre, Lenin si Stalin, au aratat
si au dovedit ce rol revolutionar cu adevarat maret it joaca in desvoltarea so-
cietatii ideile Inaintate si factorui moral.
Fundamentand importanla ideilor si teoriilor inaintate, in desvoltarea socie-
tat% I. V. Stalin a inarrnat cadrele sovietice cu intelegerea stiintifica a roluluf
teoriei anarxist- leniniste in construirea socialismului si a comunisrnului.
In materialismucl istoric, notiunea esenliala si cea mai generals care exprima
si oglindeste raporlurlile realle este notiunea : conditiile vietii materiale a socie-
tatii" In literature cu privire la materialismul istoric, amnia notion este adesea
gresii ingustalli ¢i identifioata cu holiunea de productie", cu moduli de pro-
kittelle".
Stalin nu numai ca a sisternatizat si a unificat tezele corespunzatoare ale
lui Marx, Engels, Lenin cu privire la aoeastii problems, dar le-a si precizat, le-a des-
volltat araf departe. El a desvaluit pe deplin, pentru (prima Lea continutul no-D-
uel conditiile vietii materiale a eacietalii", a aratat din ce elemente, din ce fee-
1) Istoria Partidului Cornunist (3). Curs scurt pag. 111-112. (Vezi pi ed. 111-zr
P.M.R., pag. 1U. N. Red.)
www.dacoromanica.ro
52 F. V. CONSTANTINOV

tors se compun waste condilii, rodud pe oare41 joaca in structura st in desvol-

farea societalli diferitele &temente, care constitue in tortalitatea for sistemul con-
vietii materiale a socielltii.
Dupd cum se ¢tie, Stalin inclulde in conditille vletii materiale a societatii:
11 nature sau mediul geografic inconjurator ; 2) cresterea populaliel, gradul de
densitat populaillei; 3) modul de productie al bunurilor materiale.
Aceasta este definitia riguros atlintifica a nortiunii fundattnentbale a mate -
rialistmului conditiile vietii anateriale a societatii". Dar chestiunea nu
coasts nurnai in preciziunea definirii notinnilor categorillor. Principe ha canstit
aici in exactitatea stiintifica a Intelegerii roltduk real al diferitelor momente, care
cornpun in totelitatea for sistermui conditiilor vietii materiale a Suciatfitii.
Sociologia burgheza tratearaa absolut Sail problema rolului at a Wpm-tante'
mediu.:ui geografic in viata si desvoltarea societatli. Multi istorici si sociologi
burghezi explcA prin particuktritatile mediului geografic, caracterul oranduirii
bociale a diferitelor 'tart, destinele for istorice, particularitlitile (Naftali spirituale,
trgsaturile psibologice ale popoarelor, etc.
Geopoliticienii fascisti internelatt" pe particularitAtile mediului geografic si
pe tendinta spafinlui vital", razboaie:e imperidiste, talhttesti ale imperialismului
german. Acesti geopoliticieni" importatf acum de U.S.A. se ocupa cu fundamen-
terea justificarea pretentiilor imperialiamulul american la dorninatia mondiala.
Dar nu mime' la sociologii burghezi, ci sI la teoreticienii revizionisti at
Internationale! a II-a, de Seim& lui Cunov, a existat a confuzie ne mai pomenitA
in intelegerea importantei tmediultui geografic pentrty desvoltarea societatii. Se
tie ci pane si Plehanov intelegea gresit rolul mediuiui geografic in desvoltarea
torfelor de productie a societatii $i, deci, si in desvoltarea intregii societal' 1).
I. V. Stalin, In lucrarea sa Despre rnaterialisrout dialectic si material's-
mul istoric", da o lovitura nicniclItoare turturca scolilor sociologice burgheze, care
explica structure sl desvoltarea societatii prin proprietatile medfului geogra-
tic. Mediul geografic este relativ neschimbator, ModificArl esentiale se produc
numai in decurs de milloane de ant. Structura societatii, instI, se schimbl cu
melt mai repede, Factorut relativ nesclarnbator nu poate sa fie cauza schimbiaii
socletaq ; nu poate sa explice trecerea dela o societate la alta.
Medial geografic latra in natinnea conditiilor vietli materlate a sociertalli.
Err este 11118 din conditiile necesare si permanente ale viefii marterfale a societatii.
Un mediu geografic mai favorabil accelereaza mersul desvoltaril sociale, iar until
mai putin favorabil Il incetineste si in gall de aceasta, in diferite perioade
de desvoltare ale omenirli, in functie de gradta de desvoltare a fortelor de pro-
acelas medin geografic are o inftuenfg diferita asuptra desrvoitarli fdrfelor
de productle.
Carbunele, zacimintele de petrol, minereurile de mangata etc., n'au aivut
nicio itrportanta pentru societatea Rusiei Chievitane. In schirnb astazi e:e au im-
poctanta primordial pentru socletate Chiar in conditiile capitalistnulut, imensele
bogatii naturals ale Uralului si ale Siberiel eras lasarte in mare parte In pgrasire.
Able In conditiile reginadlui socialist sovietic, ele suit exploatate intro
mlsurl din ce In ce mai mare ai sunt ruse in slujba pofporului.
Insfluenta meditdui geogralic astnpra de.svoltArii societatii depinde de gra-
dul de desvoltare al forfebr de productie, de modul de productie.
Odata cu desvoltarea fortellor de productie, ew cresterea schimbului, cu
desuoillarea mljloacelor de comunicatie, irufluenta conditiiior locale ale mediutut
natural scade In mare masura sau este modificata prin aducerea de materii prime,
de inifoace de productie si produse din loouri si tari indepartate. Societatea umana
deplaseaza dintr'un continent iintr'altta speciile vegetate al animate, face irigatii
Yn pustiuri seaca battik, uneste raurile ii marile prin canale, modifica In mod
artificial naidiul geogralic.
1) Vezi Problemele fundamentale ale marxismului", Necrolog /nchinat Jul
L. Meoirdcov #1 Istorla glindird sociale ruse" de Plehanov.
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISM/MU' ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN 53-

In conditiile socialismulut si comunismului, posibilitat'le de transtormare a

mediulul geografic se maresc enorm.
Acest lucru este doveldlt 'de uria;n1 plan stalinist de p'antatii de perdele
I oresiiere fie proteetie in regiunile de step5 din U.R.S.S., plan care cuprinde un
sistem complex de anasuri, urmarind dupla ImPotriva secetel, recolte mail ;1
stabile.
Infaptuirea acestor masuri va schimba chlar si ellma multor regiuni ale
fedi. Hidrotehnicienii sovieticl elaboreaza cele- mai grandioase planuri pentru
schimbarea cursurilor unor lf:urvii Imari ca Obi 0 Enisei. El isi propun sa schImlb%
cunt ,.or dinspre Nord, dela Oceanul Inghetat, sere Sud-Est, sa oblige ^ceste
dluvii sa adirnenteze cu ap5 stepeie nemarginite ale Asiei Gentrale. Atat agro-
biologia sovietica, cat st ;Uinta sovietica in general, se combine dupa principiul
lbolsevIc al Jul Mielurin: SF nut eateptam btrielfaceri dela naturil, ci s5. i le 5MU:-
gerri". 0 astfel die transformare ,planificati a naturii poste fi realizata pe scars
mare burnai in, conditiile societatil socialiste.
In sistemul conditiilOr vietii materiale a socfetatii, alaturl de medial] geo_
grafic, infra si cresterea populatiei. Unii economists si sociologi burghezi vad
izvorul principal al desvotttrii socieitatii thorned In cresterea populatlei, in densi
tatea ei rnai mare sau mai mica. Diva cum se ;tie Malthus ;i madthusienii din
zilele noastre v5d maim determitnarata a mizeriel ai a ;omlajului din societatea
burghea In crested-ea exagerata a populatiei care city ar dep50 cresterea mij-
loacelor de existents.
Burghezia imperialists foloseste cu un zel deosebit teoria reactionary malt-
husiana fire politica externs, pentru a justifies storm ingrozitoare de inapoiere, de
mitzerie din colonii.
Uncle este Malthus,u1 indian aerie expertul economist burghez eng'lez
V. Eusti care sa se ridice impotriva aparitiel in massy a copiilor indieni, care
pustiese tera ?"1).
In Capitalul", Marx a supus unei critics tahnicitogre teoria reactionary
;i false a lui Malthus. Mersul decvolt5rii fortelor de productie In societatea capi-
talists a aritat in tot decursul secolelor al XIX-lea ;1 al XX-lea, contrar asa zisei
legi" a lui Malthus, ca tfortele de productie se desvolta mult mai repede deck
create populatia ;i ea pricina mizerlei masselor, a sornajului , a foametei rezida in
insusi sisternud capitgist ;i nu in legide naturii. Absurditatea teoriei dui Malthus
este confirmat5 deosebit de iirnpede de exemplul tarIlor unde s'a observat tendirrla
de micsorare a cresterii populatiel, uncle cresterea poptiatiei nu cornpenseazi
mortalitatea.
In Franta, uncle scaderea natalit51.1i a Nat dernult proportii amenintatoare,
ideologii iburglh,ezi ,day gdlarma curt privire li aceasta. Monsingeon scrie In revista
Gonnalfre" uranditoarele:
,,Problerna noastra principals, problarna de vials 0 de moarte a Frantei
este: ,vor lace francezli eforturide necesare pentru ca sa nu se reducA populatia
In fiecare an?".
Bineinteles ca problema fundamentals pentru Franta nu const5 In pow-
latie, ci in schianbarea tradictall a orandultrii sociale.
I. V. Stalin, in lucrarea sa, cla o definitie profund stlintifici a rolului real at
cresterii populatiei in desvoltarea sociletatii. Cresterea poputatiei influentetaza Para
incloiala oesvoitarea. societatii, o usureaza sau o incetineste, dar nu este ;i nu
paate fl oauza principals care determine strum:Aura si desvoltarea societatil. Acest
lucru este dovedit de faptul ca ladle cu cea rnai mare densitate nu sunt neaparat
;i cete mai desvoltate din punct de vedere economic ;i social.
h-ifluenta cresterii populatiei asupra desvoltanii societatii trebue examinata
In leg5tura cu modul de productie existent.
Mocha socialist de , stimtilearza c.re;terea populatiei, ler aceasta Odin
1) Citat din cartea lui P. butt India de astazi" pag. 51. Ed. de Stat pt. lit.
ettrOcult, 1946.

www.dacoromanica.ro
 4 F. V. CONSTANTINOv

unma, Pre conditible socialismutut, Ingiuenteaza la rendul ei accelerarea desvoltarit

forteior de productie.
Atunci care este forte principals determinants in sistemul conditiilor v'rei ii
materiale? Ce determine fizionomia si structure societatik, desvoltarea ei, trece-
rea dela o forme socials la Nita?
0 astfel de forte este modul de productie a bunurilor materiale. Se stie ca.
Friedrich Engels, in lucrarea sa Originea familiei, a proprietatii private si a sta-
tului" a admis, in mod gresit, ca structure societatii este determinate atat de mo-
dul de productie a bunurilor materiale cat si de forma familiei, mai ales pe treptele
timpurii a^e desvdtaiii. In toate celeleate lucrari ale sale, Engels considers tocrnai
modul de productie ca forte principals, determinants a desvoltarli societatii. In
-trabarea problem/el conditiilor vietli materiale a societatii, I. V. Stalin corecteaza
formuarea gresite a lei Engels.
Stalin precizeaze si o serie de alte teze ale materiallsmului istoric.
Se tie ce Marx, in ,Capitalul" si in alte lucrari ale sale, nu da definitia
fortelor de productie si a rellatiilor de productie.
Analizand desvoltarea modultd capitalist de productie, Marx vorbeste despre
diferitek aspect° ale productiei, subliniind and o latura, nand alts a problemei.
Definitia clasice a modului de productie, data de Marx In Capitalul" este
aceasta: caracterul modului de productie depinde de modul de ware a produce-
torilor cu anijioacele de productie. Dar chiar in Capitalul" lui Marx intainim de
exemplu, urmatoarea teza:
Ceeace ml-am plopus se cercetez In aceaste opera este modul de pro-
ductie capitalist si raporturile de productie si de circulatie care Pi corespund").
Din teza citate se poate oonchide ca relatiile de productie nu ar face parte din
notiunea modului de productie.
In realitate Prise, Marx is ca moment determinant al modului de produz-
-tie forma proprietatii asupra mijloacelor de productie.
Absenta din literature marxista a definitiilor mai mutt sau mai putin corn-
plecte ss adoptate de toata lumea pentru tmele categarii ale materiaismului
istoric a dat nastere adesea Is confuzil.
Astfel, in literature care trateaza despre materialismul istoric si in ma-
nualele de economie politica, unii intelegeau prin fortele de productie obiectul
muncii, uneltele de munch si forta de munce. Altii interpretau fortele de productie
alai, de larg Incat includeau in ele chiar si soarele. Altii reduceau fortele de pro-
ductie numal la tehnice.
Relatiile de productie au fost adesea interpretate In spirit idealist, ca ceva
nematerial, sau din punct de vedere naturalist, tehnic (la mecanicisti).
Relatiile de productie erau considerate rupte de fortele de productie ca o
forme care se misca singura.
Modul de productie era definit adeseori dinteun punct de vedere pur teh-
nic, din/ punctul de vedere al uneltelor de munch folosite.
I. V. Stalin de, pentru prima oars Pn literature marxistg, deflnitille clasice
-riguroase $1 precise ale modului de productie, ale fortelor de productie $i ale
relatiilor de productie. Fortele de productie surd uneltele de productie si oamenii,
care pun in miscare aceste unelte si care Infeptuesc productia de bunuri mate-
stale, printeo anurnite experienta de productie sl prin deprinderi pentru munch.
Aceasta definitie a fortelor. de productie este intemelata pe sinteza unei ex
periente istorice bogate si in primul rend a experientel desvoltarii societatii so-
cialiste sovietise. Nu putem sa nu remarcem faptul ca, dand definitia fortelor de
productie, I. V. Stalin vorbeste despre oamenii, care pun In miscare uneltele de
productie, si nu numai despre muncitori,. ass cum se vorbea deobicei Inainte.
Procesul modern de productie Intemeiat pe folosirea tehnicei moderne a masi-
nilor, pe utilizarea constierrta a datelor -stlintelor naiturii st a tehnologiei stiimltifice
a productiei, sere nu numai cadre de muncitori cu calificatie superioare, care
1) K. Marx. Capitalul" Vol. T. PrefatA, pag. 4, Ed. de partid a C.C. al P.C. (b)
1937, (Vezi qi Karl Marx : Capitalul" ed. II-a P.M R. 1948 pag. 40, N. Red.).

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULDI ISTORIC DE CATRE LENIN SI STALIN 55

stapanesc deplin tehnica productiei, dar zri participarea directs a inginerului In

productie.
In conditiile socialismului munca intelectuala a inginerului si a agronomului
nu se mai opune muncii muncitorului ca o forts exterioara ostila, care std de
partea capitatului. Tendinta de desvoltare a productiei socialiste urmareste des-
fiintarea din ce in ce mai complecta a contrastului dintre munca fizica gi cea In-
telectuala, pe baza ridicarli nivelului cultural si telmic al clasei muncitoare si al
taranimii colhoznice. Muncitorii-stahanovisti hunt.* stau acum adesea, prin ex-
perk* si cunostintele lor, la nivelul inginerilca. gi tehnicienilor. Ei imbina
munca intelectuala cea fizica. Deaceea, in conditiile modului de productie so-
$i
cialist atat muncitorii cat si colhoznicii, teluticienii, inginerii gi agronomii sunt
constderati ca facand parte din tandul oamenilor care pun 4n miscare mijloacele
de productie.
In definitia stalinista a fortelor de productie are o importanta foarte mare
indicatia referitoare la experienta de productie a oamenilor, la deprinderile for
de munch', datorita carora ei pun in miscare uneltele de productie 5i infaptuesc
productia de bunuri materiale. Tocrnal acumularea experientei de productie creeaza
posibilitatile de modificare a uneltelor de productie si de desvoltare a fortelor de
productie.
I. V. Stalin considera fortele de productie ca una din laturile modului de
productie. Ele exprimA atibudinea societatii fats de natura, gradul de daminatie
atinsa de societate asupra naturii. Totoclata, fortele de productie date reprezinta
indicile relatiilor de productie respective dintre oameni. O -alta latura a modului
de productie o constitue tocrnai relatiile de productie. Aceste relatii pot fi sau
rel.,* de colaborare ei ajutar reciproc tntre oameni eliberati de exploatare, ca
in conditiile societatii socialiste, sau retain de dominatie si supunere ca in scla-
vagism, tfeudalitate si capitalism sate, in sfarsit, relatii de trecere dela o forma
la alts. ca de exemplu relatiile tntre producatori in productia de marfuri simpla.
Relartite de productie sunt relatii materiale, spre ideosebire de relatiile so-
elate ideologice, care reprezintA oglindirea in constifnta oamenilor a relatiilor de
productie.
Marx spune ca valoarea nu contine niciun atom de materie. Pe aceasta
baza. revizionistii-idealisti declare ca relatiile de productie ar fi de nature nema-
texiala, psihica. Insd relatiile materiale nu sunt numai relatii intre lucruri. In no-
tiunea de relatii materiale infra si relatiile dintre oameni si ,procesul de productie.
0 astfel de forma de relatii de produotie, ca relatiile de proprietate asupra anij-
loacelor de productie, sunt relatii materiale.
Caracterul relatiilor de productie, este detenninat tocmai de faptul cui ti
apartin mijloacele de productie, la dispozitia cui se afla, a intregii societiiti sau
a unor persoane, grupuri, clase pare le folosesc pentsu exploatarea altar persoane
$i clase.
Modul de productie cuprinde atat fortele de productie ale societatii, eat sl
relatiile de productie dintre oameni, hind Intruchiparea unitatil tor In procesul
de productie.
1. V. Stalin a desvaluit in lucrarea sa, cu prolunzine $1 precivie stiintifica.
procesul complex al interactiunii dialectics dintre fortele de productie si relatiile
de productie; el a aratat cum anume se schimbd moduli de productie, de unde in-
eepe aceasta .modificare, care este aid elementul cel mai mobil, revolutionar, care
provoaca in mod necesar ,modificarea modului de productie, car apoi si a Intregii
oranduiri sociale.
4
Structura Si fizionomia unel anumite societati este determinate de modul de
productie. Schimbarea modurlior de productie este determinate, in cele din urma,
de desvoltarea tfortelot de productie. Dar ce determine desvoltarea acestora ?
In prefata la Critica economies politics", Marx indica relatiile de productie
ca forma de desvoltare a fortelor de productie:

www.dacoromanica.ro
56 F. V. CONSTANT NOV

In Capita lul", Marx face analiza complectA $i adanci a legilor si a elemen

telor rnotrice ale desvoltarii productiei si ale fortelor de productie in societatea.
capitalists.
Revizionistii si asa zisli ortodocsi" de tipul lui Kautsky si Plehanov, de..
naturau fn ,mod diferit teoria marxista, privirtoare la cauzele si legile de desvol-
tare a fortelor de productie.
Am arAtat mai sus ca Plehanov vedea cauza principals" $i determinanta a
desvoltarii fortelor de productie in mediul geografic. Kautsky vedea cauza final&
a desvoltirii fortelor de productie in desvoltarea gtiintei. Kautsky idenaifica in
genere desvoltarea fortelor die productie cu desvoltarea cunoasterit. Dar prin a-
ceasta el transforma In favoarea burgheziei materialism,' istoric in idealism istoric.
Engels a criticat acest punch de vedere, incl din 1890. RAspunzAnd lui
Starckenburg, Engels stria: Data tehnica, diva' cum atirrnati dv., depinde In-
tr'o mistral considerabil5 de stadiul in care se gaseste stiinta, atunci stiinta de-
pinde intr'o masurA cn1 mult mai mare de starea si de neceSitatile tehnicil. Daces
se iveste in societate o necesitate tehnica, aceasta face sa progreseze stiinta mar
rr ult deck o pot face zece universitati. Toata hidrostatica,(Toricelli $1 altii) a luat
nastere datorita necesitate de a control./ torentele de munte din Italia in secolele
al XVI-lea pi XVII-lea. Am aflat ceva pozitiv despre ,electricitate numai atunci
and s'a defscoperit aplicarea el tehnica" 1).
Ar fi absurd sa negArn infludrita puternicA a desvoltirii stiinfei, a stiinfelor
naturii, asupra desvoltarii fortelor de productie.
Marea productie moderns nu poate fi conceputA fares stitritele naturii.. fares
laboratoarele de Mica si de chimie. Si totusi, tnainte de a intluenta desvoltarea
productiel, stiinta I i datoreazA aparitia si desvoltarea ei productiei; necesitatilor
desvoltarii productiei.
Inafaa-A de aceasta, Insist posibilitatea aplicarli practice, a folosirii desco-
perkrilor stiintifice fn productie, depinde de cauze care stau dincolo de limitele
stlinfel.
Se tie ea forte aburilor proprietatea for de iforfa motrice, de izvor de
energie a fost descoperitA Inca de vechli greci, In also nurnita perioadA adexan-
tirin5. Dar folosirea acestei descoperiri nu s'a dovedit posibila atunci In condirtille
modului de produc(ie sclavagist.
Mares descoperire a genidului mecanfc rus PollzUnoev marina au aburi
a'a putut fi folositA in conditiile modului feudal de productie, Posibilitatile de fo-
Tosire a descoperirilor stiintifice In vederea desvoltarii fortelor de productie ale
societalii nu depind numai de caracterul modului de productie, dar si de gradui
de desvoltare al acelwas mod de productie. Asa de excimplu, mcklud capitalist de
productie a insemnat la timpul s5u aplicarea constient5 a stiintelor naturii in in-
dustrie si agriculture.
In secolul nostru, capitalismul PripledlcA prin tot felul de mijloace introdu-
cerea celor mai mart descoperiri ale sliintei si tehnicei contemporane In productie,
Iiindc5 aceasta contrazice interesele ananopokurilot si depreciaz5 capitalul de baza
foiosit.
Dr. Vannevar Bush, conducAtorul instittutiiibr atnericane de cercetari stint-
tifice, In timpul celui de al doilea razboi mondial, a declarat la adtmaa-ea studen-
tilor absolventi ai UniversitAtii din Columbia unmArtoarele : Noi dispunem de
mijloace pentru a Iniatura foametea si bolile. Avem in perspective o energie,
aproape infinitA, care poate s5 faces tnfloritoare p5manturile pustiite. Avem posi-
bilitatea sa. nimicim bolile... Ne lipseste un singur lucru dorinta de a InfaptuF
toate acestea" 2).
Aceasta sung ca o recunoastere indirect si jenatA a faptutui c5 regimu/
capitalist a devenit cea mai mare piedicA pentru aolosirea in soopuri pasruce
cuceririlor contemporane ale stlinfei si ale tehnicii.
1) K. Marx pi F. Engels. Scrisori alese, pag. 469-470. 1947 ed. ruses.
2) Citat din cartea lui J. Seldes, UM° de ainerkand". pag. 261, Ed. de Stat pt._
lit. strlina, 1946, J. Seldes, tel ca pi Wendell Berg in cartea CarfelUrile Inter
nationale" di) nenumarate exernple cum monopolurlle capitaliste impiedica prin mice,
mijloace aplicarea noilor inventii.

www.dacoromanica.ro
 DE VOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN $1 STALIN 5T

Existenta descoperhilor atiintifice creeaza numai pos-ibilitatea desvoltarii

tehnice, insa transformarea acestei posibilitati in realitate depinde de o serle in-
treaga de conditil ai In primul rand de rnodul de productie.
In cartea I000 de americani", John Seldes scrie ca 4olosirea energiel ato-
mice ai a energiei hidraulice poate sa asigure in lumea intreaga belaug pentru
tele dou5 miliarde de locuitori ai globului pamantesc. Dar o mana de marl capi-
taliati se opun actualmente progresului mondial I).
Lupta delegatiet sovietice la O.N.U. pentru interzicerea armei atornice gi
pentru folosirea energiei atoinice numai in scopuri paanice gi rezistenta indarjita
°push acestor propuneri de c.Atre delegatille engleza si americana, care exprima
interesele monopolurilor capitaliste, arata ce scopuri pun astazi In fata atitntei
burghezia, pe de o parte ai fortele progresiste ale lurnii, in frunte cu U.R.S.S., pe
de altA parte.
Desvoltarea atiintei, luat5 in sine, nu poate sa explice desvoltarea fortelor
de productie. Indrumarea desvoltarii gandirii ptiintifice, precum ai posibilitatile ai
limitele de folosire a descoperirilor gtiialtifioe, depind in intregime de modul de
productie, de caracterul oranduirii sociale.
In legatura cu cele expose, se intelege cat de mare este importanta tratarii
staliniste a prohlemei desvoltarii fortelor de productie at elernentele not pe care le
aduce I. V. Stalin in solutionarea acestei extreme de importante probleme a mate-
rialismului istoric.
Stalin descopera al analiza celor trei particuilaritatt ale productiei, logica
launtrica a desvoltarii productiei ai a desvoltarii fortelor de productie al a ele-
mentelor for constitutive. AceastA desvoltare Incepe cu modificarea uneltelor de
productie iar odat5 cu modificarea acestora, se transforms gi oamenii, care pun
in miacare aceste unelte de productie. Aga de exemplu se intelege dela sine ca
la inceput se ivesc tractoarele ai apoi tractoriatli. Desigur, magiriile, tractoarele
sunt create de oameni. Dar pentru ca maainite, pentru ca tractoarele sa devin5 o
forts socialA de productie, este prea putin s5 se inventeze maaina gi tractorul,
acestea trebue produse tntr'un num5r corespunzator cerintelor societ5tii, trebue
ca maainile produse sa gaseasc5 o epitome in productie ai ca producatorii, oamenii
amuck sa le st5paneascA perfect. Jar aceasta depinde de caracterul retatiitor de
productie dominante.
Stalin rezolva in mod dialectic problerna raportuallor reciproce dintre fortele
de productie gt relatiile de productie.
Relattile de productie, modificandu-se in functie de desvoltarea fortelor de
productie ai in conforn-iitate cu aceasta desvoltare, nu raman in acelaa timp un
element pasty. Ele exercit5 o influenta inversa asupra fortMor de productie. Ra-
porturile de productie desvoltandu -se in functie de degvoltarea fortelor de produc-
tie, actioneaz5 la randul for asupra desvoltarii fortelor de productie accelerand_o
sau incetinind-o. Aci trebue notat ca raporturile de productie nu pot sa ramana
prea mutt timp in urma fall de cresterea fortelor de productie al s5 se g5seasc5
in contrazicere ea aceasta crestere, deoarece fortele de productie nu se pot
desvolta deplin decat atunci cand raporturile de productie corespund caracteruluf
starii fortelor de productie ai dau camp liber desvoltarii fortelor de productie.
Deaceea, oricat ar ramane in urma raporturile de productie fata de desvol-
tarea fortelor de productie, mai devreme sau mat tarziu ele trebue s5 corespund5
si intr'adev5r ajung sa corespund5 nivelului de desvoltare a fortelor de
productie, caracterului fortelor de productie. In caz contrar, ar avea loc o per-
turbare fundamentalA a unitatii fortelor de productie at a raporturilor de produc-
tie in sistemul de productie, ar avea loc o ruptura in ansamblul productiei, o criza
in productie, o distrugere a fortelor de productie 2).
istoria c15 astazi o confirmare concreta acestei legl, prin exemplul a doua
sisteme exisiente in lume, a dou5 moduri de productie: capitalist ai socialist.
Primul s'a epuizat din punct de vedere istoric, s'a transfarmat in franc in
calea desvoltarii fortelor de productie, deoarece relafille capitaliste de productie
nu mai corespund narks forte de productie. Acest lucre a lost dovedit deosebit
de 'impede de cele doua r5zboaie mondiale, care au this la distrugeri imense de
1) Citat din cartea lui I. Seldes 1000 de americani", pag. 280.
2) Istoria P.C. (b) al U.S. Curs scurt pag. 117, ed. rusa. (Vezi si ed. III-a
P.M.R., pag. 169-170. N. Red.).
www.dacoromanica.ro
58 F. V. CONSTANTINOV

force de productie si in primul rand a principalei forte de productie zeci de

milloane de mama
Aceasta s'a dovedlt si prin faptul ca in cursul ultimilor ani aparatul. de
productie al tarilor capitallste a fost Salosit in Intregime numai in perioadele de
razboi sau de pregatire directs pentru razbai. Aceasta se dovedeste prim faptul el in
tars ca Anglia :Era*, Italia nivelul de productie in ultimii 30 de ani a lost
in general stationar,in timp ce in U.R.S.S. a crescut Irt timpul acestor ani de 12
orb. Si, in sfarsit, ca ddvacia a faptului ca regirnul capitalist a devenit oea mai
mare piedica in calea desvoltaril fortelor de productie serveste Saptul ca reactiunea
capitalists se teme de o pace trainica $l Indelungata $i leaga perspectivele vii-
toare ale reproductie1 largite numai de ea treilea rAzbol mondial si de pregatirea in
vederea acestula. In opozitie cu anbdul capitalist de productie, eel socialist, care a
invins in U.R.S.S., demonstreaza deplina concordanta dintre fortele de productie
-$1 relatiile de productie. De aici, o desvoltare Fara piedici, fara crize, neintrerupta
$i fara precedent In ceeaoe priveste ritmul el, a fortelor de productie.
I. V. Stalin a in lucrarea sa o imagine concise dar integrals a desvol-
teril istorice a fortelor de productie $t a relatiilor de productie, precurn si carac-
teristica legii desvoltarii for in diferitele formatii social-economice, dela comuna
primitive 'Ana la socialism.
In comuna prinitiva desvoltarea fortelor de productie se face foarte Meet.
Comunele primitive erau izolate una de alta prin cadrull ingust al clanului, al tribulul.
Dincolo de limitele clanului, tribului, totul este ostil. Mei actioneaza mai ales pu-
terea traditiel, puterea obisnuintei. Desvoltarea fortelor de productie se face or-
besle. Ca factor motor al desvoltarii serveste alci, spre deosebire de eel ce
serveste la capitalism, tendinta sa -$i inlesneasca munca si sa obtina un avantaj
Imediat $i concret"1).
Aid productia serveste direct consumului.
Actionand asupra naturil exterioare, omul igi schimba propria sa nature. In
procesul de productie se acumuleazA o experienta de productie deprinderi de
Trunca, se ridica caliticarea muncitorulul, se perfectianeaza metodele de munca.
Experienta de productie acumulata se matenializeaza in uneltele de productie,
care se desvolta.
Insa felui in care are loc in mod coneret rarest proses in diferite perioade
istarice depinde de gradui de desvoltare a fortelor de productie si de modul
de productie.
In conditiile capitalismului, factorul motor at productiei $i prin urmare
tentul desvoltarii fortelor do productie este lacomia nesatioasa de castig, produ-
cerea plusvaiorii, acumularea de capital. Aid productia nu tine seama direct de
consum. Capitalistului ti sent indiferente nevoile porporului. El este gata sa produce
tot ce vrei : gaze asfixiante sau gums de mestecat, aspiratoare de praf sau bombe
atomice. Pe capitalist 11 Intereseaza numal profitui $i proportiile acestui profit.
Ad productia serveste numai in ultima instants consuartullui.
In conditiile capitalismului cererea solvabila este limitata de tendinta de a
acumula a burgheziel : de regula aceasta cerere este mai mica decat productia.
Aceasta este legea capitalismului.
In conditiile capitalismului, resortul motor al desvoltarii fortelor de produc-
tie este concurenta. Ea Ii oblige pe capitadisti sa perfectioneze uneltele de productte,
sa introduce o tehnica nova. Odata cu aparitia monopolurilor, aceasta acts* a
concurentei este paralizata, apare tem:Huta de putrerzire, de stagnare. Dar concu-
renta nu dispare nici in epoca Imperialistnului, iar desvoltarea fortelor de productie
nu inceteaza cornpleot and in perioada capitalismului in putrefactie. Ea chiar se
aocefiereaza, lemporar, in unele ramuri ale productiei $i in urrele tad. Dar aceasta
desvoltare are un caracter extrem de Inegal $i catastrofal.
Desvoltarea fortelor de productie are in reglmul capitalist un caracter ciclic.
trecand prin crize de supraproductie, prin intreruperi, prin distrugerea fortelor
de productie existente.
In conditiile imperialismuful, in conditiile crizet generale a capitalismului
aceasta tendinta destructive a luat proportii catastrafale. Acest lucru este de-nons-
1) Istoria P.C. (b) al U.S Curs scurf, pag. 124. (Vezi el ed. P.M.R., III. pag,
179. N. Red.).

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN 5I STALIN 59

trat $i de politica actuala a irnperlalismului din U.S.A., care se stradueste sa subor-

doneze intereselor Wall-Street-ului economia unor tad industriale ca Franta, Italia
$i Anglia. Politica U.S.A. este legata inevitabil de Klistrugerea fortelor de pro-
ductie existente in aceste tali, de intreruperea activitatii celor mai marl uzine $1
chiar a unor ra-nuri intregi de industrie, care concureaza cu industria americana.
In ceeace priveste Genmansa Japonia, U. S. A. urmareste sa Impiedice
cu once pret desvoltarea industriei for de pace, sa reinvie industria de rizboi,
potentialul for industrial de razboi, ca sa le opuna tarn socialismului St tarilor de
democratie populara.
In conditille socialismului, desvoltarea fortelor de productie $i a relatiilor de
productie are cu totul alt oaracter decal in conditiile capitalismului ; ea se supune
altor legi. Aici exists o concordanta deplinil Intre fortele de productie $i relatiile
de productie. Caracterului social al fortelor de productie din societatea socialista
ti corespunde proprietatea socials socialista, a Intregului popor si colhoznico-coo_
peratista asupra mijloacelor de productie.
Principalul motor al desvoltarli fortelor de productie este tocrnai deplina con-
cordanta dintre forteie soclale de productie 51 relatiile socialiste de productie.
Ate], productia socials se supune necesitatilor de existents $1 de desvol-
tare a societatii. Aici on exists exploatarea omului de catre om, Aici nu exlsta nici-
un fel de granite artificiale, care sa impiedice desvoltarea productiei, desvoltarea
fortelor de productie,
Spre deosebire de capitalism, unde procesul de productie este proces de ex-
ploatare $i unde, in virtutea acestei fapt, se Innabuse interesul rnuncitorulul pentru
desvoltarea uneltelor de productie, pentru desvoltarea intregii productii, in condi-
tiile socialismului producatorul direct este con$tient ca nu lucreaza pentru exptoa-
tatori, ci pentru colhozul sau aceasta constiinta este cel mai puternic stimu-
lent al desvoltarii productiei, al fortelor de productie.
Tot sistemul relatillor socialiste de productie nu nurnai ca a deschis un
spatiu nelimitat pentru desvoltarea fortelor de productie, dar a $i treat un pu-
ternic stimulent pentru desvoltarea lor. De aid, ritrrrurile de desvoltare gigantice,
Para precedent In istorie, ale fortelor de productie ale societatil socialiste. De
aid, caracterul continuu al desvoltarii fortelor de rproductie. Modul socialist de
productie nu cunoaste crize de suprraproductie $i nici consecintele legate de ele.
Desvoltarea fortelor de productie Tn corrditiile socialismului are un ca-
racter planificat, organizat constient. Forta mobilizatoafe, organizatoare, tndruma-
toare 51 planificatoare a acestei desvoltari este Statul socialist $i Partidul Co-
munist.
5

Oare deplina concordanta dintre forteie de productie al relatiile de productie

In societatea socialista Inseaanna ca in desvoltarea productiei socialiste lipsesc
cu totul contradictiile? Nu. Deplina concordanta dintre caracterul social at fortelor
de productie $i proprietatea socials asupra mijloacelor de productie, inseamna nu-
t/Val ca In socialism fortele de productie si retatiile de productie nu sunt tin
contrazicere. Acesta este rezubtatul inlattrrarrit revolutionare a contrad.letiei care
a existat intre 'ele In conditiile capitalismului.
In ceeace priveste, Insa, dialectica desvoltarli fortelor de productie $i a
relatiilor de productie in ,societatea socialista, se tntelege ca $i aid desvoltarea
se face pe baza descoperirii si Inleturarii contradietiilor, dar a unor contradictii
avand un alt caracter $i de un alt ordin decat cele din regimul capitalist. Gres.*
care s'a comis in timpul diferitelor discutii cu privire la problema concordantei"
$i contradictiei" dintre 1fortefe de productie $1 relatiile de productie, consta mai
ales In faptul oa partite care discutau, examinau problema abstract, fara analiza
mersului concret al desvoltaril fortelor de productie $i a relatiilor de productie,
operand nurnai cu principiile generale ale dialecticei, care In plus erau adesea in_
terpretate, In sensrhegelian.
Tratarea extrem de abstracts incurca o problema tiara, complect rezolvata
fm luerarili; lul Lenin $i Stalin.

www.dacoromanica.ro
60 F. V. CONSTANTINOV

Desvoltarea modului socialist de productie s'a flout si se face prim aparitia

si Inlaturarea contradictiilor, dar aceste contradictii no au un caracter antago-
nist. In decursul perioadei de trecere dela capitalism la socialism, antagonrIsmul a
evut loc, dar nu inlauntrul modului socialist de productie, of Intre modul socialist
de productie si sectorul capitalist, care a existat pane' la lichidarea Iui definitive,
In U.R.S.S. Astazi continua sa existe antagonismul intre modul socialist de pro-
ductie din U.R.S.S. si modul capitalist de productie, dinego de hotarele Uniunci
Sovietise.
In cursul aceleiasl perioade de trecere a existat deasemenea oontradictia
dintre regimul politic eel mai inaintat si nivelut relativ scazut al fortelor de pro-
ductie. Mensevicii, ideoiogii si conducatorli Internationale! a II-a socoteau ca a-
ceasta contradictie no se poate inlatura si poate duce la pieire. Poporul sovietic,
condus de Partidul Bolsevic, a solutionat aceasta contradictie. Ea a fost rezolvati
pe baza desvoltarii gigantice a fortelor de productie din U.R.S.S.
Oamenti savietici au- foist nevoiti sa Infranga contradictille si inlauntrul for-
telor de productie, inure diferite elemente ale fortelor de productie.
In cursul industrializarii a aparut contradictia dintre cresterea rapids a ce-
lei mai inaintate tehnici Industriale si lipsa unui numar sufficient de cadre whin-
cate, care sa stvaneasca perfect noua tehnica de productie, noile masini.
Aceasta contradictie a fost rezolvata prim crearea de numeroase cadre pre-
gatite de muncitori. Dar dupe' cum a aratat mersul desvoltarii modului socialist
de productie, uneltele de productie si producatoril insist, muncitorii, nu stau pe
loc. Ceeace era considerat nu deinuit uttimul cuvant al tehnicei Inaintate, astazi
este deja Invechit.
Metodele stahanoviste, deprinderile de triunca, normele atinse, care erau so_
collie mat inainte cele mai ridicate, sunt depasite de stahanovistii de astazi.
Miscaree istahanovista este miscarea rnareata de neinvins a inovatorilor,
care deschid anereu drumuri not In desvoltarea tuturor ramurilor de econamie. A-
ceasta este metoda specified socialists de Infrangere a ceeace este vechi si de
construire a ceeace este nou.
Intrecera socialists si miscarea stahanovistal reprezinta forma de desvaluire
si de Indrangere a contradictiilor in miscarea fortelor de productie ale societatii
socialiste.
Inlauntrul fortelor de productie, intre elernentele dor, exists o dialectics
proprie a desvoltarli contradictorii.%lar desvoltarea fortelor de productie influen-
feeza forma for socials, reiatiile de productie.
Desvoitarea rapids a industried socialiste a dus la contradictia dintre Indus-
trie in desvoltare si economia rurala Inapoiata, cu tehnica, ei primitive.
Aceasta a fost o contradictie in desvoltarea modului socialist de produotie.
Ea si-a gasit rezolverea in victoria oranduirii colhoznice, in cresterea spvhozuri-
tor, in desvoltarea si yictoria relatiilor socialiste de productie In economia rurala.
Desvoltarea fortelor de productie ale industriel socialiste a pregatit reVD-
lutia din economia rurall. Aparitia si desvoltarea relatiilor socialiste de productie
din economia rurala, care se bazeaza pe fortele de productie not (tractoare, com-
bine, ;I alte masini agricole complexe) au. avut o irifluenta uriasa asupra desval-
taril fortelor de productie ale Intregii societati sovietise.
Desvoitarea fortelor de productie si a relatlitor socialiste de productie in
economia rurala, la randul sau, a trecut si trece pan contradictii si prim Miran.
gerea lor. In colhozuri, 'm arteluri agricole a fost gasita admirabila forma de
trecere a taranilor muncitori spre socialism. Taranul, intrand in colhoz, nth devine
rose' imediat socialist. El adulce cu sine nu numai ramasttele psIhologiei vechi In-
dividualiste, mic burgheze, dar si vechile deprinderi de munca, dobandite In con.
dltiile economiel mic burgheze !primitive, conservatoare. Noua oranduire colhoz-
oled, socialista, cere un tip nou de rnuncitor, mai instruct, care nu se teme de
tehnica noua, de noile metode sl procedee de mune& eliberat de obicelurile Inra-
dticinate de veacuri, un inovator curajos, capabil sa deschida cal not in desvoita-
rea econoaniei rurale socialiste. Taranul individual astepta pomeni dela natura.
Taranulcolhoznic sovietic se conduce intr'o masura din ce In ce mai mare
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA MATERIALISMITLUI ISTORIC DE CATRE LENIN $1 STALIN 61

glupa deviza bolsevica a lui Miciurin sa nu ,asteptam, pomeni dela nature, sa

ruu ne bizuim pe lintamplare, ci sa smuleem dela nature tot tce ne este necesar.
Acest tip nou de muncitor colhoznicul j nu s'a format imediat. El a
,apartut prin actiunea orasului socialist asupra satului socialist, prin actiunea orga-
mizatoare sf educative a Statului Socialist si a Partidului Comunist. Udarnicli si
stahanovistii din industrie si transport au fost invatatorii udarnicilor si stabano-
vistilor de pe campii.
Mille de eroi al muncii socialiste, milioanele de stabanovisti din economia
crurala dovedesc faptul ca si in economia rurall s'a format un tip nou de mun-
citor care si-a insusit tehnica fnaintata.
Inibinarea juste a intereseilor personale si sociale, a intereselor gospodariei
colhoznice sociale si a celor auxiliare, personale, asigura cresterea rapida a forte..
lar de productie ale gospodariei colhoznice. Dar existenta ramasitelor mic burgheze
si lipsa in unele regiuni a unei bune conduceri bolsevice a dus uncurl, si pe a-
locuri mai duce Inca, la denaturarea dmiel Partidului in desvoltarea econarniel
colhoznice, la contradictia dintre interesele personale si cele sociale din colhoz, la
opunerea gospodariei auxiliare, personale celel colhoznice sociale. Acest lucru aduce
pagube colhazului. Atitudinea nesociallsta, indolenta, fata de proprietatea colhoz-
nice submineaza oranduirea colhoznica.
Practice ode risipire a parnanturilor colhoznice si de marire a parcelelor in-
dividuate, practice de sustragere a zilelar de.munca colhoznice si slabirea con-
ducerii bolsevice, In uncle colhozuri, practice descaperita la 41mpul sau de catre
Partidul BolseVic, a fost desfiintalta de catre Partid si de Statul Socialist, ruse
pe alocuri aceste tendinte continua Inca sa reinvie tsi sä se manifeste. Ele trebue
descoperite la timp si trebue sa se duel o itupta hatarita pentru Pnbinarea socrialista
a intereselor sociale cu cele personale.
In stadiul actual de desvoltare a modului de pr5ductie socialist, proprieta-
tea socials exista in doua forme : de stat si oalhoznica-cooperatista si acest lucru
asigura oea mai rapida si cea mai reusita desvoltare a lortedar de produatie ale
societatii socialiste.
Forma colhoznica a proprletatii socialiste in economla rural si artelul a-
gricol corespund gradului actual de fzlesvoltar e a fortelor de productie. Va veni
stimpul cand, pe baza unui nivel mai ridicat al fortelor de produotie si a unei imai
marl productivitati a muncii, pe baza attundentei de bunuri de consum, va dis-
parea artelul agricol sl va fi infaptuita trecerea treptata Ia comma agricola. Va
veni vremea cand nu var mai exista doua forme de proprielate socialists, ci va
Ii o proprietate unica a intregului popor.
Aceasta se va atinge in faza superioara a cctmunismului. Aceasta trecere. va
fi infaptuita sub canducerea Statului Socialist si a Partidului Bolsevic, in mod
treptat, organizat, constient sI planif heat.
Astazi problema zonsta din intarirea colhozurilor si a proprietatii colhoznice
grin toate mijloacele posibile, pentru asigurarea trecerii la o treapta mai inalia
de desvoltare. Aceasta este dialectica desvoltaril.
Linear' se inventeaza din nimic contradictia care ar exista intre principiul
socialisrnului retribuirea dupa munca si modul socialist de productie. In rea-
litate aici nu exista nicio contradictie. Retribuirea dupa munca corespunde in
Intregime modului socialist de productie. Acest prinoiplu este eel mai puternic sti-
mulent al dcsvoltarii fortelor de productie si a productivitatii muncii. Intarirea si
desvoltarea acestui principiu in industrie si agriculture (munca progresiva in acord,
prerniile pentru o recolta superioara, etc.) asieura accelerarea desvaltArii sure
comunism. In viitor principiul socialist de retributre dupa munca va aduce o des-
voltare si mai gigantica a fortelor de productie si a productivitatii munch!, va
duce la orearea abundentei de produse. Atunci acest principiu, fiind complect depa-
sit, va fi Inlocuit eu until corespunzator gradului (mai ridicat al fortelor de pro-
ductie si at canstiintei comuniste a producatorilor, prin principiul comunismului.
-care stabileste pentru toti obligatia de a 'mud pentru societate dupa capacitatile
for si dreptul de a primi dela societate dupi necesitAti. Dar la aceasta stare vom
www.dacoromanica.ro
62 F. V. CONSTANTINOV

ejunge nurnai prin intarirea $i desvoltarea principlulul socialismului prin toate

mijloacele si'n toate privintik, prin lupta cu ramasitele conceptiei de nivelare.
Contradictiile reale din desvoltarea modului socialist de productie sunt expri-
mate si prin faptul ca uncle ramuri ale productiei pot intarzia desvoltarea alto(
ramurt.
Astfei, la un moment dat, desvoltarea insuficienta a siderurgiel a intarziat
desvoltarea industriei de masimi si de masini-nnelte. care la randul sau a intarziat
desvoltarea tuturck celorlalte ramuri ale economiei socialiste. Deaceea Statul Sovietic
si Partidul Boisevic au promovat ca sarcirna de prim ordin asigurarea de ritmuri
ridicate de desvoltare pentru principala ramura de productie industrla grea, tar in
cadrul ei industria de tnasini, de care depinde desvoltarea intregii economii a tarii
$i soarla socialismului, in intregime.Aceasta sarcina a lost rezolvata de Statul
Socialist sub conducerea Parlidului Bolsevic.
Contradictiiie In desvoltarea diferitelor ramuri ale economiei apar mereu
si sunt rezolvate de Partid, de Statul Socialist prin activitatea lui planificatoare,
organizatoare si indrumatoare. Aid se iveste nevoia de a invinge tendintele locale,..
de a subotdona interesele strAmte ale ra-nurilor, intereselor intregului, asigurand
un proces general, statornic, neintrerupt si in crestere al desvoltarii fortelor de
productie ale sociallsrnului.
Contradictile, care apar in procesul de desvoltare a societatii socialiste, au
un caracter neantagonist. Aceste contradiotit se rezollva ,prin activitatea con-
stienta a masselor conduse de Statul Socialist si de Partidul Comunist.
Miscarea fortelor de productie $1 a relatiilor socialiste de productie reprezinta
raportul reciproc si inheractirunea dintre continut $i forma. Miscarea si desvol-
tarea continutului conditioneaza aid, in cele din urma, miscarea si desvoltarea
farmci. Dar aceasta din urma nu este ceva pasiv si exterior feta de fortele de
productie. Aceasta este forma socialiste a unui anuanit continut a procesului socia-
list de productie. Ea determine caracterul legilor de desvoltare a fortelor de
productie.
Tocmai deplina concordanta dintre fortele de productie si relatiile de pro-
ductie este factorul principal, care determine, in conditiile socialismului, desvol-
tarea fortelor de productie. Contradictiile care apar in cursul desvoltarii modului
socialist de productie se rezolva in cadrul si pe baza acestei concordante depline.
Contradictiile in desvoltarea modului socialist de productie $1 a intregii socie-
tali socialiste sunt infrante prin lupta dintre vechi si nou, prin victoria a ceeace
este nou asupra ceeace este vechi.
A$a dar in analiza celor trei particularitati ale productiei, I. V. Stalin
arata In ce mod desvoltarea fortelor de productie conditioneaza in cele din urma
schimbarea intregultd regim social, ca un proces spontan el desvoltarii
sociale este iniocuit pe o anumitil treapta de desvoltare constienta, iar desvoltarea
evolutiva este inlocuita inevitabil prin desvoltarea revolutionara. Desvaluirea rapor-
tului dintre spontan $i con$tient in desvoltarea sociala, and $i in ce conditii
desvoltarea spontana este inlocuita de activitatea revolutionara constienta a mas-
selor constitue unul din cele mai marl merite ale lucrarii geniale a lui I. V.
Stalin .,Despre matertalismul dialectic si materialismul istoric"

Din canalize modului de productie, ca forts hotaritoare a desvollarii sociale,

Stalin a tras conciuzia rolului creator al masselor populare in istorie.
Meritul lui I. V. Stalin in desvoltarea materialismului istoric consta In
aceea ca el a supus criticei conceptiile idealiste ale narodnioilor, socialistilor
revolutionari, anarhi$tilor si fasci$tilor despre rolul personalitatii si al masselor
populare in istorie. El a dat fundamentarea tearetica a rolului oamenilor mruncii,
al masselor populare $1 al claselor inaintate In istorie, in desvoltarea sociala.
Dace istoria societatii este istoria Inodurilor de productie care se succed
iar forte principala a productiei sunt rproducatorii de bunuri rnateriale, oamendi
munch masse'e populare, reiese ca istoria societatii este in primul rand istoria
masselor murciteere, isioria popoaretor.
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA mATERIALISMULUI ISTORIC DE CATRE LENIN $1 STALIN 63

Prin prmare stiinta istordca, data vrea sa lie o adevarata stiinta, nu mai
poate se'duca istoria evolutiel sociale la actiunile regEor si sailor de armata,
la actiunile oucenitorilor" si ale subjugatoriler" de state, ei trebue inainte de
toate sa se -ocupe cu istoria producatorilor de bunuri materiale, cu istoria masselor
celor ce muncesc, cu istoria popoarelor" 1).
I. V. Stun sintetizeaal saki toatl experierrta istoricl mondiala, in particular
experienta istorica a popoarelor din Rusia si in special experienta poporului so-
vietic creatorul !until noi, ereatorul societatii socialiste.
Stalin des o lovitura sdrobitoare diferitelor teorii voluntariste ale fascistilor,
trotchistilor, socidistIlor revolutionari si bonapartistilor, cu teoriile lor despre
fuehrer", erou", personalitate puternicl", ca forte principala si determinant/
a desvoltArii sociale.
Istoria ultimelor decenii, istoria cetui de at doilea RAzboi pentru Apararea
Patriei si perioada de dupes rAzIboi au arAtat ces incercArile de la ignore legile des-
voltarii istorice s'au terminat si se terminA inbatdeauna printr'un faliment. Oame-
nil politici care cautA sa intoarca Iniapoi istoria sau BA opreascl mersul istorlei
au suferit si suitrA in mod inevitabil iumi esec.
Nurnai acei Oarneni popitici care inteleg legile desvoltArii sociale si se
bezeaza in activitatea lor pe considerarea canditiilor concrete ale vietii sociale
si ale legilor ei, numai acet oameni au jucat si joaca un mare rol istoric
in epoca noestra. Omul politic legal indisolubil de popor, de clasa inaintata, de
lupta ei revolutionar5, oanul care se sprijinl pe Masse, care conduce lupta lor
rentru scopuri progresiste acest om politic devine o mare forte istoricl. In
(9 ca noastra astfel de oeaneni politic' stint n=4 conducatorii clasei muncitoare.
Numai activitatea for exprima cerintele desvoltArii istorice, care uranAreste re-
zolvarea prob.emeIor istorice arzatoare, promovate de mersul vuetii materiale a
societatii.
Conduicatoril, sefii burgheziel, sent slugile diesel care-si trlieste ultimele
clipe, care flare viitor. Hitlerii si Mussolinii, Churchill-ii si Trumanii, Dulles-ii
si Marchall-ii, de Gaulle-ii si de Gasperl -ii, Franco si Ciang-Kai-Shek-ii, Bevin-ii
si Blum-ii toafe aceste slug' ale reactiunii spares o cauzl nedre_apta, activi-
tatee lor contrazice mersul iistoriei, cerintele desvottarii vigil materiale, politice
Si spirituale a societatii. Deaceea an silent si vor suferi inevitabil infrangerl.
Class muncitoare din intreaga lume poate II mandra el conducatorii ei an
lost Marx si Engelts, ca in epoca, noestra lupte, a lost condusl de Lenin si este
condusl de Stalin, cele mai marl genii ale omenirii. PrOletariattal international,
intregul popor sovietic vld in losif Vissarionovici Stalin intruchiparea geniului
lor, a ganduriler lor, a naz- uintelor lor, a vointei lor neinduplecate pentru victoria
comunismului. Marele popor sovietic vede in Stalin Intruchiparea unitatii sale
morale si politice. Stalin este organizatorul victoriilor noastre &supra tuturor dus-
manilor socialismulul, vestitorul pad' sl progresului, Inspiratorul luptei impotriva
fortelor reactiunii pentru victoria comunismului. Stalin este Lenin din ziva de
astazi. El lumineaza cu faclia maretei invataturl a leninismului calea omenirii,
spre comunism.
Una din trasaturile remarcabile ale lucrarii Int Stalin Despre materialis-
mul dialectic si materialismul istoric" consta in faptul ca arata legAtura indiso.
Inbila a teoriel cu practice a filosofiei si a potiticii. Stalin leaga cele mai com-
plex() proble-ne tearetice, incepand on teoria cunoasterii si terminlnd cu legile
economice ale desvoltarii modulul de produetie, cu activitatea practices a par-
tidului marxigt, cu lupta de clash* a proletarlatului.
DacA materialismul dialectic este baza stiintifico-filosoficl a comunismului,
materialismul istoric este baza stiintifico-istaricl a comunismului.
Inca din prImele sale lucrart I. V. Stalin a arafat ca corrrunismul stiintific
decurge in mod logic din materialisml dialectic si istoric. In lucrarea Despre
meterialismul dialectic si materialismul istoric" este aratata sl dovedita din toate

1) Istoria P. C. (b) al U. S., cure &curt peg. 116 (vezi ed. III-a P. M. R...
rag. 168. It Red.).
www.dacoromanica.ro
 F. V. CONSTANTINOV
64
punctele de vedere, In toate amanuntele, aceasta legatura liuntrica a rnateria-
lismului istoric ca stiinti a legilor desvoltarli sociale, cu teoria marxist_lenintsta
a Inevitebilitatii comunismulti, a inevitabilitatil revolutiei proletare. In aceasta
lucrare Stalin desvAlue legatura irudisolubila dintre materialismul istoric ca teorie
sociala, si practice partidului marxist cu strategic sI tactica lui.
Examinand diterite aspecte gl teze ale materialiernului istoric, Stalin arat5
ce corcluizil urm aza din tezele teoretice carespunzatoare pentru activitatea
practic5 a Partidului.
Marxism-leninismul se caracterizeaza prin legatura /indisolubila dintre
teorie sx praictica. Acest lucru iV erase in mod deosebit ciusmanii marxismului.
El n'ar obiecta impotriva tutor teze teoretice abstracte despre leglie desvoltarli
sociale care nu ar atinge bazele capitalismulut $1 nu ar ridica proletariatul la
lupta revalutionarA pentru comunism.
Dusmanii marxismului, dupa cum am arAtat mai sus, au Incercat nu odat5
5a smulga din marxism sufietul sau revolutidnar, sa -1 reduca la teoria evolutiei
formelor econcanice. Executand ardinele burgitezieii, oportunistii si revizionistii
de tiput lui Kautsky, Plehanov si Bauer desprindeatr deasemenea teoria de practica.
Dusmanii marxismului vor sa vada in legAtura iridisolubila dintre practiza
si teorie punctul slab al marxismului.
Ei afIrma c5, drept consecin0 a acestel legAturi, s'ar denatura sau Injosi
insasi teoria, stiinta.
Ca sa fie pe placul burgheziei, oriticli marxismului afirma c5 stiinha
teoretica si activitatea pudica ar sta pe planuri diferite, el teoria s'ar refer!
%Intottleatma Tuurrnai la trecut sf n'ar putea fi baza activitatii practice actuate.
Materialismul !stone nu este nurnal generalizarea teorettca a intregii des-
`vrIt5ri istorice anterioare a societlitii ci si generalizarea teoretica a practicei
conternporane a luptel de clasa a proletariatului, a stadiului actual al desvoltarli
socialle. Pe baza legilor si a tendintelor desvoltaril sociale, materialismul istoric
erata cane si directia desvoltaril tuturar tarilor spre socialism, spre comunism.
Victoria socialismulul In U.R.S.S., aparitia tart lor de democratie populara, cres-
Iterea conctradictiflor capitalismultd si cresterea misCaril ccariunIste in toate tarlle
dovedesc ca toate Calle due In secolul nostru, cu o inevitabilltate intr'a-
devar istorica, spre comunism.
Sin*, teoria sunt 1mportante in mAsura in care servesc °a hug teoretica
activitatil practice a partidelor marxiste, a lutptel de clasg a protelariatultd.
teoria I$1 pierde sensul si insernnAtatea. In lucrarea sa, I. V. Stalin aratti r cat
de mare este important a, teorlei materialismuiui istoric pentru activitatea practicA
a partidelor marxiste, pentru lupta clasei muncitoare pentru socialism, pentru
-constr. uirea cornunismu'.ul.
Viltorul nu este ascuns acelora care sunt Inarnati ou teoria rnarxisrn-
leninismului. Forfa teoriei marxiste in general, $1 a materialisrnului 'stork in
partibutar, consta in aceea ca lumineaza, cu lumina for puternica, calea noastra
nu num' In prezenh, cl sl sau victor.
Marea torta si importanta a lucririlor lui Lenin $1 Stalin consta Rn aceea
ea inarmeaz5 partidele marxiste cu cunoasterea legilor desvoltarii sociale, cu
curtoasterea legilor luptei pentru comunism. Forta ¢i Inserringtatea for consta in
partinitatea bolsevica profund oombativa, in orientarea spre wn soap determinat
In directia !politics,
Fiecare rand, fiecare king din lucrarea genie% a Iui I. V. Stalin ,,Despre
materialismul dialectic si materialismul istorie" sunt tndreptate impotriva dusma-
nului. Fiecare teza a ei invata clasa muncitoare, partidele maxiste cum s5 lupte
Irnpotriva oapitalismului si cum sa invinga.
Partinitatea stiintei burgheze a sociologiei, filosofiei, economies politice
duce la subjectivism, la zugrAvirea denaturata a realitatii, 9a interpretarea ar-
titrara a faptelor si ilegaturilor dintre fenomene, la Indepartarea deb adevarul
obiectiv, in favoarea intereselor burghezo-partinice de class.
Sill* Iburgheza a proclarnat ca principlu: este adevarat ceeace este folo-
sitor (desigur burgheziei). Totodata teoreticienil burghezi propovaduesc oblectl-
www.dacoromanica.ro x
 DESVOLTAREA MATERIALISMULUI ISTORic 'OE cATRE LENIN SI STALIN 65

vismul fals, care este in fond una din for-nele partial-RAM burgheze. Sub steagul
apartinitAW si al pozIkiel deasupra olaselor, ideologic burghezi apara ltnia burghez
de dui.
Partinitatea materialismului !stork ne da posibiltatee de a trite lege pro-
rund si sub toate aspectele rea:itatea si reflectarea ei In mintea oarrrenilor din
diferite close si particle.
Materialismul istoric ti cere cercetatorului cu edevArat oblectIv as stea
pe pozitla clasei muncitoare si a Partidului el. Materialismul istoric cere ca dife-
rite fenomene, miscarile sociale si curentele .gandirii sociale sa fie studiate din
punctul de vedere al luptei clasei muncitoare pentru comunism. In conditiile inter-
ciatlionale -actuate nu se poste Inte:ege nitnic in \data politica si Ideologica, loci
nu (Mem seama de lupta dintre cele doui lagAre: lagarul reactiunii irnperialiste
in frunte au U. S. A. ;i lagarul fortelor democratice, progresiste, conduse de
4 R. S. S.
Cu drept cuvant nu se pot intelege in ,mod stiintific curentelc ideo-
logice, teorettice $I filosofice contenuporane precum si curenteie din arta si
din literaturA, dace nu stabillm cut servesc aeestea, interesele caror forte, clase
si particle aglindesc si exprima ele. 1n aceasta consta esenta problesnei.
Nu putem sta de o parte de aceasta lupta In epoca narii lupte a fortelor
comunismului impotriva fortelor reactiunii imperialiste. Nu poti ft astazi un
adevarat om de stilruta, farA sA-11 subordonezi toatfi activitatea teoretica, luptei
pentru comunism, pentru triurriful cauzel lui Marx-Engels-Lenin-Stalin.
Partinitatea bolsevica militants, inversunarea ideologica impotriva dusana-
nilor teoriei noastre iata ce ne invatA toate lucrarile lui Lenin si Stalin. Ele
ne Chiang la luptil trnpotriva oblectivismOlui burghez si arata cum trebue apdicata
paritrutatea bolsevica in toate activitatea noastra teoretica zilnica si in lupta
icleologica impotriva dusmanilor comunismului.
Partinitatea bolsevica inseamna astazi apararea patriotismului sovietic,
educarea mandriei nationale sovietice. In awl 1870, cand in Germania dormice
reactianea junkerilor, condusa de Bismarck, Franta era sub calcalul aventurle
rtihri Louis Bonaparte, Mr in Rusie tarismul calve In picioare si tnn5busea tot
ce era vitt si progresist, Marx privea cu aterrtie procesele aseunse si declare cu
optimism prieteni:or ea, indiferent de ceeace se intampla, cazanul vrajitoarei
fierbe istoria.
In 1871 s'au rasculat nruncitorii parizieni, care au creat Comuna din Paris
Marx tI admire si scria cu entuziasm despre el.
Dar evenimentele de astazi suet mult mai marete si mai grandioase
decat toate evenimentele din secolul al XIX-lea. Astazi, viala socIala, procesul
istoric reprezint5 cu adevarat un ocean care se frarnantA,
Pretutindeni, in toate colturile Turn pe toate continentele, create mAreata
miscare progresistA, antiimperialista, comunistil si de eliberare ne.ionala. In
Franta si Italia, partidele marxiste, partidele leninismultd, due dupe ele majort-
tatea clasei muncitoare. In tar* din Europa de Rasarit si de Sud-Est a invins
regimul de democratie populate, care indeplineste functiunile dictaturli prole-
tariatului. Pe spatiile Imense ale Asiei s'au ridicat sute de milioene de °anent
impotriva sclaviet coloniale, imperialiste.
Armata populara de eliberare a Chinei, condusA de Partidul Comunist, a
repurtat marl victorli asupra regimului reactionar ad Kuomintangulul si al ocro-
titorilor sli ainericanl.
In ftuntea miscAril istorice universale progresiste, antihnpelialste a po-
poarelor, se aria Tara Socialismului, tam lenhitsmului victories U.R.S.S.
Poporul sovietic de doui sute de milioane de oar-nerd merge cu pasi fermi
spre comunism.
Intreaga miscare progresista a orneniril se Inaptueote in epoca noastra
sub steagul leninismului. Mari:e idei ale lui Marx, Engels, Lenin si Stalin au
devenit o forth' revolutiorlar5 pternici, inspiratoare, mobilizataare 41 trans-
formatoare.

STVDTI 5

www.dacoromanica.ro
 La a 32 -a aniversare a
Marl Revotutii Soctailste sin Octombrie

STIINTA ISTORICA. SOVIETICA -

ADEVARATA STIINTA A ISTORIEI
de AcAd. PROF. P. CONSTANTINESCUIi

Se unplinesc curand 32 de ani dela victoria Marii Revo lutii So-

c'aliiste din Octombrie, care a deschis o epoca noud in istoria ome-
Dupa o cunoscuta definitie a lui I. V. Stalin, Marea Revolutie
Socialists din Octombrie a insemnat o intorsatura fundamentals in
istoria universals a omendrii, dela lumea veche capitalists spre lumea
noua socialists ". In zilele noastre, cand lumea s'a impartit in doua
tabere adverse, cand imperialistii ameninta paces si civilizajia ome-
nirii, iupta se duce crarbcen si in domeniul ideologic, in care Uniunea
Sovietica sta in fruntea fortelor progresului.
Pentru intelegerea clara a caracterului acestui front Intreaga
stiinta, sovietica este eel mai just Indreptar, la care s'a ajuns In pe-
rioada de framantari si realizari ai acestor 32 de ani.
Si in domeniul istorie:, sub toate aspectele sale, realizarile stiEn-
tel sovietice suet hotaritoare. Am putea spune ca ele constitue un titlu
de glorie, in care se Incununeaza acesti 32 de ani de viata soolalista.
Vom Incerca sa aratam principiile actuate ale stiintei istorice
din U. R. S. S
Discutia filosof:ci din vara anului 1947 asupra cartii lui Alexan-
drov Istoria filosof'ei Europe: apusene" a avut un rol foarte im-
portant pentru fixarea frontului ideologic, nu numai in Uniunea Sa
vietica jars ce sta astazi In frunte si din punctul de vedere al
culturi4 universale ci pentru Intreaga lume. Din alt punct de ve-
dere, aceasta discutie a deschis calea desvoltarii tuturor ramuriloT de
stiinta, arta si literature. Nicio discipline n'a fost ferita de o adanca
recons:derare, ca principia'itate 91 ca metoda.
Cu acPst prilej, A. A. Jdanov a precizat cane ii metodele stu-
diului istoriei filosofiei, criticand in primul rand trataTea nemarxista
a istoT:eifilosofiel, ca un schimb al unei scan filosofice cu alta".
Aceste coristatari ale lui Jdanov an o deosebita importanta si pentru
Istoriografle, care face parte din disciplinele istorico-teoretice s1 me-
tocialog:ce de baza.
www.dacoromanica.ro
 STIINTA ISTOrticA saVrETICA, ADEVARATA $TIINTA A ISTORIEI 67

btordografia burghez5 p.rivea desvoltarea stiintei istorice ca o

simpla schimbare a unei scoli cu alta, ca o succesiune de valor! se-
parate, greseala remarcata pentru filosofie de Jdanov In lucrarea lui
Alexandrov.
Adevarata istorlografie trebue s5 prezinte natura diferitelor
conceptir istorice $; esenta intregului proces istoriografic", ceeace
nu se poate implini cleat plecand dela teoria marxist-leninista. Di-
rectiva lui Engels este precisa: Trebue cercetate detallet conditille
de existents ale diferitelor formatii sociale, inainte de a formula cu
ajutorul for conceptiile pont:ice, juridice, estetice, filosoficb *1 reli-
gioase".
Aceasta inseamna, cu privire La istorie, ca diferitele $coli si teorii
nu sunt altceva decat expresia unor raporturi si contradictii de class,
adica sunt creajii ideologice ale diferitelor clase din diferite forma-
tii social-economice.
Schimbarea acestor format!! soolal-economice aduce deasemenea
precizarea din domeniul istoriografiel. Neconsiderarea acestei con-
ditii primordIale cercetarea corelatiei dintre evolutia societatii din
planet de vedere social-economic si desvoltarea suprastructurii ideolo-
cice a dus la gresitele periodizari ale istoriei la diferiti istorici,
cum a fost cazul $1 in istoriografia burghez5 din Rom 5nda.
Core latia dintre diferitele *coil si curente, raportul de importanta
am putea spume, este In functie de nivelul desvoltkii sociale, reflec-
tand corelatia (Entre fortele de class la locul si momentul aparitiei
acelor $coli si curente.
.stfel, aplicand aceste principil la listoria Rusiei, in cursul yea-
cului al XIX-Iea s'au deosebit mai multe curente istorice, fiecare ex-
prlmand anumite interese de class. Stiinta istorica a nobilimiti, Ine.5
In plina putere, era reprezentata de Karamzin si scoala sa react'o-
nar5-aristocratic5, Impotriva conceqatiei liberale a burgheziel, care
incepea sa prirda teren in prima jumatate a secolului al XIX-lea,
blind reprezentat5 de Soloviov. In persoana istorici'or Pogodin $1 Ka-
yen se Intruchipa ineercarea de Imbinare a ideologiei burgheze cu
aceea a nobilimli ; iar In persoana lui Belinschi $i Herzen se intru-
chipeaz5 intelectualitatea democratica, revolutionara, care avea sä se
roflecte $i in stiinta P.storiei.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, and capitalismul pg-
trunsese, si cu toate contradictiile sale, in Rusia tarist5, ideologia
burgheza Si a nobililor isi g5seste expresia In scoala juridica ; isto-
riografia liberala burgheza sufere influente pozitiviste. Tendinta re-
volutionary care n'a lipsit istoriografiei ruse in tot decursul yea-
cului al XIX-lea este exprimata de materialzsmul democratilor
revolutionari din a $asea $1 a $aptea decad5, Cernisevschi *1 Dobro-
Pubov, ca in ultimul sfert al veacului s5 se precizeze materialism!
istoric exprlmat prin Plohanov $i indeosebi de elasicul marxist
Lenin pe baza miscarii muncitoresti in desvoltare.
www.dacoromanica.ro
8 P. CONSTANTINESCU-LAST

Epoca imperialists, care cuprinse sfarsitul veacului at XIX-lea

*i inceputul veacului at XX-lea, se caracterizeaza prin criza istorio-
grafiei burgheze, care cade Intr'un total reactionarism, *1 prin crea-
rea istoriografiei marxist-leniniste, de catre V. I. Lenin si I. V. Stalin
in primul rand. Chiar dupa instaurarea regtmului sovietic ramasitele
ideologiei burgheze n'au disparut (scoala istoriea a lui Pocrovschi).
Au trebuit interventii serioase din partea eonducerii Partidului Co-
munist (bolsevic) si a lui I. V. Stalin in special ca sä se inlature acele
grave abateri, ce si-au gasit ecoul pans In zilele noastre, prilejuind
discutiile puternice din anul trecut si In prima jumatate a acestui an.
Pacatul cel mare, pastrat la unii istorici a lost obtectivismul for-
mal, Impotriva caruia au dus o lupta apriga Lenin si Stalin, opu-
nandu-i concepfia partinica a istoriei, legata in genere de atitudinea
luptatoare de partid In stiinta.
Formatile sociale reprezinta, pe langa contradictii, si lupta din-
tre ele, oeeace face ca stiinta istoriei sa se desvolte In conditidle unet
lupte de class. Istoriografia burgheza se ocupa Indeosebi de pro-
cesul acumularii nemijlocite a cuno*trintelor istorice concrete"; istorio-
grafia marxista da atentle in primul rand conceptiei *tiintifice asupra
lum!i, ea este istoria gandirii stiintifice In domeniul istoriei.
Dupa cum Malloy stabilise ca nu un schimb al unei scoli filo-
sofice cu alta" inseamna adevarata istorie a filosoliel, istoriografia
stiintifica nu se multume*te numai cu contributia, oricat de impor-
tanta ar fi, In acumularea de date concrete din partea unui istoric,
nra incadrarea aoestula In conceptia generals a *tiintei istorice.
In aceeasi ordine de idei, alegerea problemelor si tratarea for
este In functie de rolul pe care 1 -au jucat in desvoltarea socials si
*tiintifica a epocii, de Insemnatatea for istorica. Datele,.oricat de im-
portante ar Ii, raman sterpe, faT prircIpialitate, da.ca nu sunt legate
de conceptia vremii, daca nu se subliniaza contributia for In cunoa*-
terea evolutiei stiInjifice. Istoria trebue tratata pe cicluri de probleme,
legate Intre ele printr'un singur fir row : lamurima evolutiel socie-
UPC lamurirea desvoltarii istorice a unui popor.
Exemplificam iarasi cu istoriografia rush'.
latarirea capitalismului in a doua jumatate a secolului al XIX-
lea, a dat un caracter idealist fire*te tendentios burghez rezal-
varii" problemelor ca : origina Rusilor, politica lui Ivan IV, relatiile
dintre Rust si lumea slava, dintre Rusia *i Europa apuseana, pro-
blema taraneasca, reforrnele lui Petru I, problema desvoltaril intar-
ziate a Rusiei probleme desvoltate sub un anumit unghi de vedere
rte istoricii burghezi.
Desvoltarea clasei muncitoare din aceeasi epoch' se reflects In
istoriografie marxist-leninista care trateaza Intr'un spirit nou,
toate problemele atacate de istoriografia burgheza si pune altele
nol. Formularea istoriografiei marxist-leniniste din lucrarile lui Le-
nin si Stalin dela finele veacului ail XIX-lea si Inceputul veacului at

www.dacoromanica.ro
 ETTINTA ISTORICA SOVIETICA, ADEVARATA ETRNTA A ISTORDBI 69

XX-lea, deschide o epoca notra In istoriografia rusa si mondiala, iar

victoria Revo lutiei din Octombrie, care aduce proletariatul la putere,
deschide posibilitati cu totul noi. Istoriografia sovietica, inarmata
cu conceptia materialismului istoric, Inlesneste Intelegerea istorio-
grafica a trecutului, punand fiecare problems Intr'o lumina stlintifica.
Problemele nu mai sunt cercetate separat, ci legate Intre cue ca
verigile unui lant logic, chiar atunci cand formeaza obiectul unor mo-
nografii proprii.
Un alt rezultat al conceptiei marxist-leniniste In istariografie este
tratarea istoriei unui popor ca o unitate arganica" si ca un proces
de sine statator".
Istoriografia sovietica, conform conceptiei stiintifice, adeNarate,
pune temei pe caracterul national, scotand In relief desvoitarea so-
ciala a poporului rus.
In fata conceptiei cosmopolite a istoriografiei tariste, legata de
spiritul de plecaciune fata de patronii monopolist din Apus, istorio-
grafia sovietica sta pe temeiul conceptiei nationale, care nu exclude
internationalismul. Rusia, devenind Cara cea mai progresista din lu-
me prin instaurarea societatii socialiste, stiinta istorica sovietica se
afla in fruntea stinted istorice mondiale, influentand prin lumina
principialitati sale istoriografia din alte tari, Para a atinge contributia,
si valoarea fiecarei scoli nationale de istorici.
Istoriografia sovietica a fost conceputa pe baza istoriografiel ru-
sesti si a istoriografiei proprii diferitelor popoare ale Uniunii Sovie-
tise, in frunte cu poporul rus.
Din acest punct de vedere istoriografia burgheza ignora aproape
complect contributia nationala a celorlalte popoare, uncle cu o ve-
che sf stralucita civilizatie In trecutul lor, datarita intereselor regi-
mului tarist de a tine In ignoranta si asuprire numeroasele popoare
din vechea Rusie.

Stlinta istorica sovietica s'a format, sub inspiratia si conduce-

rea lui Lenin si Stalin, In decursul celor 32 de ani de existenta a
statului sov:etic, prin contributia numerosilor istorici, proveniti din
vechea pleiuda si adaptati conceptiei materialismului istoric, dar mai
ales a oameni!or noi, deveniti savant In epoca sovietica.
Lupta n'a fost usaara. Istor!cii sovietica au fost mereu Indru-
mati de Partidul bolsevic si Comitetul Central, In frunte cu Lenin si
Stalin si astfel s'a strabatut un drum glorios, care In ultimele doua
decade a dus la rezultatele de azI : crearea unei arm ate de istorici,
propagandist!, ai stiintei istorice marxiste, In paturile cele mai largi
ale oameni!or munch', educator' ai unor cetateni constienti, contri-
buind astfel la formarea aparatorilor Patriei Sovietice pe timpul Ma-
relui Razboi de Aparare si aparatori darzi ai pacii de azi.
www.dacoromanica.ro
70 P. CONSTANTINESCU-TASI

S'a dus lupta, la ineeput, pentru destelenirea de teoriile istorio-

grafiei feuda!o-burgheze.
Un rol important in n'micirea acestor tcorii gresite 1-au jucat :
operele Pd Lenin si Stalin, mar in ultimele dolma decade lucrarea lui
I. V. Stalin din 1931 Despre unele probleme ale istoriei bolsevis-
inu'ul" pub icata in revista Revoluta proletara" In anul 1931 ; in-
drum.ir':c date de Stalin, Jdanov si Kirov in 1934 prIvind manualele
de i tonic a U. R. S. S. si de istorie moderns ; rezolutia Gonsiliului
Gornisar:tlor Poporu'ul sl a C.C. al P.C. (b) din 16 Mai 1934; hota-
rirea Consillului Com:sarilor Poporului si a C.C. al P.C.' (b) din
1936.
0 coltribu'ie exceptional de valoroasa a adus-o indeosebi
Cursul scurt de istori a Partidalui Comunist (b)", opera lui I. V.
Stalin din 1936, cniala sinteza a activ...at:i marelui Partid care a
fransformat istoria.
cursul scurt de istor,e a servik drept model de cercetare stiinti-
flea a istoriei, came Imbina bogatia de fapte cu o adanea analiza
creatoare prin care se desvolta marxism-lerfnismul.1
D'seursurile, rapoartele si ordinele de zti ale lui I. V. Stalin din
tanpul razbolu'ui constitue o aneiza profunda a evenimentelor apro-
peat contemporane, explieand eatizele victoriilor Armatei Sovietice In
zilele noastre. Acest material slujeste deopotriva si istoricilor din
toate tar:le.
Alt-, opere a'0 lui I. V. Stalin, din timpul razboiului sau de dupa
razbo:, aduc deqs"rnenei con+r'butii Istor:ce deosebite. (Raportul tinut
din partea C.C. la eel de al XVIII-lea Congres al P. C. bolsevic; Ras-
Runs la scrisoarea tov. Razin" ; discursul tinut la 'intrunirea alega-
torilor einumscriptiei electorale Stalin" din Moscova, la 9 Februa-
rie 1946 ; precum si ale discursuri ale lui Stalin asupra problemelor
de politica internat'onala si a problemelor luptei pentru pace &pa
eel de all do:lea razboi mondial) .
Prin operele mai not ale lui I. V. Stalin stiinta istorica obtine o
analiza nova s' adanca a celo:- mai importan'e evenimente ale istoriei
moderne si contemporane", care serveste de Indreptar istoricilor sovie-
tici in ar.est domeniu. Astfel, In luerarea sa Asupra artioolului lui
Engels: Politica externs a tarismului rus", I. V. Stalin desvalue rada-
einile .de class ale politicii externe a tarismului si rectifica tema gre-
sita ca Rusia dela finele sec. al XIX-lea ar fi reprezentat adevaratul
si ultimul bastion al reactiunii europene, fiind, prin tendintele sale
de cucerire, cauza principals a primului razboi mondial. Rolul acesta
truce asupra statelor imperialiste apusene, in primul rand rivalitatea
cl.ntre Anglia si Germania.
0 importanta foarte mare o prezinta apariitia primelor volume
din Opere" de I. V. Stalin, pentru cuprinsul for ideologic sl
pentru pretioasele indrumari din toate sectoarele istoriei. Pentru

www.dacoromanica.ro
 $TIINTA ISTORICA SOVIETICA, ADEVARATA STUNT& A ISTORIEI 71

istoricii nostri are o deosebita valoare faptul ca, din initiativa Par-
tidului Muncitoresc Roman, se traduc s' apar si in romaneste.
Cercetalorii sovietici al istorlei au aplicat invataturile lui Lenin
si Stalin, si indeosebi tezaurul de idei din Cursul scurf ", publicand
studii si monografil asupra procesului istoric, incepand cu epoca pri-
mitiva la care arheologia sovietica a adus speciale contributii
epoca sclavag:sta si formarea primelor state rusesti, distrugandu-se
falsele teoril normand:ste" ; epoca raporturilor feudale ; aparitia so-
cietatii precapitaliste, lamurindu-se o serie de erori cu privire la sta-
rea taran:rnii, a reformelor lui Petru cel Mare, prea subordonat Apu-
salui in lucrarile gresite ale unor istorici rush
Studii speciale de istoria culturii materiale, de istorie a tarilor
slave si a popoarelor sovietice, de istorie a artelor si a literaturii au
imbogatit istoriografie sovietica In decursul acestor 32 ani.
Istoricii sovietici au stiut sä prezinte sub un aspect nou o serie
de probleme referitoare la orlg:na Slavilor. in tezolvarrea for justa
ei au pornit dela unele principii de baza in legatua cu desfasurarea
procesului de formare a ,unui popor, aplicata la studiul originti dife-
ritelar popoare, nu nwmai a celui slay. In primul rand, a Post de aju-
tor teoria savantului sovietic N. I. Marr, teoria iafe`ita a limbilor,
bazatil pe metoda dialectica a fenornenclor soctale, titre care este
considerata si limba.
Rear 'Azad considerabile in domeniul arhecgogiel, antropologiei si
a etnografiei din perioada istoriografiei sovietice au contribuit enorrn
la definitivarea keoriei slavistllor sovietici asupra caracterulul autohton
al Slavilor rasartteni spre deosebire de unii savanti din celelelte
tad slave care considerau pe Slavii rasariteni ca veniti mai tarziu;
asupra comunitatil etnice a popoarelor slave si originalitatea for et-
nica contemporana.
Arheologilor sovietici If se datoreste demascarea si distrugerea
teoriei sovine a istoricilor gerrnani asupra pretinsei prepatrii" a tu-
turar indoeuropenillor in limitele patriel germane comune. Arheologia
sovietica a prezentat sufieente date in favoarea legaturii genetice a
civilizatiilor agricole scito-scolote cu civilizatia dela Tripoli (Ucra-
ina), care a infloet in mileniul 3 In. de e. n., cu civilizatia pre-slaNdlor,
excilicand prefacerile de veacuri nu prin migratiunea unor neamwri
straine, ci ca rezultat al desvoltarii interioare a tribudlor locale, pe
baza schimbaril fortelor si raporturilor de productiel). Luminide stiin-
tei sovietice in acest domeniu ajuta insasi istorlei noastre nationale
in rezolvarea diferitelor probleme referitoare 'la stramosii" Rorna-
rdior, cum au atestat si frumoasele rezultate ale unor cercetari din
campania de sapaturi arheologice din vara laceasta (Flabasesti
Roman intre allele).
1) Cf. A. Udaltov Problemele origirbii Slavror In lumina arbecilogiei
contemporane", in Voprosil 'stolid", 2, pp. 14-25.
www.dacoromanica.ro
72 P. CONESTANTTNESCTI-IASI
1

In cursul ultimwlui deceniu au aparut interesante lucrari de isto-

rie moderns si contemporana, indeosebi In domeniul raparturilor
Internationale si al politicii externe a tarilor capitaliste. Dintre lu-
crarile capit ale amintim : Raporturile internationale In epoca imps
rialismului", revelatoatre documente diplomatice din arhiva Ministe-
rului de Externe al Rusiei tarlste; Istoria Diplornatier, opera In
trei volume sub redactia academiciartului V. P. Potemchin ; publica-
fia biroului sovietic de informatiuni Falsificatorii istoriei", care
constitue de fapt un rezumat stiintific al in'tregii istorii a relatiilor
internationale dinainte si din timpul razboiului" si un exemplu stra-
lucit de tratare combative, bolsevica, a problemelor de istorie a celui
de al doilea razboi mondial" 1).
Dar cea mai mare realizare a stiintei istorice sovietice o con-
stitue consolidaaea pozitilaor metodologice si recunoasterea defini-
tive si generals a teoriei marxist-leniniste ca singura si principals
baza a desvoltarii stiintei sovietice. Inarmarea ideologica a stiintei
istorice sovietice cu teoria marxist-leninistA a contribuit nu numai la
suocesele ei creatoare, dar si la cresterea ralului el social in conditilile
actuale ale luptel pentru comunism"2).
Desvoltarea stiintei istorice sovietice a Insemnat In acelas timp
o crestere a cadrelor, care s'a extins si asupra celorlalte republici
unionale si auitonome, chiar acolo unde nu exista nicio preocupare
istorica Inainte de Revolutia din Octornbrie. Desvoltarea cadrelor, la
randul ei, a permis lArgirea tematicei, ivirea de not probleme In toate
seotoarele de istorie. S'a permis deasemenea cercetarea arnanuntitA
a istoriei proprii a diferitetlor popoare din Uninme.
*
0 noua arms puternica au gaslt istoricii sovietici In rezolutiile
C.C. al P.C. (b) cu privire la problemele ideologice, care au urmat
dupe analiza facula de Jdanov manualului de istorie a filosofiei a
lui Alexandrov.
Analiza stiintifica facuta in revista Nauka i jizni", mai ales In
numarul dela 21 Septembrie 1948, prin articolul Iesiri obiectiviste
In istorie" ; In numarul dela 21 Aprilie 1949, prin articolul Pentru
un nivel ridicat ideologic stihrtific", In care este supusa criticii Insasi
revista Voprosii Istorii" ; in Literaturnaia gazeta" dela 8 Septem-
brie 1948, prin articolul Atitudine de recoriciliere si autolinistire" ;
gn revista Bolsevlc", numarul din 30 Noembrie 1947, care mentio-
neaza lipsur le si greselile manualului de istorie a U. R. S. S. pentru
scolile superioare de istorie, aparut In anul 1947 ; In articolul Cursul
scurt de istorie al P.C. (b) al U. R. S. S., si sarcinile stlintei istorice
1) Vocprosil Ietorli", 3, 1949, peg. 7.
2) A. M. Pancratova in ,,Buletinul Aoaidemiel de tiinte al U.R..S.S", 10.
1948.

www.dacoromanica.ro
 $TUNTA ISTORICA SOVIETICA, ADEVARATA STIINTA A ISTORIEI 73

sovietice, putplicat de A. M. Pancratova in ,,Buletinul Academiei de

tiinte al U.R.S.S.", nr. 10, 1948 ; ca si in Pravda", au adus o In-
semnata contributie pe campul stiiintelor istorice.
Consiliul stiintific at Institutului de Istarie al Academiei a des-
batut aceste probleme In sedintele din 16 si 23 Decembrie 1947, sub
presedintia acaclemicianului Grecov si, la care au luat cuvantul peste
doudzed de academicieni gi profesori. Ace las consillu stiintific a exa-
minat, in sedintele sale publice dela 15-18 Octombrie 1948, opera In-
stitutului, at participarea unui numeros acfiv de istorki, dupd ce In
prealabil avusesera loc sedinte in diferite sectoare ale Institutului,
cu acelas scop.
Sedintele au fast prezidate de academicianul B. D. Grecov, direc-
torul Institutului, care a prezentat raportul general, subliniind acti-
itatea acestei institutii stEntifice in ultianii ani.
In desbaterile ce au urmat, s'au pronuntat 34 de persoane, ma-
ioritatea fiind colaboratori ai Institutului, care an ridicat discutia la
o cercetare a tuturor laturilor de activitate a Institutului pans la yeti-
ficarea situatiei stiintei istorice Intregi.
In sedinta prelungita dela 18 Octombrie 1948, Consiliul stilnti-
fic a recunoscut toate criticile aduse dinauntru si dinafara Institutu-
lui gi s'a hotarit punerea imediata in aplicare a indicatiilor C.C. al
P.C. (b), cu privire Ia activitatea ideologica, asa cum s'a ajuns, cu
frumoase rezultate, In domeniul stiintei biologice.
Din problemele istorice generale, incluse In planua de enci ani,
ca si in cel de un an al Academiei, s'au scos in evidenta temele mai
importante asupra drora Institubul sA-si alba atentia indreptata. Din
aceste teme, acele privitoare la istoria societatii sovietise sunt: Is-
toria Revolutiei Socialiste din Octombrie, Istoria U.R.S.S. in perioada
de trecere Ia munca pasnica, Istoria Moscovei sovietice, Istoria Agri-
culturii in U.R.S.S.
Drept teme actuale din istoria contemporan5 s'au enuntat cele
referitoare la istoria imperialismului american, a imperialismului ger-
man, istoria partidelor socialiste de dreapta.
Lucrarile si hotartrile acestor sedinte ale Institutului au fost pu-
blicate In rezumat in revista Voprosii Istorii".1) Revista simtind
nevoia unei not orifice asupra Intregli activitati istorice a Institutului,
public un editorial : Impotriva obiectivismului in stiirrta istoric5"2),
in care sunt reluate si adancite criticile aduse In sedinta amint!ta.
0 serie de sedinte ale Consiliului stiintific au fost consacrate
problemelor de per!odizare a istoriel popoarelor din U.R.S.S. La 13
Decembrie 1948 prof. C. V. Bahrusin citit raportul asupra perio-
dizarii din epoca feudala; la 5 Mai 1949, N. M. Drujinin, meanbru

1) Nr. 11 din Noembrie 1948, pp. 144-149.

2) Voprosii Istorii ", 12 Dec. 1948, pp. 3-12.
www.dacoromanica.ro
74 , P. CONSTANTINESCU-IA$I

corespond nt al Acadeaniei, se ocupd de periodizarea istoriei U.R.S.S.

din epoca modern5 1) .
Problema periodizarli prezinta In genere o importanta deosebita
in dete Tninarea prefacerilor prin care trece °trice societate omeneasca
$i deaonea stiInta Istor:CA burgheza refuza Istazi orice periodizare
stiint. ica. Actuaiii sociologi si istorIci burghezi se straduesc sä de-
monstreze caracterul etern al capital1smului, pe care it descopera !Ana
si fin antichitate, in scopul aparArii imperialismului ce va domni
vesnic si a politicii lui. Astfal stiinta burgheza refuza ex1stenta
oricArei legi istor'ce, oricarei generalizari.
In zlele de 11-14-16 Martie 1949 au avut loc la Academia de
$tiinte Socia!e de pe langa C.C. al P.C. (b), sedinte plenare ale
tutruror titularilor catedrelor de istorie, la care s'au discutat proble-
mele stiintei istorice in lumina criticilor aduse in publicatiile amin-
tite. La sed:nte au luat cuvantul reprezentantii cei mai autorizati ai
acestei discipline: membrii Academiei de $tiinte B. D. Grecov, A. D.
Udaltov si A. M. Pancratova; profesoril A. L. Sidorov, V. M. Hvos-
tov, N. L. Rubinstein, B. F. Prasnev gi altii ; deasemenea au partici-
pat mai multi doctoranzi si persoaPe din afara catedrelor.
Incheind ultima sedinta, Udaltov a spus : Numai In lupta ne-
ImpAcatA cu cosmopolitismul burghez si ou alte denaturari dusma-
noase, anti-marxiste, antileniniste, antipatriotice, vom sti noi, cola-
boratori: frontului !stork, sa ne Indeplinim misiunea noastra fata de
marele nostru popor, fata de patria noastra, fata de mult iuibitul no-
stru tovarAs Stalin"2).
In zilele de 24-25 si 28 Martie, Consiliul stiintific al Institutului
de Is'torie al Academiei de $tiinte din U.R.S.S. desbate aceeasi pro-
blerna. Dupa discutii, la care au participat numerosi membri ai Insti-
tutului (Grecov, Udaltov, Pancratova, Sidorov, S. L. Utcenco $i altii),
s'a adoptat o rezolutie cu privire la lupta ce trebue dusa Impotriva
co&mopolitismului burghez, la cercetarea problemelor de istor1ografie
intrepense de Ministerul InvatAmantului Superior, la necesitatea co-
laborgrii cu alte Institute, in pregAtirea unei istorii a culturii ruse 3).
In serile de 25, 26 si 28 Martie 1949 a avut loc o sedint5 a
Cons:flubui stiintific al Facultatii de Istorie de pe langa Universitatea
de Stat Lomonosov" din Moscova. edinta a fost prezidata de pro-
fesorul G. A. Novitchi, care a citit raportul principal ; la discutii au
luat parte 25 de profesori, docenti gi doctoranzi ai Facultatii, In frun-
le cu prof. 4, L. Sidorov, seful catedrei de istorie a popoarelor din
U.R.S.S. gi prorector al Universitatii. Constatarlie sf conoluziile, in
linii generale, au lost aoeleasi.
0 importanta intervent:e, ca rezultat at mumeroaseslor discutii a-
-------
mint:te, a avut drept object reorganizarea revistei Vopro&Ii Istorli",
1) Cf. Voprosti Istoril", 4, 1949, pp. 149-152.
2) Voprosli Istorii" 2, 1949, p. 153.
3) Dare de seams In Voprosii Istoril" 3, 1949, pp. 162-155.
www.dacoromanica.ro
 STIINTA ISTORICA SOVIETICA, ADEVARATA STIINTA A ISTORICI 75
care publicd in nr. 2 un articol de fond: Despre sarcinile istoricilor
sovietici in lupta impotriva ideologiei burgheze", un adevarat Incirep-
tar pentru tote istoricii de azi.
Art.colul fixeaza incaodarta linia si sarcinile istoriografiei sovie-
Lice si a istoricilor, ce trebue sa se inscrie printre propagandistii
boisevici gni de entusiasm, constituind un front sovietic'
impotriva ideologiei imperialismului anglo-american.
Stiinta istorica joaca un rol important In instruirea si educarea
masseor populare si constitue una din cele mai puternice acme ale
lupte: de clasa pe frontul ideologic. Clasele exploatatoare au cautat
totdeauna sa foloseascd stiinta istorica pentru a intari pe vecie std-
panirea for de class. Istoricii burghezi falsified istoria In interesul
claselor dominante. Numai in soc:etatea sovietica socialistd istoria
s'a transformat Intr'o adevarata stiintd, care, folosindu-se de s:ngura
metoda cu adevarat stiintificd a materialismului istoric, studiaza le-
gile de desvoltare a societatii umane, si in primul rand istoria for-
telor de productie si a relatillor de productie, istaria masselor populare
de oameni al munch.
Stiinta istorica sovietici nu se margincste In a explica trecutul ;
ea d5 In acelas timp cheia pentru explicarea evenimentelor politice
contemporane si ne ajuta sä intelegem perspectivele de desvoltare
a societ5tii, a popoarelor sl statelor".
Importanta stiintei istorice sovietise depa;este astazi granitele
Uniunii Sovietise. LegatA strans de insdsi desvoltarea celui di.ntai
stat socialist, ea s'a imbogdtit cu experienta !storied a Partidului bol-
sevic in munca dusa pentru construirea socialismului, in crearea si
educarea eadrelor de intelectuali sovietici, care s'au alinlat astazi in
frontui ideologic de aparare impotriva culturii reactionare, alma a
capitalistilor monopolist:, provocatori de razboi.
Considerand ca una din sarcinile istoricilor sovietici este (le a
infatisa m5retul proces istoric de trecere dela capitalism la socialism,
stiinta sovietici se ocupa de iminenta desmembrare a sistemulun im-
perialist, de desvoltarea misc5rilor revolutionare in tarile capitaliste,
de istoria t5rilor cu democratie populard, de misedrile nationale din
colonil.
Experienta noastra continua studiul prezint5 o importanta
'storied mondial5 pentru popoarele din t5rile de democratie popular5
si pentru intreaga omenire progresistd, care, unific5ndu-se din ce
in ce mai mutt, duce lupta impotriva jefuitorilor imperialisti si a
ata.t5torlor la razboi.
Preluerand, pe pozitie marxistd, istoria altor popoare, tari si
state, istoricii sovietici vor ajuta in acest fel istoricilor progresisti
din acele tari sd clued cu sueces lupta impotriva fals'ficatorilor isto-
riei, care folosesc stiinta istorica in scopuri interesate".
Este un indemn si pentru noi, cercetatorii istorici din t5rile cu
democratie populard. Datoria noastra este ca sa falosim sprijinul pe
www.dacoromanica.ro
76 P. CONSTANTINESC.11-1A$I

care marea noastra vecina ni-4 deli, si de data aceasta, pentri NU-
rirea sectorului ce ne priveste din frontul ideologic al R. P. R.
*
lin priiej fericit ni 1-a oferit publicarea recenta a docnmentelor
Academiei R. P. R. referitoare ila o justa orientare a activitatii stiin-
tifice in R. P. R. si care s'au bucurat de un puternic ecou.
Poate niciuna din stiinte n'a suferit mai mult de pacatele scoase
la iveala si Infierate in documentele Academiei, ca stiinta istoriei.
Istoria Olaf- noastre a lost tratata pana acum cu rare exceptii
-- g-resit si tendentios. Adevarul istoric era falsificait. Istoricli roanani
au facut parte dintr'o anumita categorie strans legata de clasa do-
minants ; stiinta Intreaga era puss in slujba acestei clase, servind
drept arms de subjugare, ca si Intreg aparatul ideologic.
Istoricii nostri burghezi Isi cautau izvoarele de inspiratie In cul-
tura apuseana, cultura construita in marea ei majoritate pe principii
burgheze, pe o ideologie de supunere fata de stapanitorii capitalisti.
Ploconeala fata de cultura apuseana Ikea parte din Intreaga
atitudine a claselor dominante. Din acest spirit de ploconean istoricii
nostri invatau sä cunoasca istoria universals" si sa ignoreze ade-
varurile istoriei rationale.
Traditia istoricilor revolutionari dela 1848, N. Balcescu si M.
Kogalniceanu, fu repede data uitarii si fauritorii statului burghezo-
mosieresc roman si-au targuit curand istorici care sa-i laude.
81 astfel am putut ajunge la rezultatul ca, dupa un veac si mai
bine de cercetari istorice, nu qtim precis cand s'a nascut poporul
roman, nici cand qi cum a apd rut limba romans.
CI-liar si din titlul de Istoria Romanilor", care se dadea Istoried
Romaniei, rezulta spiritul sovin nationalist, conceptia falsa, antistiin-
piled a istoricilor nostri burghezi, ce ignorau trecutud de sincera si
muItiseculara colaborare a natdonalitatilor conlocuitoare cu poporul
roman.
Dispretul pentru limba romans In lucrari si mai ales In perio-
dice, era practicat intens, folosindu-se Indeosebi limba franceza, sub
falsul pretext al necesitatii de a se aduce la eunostinta strainatatii,
care la randul ei dispretula si ea limba noastra rezultatele stiin-
tifice ale unor istorici dela noi.
Pacatele mentionate de documentele Academiei an dainuit in
domeniul stiintei istoriei pana in prezent, adica pana si dupa 23
August. Ele s'au putut vedea in caracterul nesanatos al lucrarilor
unor istorici dela noi, al perloclicelor care apareau pana mai anus
trecut, precum si in spiritul ce mai domneste Inca desi ascuns,
printre unii dintre cel ce lucreaza pe taramul acestei stiinte.
Vechea Academie Romans publica un Buletin" al sectiei isto-
rice, in Intregime scris in frantuzeste. Dintre reviste : Dacia" cu sub-
www.dacoromanica.ro
 RTIINTA ISTORICA SOVIETICA, ADEVARATA *TIINTA A ISTORIEL 77
titlul ,,Cercetari *i descoperiri arheologice in Romania", publicatia
Muzeului de Antichitati din Bucuresti, apare vol. IX *i X din 1945,
In Intregime in frantuzeste; vol. XI si XII (,1947), in frantuzeste si
italieneste. Revista istorica a sud-estului european", organ al lnsti-
tutui cu acela* nume, a ap5rut pand anul trecut in intregime in fran-
tuzeste. In Ardeal aparea pana de curand, la fel in frantuzeste, Re-
vue de Transylvanie", publicata in colaborare cu Astra", cunoscuta
asociatie pseudoculturala, reactionara si sovin5.
In toamna trecuta plenul Academiei R. P. R., Insu*indu-si prin-
cipiile patriotice ale clasei muncitoare $i ale Partidului el, a hotarlt
ca toate publicatiile sale sa apara In Intregime In romaneste. Primul
Buletin al sectlei istorice, aparut la inceputul anului curent, a publi-
cat toate articolele in romaneste, cu rezumate In ruseste si frantu-
zeste.
0 alts latura a cosmopolitismului : ignorarea stiintei istorice so-
vietice atat de bogata In cercetari si rezultate, care privesc si rezol-
vari ale unor probleme din istoria Romaniei este atat de evidentd,
Inca ea apare ca una din lipsurile fundamentale actuale ale istorici-
lor nostri. Ignorarea limbii ruse invocata uneori drept scuzd
nu paste ierta cu nimic pe acei dintre istoricii nostri care vor sa
eunoasca cultura sovietica.
Vom da cateva exemple din cele mai importante periodice ale
istoriografiel recente. In Revista Istorica" vol. MCI (1945) sunt
recenzate 45 lucrari, In vol. XXXII (1946) 30 *i niciruna din litera-
tura istorica sovietica, de*i sunt recenzate cart scrise In franceza,
germand, engleza, italiana, cella si ungara. Balcania", organui fos-
tului Institut de balcanologie, publica in volumul sail pe 1944
aparut in 1945 158 recenzii *1 note, jar in volumul pe 1945 (1946)
124, lard nicio mentionare a vreunei opere istorioe sovietice. Aceeasi
lipsa la Revue historique du Sud-Est Europeen" cu 43 recenzii pe
1944 $i 44 pe 1945. Revista istorica romans ", al carei camp de cer-
cetdri era foarte extins : 153 recenzii *i note in a doua jurnAtate a
anului 1944, 316 pe 1945, 358 pe 1946 si 101 pe 1947, publicd doar
3 recenzii de lucrari sovietice.
Surprinzator pentru not este faptul ca pand $i revista Romano-
slavica", primul numAr 1948, cu colaborarea istoricilor $i filologilor
cehi s, romans, sufere de acela* gray pacat. Din 25 carti recenzate
-- si destul de copios nicio lucrare sovietica, de*i atatia istorici
soviettci *i-au spus cuvantul In problemele de care se preocupa revi-
sta, iar colaboratoril el cunosc 2-3 limbi slave, inclusiv rusa.
Studii *i Cercetari istorice", organ al Institurtului de Istorie
Nationald A. D. Xenopol" dela Iasi, In cele cloud volume : XIX (1946)
5i XX (1947), publicd o singurd recenzie, firavd $i anodind, tlespre
cloud lucrAri sovietice, fats de 72 recenzii, deli cel putin 3 din cei 6
reoenzerrti cunosc foarte bine limba msg. Sd nu ne miram deoi cared
?ri aceastd pfublicatie au ap5rut *1 lucruri mai grave. In vol. XIX

www.dacoromanica.ro
78 P. CONSTANTINESCU-IA$I

(1946) a aparut o recenzie asupra lucrarii Regulamentele organice

ale Valahiei si Moldovei" de P. Negulescu si G. Alexianu, lucrare
scr:s5 in 1944. WA ce se spune despre aceasta lucrare., Intre altele:
Editia de feta vine sä umple un gol si trebue deci sy fie privity
ca foarte bine venita" (p. 203).
Lucrarea aceasta, foarte bine venita", (in 1946), apartine lui
G. Alexianu, foetid guvernator al Transnistriei", caue In acele clipe,
and profesorul dela Iasi it elogia, se afla In fate judecatii poporului
pentru crimele sale.
Mai to ti istoricii nestri chiar si cei mai merituosi sufar de
boala factografier, adlca studierea faptelor izolate si abuzul de date,
tarn s'ntetizari teoretice si conoluzii princirpiale. Ca s5 nu mai vor-
b:m de lipsa spiritului de combativitate partinic5.
Influenta si presiunea imperialismului apusean se resimte la not
si astazi. Zagazuri se pot punc prin cunoasterea mereu mai intensa
a sti:nteior istorice soviefice; prin adaptarea unor istorici vechi si
mai ales prin Inceputul de formare in tare noastra a noilor cadre de
cerceratori pe taramul stiintei istoriel.
Sarc:nile imediate ale istoricilor din R. P. R. constau, in primui
rand, din InsusSrea conceptiei materialismului dialectic si materials-
rnului istoric, folosind Invataturile lui Marx-Engels-Lenin si Stalin ;
;fflaturarea vechiului sistem de factografie"; cercetarea pro'nlemelor
de. istorie a p rtriei prin urm5rirea evolutiei societatii locale din cele
mai vechi timpuri, cu stabilirea unei continuitati de cultura mate-
riaia ; planificarea muncii si largirea m.etodei de lucru in colectiv.
Datoria noastra este sä starpim cu severitate orice urma de ma-
naestare a cosmopolitismului si antipatriotismului In stlinta istor:ei
din Patria noastra.
Stiinta istoric soviet!ca care sty in fruntea stiintei istorice mon-
diale ne poate servi. bogat si continuu, de izvor si inspiratie.

www.dacoromanica.ro
 REVISTA SOVREMENIC" SY REVO-
LUTIONARII DEMOCRATI RUSI
DESPRE UNIREA PRINCIPATELOR
DUNARENE"

de M. HAIJPT GHEORCHE

Textul de mai jos face parte dintr.o 14cr4Ie intoc I e de stud mint
M. Haupt Ghe rghe, care urmeaz§ actua;mente studii,e In U.R S.S.,
la Leningrad. Ne-am permis a face uncle modificsri pentru a putea
fi publicat sub forma de articol de s'ne statator. Materialul prezot§
uncle docuunen e inedite, care yin s§ intareasca cele cunoeeu e ;Ana
P.M in Cara noastra, cu privire ha pozitia revolutionaril.or domocreTti
rusi fata de Unirea Principatelor.
N Red.

Problema eliberarii Principatelor Romane de sub jugul otornan

a fost o preocupare a presei democrate ruse si a revolutionar4lor
democrati rusi. Problema miscarii revolutionare a popoarelor sub-
jugate a gas:It intotdeauna rasunet in paginile revisbei Sovremenic"
(Contemparanul") si a preocupat necontenit pe Herten, Belinschi.
Cernievschi st Dobroliubov.
Democratii revolutionari rusi au analizat tendintele presei li-
berale, conservatoare si ale celei filo-slavone din Rusia si au aratat
ca la Laza simpatlei for reciproce stau interese de class.
Democratii revolutionari luptand Impotriva autocratiei au vazut
ca aceasta este preocupata de a exploata lupta popaarelor Inrudite
si de aceeasi credinta pentru interesele sale.
Cernisevschi si Dobroliubov, apreciind Insemnatatea luptei de
eliberare nationala a pouoarelor balcanice, s'au situat de partea a-
cestor popoare In lupta lor.
Aparand papoarele subjugate In lupta lor pentru libertate, re-
volutionarii democrati rusi s'au impotrivit in acelas timp planurilol
agresive ale autocratiei.
Pans in anul 1859, revista ,.Sovremenic" condusa de Cernisev-
schi nu a avut Inca o rubrics politics, totusi ea a luat pozitie fata de
problema Principatelor Dunarene, publ:cand in cloud numere ale re-
vis'tei un studiu larg intitulat Principatele Dunarene Moldova si
Valahia". 1)
1) Sovrarnenic", vol. LXVIII, pag. 597-599.

www.dacoromanica.ro
80 M. HAUPT GPXORGHE

Autorul articolului explica importanta lucrarii sale prin aceea

ca Principatele Dunkene dela ultimul razboi, Razboittl Crianeel,
pans astazi formeaza ob:ectul de Ingrijorari ale cabinetelor eure-
pene, problema nefiind Inca solutionata din punct de vedere politic ;
deaceea, am gasit de cuviinta ca, aratand modific5rile sociale care
s'au efectuat In ele, sa desvolt mai amanuntit si istoria for politicA"1).
Scopul acestui articol a Post prezentarea a trei, chestiuni:
1. SA prezinte 'drept justificata dorinta poporului roman de a
realiza unirea sa ;
2. S5 informeze publicul rus despre Principate ;
3. SA ating5 cu ajutorul acestui articol cea mai arzatoare pro-
blema rus5 din acel timp : reforma tArAneasca.
Autorul a demonstrat in articolul sau justificarea Unirii si ne-
cesitatea Independentei.
El a aratat deasemenea necesitatea realizarii acestor revendicari
ale Romanilor din punctul de vedere al relatiilor sociale $i al elibe-
rarii t5ranimii romanesti din starea ei de subjugare ; cu alte cuvinte,
din punctul de vedere at masselor subjugate $i al desvoltarii capita-
lismului In Principate.
In opozitie cu presa reactional* care privea problema din punc-
tul de vedere al boierilor romani, Sovremenic" a apArat interesele
laranilor, afkmand capacitalea lor de a inf5ptui Unirea si Inde-
pendenta.
Dupii pkerea autorului, boienianea actualii a Principatelor nu
ale nici sentimente, nici buns educatie $i Wei porniri nobile.
Numai desfrau si distrugere. Patria nu are de asteptat nimic din
partea acestora. Clasa mijlocie, aceasta forta vitals a tkii, dupa cum
am mai explioat la timpul sail, nu exists nici ea in Principate ; in-
tr'un cuvant, tot viitorul tariff, toate sperantele sun't in plugarul sarac,
subjugat, dar nestricat si iubitor de munca" 2).
In lucrarea sa istor!c5, autorul a Intocanit in mod special si o
istorie economics a Romaniei, propunandu-si drept scop sä demon-
Areze jusIeta tezelor mai sus aratate si a argumentelor privitoare
la drepturile istorice ale poporului roman la unire $i la posibilitatile
sale de a obtine independenta.
Incepand cu momentul recunoasterii fortate a protectoratului
Imperiulul Otoman, scria revista Sovremenic", ambele Principate.
(are se 015 in aceleasi drepturi si conditiuni ale mei vieti primi-
tive, sunt supuise aceleiasi soarte si, in consecinta. indur5 aceleasi
sufer:nte" 3).

1) Sovremenic", vol. LXVIII, p =g. 597-599.

2) Diem anul 1859, voL LXVII. pag. 576-7,8/I., vol. LXX, gag. 2, Luna ill.
3) Idem vol. LXVIII, pag. 581.

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIONARII DEMOCRATI RUSI $I UNIREA PRINCIPATELOR" 81

Deindata 0(3 Principatele §i-au pierdut independenta, via4a po-

porului roman s'a inrautatit din an in an. Autorul vede cauza prin-
cipara a decaderii Principatelor si a nenoroctrilor care le-au coplesit,
in proprietatea privatA asupra pamantului, in distrugerea obstilor si
instaurarea feudalismului"1).
La acestea se adauga agoesiunea din partea Turcilor, care, in
urma slabirii interne a Principatelor, au putut sa le cotropeasca.
Autorul subliniaza urmarile desvoltanii feudalismului si ale ju-
gului turcesc. El arata In mod aananuntit i cu multa sianpatie cum
transformarea fgraniclor romani liberi in iobagi si inrautatirea con-
ditiilor de viata au arvuit drept consecinta ca ei trebuiau sa para-
seasca patria in masse mari" 2).
El a descris rascoalele taranesti foarte des repetate in secolul
al XVIII-lea. Autorul subliniaza ca, in ciuda groaznicei oprimari,
(aranimea romaneasca repretzinta o forta revolutionary si unica pa-
tura care a pastrat sentimenrtul si constiinta nationala 3). Innabusirea
cruda a rascoalelor a limas fad atoms : In zadar se innabuseau ras-
coalele ; intensiiicarea oprimarii scotea poporul din rabdare" si el
se Intordea la unica sa posdibaitate de aparare la rascoala.
Astfel a trecut secolul al XVIII-lea. Iar la inceputul secolulul
al XIX-lea, in anul 1821, poporul, adus din nou 1a disperare, s'a
rasculat sub conducerea 1W Tudor din Vladirniri. Dupa aprecierea
revistei Sovromenic", Tudor Vladimirescu este un revolutionar, .,un
viteaz al poporului, un conducator al taranimii" 4) iar nu tin inte-
lept" conducator al tuturor Romanilor, care, prin actiunea sa, i -a
alvat pe Turci de Greci, cum II IprezinIta Biblioteca rusa de *-
tura" 5).
Revolutia din Principate, ce a avut loc in 1848, nu a lost consi-
derate de autorul studiului ca Jr-itamplatoare", nascuta din prostia
lui Bibescu, cum a aratat presa reactionara. Revolurtia anului 48 a
fost considerate de autor ca un rezultat al stitrii sociale a paturilor
care munceau, creat de trap 5).
Samavolnicia boierilor, jafuride, siluatia groaznica in care se
aflau taranii din Moldova si Tara Romaneasca au fost, dupa pare-
rea autorului, cauzele concrete ale revol'i4iei7).

1) Sovremenic", vol. LXVIII, pag. 593-599.

2) Idem vol. LXVI1I, pag. 586.
3) Idem vol. LXVIII, pag. 586.
4) Idem vol. LXIII, pag. 601.
5) Biblioteca rush de picture ", 1858, Nr. 18, pag. 142.
6) Sovremenic", vol. LXVIII, pag. 593.
7) Intfun alit lac autorul scrie: Boierimea, care si-a pierdut senti-
mentul denuntatli si s'a dedat jafului, pgura mijlocie, care a pierdut c0
insemnatate si, in fine, taranimea ,Qubjugata... Urmasii vechilor familii
boieresti, impeastiati printre robi di t ti calcati in picioare de cei putim ;
sus, bogatil colosale, jos, mizerie ; agaturi de belsug, in orase, imprastinte
pe undeva ca oaze, s vad in acest pustiu bordeisle oamenilor simpli, abca
STUDII www.dacoromanica.ro 6
82 M. 'HAUPT GREORGRE

Revolutia din 1848 trebuia sä rezolve cele mai importante pro-

bleme economise si sociale, dar n'a fost (In stare sa faca aceasta..
Astfel, acest articol a ramas actual $i la timpul sau. Deaceea, au-
torul descriiaid situatia pand la revolutia din 1848 a vrut sa dea tot-
°data si o idee asupra prezentului. Prin analiza Regulamentului Or-
ganic, autorul a redat cu profunda revolts sf simpatie tabloul ama-
nuntit al situatiei din Pnincipatele Dunkene.
Atingand problema Regulamentului Organic, autorul a scris
intre allele cä intentiile lui Chisselef au fost cu totul binevoitoare"
si numai boierii 1-au fortat sä procedeze in asa fel pa interesele for
personale s5 nu fie atinse"1).
Analizand amAnuntit. Regulamentul, cu ajutorul metodei sta-
tistice, autorul studiului a demonstrat ca boierescul (claca), pe care
taranii trebuiau sa-1 Implineasea In Principate sub forma de diferite
indatoriri NO de mosier, reprezenta 'tin Tara Romaneasca 55 zile
pe an. In Moldova existau doua variante : prima reprezenta 731/2
zile, iar a doua 95 zile2).
Totusi scrie autorul In Principate, datorita Inapoierii, anul
agricol nu era de 210 zile, ca In celelalle tari, ci numai de 120
zile. Din acestea arata el mai departe trebue sa scadem 16
Duminici, 8 zile de vreme rea (doua zile pe luna), 4 zile de sArba-
toare In total 28.
Asa dar taranul din Valahia lucreaz5 pentru sine 37 zile, iar in
Moldova, in primui caz 181/2 zile gi In al doilea caz, numai 4 zile a)
Dar si aceste cifre sunt argtaite In studiu ca numai relative de-
oarece, de fapt, ziva de lucru nu se socoteste diva timp, ci diva
cantitatea lucrului. Aceasta este atat de mare, inat taranul nu o
poate Implini Intr'o singura zi. Asa ca, de fapt, prAsind porumbul
stapanului, trebue s5 lase sa-1 Innabuse pe ail saw buruenile"4).
Statistica poate crea impresia cä in Valahia situatia taranilor
era mai buns cleat In Moldova. Insusi autorul a relevat aceasta,
subliniind Insa dipsa de sinceritate a datelor statistice goale. Dupa
parerea lui, situatia efectiva a taranilor din Valahia este si mai rea.
Situatla Varanimii roman seamand cu a selaviaor $i, in contrast
cu aceasta viata Ingrozitoare a taranimil, autorufl descrie Intr'un
icurt capitol viata de toate zilele a boierilor. Acest capitol este in-
titulat Boierii si dec5derea for morals" 5/.

ridlcate deasupra pamantului ce adapostesc pe plugaruil fax% aparare impo-

rtriva l'acomiei jefuitorilor ; limba nationals este data uitarii ai e rupta orice
legartiurg a bcerimii cu poporul. lata cauzele rascoalei din 1848". (,,Sovro-
menic" vol. LXX pag. 265).
1) Sovrementc", LXVIII, pag. 592.
2) Idem XVIII, pag. 604-605.
3) Idem vol. XVIII, pag. 605-606.
41 Idem vol. XVIII, pag. 607.
5) Idem vol. XVIII, pag. 593.

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIONARII DEIVIOCRATI RU$I $1 UNIREA PRINCIPATELOR" 83

Boierii participa la toate jafurile sf nedreptatile... sf banul

greu mfmcit al pluga,rului fara aidapost se cheltue0e pentru petre-
ceri si desfatari, pentru sarbatorirea jugului strain (otoanan)" I).
Actuala generatie se distinge printr'o risipa gi ignoranta deo-
sebi la".
Din randurile acestui articol reiese ura democratului revolu-
tionar fata de boieri.
Revista Sovremenic" ii caracterimaza In felul urmator :
....Unicul vis, unicul scop at vietii for (al boierilor N. R.) consta
in a straluci printr'o trasura eleganta, si a trece in goana cailor
pe strazble Bucurestiului, sa piece apoi la Paris si sa-si aduca de
acolo veste pestrite. Iar la Paris boierii duceau o viata de trantori"2).
Nu numai barbatii, dar gi femeile din, familiile boieresti erau cu totul
decazute. Dupa parerea autorului, deosebit de caracteristica pentru
boieri este indiferenta fata de tot ce este national; pentru ei lumea
reprezinta un hotel luxos, iar patria un divan moale". Rareori
putem gasi o descriere &tat de reala a boierilor romani, ca in west
articol al revistei Sovremenic".
Dupa analiza situatiei istorice gi sociabe a Principatelor, autorul
a trecut la problema principals : elibenarea taranilor.
Dupa cum am mai aratat, dupa Regulamentul Organic, stapanii
pamantului ramaneau tot boierii.
Revolutia din 1848 avea sarcina sä desfiinteze toate acestea. Dar
ea fu Innabusita si problema taraneasca ramase sub aceeasi forma
ca gi Inainte.
El anailizeaza amanuntit propunerile romanilor (N. Balcescu, V.
Golescu, etc.) cu privire la ,felul In care statul va putea fi descarcat
pe urma de datoriile contractate.
Ce concluzii cauta autorul sa traga din aceste consideratiuni asu-
pra situatiei taranilor In Principate?
Autorul studiului a vrut sä dernonstreze ca, in decursul veacu-
rilor, problema principals in Principate o constituia problema tara-
neasca. Aceasta problema vitals nu-si va putea gasi solutia decat
atunci cand Principatele vor fi, unite si independenke.
Asa dar, ,,Sovremenic" vede sensul si Insemnatatea unirii In
faptul ca va rezolva gf problema taraneasca. Autorul a subliniat ca
Principatele nu pot fi libere pans cand nu se va soilutiona problema
taraneasca, dar ca totodata o conditie necesara pentru eliberarea ta-
ranimii o constituie unirea si independenta Principatelor.
Bineinteles, autorul aminteste iry articol si fsf exprima parerea
si asupra irnportantei probleme care din anul 1856 ,,...n'a incetat
sa faca obiectul desbaterilor si discutiilor si care, nici 'Ana astazi
n'a fost definitiv rezolvata" si anume : exists in Moldova si Tara

I) Sov*semenic", vol. XVIII, pag. 593.

2) Id-m vol. XVIII, pag. 594 -595.

www.dacoromanica.ro
84 M. HAUPT GHEORC.111E

komaneasca elementele necesare pentru construirea unui stat trai-

nic ?" 1).
Autorul articolului a aratat situatia Principatelor de pe vremea
aceea, ale caror sentimente adevarate pentru unire sunt cunosoute
intregii lumi, in timp oe marea putere Austria, vazand in Prin-
cipatele Dunarene Intarirea vecinului", a Intins cu hotarire mana
Turciei, care se ridioase Impotriva unirii.
Dintre celelalte puteri, Anglia, acuma and poporul she exprt-
mat gandurile sincere, i-a intors hotaxit spatele 5i fraternizeaza cu
admiratorii lui Mahomet.
Adversarii Unirii, in special ziarele austriace, au raspandit svo-
nuri neIntemeiate", asigurand ca toate eforturile Europei de a orga-
niza ceva trainic la Dunare sunt inutile, Intrucat in Principate nu
exists elementul necesar pentru a crea diri ele" un stat de sine
stalator", fiindca Insesi miiloacele materiale ale tarii au condam-
nat -o la o viata de lanoezeala".
Sovremenic" s'a opus categoric acestei caaomnii, declarand ca
toate acestea sunt, bineintieles, curate mincluni".
Pentru a desminti aceste svonuri calomnioase si neintemeiate,
autorul nu s'a referit decat la statistics, socotind ca aceasta este mai
mutt deck suficient.
Citand cifrele balantei coanerciale a Principatelor, axle finantelor,
ale armatei, etc., autorul trage concluzia ca din aceste cifne reiese
limpede ca Principatele se ,gasese Inteo sittuatie nicidecum proasta
si au toate conditiile necesare pentru independents ". Chiar mai mult,
aceste conditii le garanteaza un viitor foarte linistitor"2).
Cati ani, cate secole au suferit bvetii romans, prin cate suferinte
au tread I A venit timpul recunoaterii pentru aceasta Ora bogata,
generos Inzestrata de natura, dar care n'a alma (decat tunetul ar-
melor in loc sa alba parte de brazda fertila a plugului panic "'),
scria revista Sovremenic". Aceste cuvinte exprima limpede sim-
partia pentru poporul roman.
Acest articol al revistei Sovremenic" era insa strans legat de
problema situatiei taranimii in Rusia. Analizand situatia tarenilor
romani, autorul s'a referit $i la realitatea rusa.
La inceputul anului 1858, Sovremenic" a publicat articolul lui
Covelin Despre noills conditii de trai la Cara ", care, cu tot carac-
terul moderat al propunerilor lui Covelin, a Post desaprobat de cercu-
rile guvernamentale. In legatura ctt acest articol se intervice tuturo
revistelor si ziarelor sa se atinga de problema improprietaririi si deci
puterii boierilor, deourgand din proprietatea asupra parnantuqui.

1) Sovremenic" val. LXX, pag. 292.

2) Idem vol. XX, pag. 295.
3) Idem vol. XX, pag. 295-296.

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIONARII DEMOCRATI RU$I or UNIREA PRINCIPATELOR" 85
Astfel, pe baza exemplului Principatelor, autorul pune In acest
articol chestiunea rascumpararii taranimii cu ajutorul staltului, ara-
land totodata felul in care statul poate gasi fondurile necesare pentru
aceasta.
Prin articolul sau autorul a dat o lovitura pnesei reactionare, de-
monstrand din punct de vedere democratic necesitatea unirii si
independentei Principatelor Dunarene.
Revolutionarii democrat N. G. Cernisevschi $i G. N. Dobroliubov,
au tratat aceasta problems si nu exprimat simpatia pentru poporu.
roman dupd actul Uniirii din anul 1859.
CernIsevsehi st Dobroliubov erau adept inflacarati ai hiptei de
eliberare nationals, artat a popoareflor slave cat si a celorlalte po-
poare subjugate de Turd si de Austriaci.
Deaceea admirau ei atat lupta revolutionary a acestor popoare
$i scriau cu simpatie despre lupta .Muntenegrilor si ilespre starea de
spirit revolutionary din Ungaria in perioada din jurul anilor 1850-
1860 1) .
Revolutionarii democrati urmareau eu multi simpatie lupta aces-
tor popoare si informau asupra ei publicul rus.
Togo evenimentele care au avut loc in Principate au aratat ca
In popor, spre deosebire de cum se petrec lucrurile la liberali, vor-
bele corespund cu actiunide, lucru afirmat Intotdeauna de Dobroliu-
bov : Massa populara este activa, serioasa, capabila de a se jertfi"..
Pozitia adoptata de Cernisevschi sf Dobroliubov in lamurirea
si aprecierea situatiei Principatelor constituia totodata o parte a
htptei ideologice care se dadea 'thine lagairul democratic revolutionar
si nobiljmea liberals.
Articolul lui Dobroliubov aparru Para semnatura In revista So-
vremenic" 2).
Faptul ca apartine lui Dobroliubov a fost stabilit cu ajutorul
Pn um erA ri i articolelor lui, alcatuite de N. G. CernIsevschi 8).
Noi vorbim despre articolul lui Dobroliubov, deli ca forma ,nu
este decat o 'recenzie a cartii lui Polauzov, dar numai ca forma, cac:
de fapt acest articol este consacrat marelui eveniment din viatia
poporului roman.
In aceasta recenzie nu se vorbeste despre Polauzov decat In
cateva randuri, relevandu-se ca aceasta carte este o lucrare foarte
actuala si necesara oricui se intereseaza de politica".
Dobroliubov a vrut sa demonstreze in acest articol dreptul istoric
al poporului roman la unire si independents. Vorbind despre alegerea
1) I. Sternberg : Demoosatii revolutionari ru.5i sl mi*carea de eliberal
nationals din Ungaria la sfarsitul celui de al 5-lea $i 6-lea decerdu al sec.
al XIX-lea". Expunere facutA la cea de a petra conferinta stiintifica or5-
sene_asca a studentilor din Leningrad.
2) Sovremenlc" 1859, Oartea III, rubrica : cart! noi, pag. 61-70.
3) Dobroliubov, Opere cornplecte, vol. IV (note) peg. 1521; acest ar-
ticol n'a intrat in editia I-a a operelor lui Dobroliubov.
www.dacoromanica.ro
 86 M. HAUPT GHEORGHE

lui Cuza, Dobroliubov a fost primul care a subliniat si a atras atentia

asuprra faptului ca, oricat ar incerea puterile sa impiedice ia con-
ierinte infaptuirea dorin'tei poporului, in cele din urma poporul isi va
desavarsi prin propriile sale forte nazuinta istorica.
In articolul sau, Dobroliubov aminteste ca problema Principate-
;or a preocupat timp indelungat diplomatia europeana si ca cu toate
lucrarile Conferintei dela Paris, atat evenimentele care au urmat
dupA aceea, cat mai ales alegerile recencte ale domnitorulthi, au
trezit un nou interes fata de cauza Principateloa-1) .
Acest nou interes, dupa pairerea lui Dobrodiubov, oansta In faptul
ca Puterile, cu tot nurnarul de sedinte pe care le-au tinut, n'au
tinut seams de vointa poporului, care s'a implirrit acuma prin alege-
rea lui Cuza. Conferinta dela Paris scrie Dobrodiubov n'a fa-
cut decat un pas spre Unirea Princirpatelor. Iar Unirea definitive Si
impreuna cu aceasta statul independent ramanea ca si pans atunc)
dorinta poporultii, dorinta tare a fost exprimata de atatea on In isto- '
ria lui si care se manifesto' astazi Inca odata In Unirea Principa-
telor" 2) .
Dobroliubov n'a salutat numai laces t eveniment, cd s'a hotarIt
sa is din cartea lud Polauzov cateva fapte referitoare in special la
istoria nou5 a Principatelor"3), pentru a demonstra ca Unirea a fost
dorinta poporului in decursul Intregii sale ristorii. In lupta sa seculars
poporul roman si-a aparat dreptul la o existenta independents.
In acelas timp Dobroliubov a dernascat si presa reactionara, care
vorbea despre caracterul pasnic al poporului roman", despre aceea
ca nu doreste revolutia" etc... Dupe parerea revolutionarilor demo-
crati, poporul roman are dreptul deplin sä se unease& tocmai din
cauza ca un popor care a lu.ptat atat de activ in revolutia din 1849
si-a castigat, chiar numai prin aceasta, dreptul de a-si Infaptui nazu-
intele. Dobroliubov a fost totusi nevoit sa constate In articolul sau
ca. in Europa, unde se vorbeste atat de multIdespre progres, umanism
etc., in 1858 puterea supremo' a Turcilor continua Inca sa asupreasca
Principatele Intocmai ca rpana atunci. In acest articol el a demascat
Turcia si Austria, dar nu gasim la of nici o urma a unor tendinfte so-
viniste. Democratii revolutionari rusi cunosteau starea de inapoiere
. a Turciei, stiau ca este cu adevarat un om bolnav". Ei au demas-
cat-o numai pentru faptul ca Linea sub jug popoare mici si Impiedica
desvoltarea lor, si nicidecum pentruca in calitate de mahometani
oprima pe crestini.
Tatusi, Dobroliubov ca si Cernisevschi si Herten nu-si ascundeau
atitudinea dusmanoasa fata de Austria. Democratii revolutionari nu
considerau imperiul habsburgic ca rival si concurent al Rusiei in
1) Dobroliubov, Opera complecte, pag. 301.
2) Idem, pag. 308.
3) Idem, pag. 301.

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIONARII DEMOCRATI RU$I $1 UNIREA PRINCIPATELOR" 87

Orient. Izvoarele urii fata de Austria aveau ou totul alt caraoter.

Revoltrtionairii democrati vedeau in Austria o forta reactionara, care
Linea sub jug slaivi, rtalieni, unguri s. a.
Cernisevschi, fait asounde ,antiipatia fata de Austria, a dat
titlul ironic de Cauzele sitrnpatiei noastre feta de Austriacri) unui
articol In care dernasca In acelas tirnp Austria. Astfel, el a scris ca
Austriacii au jipat rin trecut si tips si acum Ca Austria este predesti-
nata sa propage civilizatia In Orient. Deaceea zice C,ernIsevschti
ironic cine ailtul, daca nu Austria ar avea obliggia directl sa fie
aparatoarea Principatelor Dunarene?". El a aratat totodata ca, de
fapt, Austria aduce servicii Ortientului gi ca pans In prezent toate
tendintele ei au constat In a distrage fortele popoarelor rasari-
tene prin netnteilegeri interne, Iii aceea de a le lua posibilitatea sa se
.apropie de provinciiile austriace. Austria vrea sa germanizeze Intre-
gul RasArit"2).
Dobroliubov a considerat ca Romanii pot si trebue sa-si capete
independenta.
El s'a oprit asupra dstoriei Romani lor, pentruca astazi interesul
fata de Principate e de asa fel, Incat, pentru lamurirea problemei,
ne obliga Vara voie sa patrundem si caracterul national si eel al des-
voltarii istorice a ambelor popoare, atat de strans legate in existents
for politica."8).
Dobroliubov plecand dela pozitia justitiei istonice a Unirii des-
crie cu multa simpatie grelele si amarele momente ale istoriei po-
porului roman.
Dand tabloid desvoltarii istorice a Pnincipatelor, Dobroliubov
s'a oprit Indeosebi asupra evenimentelor revolutionare ale anului
1848
Moldovel, uncle liberalii ridicau cele mai modeste revendicArd si
din aceasta cauza auiputut fi Innabusiti au usurinta Dobroliubov i-a
opus Tara Romaneasca cu drumul ei revolutionar, pe care 1-a con-
siderat ca unicul drum just. Interventia miditara turceasca a ail-
tat Dobroliubov a nimicit cuceririle poporulur. A lost reinstau-
rat dup5 caracterizarea lui Dobroliubov vechiul regim de abu-
zuri", de jafuri In interior ", de ploconire in fata statelor protec-
toare" 4).
Mai departe, el a atras atentia asupra faptului ca, incepand din
1855 (data Conferintei ambasadoriilor la Viena) darinta Romani lor
pcntru'Unire si independenta s'a manifestat cu forte nod. El a aratat
ca Rusia era pentru Unire, dar adversarii au reu§it sa mane Incetul
cu incetul aceasta chestiune 5).

1) N. G. Cern4evschi, Opera, vol. V., pag. 209.

2) Idem, vol. V., pag. 255.
3) Dobroliubov, Opera compleete, vol. IV., peg. 301.
4) Idem vol. IV., pag. 306.
5) Idem, vol. IV, pag. 307.
www.dacoromanica.ro
88 M. HAUPT GHEORGIIE

Conferinta dela Paris n'a insemnat deck un pas spre Unite.

Dar, ceeace unele din marile puteri n'au vrut sa Infaptuiasca, a sa-
arsit poporul. Aceasta imprejurare a spus Dobroliubov nepre-
vazuta la conferintele dela Paris, a constituit pentru cabinetele euro-
pene o problems noua, nerezolvata nici pans astazi"1). CernIsevsehi
a descris deasemenea alegerea dubla a lui Cuza, considerata de revo-
lutionarii democrat ca un eveniment important.
Intro cronica externs a revistei Sovremenie" Cernisevschi,.
analizand evenirnentele din lunile Ianuarie gi Febrparie 1859, a scris
ea In aceste luni atentia Europei intregi era indreptata asupra vietii
a doua popoare mici, cel sarb si cel valaho-moldovenesc"2).
El a atras atentia asupra faptului ea asteptarea ea dorinta ro-
manllor sä fie implinita pe cale diplomatica, s'a dovedit Intotdeauna
a fi o auto-amagire". Cernisevschi a .subliniat ca" popoarele nu pot
astepta altceva dela mairile puteri, decal plead. Romani nu $i -au
putut infaptui doriatele decal atunci cand au actionat grin propriile
for forte, fara sä astepte ajutorul diplomatiel. El a descris arnanun-
tit alegerea lui Cuza in Tara Romaneasca si evenimeutele din 22-23
Ianuarie. El a subliniait rolul pe care massele populare, reprezentate
de populatia Bucurestiului, 1-au jucart In alegerea 1W Cuza gi, in Mun-
tema.
Cerni sevschi a scris ca Bibescu, unul din pretendenti la domnie,
avand de partea sa pe Caimacami, a inconjurat Cu armata eladirea
parlamentului, pentru ca sa-ri sileasca pe deputati sa-1 aleaga pe el.
Dar populatia Bucurestiului dupa spusele lui Cernisevschi a
respins trupele $i a cerul ca ele sa se Indepartme. Trupele si co-
mandantii for nu voiau sa lupte Impotriva fratilor lor, ale caror
sentirnente la impartaseau3). ,Poporul icenu ca alegerile din Tara
Romaneasca sa fie identice cu cele din Moldova. Cernisevschi a
aratat ca, sub influenta acestui luau, a doua zi, hotadrea patio-
tica" a deputartilor a Implinit vointa poporului.
Cu incantare, Cernisevschi descnie cum a primit poporul aceasta
veste. El scrie ca atuncti card oamenii din tribune an coborit In plata
pentru a comunice poporului care se ingramadea in plata" aceasta
mare veste, au strigat cu totii ura $i s'au Irnbratisat", iar in toata
Cara un entuziasm de nedescris a cuprins intreaga populate, la
aflarea aoestei ve5ti minunate"4).
Din aceasta descriere vedem bucuria si simpatia cu care Insusi
Cernisevschi a primit aceasta veste St cu cata Insufletire a adus-o la
cunostinta cititorului rus.
Analizand felul In care puterile europene au primit aceasta stire,
el a relevat In primul rand spaima si slabticiunea Turcici *i faptul

1) Dobroliubov, Opere compleete, vol. IV, pag. 308.

2) CerrOevsohl, Opere, vol. V, peg. 49.
3) Idem, Opere, vol. V, pag. 49-50.
4) Idem, Opere, vol .V, pag. 49-50.
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIONARII DEMOCRATI RU$I $1 UNIREA PRINCIPATELOR" 89

ca majoritatea puterilor considera acest eveniment neasteptat ca

nefiind In contradictie cu hotaritrea conferintei.
Dupa parerea lui CernIsevschi, dad la Inchiderea noii confe-
rinfe pe care a cerut-o Turcia, nu va izbucni un razboi intre Franta
Si Austria, hotartrea acesteia este neindoelnica. Austria si Turcia
vor ceda insistentelor celorlalte puteri $i alegerea lui Alexandru Cuza
In ambele Principate va fi conifinrnate 1).
Curand dupa aceasta, everriimentele au aratat ca parerea lui Cer-
nisevschi era justa. Unirea a fost recunoscuta...

1) Cernisevsehi, Opere, vol. V.

www.dacoromanica.ro
PE URMELE LUI BOTEV SI DEMBITZKI
IN REPUBLICA POPULARA
ROMANA *)

de TATiANA SitiANOVSkA DIMITROVA

Colaborator stiintific al Academiei de Stiinte din Bulgaria

Mi s'a intamplat adesea sA pot satisceace curiozitatea, legitima de altfel,

a prietenilor mei strain, relatiry la istoria tariff mele. Tuturcor acelora care
neau intrebat despre genial national al bulgarilor 1), le-am drat totdeauna,
fara ezitare, pentru trecut un singur name acela de Hristo Botev.
Botev, poetul revolutionar, straluceste In conStiinta fiecarui bulgar,
c un exemplu de petfectiune. Intreg poporul bulgar retraieste prin el mo-
m ntul sublim al demnitatii nationale.
In tot cunsul acesturi an, Inchinat lui Botev, Bulgaria sarbatoreste in
mod solemn centenarul nasterii ilustrului sau fiu poet genial, democrat
corisecvent, republican revalutianar convins cgi gaff al miscarli natianale de ell-
berare, adept fervent al amicitiet peripetue cu marele popor rus 9i al frater-
nitatii cu generosul popor roman, fiu al Vail Rozelor, pe care nictun alt bul-
gar din secolul trecut nu 1-a putut eclilosa. Acest centenar, pe care poporul
bulgar 1-a sarbatorit, a avut ecou si pe west ospitalier p5anant romanesc.
Intr'adevar, fiecare dintre not isi aminteste udu recunostinta ,apartul insem-
oat al poporului roman la faurirea renasterii noastre, wimirea roe care a
facut-o emigratiei noastre crevolutionare si intelectualitatii noastre 2). Fiecare
dintre not 3si mai aminteste deasemenea desprei par tea ce a lust Romania la
pregatirea si educarea tinen-tului revolutionar bulgar 3). Dar mai ales la afir-
marea personalitatii lui Botev insusi 4) care si-a consacrat noua ani din
vi to sa intelectuala, atat de scurta dar tottisi atat de fecunda, cantecelor,
sattirelor si foiletoanelor politice scrise de el pe acest pamant romanesc. De
a ci a raspandit el toata ldeologia sa revolutionary si tot din Bucuresti a
plecat el, in varsta numai de 28 ani, ca sa scrie cu sangele lui epopeea ce
rebuia sa -1 faces nennuritor.
Dupes cum a scos asa de bine in ervidenta de curand decedatul prese-
durte al Clonsiliului Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Dimitrov, Hristo
B oterv, reprezinta pentru poporul bulgar si pentru tineretul sau un exemplu
mepuizabil si sublim. In adev5r, Coate genenatille dupes eliberarea sa, s'au
adapat din plin din opera lui si au lost educate in spiritul lui de patriotism
adevarat si de internationalism profund. Nimeni n'ar putea sa uite testamen-
tul lui politic : Numai fratia popoarelor poate suprima relele, saracia O. pa-
razitii care rod genul omenesc intreg.

*) Comunicare facuta la Institutul de Istorie si Filosofie al Academiei

R.P.R. Bucurestt 1949.
1) Todor Pavlov, Hristo Botev, Vasil Levski, Svetozar Markovici, Sofia.
2) Dimttar Blagoev, Balgaria do csvobojdeniebo, Sofia, 1945: Jak Natan,
Balgarko Vazrajdane, Sofia, 1947.
3) Petre Constantineseu-Iasi. Rolul Romaniei in epoca de regenerare a
Bulgariel, Ia4i, 1919.
4) Mihail Dimitrov, Hristo Boteev, Idei, licnost tvorcestvo, Sofia 194.1,

www.dacoromanica.ro
 PE URMELE LUI BOTEV sI DEMBITZKI IN R. P. R. 91

Nuanai aceasta unire, este in stare sa asigure pe pamant triumful ade-

varului, liberbatii, fraternitatii, egalitatii si fericirii dintre oameni" 1).
Cu cantecele lui Botev pe buze, au dus muncitorli nostri toata lu,. to
lor. $i tot can cantecele lui Botev pe buze, partizanii nostri si Wtt eel care
luptau impotriva capitalismului si a reactiunii au mers la moarte pentru a
asig-una Pariei lor, prin sacrificiul lor sublim binefacerile socialismului si
ale democratiei populare. $i tot cantecele lui Botev ss epopeea lui legendara,
au inspirat poporului niostru curajul saki., fin momentele cele mai grele ale
existentii noastre.
De aid, din Romania, a adresat Botev apelul sau arzator pentru o ,,re-
volutle national-radicala", poarta triumfala", cum slpuale el, a flecarui poper
spre un viitor mai bun. El era convins aceasta revolufie va mature to
ce era invechit in tara, toata murdaria (citaM propriile sale cuvinte), mos-
tenita dela Imperiul Otoman si va penmite muncitorilor sa guste din
binefacerile libertatii nationale, politice si sociale. Acesbe idei avansate au
facu din Botev precursorul socialismului in Bu aerie 2). El este antemerga-
torul clasei muncitoare 8) care mai tarzthu prin Partidul Coanunist va desfa-
sura stindardul ideilor luminoase si progresiste.
Dar mai ales dearbacra.tismul nesdruncinat de care Botev era insufletit,
it face sa fie asa de vibrant in ochii rbosttri si atat de aproape de noi.
Lupta sa pentru ,solutia plebeians ", cum numeste problema eliberarii
noastre de sub feudalis;flul turc, a Mout din el adevarata trasatura de unire
intre renrasterea noastra si epoca actuala a construiril socialismului.
Intr'adevar, gratie noilor sale conceptii politice, sociale si cultunale,
conorrrge imprejurarilor istiorice din zilele noastre, Frontul Patriei ne apare
ca un urrnas natural al cperei si ideilor testate de marele poet revolutionar.
Botev se deosebeste de ceilalti militanti bulgari ai epocii tocmai prin
conceptiile Lui socialist. Prin tot acest complex de idei pe care-1 propaga
din Romania, el se ridica deasupra tuturor conternporanilor sai, indrep an-
du-se spre viitor.
Ori, acest viitor, intreva.zut de el, este toomal prezentul ce-1 traim
noi astazi, preziva lupielor pentru triumful idealului socialist.
Cu toata nuanta de utiYpie care coloreaza socialismul lui Botev s1-1 fac
tributar atat al epoch cat si al evolutiei fortelor sociale din tiara lui, acest
revolutionar citus 'z s'a putut ridica deasupra nationalismului stramt, si a lasat
in operele lui poetise si in practice sa revolutionara o sinteza intr'adevar
geniald a patriotismului bulgar si a umanismului general, a poeziei indivi-
duale de intimitate personals si a publioismului sau politic. De alts parte,
operele sale rremuritoare, ca poet si publicist, vista sa revolutionara, pece-
tluita de o moarte eroica, au. recut din el simbolul cel mai elocvent al avan-
tului bulgarilor spre un viitor mai bun.
Cu toate ca Botev recufloaste pe Fourier si Proudhon drept invatatoril
lui in materie de socialism 4), el nu le-a imbratisat ideile decat ;crin mijlo-
cirea literaturii progresiste ruse. Ideile revolutionare ale lui Botev, concep-
tiile sale democratice, au fost influentate, mai ales in ce priveste maturi-
tatea lor, de experienta si luptele societatii democratice ri revolutionare rus"
la o epoch', in care conceptiile socialiste ale lui Cernisevschl si Herten, exer-
eitau influenta far predominrmta asupra intelectualilor rust ou tendinte revo-
lutionare.
Raporturide lui Botev cu demacrartil rust, de o parte, si cu-social-deme_
oratii croanant' i, de alts parte canstitue o problema stilntifica ce otI s'a solu-
-tionat pans estazi. Or, tocmai aceasta chestiune trebue sa si-o puns savant!'
1) Hristo Botev: In jumalul sau Zname", BucureSti, nr. 14 de 2, V. 1875.
2) Dimitar Blagoev, Primos kam istoriata na sotelalizama v Bulgaria, Mos-
cova. 1944.
3) Evgheni Volkov, Brie%) Botev na zare balkanskavo revolutionnavo ko-
munizma. Moscva 1923.
4) Gheorghl Bakalnv, Hristo Botev-sotialist, Sofia 1919, p. 12.

www.dacoromanica.ro
92 TATIANA SILTANOVSKA DIMITROVA

bulgari si roman drept sarcina a eforturilor lor conjugate, data vor sa cu-
prinda" amploarea ri adancimea ideilor lui Botev, data vor sa le urmareasca
geneza i adaptarea lor la mediul specific, ca si aplioarea lor concretes pe
terenul bulgaresc. Aceasta presupune, Inainte de toate, cornuniunea de gan-
dire socialistic bulgara cu gandirea socialists ruses si romans.
0 atare prezentare a lui Botev In toata amploarea ideilor sale nu a
Yost la indemana biogratikw sal, avandu-se In vedere spiritul ce domnea
atunci in raporturile dintre garde vecine in chetiune. Aceasta sarcina in-
cumba deci savantilor celor doua democratii populare. Dar, inainte de toate,
ei trebue sa-si uneasca eforturile in vederea procuraril materialului care lip-
se*te Panes astazi.
Biografii lui Botev ne vorbesc de numerosi revolutionari rusi care ar
fi fost amicii lui inseparabili in Romania, dar despre care el a pastrat cu
grija anonimatul. Tocmai din cauza acestei taceri a lui Botev, relativ la
prietenil bui, stiu atat de putin biozrafil marelul poet. despre raporturile gaffe
cu revolutionarii rusi t) di social-democratil romani2) din a doua si a trete
decades ale celei de a doua jurnatati a secolului trecut.
Amicitia sincera cu Neceaev la inceput 3), continuele vizitari ale emi-
grantilor rusi si polonezi, precum Soudzilovski si norescu din cercul socia-
list ruso-roman, raporturile sale cu Dobrageanu-Gherea4) si Zubcu-Codreanu,
ambit deveniti mai tarziu pionierii socialismului roman, iata raporturile lui
Botev cu stlinta prognesista a celor doua democratii populare, asupra carora
ar trebui sa se concentreze toate eforturile spre a imprastia valul ce acopena
Inca o problems de bnportanta discutabila.
Marimea lui Botev a facut din el o legend& Cu toate acestea admira-
tia ce o provoaca Ipersonalitatea lui, trebue sa faca loc studiului si Intelegerii
vietii si operei sale.
Un Institut Hristo Botev" a fost creat dupes 9 Septembrie 19441a Sofia.
Pentru acei care, In viitor, si-ar propune sa studieze activitatea social-
democratilor roman si a revolutionarilor rusi, polonezi si bulgari, oautarea
punctelor de contact ale acestora cu Botev nu ar trebui sa scape atentiet
lor. Asa ca, oricine, oare prin ideile sau activitatea ce a desvoltat, s',3r gasi
legat de Botev, fntr'un fel sau intr'altul reprezinta pentru noi, un interes
J.toric incontestabil. Pentruca descoperirile in aceasta tale ne-ar putea per-
mite indirect aruncarea unei noi lumini asupra operii lui Botev, sau asupra
unor probleme Inca in discutie 5).

1) Gheorghi Bakalov, Ruskite priiateli, na Hristo Botev, Sofia, 1937, biblio-

teca Zname" nr. 2.
2) Petre Gonstantinescu-Iasi, Liberalii romani si vechii revolutionari bu-
gari,Arhiva". nr. 3-4, Iasi 1924, p. 10.
3) Gheorghi Bakalov, Serghei Neceaev i Hristo Botev, Nov pat", nr. 4,
Sofia 1922: Despre relapiile dintre Botev si Neceaev, a se vedea deasemenea noul
aport de mare valoare adus de cercetarile intreprinse in U.R.S.S. de Mihail
Dimitrov, Biografia na Hristo Botev, pe slucai stogodisninata ot rojdenioto mu,
Sofia 1948.
4) In ce priveste legaturile lui Botev cu Dobrogeanu-Gherea, a se vedea:
IV An Mibovski. C. Dobrogeanu-Gherea, edin ot Botevite priateli, Botev
list na B.R.P. (k), 1922; Vasile Hristu, Za vrazkite, na Hr. Botev s Dobrogeanu-
Gherea, Botev list, 30.V.1936 aci Botev este recunoscut ca predecesorul socialis-
mului in Romania.
5) Pentru chestiunea participial lui Botev la ziarul Pavan", a se vedea:
Mihail Dimitrov, Hristo Botev, Neizvestni proizvedenia .Sofia, 1924. p. 160; Sad-
nenia na Hristo Botev, Sofia 1945, p. 180; de acelaS autor Za literaturnoto na-
sledstvo na Hristo Boteva, Sofia 1941, Alexandru Burrnov, Sacinenia na Hristo
Botev, Sofia 1940, p. 648-659; Ivan Klinciarov Mistificatia s proisvedeniata na
Hr. Botev, Sofia 1925, 23; G. Bakalov, Hristo Botev 1934, p. 34, 117-145: Todor
Pavlov, op. cit. Sofia 1946, p. 101-116.
www.dacoromanica.ro
 PE URNLE.LE LLTI BOTEV DEMBITZKI IN R. P. R. 93
Institutul Hristo Botez si Institutul de Cercetari Istorice al Academiei
de $tiinte dela Sofia, ani -au dat ca sarcina sa stabilesc raporturile dintre
poetul nostru cu H. Dembitzki, collaboratorufl artistic si eutorul caricaturidor
aparute in jurnalele ce sunt in legatura cu Botev la Bucuresti. A doua sar-
cina este de a cauta relatiile intre Botev si periodicele satrice si progresiste
romanesti.
Raiportul meu are, asa der, ea obiect sa Mc:a un scurt istorie al cerce-
tarilor ce am intreprins, de putina vreme, din 1947, asupra lui Dembitzki, si
de a adauga, in sfarsit, rezultatele noilor mele cercetari.
Gratie concuasultui ce au binevoit sa-mi dea diferitele Institute de cul-
tura romanesti si mai ales Academia Republicii Populare Romane, si per-
sonal directorul bibliotecii Academied R. P.R., Academicianul Barbu Laza-
reanu, am putut descoperl, in cateva zile, urn material care arunca cool lu-
mini asupra acestui desenabor. Vorbind despre opera lui Dembitzki, as dori
sä scot din nou in relief important-ya pe care o dam noi oricarui colaborator
al lui Botev, oricat de modest ar 5. Indraznese deci sa ered, ea tots acei core
ar dispune in acesta marterie de dr/tacit, de orice riartura, vor binevol sa eon
simta sa mi le camunice. Le multumesc dinainte, pentruca aceste indicii ar
putea fi de o mare imtpertanta pentru lucranile mele ulterioare si mi-ar
scurta in mod sensibil timpul oercetarilor.
Viata si opera deseneAorului Ii Dembitzki, emigrat in Romania in
urma revoltrtiei poloneze din 21 Ianuarie 1863, n'au putut fi Inca studiate in
detaliu. Cu toate acestea, personalitatea lui reprezinta pentru noi un mare
interes prin aceaa ca a Post amicul colaboratorul artistic al revolutionari-
lor bulgari stabiliti in Romania 1). Faptul insusi ca Botev a prefenat sa -I
incredinteze lui comptmerea oarioaturilor ce apareau in jurnalele sale si
ca a facut din el ilustratorul sau2), este destul de elocyent prin sine insusi.
Studiul operei sale, foarte pretioasa de altfell, eonsacrhte eanizei patrietitce
bulgare, ne-ar permute sä stabilim noi punebe din opera insasi a lui Botev.
Astazi, card -tarile de democratie populara sub conducerea U. R. S. S.,
merg spre ddealul de pace, de liberttate si socialism, Dembitzki ne apace ca
un precursor al acestui ideal, iubit de atatea generatii, ca prim pionder al
colaborarli cultural bulgaro-romano-poloneze 3). Cu toate acestea, incerti-
tudinea planeaza Inca asupra debuturilor artistice, ca si asupra ultimilor ani
at lui Dambitzki. Nu avem, Pe de alts parte, nicio indicatie relativa la 1^cul
si data nasterii mortii sale, ce-mi propun sa stabilesc prin cercetarile
mele in arhivele Starii Civile din Bucuresti, data totusi Dembitzki ar fi dece-
dat aici 4). El e necunoscut in Polonia, pe care, tdupa stoate probabilitatile,
a trebuit sa o paraseasca foarte de tartar. Studiul monotrafic al operei dese-
natorului polonez ar avea nevoie de o docuanentare precisa si ampla. 0 sin-
gura perioada din viata sa e suseeptibila de curioastere parts acum: epoca
in timpul careia a lucrat in Romania ca emigrant politic. Intradevar, grape
grijii ce a avut de a data cateva din operele sale, s'a putut arunca o lumina
mai clank asupra acestei perioade din viata sa ce acopera un timp de eel
putin 18 ani.
Duna reprimarrea revolutiei poloneze din, 1863, Buourestii, care era
centrul emigrantilor bulgari, rusi etc., devine si adapostul emigrantikr polo-
nezi. Acestia, t,luara ca derviza aceasta sentinta plina de umanisrn : Pentru
libertatea noastra si a voastra" &rata Dembitzki i.a servit cu o ereclinta 6i
cu un entuziasm inteadevar rernarcebil.

1) T. Silianovska Dimitrova, H. Dembitzki hudoinikat na balgNrskite

revolutioneri, Vaspomenatelen list za Anghel Kancev, Sofia, Mai 1947.
2) T. Silianovska Dimitrova, Henrik Dembitzki-iliustratorat na Botevite
satiri Botev, list, Sofia, 2 Juni 1945.
3) T. S:lianovska Dimitrova, Ed'n pioner na anomano-polski i nalgarsko
kulturno satrudnicestvo, Otecestven Front", Sofia, 31 Mart 1948.
4) A se vedea ultima note.' privind recentele documente gasite

www.dacoromanica.ro
94 TATIANA SILIANOVSKA DIMITROVA,

Polonezii /foridara aici un club 1), pe care-1 frecventau tots partriotAi

cauzei liberarii tarilor for aservite. In acest club, Botev pare sa fi fost ade-
varatul reprezentant al Balcanilor, dupa spusele lui Zamfir Arbore. R caor-
turibe lui Botev cu Dembitzki ne par sa fi fost fructul unei prietenii Incer-
cate. In lupta nemilr asa pentru salvarea cauzei comune ce le impunea pro-
paganda politica si revolutionara, ii vedem pe cei doi barbati lucrand fares
incetare, until cu irnaginea, celalalt cu vorba. Dupes rnarele savant bulgar,
prof. Mihail Dimitrov, specialist in opera lui Botev, poetul dadea legenda
si portretul celor ce voia sa ironizeze, iar Dembitzki compunea caricaturile 2)
a oaror .valoare anti -tica nu lases niciun dubiu. Priu aceasta chia:, Botev
si Dembitzki ne apar ca adevarati creato. i al caricaturii politica bulgare s).
Prima editori al operelor lui Botev, atrasera de tirnpuriu atentia asu-
pra lui Dembitzkcis), der din nenorocire, istoricii nostri de aria de atunci,
s'au multumit sa-i consacre numai cateva mentiuni trecatoare9). $i. tocm i
mult mai t&rziu, dupa stabilirea ze1atilloir culturale bulgaro-polaneze, s'au
putut admira pentru prima data, la Expozitia Graficel Lstortoe Poloneze din
Sofia, majoritatea litografillor lui Dembitzki 0). Nu putem decat sa regretam
intarzirea puss de istoricii nostri de arta in intreprirbderea studierii lui
Dembitzki, deoarece, prin aceasta, mrulte docurnente si forarte pretioase
marturii ce s'ar fi putut lua dela contemporarni, pe atunci Inca in vista',
s'au pierdut pentru not fare' urma.
In Polonia, crudes ironie a soartei, Dembitzki ramfine un necunoscut 7).
Numai ldeptii apropierii culturale bulgaro-poloneze cunosc numele lui 9),
care nu figureaza de alttel, in nicio enciclopedie dupa cum am putut sa-mi
uau seams in cursul cercetarilor ce am facut, cu binevoitorul concurs al
Institutului de Cultures Poloneza din Bucuresti.
In Romania, nuanele litografului Dembitzki este mentionat In istcria
graficei roman din secolul al XIX-lea de catre academicianul Gheorghe
Oprescu 9).
In puternicul elan cu care se.desvolta stlinta bulgara de 5 ani in-
coace, cercetarile care privesc perioada renasterii noastre, ae bucura de o
aton4ie cu tabul deosebita. Or, paroourgand opera liberara a 1ui Botev, trebue
sa ne oprim asupra chestiunii caricaturilor aparute in revistele revolutionare

1) Vasile Hristu, Hristo Botev i polskite emigranti, Botev list na spisanie

Nov sviat" 2 iuni 1936, p. 5; Kluba't na polskite emigranti i balgarskite revolu-
tioneri v Bucuresti, Vestnik Zaria", nr. 4232, 12 Oktomvr, 1935. Sofia.
2) Mihail Dimitroy, Sficinenia na Hnilsto Botev, t. I, Sofia, 1945 p. 212.
3) T. Silianovska Dimitrova, H. Dembitzki-hudojnikat na Botevite vestniti.
Conferintii tinuta la sesiunea Academiei de Stiinte bulgare, la 27 Mai 1949 sub
tipar in Volumul Academiei Bulgare inchinat centenarului lui Hristo Botev.
4) Ivanka Boteva Hristove i Ivan Klinciarov, Hristo Botev, Sacinenia,.
podtiahna redactia, Sofia 1907. p. 456, notita 97.
5) Andrei Protici, Kult kam licnosite u nas, Jubileen sbornik Sv. Kiril i
Metodi, Sofia, 1921, p. 19-20; Denationalizirane i vazrajdane na naseto lskustvo
of 1393 do 1879 Sbomik Hiliado godini Balgaria" Sofia 1927, p. 540; Nikolai
Rainov, Grafikata na Nikolai Pavlovici, Godisnik na Plovdivskaia bibl 1922.
Sofia 1924, p. 147-148; cel care a recunoscut intaia oars valoarea lui Dembitzki
este istoriograful Bogomil Daskalov. Neizvestni kartini na edin polski hociojnik
has, Henryk Dembitzki, vestnik Zona" nr. 5595, 8 Februarie 1938.
6) Straniti iz istoriata na polskata jivopis, Izdava polsko-balgarskoto d-vo,
nr. 7, Sofia 1922, p. 325. -333.
7) Este mentionat pe scurt de Ludwik Widerszal, Bulgarski Ruch Na-
rodowy (1856-1872). Rozprawy. historyczne Towazystwa Naukowego Warszawc-
wskiego, t. XVIII, fasc. 2, Warszawa, 1937, p. 229, 265.
8) Od Wisy Do Maricy, Rocznik towarzystwa bulgarsko-polskiego w Wars-
zawa, 1927, I, p. 134.
9) Gheorghe Oprescu, Grafica romaneasca in secolul XIX-lea vol. IL
Bucuresti 1945, p. 133-135.

www.dacoromanica.ro
 PE URMELE LUI BOTEV or DEMBITZKI IN R. P. R. 9 5,

TAPAN (1869 1870) $i BUDILNIK (1873) care reflects aceasta realitate

revolutionara. IVIarturii raslete ale eatorva contemporani par sa aceste ca
Dembitzki ar fi fost un oareoare timp profesor la Liceul Sf. Sava din Bu-
uresti, pa cand alte indirii ne indreapta spre Gimnaziul de Fete dela Braila 1)
si ne fee sa credem ca tocrnai Inr acest oral ar fi facut el cunostinta cu Bo-
tev. Inteadevar, toate aceste marturisiri2) n'ar fputea sa aiba o valoare reala
decat in urma unei verificari minutlease in privinta veracitatii lor, in pri-
vinta duratei sederii sale la Braila si Bucuresti. Dar, printre toate chestiu-
nile care se -ridica in jurul lui Dembitzki, aceea de a sti daces el a lasat
descendenti in Romania, care sa fie minutios studiate.
Cum sa schitam oare, pe scurt, activitatea lui Dembitzki ? V'em vor-
bit despre devitz.a revoltutionarilor polonezi stabilitl In Bucuresti : Pentru 11_
bertatea noastra $i a voastra" careia Dembitzki i-a consacrat toata mu Ca
sa. Aceasta deviza pare ca plan.eaza asupra tuturor lucrarilor sale consacrate
cauzei patriotioe bulgare. Astfel in 1869 el a desenat batalia revolutionari-
lor bulgari al lui Hagi Dimitri in contra Turoilor; e o litografie foarte
populara la noi, intitulata A doua batalie a insurgentilor bulgari", episod.
glories al istoriei luptelor noastre pentru libertate.
Pentru a imortaliza legendarul episod al acestor revolutionari care,
plecati din pamantul romanesc, s'au dus sa -$i gaseasca moartea er ica in
Cara for natala, aceasta litografie poarta o inscriptie In trei limbi : bulgard,
francezg si romans. Ca si cea mai mare parte din litogratile lui Dembi zki,
ea a Yost imprimata de Casa Wonneberg din Buouresti,
Dembitzki salutes independenta Bisericii bulgare grin doua portrete
ale primului exarh bulgar Antim I, dintre care cel de al doilea este foarte
reusit ca portret transpus in litografie.
De alts parte, miscat de ideea ca poporul bulgar trebue sa-si cam'.
ir.spiratia pi exemplul in trecutul sau glories, spre a duce la bun sfarsit
lupta pentru eliberare, Dembitzki a compus remarcabila sa litografie, repro-
zentand pe 'arul Simeon sub zidurile Constantinopolului.
Este prima ilustratie derma de acest nume din istoa'ia Bulgariei.
Intr'un alt tablou Intitulat A muri pentru Patrie, este o soarta aa
de mandra" continand portretele in meaalion a 7 revolutionari bulgari,
Dembitzki educe omagiul sau eroilor morti pentru libertatea Patriei for in
sclavie. Insusi titlul acestui tablou reflects idealul pe care once revolutionar
it poarta in inima sa. Aceasta litografie care decora, dupg spusa contempo-
ranilor, toate hanurile pe care le frecventau revolutionarii bulgari in Roma-
nia, se pare ca era un adevarat aped la recrutarea de noi martiri.
In fine soarta million de tineri bulgari, rapiti in mod prematfur de
nobila cauza careia ei Isi consacrasera viata, a miscat mult pe artist li-
tografia sa, ilustrand moartea lui Anghel Kanceff la Rusciuc reflects acest
sentiment de admiratie pentru eroul national. Doug din aceste litografii,
1) Cercetarile noastre la Arhivele Statului din Bucuresti, care fac parte
dintr'un sir intreg de investitii pentru a aduna date biografice asupra artis-
tului, au dat un rezultat negativ in ce priveste liceul Sf. Sava din BucureSti.
In time ce indicatia contemporanilor in ce priveSte Braila s'a verificat. Anuarul
Oficial al Ministerului Instructittnii Publice si Cultelor, vol. 1897-1898, Bucuresti
1897, p. 107 aratg la aceasta paging ca Hip. Dembitzki a fost cu adevarat numit la
Braila profesar provizoriu de desen Si caligrafie la liceul seal N. Balcescu si a
camas acolo 25 ani, incepand dela 20 August 1873 si pang la ieairea sa la pensie
In 1898. Documentele gasite recent la Arhivele Statului si care vor fi publicate
mai tarziu in aman' untime, ma obliges sa argt chiar de acum, pentru a-mi corn-
plecta conferinta ca adevaratul pronume al desenatorului era Hipolit Napoleon
ei Henrik, nu numai Heinnik. cum fusese admis de toti pang acum, ca el s'a
nascut in 1830 Si ca a facut adevarate studii academice de arta au cum b,-
nuisem eu si mai ales la $coala de Belle Arte din Munchen.
2) Bogomil Daskalov, Za edna patrioticna kartina et 1873, vestnik Mir"
Sofia nr. 1420, 20 Iuli 1938.

www.dacoromanica.ro
96 TATIANA SILIANOVSKA DIMITROVA

din care la not se gasesc cu greuitate exemplare, sunt pastaate in bogata co-
lectie de stampe a Academiei Republicii Populere Romane 9. Dar ele nu
epuizeaza tot ceeace Dembitzki a consacrat tematteel revolutionare bulgare.
El a luat deasemenea o parte foarte active la vials revolutionarilor
bulgari. Imbratisand ideologia tinerilor", a contribuit prin carrioaturile sale
11 succesul ziarelor lor. Asa, in ziarul Toba" (Tapan") dadea, la fiecare
zece zile, imaginea evenianentelor in caricaturi. De alta parte, credincios de-
vizei revolutionarilor polonezi, Dembitzki, luptand pentru cauze, bulgarilor,
a 1nserat in TAPAN o caricature foarte reusita, simbolizand cauza patrio-
tica a nefericitei Polonii 2). Dar Dembitzki a contribuit printr'o duzina de
gravuri, deasemenea, 51 la avanitul sentimentelor patriotic* remanesti, Prin
aceste litografii el glorifica orgoliul national, ilustrand glorioasele legenkie
ale istoriei Romaniei. Astfel, in 1878, consacra Independentei Romaniei o li-
tografie, in care alatura de imaginee, alegorica a Romaniei eliberate, ima-
ginea reale: a Dorobantului, pee.estrasul roman acoperit de glorie in razboiul
contra turcilor. Se gasesc initialele H. D. contopite in josul gravurii. Ea re-
flects oarecare puncte oaracteristice ale stilului lui Dembitzki Si trebue sa-i
fie atribuita fare nicio ezitare. In alto litografii Dembitzki deseneaza mai
ales pe voevozil romans celebri prin razboaiele lor contra apresorului turc,
ca Vlad Tepee si Mihai Viteazul. Figura eroica a celui din urrna, ale earui
fapte de arms sunt relatate In balladele populace bulgaresti.3), a trebuit sa-i
para deosebit tie atragataare lui Dembitzki, el insusi Inflacarat de idealul
de libertate si fraternitate intre perpoarele slave $i poporul roman.
Asa dar, el a consacrat acesteti figusi eroice istoriei romanesti doua
gravuri e.eosebit de elocvente; vna. legata cu batalia dela Calugaremi, alta
inspirata de legenda bine cunoscuta, reprezinta pe Mihal Viteazul $i calaul
sou. Intr'o alta insPiratie din istoria romans, ,,Banchetul lui Vlad Tepee"
Dembitzki ne aster pe Voevod unconjurat de notabilii sal si de der, asistand
la supliciul a ease boieri roman condamnati la tragerea fin teapa; aceasta
litografie a lui Dembitzki sun:al:Ode prin betgatla tanteziei, varietatea poze-
lor condamnatilor $i convulsia cor1purilor lor. Ea tradeaza gusturile, tur-
nura artistica $i tendintele de stil ale epocii. Este o ilustratie a scoalei po-
loneze de arta rarnantica $i istorica 4). A treia gravure, tratand un subject
din istoria romaneasca, este consacrata legendei ea vizita Banului Maracine
la Curtea Regelui Frantei Philippe de Valois. 1st aceasta gravure Dembitzki
a stiut sa rezolve in mod, fericit problemele de perspectiva $i de spatiu: fi-
gurile stint impartite pe mai anulte iar prin deschizatura portalailui
ochiul se pierde Intr'o said gotica.
Aceste tree litografii par A fi obtinut in Romania aceeasi popularitate
ca $i litografia Tarului Simeon in Bulgaria. Ele au feet rearoduse, cata-
odata modificate, chiar in manualele de istorie a Romaniei. Dispunem dea-
semenea de un cielu, mai putin reusit intr'adevar, a vase litografii colo-
rate, ilustrand partea eroica a tarmatei roman' e in ramboiul eliberaril Bulga-
riei. Prima din aceste litografii, care se refer% la luarea Plevnei, poarta
initialele lui Dembitzki. Ea reprezinta pe Osman Pasa, rant, predandu-se
1) Intreaga opera cunoscuta pans act= a lui Dembitzki, ca autor de lito-
graf ii este tratatA, 4i reprodusa fn imagini de catre Tatiana Saianovska Dimitrova,
Contributii not despre Henrtyk Dembitzki Ilustratorul 51 colaboratecul 1W
Hristo Botev, Buletinul Societatii istorice bulgare, vol. XXII-XXIV, Sofia 1948,
p. 81-144. Aci sunt publicate astfel toate litografiile gasite pans cum avand
ca subiect teme din istoria romaneasca.
2) Aparuta in jurnalul Tapan"-,nr. 15-16, Anul I, 13 Ianuarie 1870, Bucu-
resti.
3) Al. Iordan, Mihai Viteazul In folklorul balcanic. Revista istorica romans,
vol. V-VI, Bucuresti, 1935-1936, p. 361-381.
4) Tadeusz Jaroszynski, Album malarstwa polskiego, Warszawa, 1936, p.
37. SA se feed comparable cu celebrul panou al lui Siyemiracizki ,,FAcliile lui
Neron".
xvIIi
www.dacoromanica.ro
 PE URMELE L1)1 BOTEV $I DEMBITZKI IN R. P. R.

invingatorului sau. Modul in care randurile compacte ale Turcilor stint ali-
mate $i desenate coincide in detaliu cu celelalte litografii ale lui bembitzki.
In batalia grupuluth de revolutionari al lui Hagi Dimitar se releva aceeasi
tusa groteascd in reprezentarea osm nliilor si repetarea acelonasi miscari
schematicel). Aceasta litografie se pare ca a cunoscut o foarte mare popu-
laritate la vremea ei. Inteadevar_ o vedem reprodusa pe farfurii de fatana
ale unei case englezesti Kannreurther & Co., dthn Birmingham, reprezentand
scena centrals a comp zitiel2). Aceasta ne permite sal conchidem ca opera
lizi Dembitzki e fost foarte gustata $i judacata, demna de a fi reprodusa
pe obiecte destinate emportului, ce tua idrumul spre Rein:arida.
Chiiar nn aceasta iserie de litografii colorate, se releva pe gravure
Ba Tabu dela Smardan", mentiunea ca ea constitue un supliment la Ca-
lendarul pentru toti Rornanii" pentru anul 1881. Aceasta ne .permite sa con-
chidem ca la 1881, adica zece ani dupe aparitia Banchetului lui Vlad
Tapes", care s'a publicat ca supliment la acelas calendar Inca pe anul 1871,
Dembitzki traia Eucuresti dadea concursul la publicarea acestui
Calendar. Opera lui Dembitzki reflecteaza traditia qcoolei de arta poloneza,
atat de abundenti in. tematica istorica $i alegorita prin insusi faptul oblec-
tivului pentru arta polone_za din acea epoca; astfel Dembitzki poseda
o solidi preparare academics, care se degajeaza din desenul sau sigur si
precis, din abilitatea compunerii sale, oa si din tendinta de a da o caracte-
rizare psihologica personajelor. Ace laq stil caracterizeeza liitografia istoricd
romaneasca, de exemplu aceea a lui Asachi reprezentand pe Stefan cel
Mare 3). Totusi, talentul lui Dembitzki si-a gasit marea forty de exrpresiune
in aomeniul caricaturii. Caricaturile sale poseda toate elementele ce caracte-
rizeaza arta caricaturii veracitatea desenului, actualitatea subiectului,
spiritul politic sit social patrunzator $i precis 4).
Caricaturile lui D_mbitzki, aparute in jurnalele lui Botev, stint stu-
ciliate de curand5), nu numai datorita elementelor artistice ea poseda, dar
$i din cauza interesului for ea documente istorice, refleotand amanita
evenimente ale epocii core au stat in centrul atentlei intregului papar Ibul-
gar. Mai intai, caricaturile sale au fost, pentru timpul lor, un mijloc de
propaganda al cauzel revolutianare bulg re 0). In al doilea rand, ctmoscanid
vista revolutionarilor bulgari in cele mai midi amanunte, Dembitzki ne des-
value oareoare aspecte, a caror interpretare, cfiteodata foarte Brea, este
adevarat, me releva totusi ambianta insasi in care a trait si a luerart Bo'tev.
De alts parte Dembitzki ne da gi o galerie de portrete foarte reusite,
deli putin exagerate de caricatura, dar care constitue o adeviratA cronica
a cerourilor politioe a celor doua talbere ale etnigraTitillor bulgari: tinerli"
1) SA se vada reproducerea acestor doua opera ale lui Dembitzki la T.
Silianovska Dimitrova, op. cit., Buletinul Societatii istorice bulgare, t. XXII-XXIV,
p. 103, 105.
2) Maria Go beset!, Faianta engleza cu subiecte nomancpti, Arcades", I.
Ianuarie-Martie, Bucure4bi 1917, p. 29.
3,1 Gheorghe Oprescu, op, cit. vol. I. p. 287, 288 si plansa XLIV pntru a
se compara accastli opera cu aceea a lui Assachi,
4) C S. Cuzminschi, Russcaia realisticeskaia illiustratia XVIII i XIX veka,
Moskva 1937, p, 142.
5) Opera complect6 de carioaturi a lui Dembitski, ajutand cauza revolutio-
nary bulgarai este tratati prin 60 de ilustratiii de caricaturi publicate de catre
T. Silianovska Dimitrova, Karakaturite na S, Dembitzki, v. balgarskite revolu-
tionni vestniti Tapan i Budilnik", Botev Sbornik, Sofia 1949, sub tipar.
6) Pentru dniportanta gazdei Tapen", a se vedea: G. Bakalov, Hristo
Botev, Sofia 1934, p. 125; Al. Burmov, Hristo Botev, Sacineniia, Sofia, 1948, p. 503,
U. Ivanov, Balgarski periodicen pecat et vazrajdanete mu do dues, Sofia, 1891.
p. 134.
STUDI1 7
www.dacoromanica.ro
 TATrANA smAlcoVSkA bturreoVA

Si batranii" I), adica revolutionerii tinere marii negustori bulgari din

Bucure.gti.
Aceste caricaturi dovedesc abilitatea artistului care, sub impulsul ti-
nerilor spre un object bine determinat revolukiane apare ca un ma-e
artist realist, un militant al id-nor curajcase, ilustrand dar atacand tot-
deadaia realitatea asa. cum este. Expresiunile ironice, comparatiile, ideile,
imaginile artistica, totul, in fine, concord& cu gandirea deja exprimata de
Botev gi tradeaza orientarea politica a artistului.
Pe de ala parte, Dembitzki, trateaza in earicaturile sale chestiuni de
politica Internationale", cu un spirit si o perspioacitate politica intr'adevar
reanarcabile. El ironizeaza adesea ideea fixa a presei si a diplomatiei eu-
ropene de a rimbunatati, pe calea reformelor acordate ee sultan, soarta po-
poarelor subjugate de Imperiul Otoman.
Astfel Dembitzki, intr'una din caricaturile sale ne desvalue soarta
poporului bulgar, prin urmatorul tablou foerte expresiv z De o parte urma-
ririle, casele distruse, spanzuratorile ; de ,alta parte, o haita de caini, cirora
femeile turce le dau Ise manance; ironia e usor de sesizat: cainele valnieaza
mai mult decat raiaua.
Botev ironizeaza adesea, obiceiul tureen consistand, in a anunca la
caini eeva de mancere, pentru ca sa-ti salvezi sufletul. Acest tablou al su-
ferintelor poporului bulgar este complectat printr'o alta comparatie tot atat
de scumpa lui Botev: Robii inhamati in local boilor, pentru a trage trasura
opresorilor lor. In sfarsit, Dembitzki, facand aluzie la politica antislava dela
Constantinopol si Viena, ne da textul caiicaturii prin gum diploma ulut
austriac numit in mod ironic Le Broader : Sehr gut, zice acesta catre Akif
Pasa, pe etunci guvernatorul vilaetului idenubian : Kaizerul ar trebui sa
acorde aceleasi reforme popoarelor slave din Imperial sau Astfel de cuvinte
nu tradeaza ele amenintare= crescanda cc reprezenta pentru slarvi $t pentru
roman' tirania teutonica ? Si nu ' dovedesc ele o clarviziune politica de ne-
contestat, atat penttru autorul textului, cat $i pentru artist?
Mentinerea statu-quo-ului in Balcani a inspirat lui Dembitzki mai
multe caricaturi, pi mai ales aceea care trateaza Dualismul dintre Bulgaria
ci Turcia". Aceasta idee de dualism" atat de odioasa lui Botev, care nu su-
per% astfel de compromisuri, a Post sugerata grupului batranilor bulgari
din Bucuresti, cu ocazia Conterintei Marilor Puteri la inceputul anului 1869
la Paris, dupe insurectia din insula Creta.
Intr'adevar batranii" trimisera la eceasta conferinta dela Paris pe-
title, in care se pronuntau in favaare-a unui astfel de dualism si condam-
nau metodele revolutionare pentru desrobirea Bulgariei. In caricatura sa
un leu cu cap de mager calcand in picioare trecutul sau glorios, re_ rezen-
tat printr'un fragment arhitectural din vechea ,capitals bulgara Preslav
Dembitzki ilustra soarta ce un astfel de dualism ar putea-o rezerva poporu-
lui bulgar. Tres' atura de ereien, e sigua-a, si arata pe un, perfect cunoscator
ail animalelor. Amploerea artistica trebue sa ne impresioneze.
Intr'o alta caricature a sa (XVIII) el ironizeaza presa reactionary bul-
gara a vremil: in dialogul dintre gasca pi broasea Dembitzki ataca ziezele
reactionary ale batranilor",Patria" ci ,,Turcia". Aceste dou& desene ne
dovedesc ca Dembitzki ar fi putut fi un tot esa de talentat ilustrator de
fabule.
Caricatura reprezentand boala lui Napoleon al III-lea dovedeste odata
mai mult ampla sa informatie politica. Ea poate aivaliza prin calitatile sale
artistice cu acelea din foile satirise contemrporane2). Boala de rinichi de
1) Mihail Dimitrov Komitetat na starite"-Dobrodetelnata Drujina", Bql-
garla 1000 godini, Sofia 1930, p. 737-779.
2) Propyliien Weltgeschichte, Liberalismus' and Nationalismus 1848-1690y t.
bt Berlin 1930, p. 107, 163, 189, 194, 197, 216, 235.
www.dacoromanica.ro
 PE PIMPLE LUI EOTEN7 $1 IDEVII3ITZKI IN R. P. R. 09
care suferea imparatul francez care de altfel a si murit de uremia doi ani
dupa Sedan, a prilejuit ideea acestei ironii in ohiar ajunul razboitilui franco-
prusian si pentru a descrie criza politica in care se gasea Napoleon III.
Desenul lui Dembitzki ne arata mai intai niste dract4oni purtand o p.ncarta
cu lozinca Republica" profetie a iminentei morti politice a uzurpatorului.
El ne deseneaza apoi, cu o remarcabila Menlo rpe aliatii viitoillor protago-
nisti: Papa, imparatul Franz Joseph si Sultanul, nelinistiti in ce priveste re-
zolvarea °rani. Cele trei caricaturi ale lui Dembitzki apdrute in celalalt

ISFIrkprt,
4PtA pier t.

evil 41:".

pi
4

tl

i A0.11;16, ttl Caroki i n iii I ,,,i .

it
itA 1,11
A.,tottu r.l 5101 C.;.pet;111.4

Carol I si !Irani' rornAn1

(Din ziarul Ghimpele". Anul XII, Nr. 19/30 Mai 1871)
(desen de Dembitzki)

jurnal redactat de I3otev personal Destcptatorul" sunt de un mare interes

prin faptul ca constitue puncte de sprijin foarte pretioase ce mi-au ghidat
cercetarile asupra legaturilor dintre presa revolutionary bulgata si presa
progresista ruso-romang a epocii.
Intreprinzand studiul operci lui Dembitzki, a trebuit sa ma familia-
rizez mai intai cu arta caricaturii ocntemporane si mai ales cu ilustratia
artistica a editillor rusesti si romanesti. Am putt a astfel culege anumite in-
dicii care ar putea indrepta ceicet5rile noastre viitoare pe drumuri noi.
0 chestiune importanta ni se mai prezinta si anume : a colaborat
Dembitzki si la ziarele romanesti ? In adevar, cariceturile din Asmoc:eu",
www.dacoromanica.ro
N XI
100 TATIANA SILIANOVSKA DIMITROVA

foaie satirica, care poarta numele unit diavdl din Talmud ce pretindea ca
a gonit pe Solomon ,de pe tron, care aparea- in Bucuresti intre 1871 $i 1874
s! ale caror numere pastrate la B'iblioteca Academiei R.P.R. mi-au cazut in
mans, denote o mare analogie de stilt, de linii $i de umbre cu caricaturile
din BUDILN1K si TAPAN. Astfel caricaturile jurnaluluj Asrnodeu" reflec-
teaza foarte fidel ideile progresiste ce profesa Dembitzki, ilustratbrul for
probabil. Una din aceste caricaturi ,ne arata pe regele Carol 1, ghemuit ca
o umbra indaratul tronului sau, in fata caruia Bismarck in picioare, da
acestui agent al Hohenzollernilor prusieni. 0 alto caricature, intitu-
lata Alfabetul german" ataca metcdele impe'ialismului prusac in Romania.
Pe a table neagra figureaza mai multe cuvinte romanesti, ale caror litere
initiate formeaza acest alfibet original aroganta, aviditate, barbarie,
cruzime, despotism, ingratitudine, injustitie, gelozie, jaf si alte virtuti" de
acelas gen 1). Aceasta eerie tura ne aminteste prim spirltul $i toate amanun-
tele de desen, acelea ale lui Dembitzki apdrute In BUDILNIK, in care el

AT;PTitglui,cEfikarig''
4414., 4

\I"1.?"44,;ne A
\Vil\Avel'iNvs4:\
/
Vti.:AeAtitiv,

NlIvatA,voptlult.4 mei*,
restittititg Hi ;Apia deeki .

Aliobetul german
(Din ziarul Asmodeu", Anul I, Nr. 1/14/III 1871)
(desen de Dembitzki)

ironizeaea astfel, dupe vorba lui Botev, avantajul ce am fi avut sa luam

dela germani ratiune si inteligenta". Nu se vede decat metoda prusaco-sol-
dateasca de a bate pe scolari.
Coincidenta trapanta intre anume pareri ale lui Botev relativ la re-
gimul regelui Carol I $i idealogia profesata de ilustratorul ei redactorul
jurnalului romanesc Asmodeu", ambii republicani convinsi, ne face sa cre-
dem ca jurnalele bulgare TAPAN" ei ,,DESTEPTATOR" ca pi jurnailul
romanesc ASMODEU, fac parte din acelas cerc ideologic si artistic. Ele po-
seda aceeasi orientare politico. Astfel, colaborarea intre Botev gi Dembitzki
trebue sa-si fi luat avantul din acest cerc al precursorilor socialismului si al
revolutionarilor rusi, polonezi ¢i Tomanri. Tocmai In aceasta international&
in miniature 2) stiabilita pe vremuri, s'a intarit si mai mult personalitatea
lui Botev.
Am revenit in Bucuresti ca sa verific ipotezele mele. Confirmarea
1) A se vedea Asmodeu", Bucuresti; Anul I, nr. 1 din 114 III. 1871, publicat
de T. Silianovska Dimitrova, in vol. Contributii noi. Buletinul S.H.B. Sofia 1948,
p. 132. La pagina 133 este reprodusa caricatura jumalului lui Botev Budilnik",
oars este corespondentul sau.
2) G. Bakalov, Hriato Botev socialist, Sofia 1919 p. 27.
www.dacoromanica.ro
 PE URMELE LUI BOTEV $1 DEMBITZKI IN R. P. R. 101

definitive nu s'ar putea face &cat cu consultarea savantilor roman care se

ocupa in special cu ilustrarile sau cu istoria preset progresiste romanesti.
Gratie pretiosului concurs al acad. Barbu Lazareanu, specialist in ma-
terie, relativ la debutul presei socialiste in Romania, am putut ajunge la ve-
rificarea tuturor acestor presupunerl, cum si la not rezultate sl anume:
1. Jurnalul ASMODEU e realmente ilustrat de catre Dembitzki. Sunt
caricature antidinastice si antiprusace foarte pronuntate; numarul for depa-

anNerE- R4FMT!),&tkiiirenWrIlr 10.101.1.7.47:

4.14t11 1 1..1' p,

r
. '()
Jtis

«pp+ ..
. ..1"18; Aft.nsk <11 vt.7,

Internationala impottriva Papei

(Din ziarul Ghirnpele", 25/VII/1871)
(desen de Dembitzki)

seste 200 in perioada 1871-1872. Ele ataca vesnic demersurile antipatriotice

si vinovate ale regimului si ale tronului. Dembitzki I.i manifcsta c:easeme-
nea o ideologie socia3ista, desigur Inca utopica.
Este o caricature foarte interesanta care subliniaza inegalltatea so-
cials dintre tunctionarii Cailor Ferate din Romania!, sub expiloataiva lui
Strussberg & Co. Se descopera astfel o noua legatura a lui Botev cu un pro-
gresist roman.
www.dacoromanica.ro
102 TATIANA SILIANOVSKA DIMITROVA

2. Numele adevg.ratului redactor al jurnalului ASMODEU fiind axle-

nnl, era greu de descoperit. Dar srni-a fost comunicat de catre directorul
general al Biblioteci Academiei R.P.R. Prin sugestia tov. academician Barbu
Laiareanu de a cunoaste opera satirica a acestui redactor N. Orasanu 1),
am ajuns pe o noua tale de cercetare. Deci acest mare umorist roman care
a fost pe punctul de a-si tralcla ideologia sa progredsta de -republican convins,
trebue sa fi pout pe vremea cand scria maretul sau Dictionar politic, o
mare influenta asupra lui Botev. Studiind opera satirica a lui Orasanu cu
prof. Pirin Boiagieff, am ajuns impreuna la aceasta constatare, prin coinci-
denta ointre operele acestor dot poeti.

7).

Bismarck trdge ;tele politicii din Romania

(Di n ziarul Asmodeu", An. I. Nr. 14/13 Iunie 1871)
(descn de Dembitzki)

Ambit scriltori 1st compun satirele in ritmul cantacelor populare. Cele

doua poezii Banchetul disperarli" $i Cali in lumea cealalta" 2) fac pe
orice vulgar sa se gandeacca imediat la operele lui Botev, scri,e cu un ma-e
talent ,,Mesaje din cer" 3) si In carciumk 4), in care el e obsedat de
1) G. Calinescu, Istoria aiteraturii romane, BucureSti, 1941. OraSanu redac-
tor Si colaborator al ziarelor umoristice, p. 302.
2) N. T. °Mann, Opera satirice, Bucuresti 1875, Banchetul disperarii. p,
144, pentru prima oath publicat in 1872.
3) Hristo Botev, Sacinenia. Editete pentru prima oars de Z. Stoianov, Sofia
1588. Aceste 8 foiletoane sunt extrase din lurnalul revolutionar Nezavisimost"
unde au fost publicate in numerile 44-51 ale anului IV, 1874.
4) M, Dimitrov, Sacinenia na Hristo Botev, t. III, Sofia 1945, V, Meba-
nata".

www.dacoromanica.ro
 PE 1:IRMELE LUI BOTEV $1 DEMBITZKI IN R. P. R. 103

acelas sentiment trist al until mare patriot ce suferg oa gi Orisanu pentru

soarta rani] sale. Tocmai umoristul Botev, care n'a fost Inca complect stu-
diat la not 1) fin toarta profunzimea talenttilui sgu, se putea sa se inflaca-
reze de o idea a altor satinici au epocii, dar care totusi ajungea la o trestle
personals.
Sarcina de a cunoaste in amanunt si de a pune in cumpang operele
satirice ale color doff umoristi, Orgsanu i Botev, trebue cedata prof. Pirin
Boiagieff.
Pentru mine er fi o mare importantg sa pot cauta de pe acum dada
exists arthive despre Orgsanu pentru a extrage date asupr'a relatiilor dintre
cei doi progresisti.
3. Un al treilea rezultat mai exists, dar pe care vi-1 las dv.
Dupg circa 20 de zile tie cercetgri in periodicele romanesti de pe vre-
mual 2), cu mare concurs din partea tuturor institutillor romanesti, am
ggstit alte urine despre Dembitzki.
El a facut 800 de caricaturi in jurnalele satirice romanesti ASMODEU
(1871)3), GHIMPELE (1869-1872)4) si DARACUL (1869-1872-1876)5), URZI-
CATORUL (1870) 0), SCRANCIOBUL (1864 -1868) 7), SARSAILA (1871) 8) si
VIESPEA (1868) 0), pe care le puteti vedea acum si observa chiar semnatura
sa atilt cu initiale cat si complecta 10). Punetul for de vedere politic e tot
atilt de republican ca si jurnalul ASMODEU.
In aceste caricaturi artistul se manifestg ca un desenator foarte abil,
un spirit aprins, energic si foarte prdductiv care prin privirea sa, patrun-
1) Cea mat bunk caracteristica a spiritului satiric al lui Botev este aceea
a Jul M. Dimitrov, Hristo Botev, Idei, licnost, tvorcestvo, Sofia 1946, p. 309.
2) Publicatiunile periodice romaneSti, BucureSti, 1913, p. 55.
3) Asmodeu", Bucuresti, An. I, nr. 3, 28. III. 5871, Dembitzki a colaborat
la aceasta gazetA incepAnd cu nr. 1, An. I din 14. III. 1871 Oita la nr. 27. An I
din 30.IX.1871.
4) La gazeta Ghimpele", Dembitzki a colaborat Incepand cu nr. 6, An X
la- expulzarea sa din Cara, despre care amintSte aceasta
din 28.17.1866, pAritt
gazetA, prin caricaturi destinate nr. 52, An XII, din 16.1.1872,
5) Dembitzki a colaborat In gazeta Daracul", dela nr. 1, An I din
5.1.1369 pang in nr. 46, Anul IV din 9.1.1872. Aceasta gazetti inceteaza sa mat
aparA din cauza lipsei unui desenator, dui:A arestarea lui Dembitzki si dupa
mare'e proces al preset care a fost in acelas timp si impotriva lui Dembitzki,
OrManu Si Valentineanu si care se terming la data de 16.111.1872. VezI gazeta
Romanul", Anul XVI din 16.111.1872 p. 241, ce ne spune di au fost achitati qi SCOSi
din Inchisoare. Daracul" reapare abia 4 ani mai tarziu, in 1876 cu caricature
Mute tot de Dembitzki ceeace dovedeste incg °data cg el. a fost sufletul acestei
gazete. Ne gasim acum dupa marea revolts bulgarA din luna Aprilie a aceluia4
an si chip& moartea lui Botev, and Dembitzki apara cu si mai multi InverSunare
cauza patriotia atilt a bulgarilor cat a a polonezilor.
6) Gazeta Urzicatorur, BucureSti, posedti oaricaturi facute de Dembitzki,
in cele doa numere, care poarta numerotatia gazetei Ghimpele", fiind o conti-
nuare a acestei gazete nr. 50 Anul X din 11.1,1870 sp nr. 51 din 18.1.1870. Incepand
cu numarul 52 gazeta isi reia vechiul nume Ghimpele".
7) La gazeta Scranciobul." Dembitzki a colaborat dela inceput, anul I,
nr. 1 din 8.X.1863 pang in anul II, nr. 10 din 13,111.1869.
8) La gazetaUrzicatorurDembitzki a colaborat rincepand cu anul I, nr.1
din 3.IV.1871 pans la nr, as, anul I din 6.VI.1871, and jurnalul a fost oprit de
politie.
9) La jurnalul Viespea" a colaborat deasemenea Si nu avem (printre nu-
merele pastrate is Biblioteca Academiei) deal o caricatura de el (vezi nr. 4.
anul I din 15.X.1868).
)0) A se vedea ,,Ghimpele", anul X, nr. 11 din 10.X1.1866.

www.dacoromanica.ro
 104 TATIANA 8ILIANOVSKA DIMITROVA

zatoare urmareste toata efervescenta viii contemporane politica in Roma-

nia 1) si orizontul politic al intregii Europe.
Tocmai astazi, opera acestui pionier al ideilor liberatoare sl revolu-
tionare poate obtine o apreciere noua, relativ la achizitiile sale artistice. El
nu uita niciodata. BA trateze in presa progresista romans cauza patriotica
bulgara sl aceea a propriei sale ipatril, Polonia, cu o fidelitate si simpatie
perseverente.
Este necesar sa facem un examen aprofundat al tuturor caricaturiler
Sale. pentru a constata incBuerita sa asupra evolutiel caricaturilcrt
politica in Romania. Chiar de arum se poate afirma ca toti contemporanii
sal, atat Vincent cat si batranul ..Tiquddi au fost inspirati de el. $i tot grin
calea artei s'ar putea arunca lumina asuPra problemelor istorice, asupra re-
latiilor dintre diferitii reprezentanti ai gandiril progresiste in Romania, min
aplicarea metodei materialismului dialectic.
Astral, activitatea artistica a lui Dembitzki reprezinta o colaborare
neintrerupta cu insurgentil bulgari si potione71 si cu social-democratil rom.anti.
In istoria legaturilor politica si culturale dintre Romania, Polonia si Bulga-
ria, aceasta stransa legatura dintre fiii for cei mai progresisti, ne da o mar-
turie istortica de cea mai mare irnportanta.
Aceasta colaborare pentru lupta comuna, pentru libertate, isi primeste,
In lumina noilor conditli istorice adevarata sa valoare tocmai astazi, rand
Ideas solidaritatii si fraternitatii antra popoarele slave si paporul roman, isi
reinnoada firuil fin alarm' comun pentru realizarea socialismului.

--L-
1) Dim. Costescu, Faze le ministeriale in Romania. Bucuregi 1936; N. Iorga.
Istoria Romanilor, realizatorii unitatii nationale, vol. X, Bucuresti 1945,
Intreega bibliografie fiind adaugata ulterior is Bucuresti, si flind alcatuitA
departe de izvoarele necesare nu s'au putut indica totdeauna paginile.
Pe de alts parte, aceasta adaugire a unor observatii era necesara pentru a
putea arata mersul tercetarilor mele care au continuat dupe conferinta. Materialul
demonstrativ a fost deasemenea schimbat pentru a se arata noile rezultate.
Cercetarlie pe care le-am facut. la Braila au dat rezultate fructuoase : Am
gasit autobiografla lui Dembitzkl scrisa cu propria lui mane, Impreuna cu actul de
daces, scrisorl legate de activitatea lui de 25 alit ca profesor la Liceul N. Balcestu,
precum si informatil primite dela patru cetateni, fostii lui elevi la Braila.
Toatii aceasta documentare va fi reclata in amanuntime intro lucrare foul.
In curs de pregatire.
T. S. D.

www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI SI ALE MOL-
DOVEI CU RAGUZA (SEC. XV-XVIII)

de AL. CRECU

Republica municIpal5 a Raguzel, mic port inconjurat cu ziduri de cetate,

pe malui Marii Adriatice, a jucal un rol de prima Insemnatate in istoria econo-
mica si in aceea a civitlzatiei din Evul Mediu in Peninsula Balcanica. Aceast5
cetate asezat5 pe o stramt5 limbs de p5mant, care se intinde intre mare $ munti,
cuRrindea in vremea apogeului sail ca is o mie de locuitori intre zidurile ei $i
vireo 15-20.000 inafara loc. Ea a isbutit totusi s5-$ Intind5 negotul, coloniile
si bisericile ei in toate provinciile Imperiului Otoman pan5 la Dunare si la
Marea Neagr5, pe dile de uscat, peste uncap si rauri. Inteo vrerne in care
Imperiul Otoman era litchis pentru comertul Europei, singuri Raguzanil aveau
dreptul sal se ea$eze ca negustori privilegiati in toate orasele tut, puteau sa
cumpere sl s5 \Tana pro4use, sa intreprinda afaceri de band. Raguza devine
astfel poarta de intrare a produselor italienesti si apusene in Suidestul Europei
$1 poate, pe de alts parte, sa exercite si o Inraurire religioasi in tarile slave.
Bisericile catolice, sculi.e, coloniile sl solii Raguzei au exercitat o Inranrire destul
de adanc5, deoarece aceasta republics` s'a buicurat de denoitarea unei Trli$CaTi lite-
rare in limbs latinA $i in cea craata de mare valoare artistica, cuprinzand tun numar
de poieti, dramaturgi $i istorici in epoca Renasterii $i a Contra-Reformei. Istoricul
literaturii bulgare, Bojan Penev considerA influenta raguzan5 ca una din cele anal
vechi printre influenjele apusene In Bulgaria').
Se poate pune intrebarea dac5 principatele romane, Moldova $1 Tara Rom5-
rIeasc5 au suferit $i ele aceasta irdiuentA in aceeasi tnisura ca jarile vecine dela
Sudul Dun5rii, dacg negotul naguzan, care reprezintA drumul deschis spre Marea
Adriatic5, poate II considerat ea unul din factorii importanti ai vietii economice a
Romani lor in timpul istoriei lor. Cele dou5 tari romane depindeau tot mai mutt,
mai ales din yearn! al XVI-ilea, polfittice$te $i economiceste de Imperiul Otoman,
negustorii din Imperiu putand trece fAr5 piedici Durthrea cu mArfurile lor. Exis-
tenta corner(ului raguzan In principate, din veacul al XV-lea pana in at XVIII-lea
este doveditA prin numeroase docurnente, dar aceste informatii Istorice trebuie
cantarite, pentru a putea trage conoluzii.
Pan5 scum s'au publicat doul studii asupra relatiilor Raguzei cu Romani,
Raguse et les Roumains, in Bulletin de ?Institut pour ?etude de l'Europe sud-
Orientale, X, 1923, p. 33-44 $i Relations entre les principautes roumaines. Raguse
et les Ragusains dans la periode du stavonisme culturel", extras din Zbornik u cast
M. Resetara: lz Dubrovdcka proslosti, Raguza, 1931, 15 p. Articolul prim este mai
prudent, se multurnege se constate prezenta Ragtmaniior in Principatele Romane
din secolul al XIV-lea pana in at XVII-lea, doi autorn1 nu posed5 date despre
prelungirea relatillor cu Raguza dupA mijlocul acestui ultim secol. In schimb, al
doilea articol posec15 informatii extrase din isvoarele slave, dar concluziite sale
cunt exagerate $i nu corespund cu faptele ce se pot citi In isvoare. Dup5 aceasta
lucrare, Raguzanii aveau colonii permanente is 14, Targoviste, $1 Bucuresti, ban-
died' lor faceau afaceri marl In 4ae5, erau chiar in veacul al XVI-lea colonil in
sate (satul Dubrovnic, nurnele slay al Ragnzej, dar acest mime deriv5 din domb,
stek,r). Raguzanii ar Fi introdus la Romani hurnanismul si Renasterea si tot lor fi
se datoreste introducerea limbii romane in biserica in locul celei slave.
Ne propunem s5 studiern relatille Raguzei cu Romanii pe temeiul informatiilor
cunoscute pana actin), precum si pe baza documentelor Inedite pe earl le-am des-
1) 13. Penev, 6-barapeica auTeparypa. Kparbich xeroputrectut nperAe.a , Sofia,
1930, p. 208.
www.dacoromanica.ro
106 AL ORECU

Coperit in arhivele Raguzei si care tntind istoria relatlilor acestora pang in a doua
jumatate a veacului at XV111-lea. Trebue s5 precizgrn local pe care 11 ecupa Ra-
guza In istoria economics a Rominilor si sa cercet5m dad negotul pe drumul
Adriaticel a avut o Influenta asupra culturil Rom 5nlior.
II. RAGUZA $1 EUROPA DE SUDEST
Raguza apare in izvoarele istorice In anul 850, ea se afla atuncl sub st5p5-
nirea Imperiului Bizantin, Inca din veacul at XII-lea orasul se bucura de organ!
late comunaia eutonoma si intretinea relatii economice dine* de mare Cu Italia.
telluenta comertului venetian s'a transformat in curand la Raguza trite° dominatie
politica (1205 1358), care insa nu s'a atins de autonomia orasului dalmatin. Dup5
stinsinirea bizantin5 urnata de cea venetian5, istoria Raguzei, ouprinde o vrerne a
stap5niril unguresti, p;in5 la 1445, data la care republica incepe sa plateasca tri-
but sultanuiui. Suzeranitatea otomanA asupra Raguzei line p5n5 la 1797, data la
care orasul isi pierde autonomia si este incorporat Ia Austrie.
Con ertul raguzan consta din schimbul Intre produsele italiene fabricate
(-tictlrie, obiecte de piele si arme) cu produsele orientate (metale pretioase, stole,
miere si cear5). Aoest comert avu ca rezultat sa irnbogateasc5 Raguza, care inc5
din 1300 Incepe Sd aiba monete proprii de argint. Desvoltarea patriciatului Muni-
cipal avu ca rezultat fundarea sealiior, ridicarea palatelor in stil venetian si nas-
terea unei iteraturt in limbile croata si !Mina 1).
Intinderea comertului raguzan in interiorul Peninsulel Balcanice este In
,tr5nsa leg5tur5 cu desvoltarea statelor slave independeinte, emancipate de sub do-
n inatia bizantina; principalele tratate de comert pastrate in arhivele din Raguza,
sunt, pentru Bu'garia, piivilegiul tarului loan Asen II din 1230, unde sant citate
riaeele si provinciile din tare lui, In care negnstorii raguzani isi vor putea
exercita eomertul. apoi confirmarea acetifies privilegiu de catre taruI Mihail
Asen In 1253 2). Privilegille acordate de regil si fedi s5rbi pentru republica Ra-
gzei sunt mai numeroase, eel mai vechi este eel din 1234 al regelui $tefan Ra
closlav, iar eel mai recent din 1405 al despotului $tefan Lazarevici 3). Solii ra-
ruzani se prc7entau adesea la curtea regilor stirbi si-i telicitau cu prilejul urcAril
pe Iron si a c5 jtoriilor for 4).
Comertul raguzan era deci rnai vechi dec5i cucerirea turceasc5 in Peninsula
ralcanic5. Cronicarul raguzan scrie in legalurN cu regele garb Stefan dela De-
ciani (1321-1331) ; Republica Raguzei ennsiat5nd bun5vointa acestui suveran si
cii speranta de a absorb! tot emeriti) din t5rile slave. ceeeace a obtinut in ade-
x,5r, a munit consult in Bosnia, in Serbia vi in Rascia"5). Venetienii elarmati, au
trimis la rAndul for o solie in Serbia in 1403, reclarn5nd pentn.t negustorii for
aceleasi orlvilegii, c5ci in aceasta tars se fare tin mare comert si c5stigul este
considerabil, mai ales nentru negustorii din Raguza" a).
Deasemenea In Bulgaria Raguzanil se prezentar5 la curtea dela T5rnova c.1
daruri pentru tar gi taring, intre allele chlar sj pentru Ana dela Vidin, Inca voe-

1) Cf. M. Resetar, Dubrovnik, in Narodna Enciklopedia srpsko-hrvatsko-sla-

venacka, I, Zagreb, 1921, p. 587-596 si I. C. Engel, Geschichte des Freistaates
Ragusa, Viena, 1807, tradusa si remaniat5 de St. Stanojevic. Poviest dubro-
vacke republike, Belgrad, 1903, C. Jirecek. Die Bedeutung von Ragusa in der Han-
delsgeschich4e des Mittel Alters. urn Ak-nanach der K. Akademie der Wissenschafteu
in Wien, 49. 1899, p. 355-452.
2) L. Stojanovic, epnexe noaeabe x miehia in 36opfnut as liCTODIVs SUVRIc'
ICHHIffeBROOT conemoT Hapoa TX, Belgrad, 1929, p. 205 si 426, si la Miklosic, Mo
numenta Serbica, Viena 1858 p. 35.
31 Publicate de Miklosic, op. cit., p. 19, 25, 85, 186 (actul lui Stefan Dusan
din 1349). 157, 205, 266--269.
41 ('ronica lui Rest! in Monumenta spectantia historiam Slavorum Meridiona-
lium, XXV (Scriptores II), publicate de Academia din Zagreb, 1893, p. 122,
51 Ibidem, p. 123.
6) Lubic in aceeq colectie, IV, p 474 p5n5 la 475
www.dacoromanica.ro
 RELATI/LE TA111.1 ROMANESTI V ALE MOLIXWEI CU RAGUZA 107

vodului Alexandru din Tara Romaneasd 1). Drumurile de pAtrundere ale Raguzanilor
in Peninsula t3alcanicA, in partea de Nord erau : Prizeren, Novo-Brdo, Sofia, iar
neat spre Sud . Raguza, Kopaomk, Nis. Nodul principal al cornertului raguzan in
Bulgaria in veacurile- al XII-lea 'Ana in al XIV-lea se afla la Vidin, oras unde
concurenta venetiana nu se simtea. Cand, in 1365, Ungurii condusi de Ludovic cel
Mare cucerese Vidinul, ei aflA iacolo o colonle raguaanS. Pe de alta parte, in
1390 nobilul raguzan Nicola Gretic prezinta un dar taru:ui dela Vidin, Strasimir,
patru butoaie cu untdelemn de maslinez). Strasimir acordase Sailor din Brasov un
privilegiu de comert, invitandu-i in tare lui, ceeace inseamna ca negustorit din
acest oral transiiv5nean veneau sa cumpere la Vidin maxim./ raguzane si le trans
portal., dincolo de DunAre prin Tara Ramaneascl. Vidinul era astfel un camp dc
intalnire intre comertul raguzan si cel sasesc.
Pana astazi se paslreaza la Sofia, In Muzeul Arheologic, pietrele de Mor-
in:int din cimitirul raguzan, cu inscriptii in latineste si italieneste.
Primate re:atii ale Raguzanilor cu Turaii se incheie indatii dupa intrarea
accstora in Europa : Republica Raguzei, vazand rrnarele negot pe care -I lac
cetatenii ei in toate provinciile Levantului si ale Rornaniei sj intelegand pe de
0.5 parte ea o putLre forinidabila intra acurn in Europa, a gasit potrivit sa se
faca ounoscutA de aceasta Gude, pentru ca negustorii ei sa poata sa fie bine con-
siderate si tolerati de accasta natiune". In veacurile urmAtoare, puterea otomanA
a recunoscut Raguzanilor meritele unor frelatil str5vechi cu puterea turceasca
si de aci au rezultat marl avantagii nentru dAnsii 8).
Solii raguzani se prezentaser5 Inca din vremea and Curtea OtamanA se
ila la Adrianopol $1 in 1396 Baiazid I acorda Raguzanilor un firman pentru o-
rtertul for in Serbia, bar anul urrnatar altul pentru toate provinciile Imperiului 4)
5nd Turcil se fac vecini cu Raguza, ocupand Hertegovina, republica incepe IsA
p'Jleasca un tribut regulat sultanului, /dela 1465 ea platea cate 1000 de ducaii
pe an, apoi, dela 1482, cate 12.500 de ducati pe an 5). In aceasta vreme, comertul
5i colonizarea Raguzanilor In orasele din interiorul Imperjului incepe sa se des-
voile. Aici sunt asezate case de comert, consuli, cate o biserici $i cimitire raguzane.
In secolul al XV-lea cea mei Importanta dintre coloniile raguzane se afla la Bel-
grad, pe cand colonia dela Sofia apare in 1553, urmat5 ourand dupa aceea di.
cele dela Rusciuc, Silistra (unde Raguzanii au o biseric5), Babaaag in Dobrogea (cu
n cape15), Isacccea, Tuloea, etc.0). Colonlile raguzane erau asezate pe malurile
Dunarii aproape de gurile acestui fluviu, unde se aflau negustori din acest oral 7).
Turcii acordar5 Raguzanilor mai mune privilegii, calci politica Raguzei se baza pe
nPutralitatea ei polltic5. autonomia coloniilor ei cu consulii respectivl, privilegiile
pentru vama si monopolul comertului in antrnite regiuni 8).
La Belgrad tipografiile c10 litere slave se aflau in rmlinile Raguzanilor, ca
do altiel intreg comertul si abia la sfarsitul secolului at XVII-lea apere concu-
renta Armenilor si a Arornanilor 8). La Sofia, Raguzanii clAdesc hala postavu-
rilor (in turceste Cohadzijski ban), cu galerii de lemn, unde se aflau prAv51111e
raguzane 1i)).
ale Raguzei eu imperiul Bizantin sunt posterioare celor
Relatiile oficiale
(ire fora incheiate cu Turd', cad Bizantul se afla sub inr5urirea comertului vene-
tian si genovez care nu incepe si decada decal dupa cucerirea turceasca. Abia doe
ant inainte de cklerea Canslantmopolului, in 1451. a Post incheiat un tratat de
1) Pentru patrunderea Raguzanilor in Bulgaria. L. Voinovie, 046pointax
6-bArapitn. in nepHoomecRo enmeatnie, LXX, 1909, p. 146-172.
2) Sak5zov, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte, p. 146 167.
3) Cronica lui Resti, in colectia eitata, p. 147, sub anul 1365.
4) Resetar, op. cit.
5) L. Voinovie, ity6posinue H OcmaKcxogapeTso, Belgrad, 1898, p. 17-18,
35, 64, 82.
6) Ibidem, p. 86-92.
7) Ibidem, p. 90.
8) Ibidem, p. 98. 120, 121-122.
4) C. Jirecek, Die Heerenstrasse von Bc'grad nub Konstantinopel, Viena,
1878, p. 123.
10) L. Voinovi6, op, cit., p 128
www.dacoromanica.ro
108 AL. GRECU

eomert intre Raguza si imparaitti Constantin Paleolog, precurn si cu fratil sal,

Toma si Dimitrie, de potd Moreii, tratat prin care neguqtorii raguzani se bucura de
aceleaei drepturi ca si Ita Heal).
Comertul raguzan avea pan caracter deosebit de aceia a1 oraselor italiene ;
nu era uft traffic maritim ci un negot pe uscat care se intemeia pe transportul
de caravane cu cai st cairute, ce se intaineau pe toate drumurite din interlard]
Pepin ulel Balcanice. Vlahii si Mavrovlahli eratt conduc5tonii ecestor caravans CU
nun ele de capitaneii turmarum sau caravan-basa. Drumul din Bosnia pe Drina
sere Serbia si Bulgaria era eel mai frecventat de catre caravanele de 10-50 de
cai, care transportau care maritima, stole, untdelemn de misline si yin. In schirnb,
Raiuzanii cumparau din Serbia metale, land si lemne 2).
Este sigur ca negotul ragman, intemelat pe privilegiile acordate de Turd',
era sfapan pe trallcul intern all Peninsulei Balcanice 61 ca" de pe urma 1111 s'eu
desvoltat anume inflpent.e catolice la popoarele save 3).
III. IMPORTANTA COMERTULUI RAGUZAN IN PRINCIPATELE ROMANE.

Principatele romane, dupa asezarea suzeranitkii turcestl, sunt cuprinse in

unitatea comerciala balcanica ; capitalele for tree, in Tara Ramaneascit, dela Tar-
goviste pe drumul Transilvaniei la Bueuresti, pe drumul Dunarli ; si in Moldova,
dela Suceava pe drum! Liovului la Iasi, pe drumtd sere Dundrea de Jos. Ne-am
putea deci astepta Ica negotul raguzan sa fi jucat in aceste ttAri acelas rol ca
si in Balcani. In adevar, se constata Inca din veacul al XV-lea, prin anume in-
dicii chiar dela inceputurle T5rii Romanesti, existenta negustorilor ragmani in
principate, o corespondents au Raguza. procese, Inipruimuturi dela Raguzani, men
donate in izvoarele vremii. Totusi trebue sä cantarlm valoarea acestor Informatii.
In arhivele din Raguza se aria rapoarte regulate ale consulibr raguzani din
Adrianopol, Belgrad, Sofia, Silistra si din alte centre ale Inweriului Otoman, actele
comunit5tilor autonome ale negustorilor din orasele din Bosnia, Bulgaria si a

Serbia, dar in schimb nu s'a descoperit &cio singura scrisoare a vretund consul
raguzan din principatele romane. Raguzanii nu aveau consuli in Moldova si in
Tara Romarteasc5, ei nu aveau deci colonii asezate permanent si constitulte in
corpuri autonome in orasele roananestl.
Nu exists privilegli comerciale acordate de damnii ramani negustorilor
raguzani, nu sunt biserici raguzane in Tara Romaneasca sl in Moldova, nu sunt
nici calon11 privilegiate 4). Deaceea, nu poate fi vorba de influenta civilizatiei,
nici de predorninarea comertului raguzan, in nide epoca, in tam noastra. Ceeace
s'a afirmal in aceasta privinta este evident exagerart in comparatie cu influenta
adanca a Raguzei in Balcani
Cauzele acestei deosebiri sunt numernase : In principatele romane Ragu-
?aril se ciocneau de cancurenta Sasilor in Tam Romaneasca, de a negustorilor
dln Lion in Moldova, c5ci acestia eras vecin; de mai aproape si runs pUternir;.
Dupd deci derea comertului 55sesc si a celui giovean, comertul greces,
care rmlilocea aprovizionarea eu grane a Constantinopolului, grane aduse di
granarul imp5ratiei (principatele romane) intrecea posIbIlitatile negotului raguzan.
In Imperiul Otoman, Raguza se bucura de privilegii de negot acordate de
sultan, ceeacA constituia un adev5rat monorpol, pe cand in princionte, privii--
giile de comert acordate de sultan nu aveau valoare in aceste tad. E adev5rat
c5 in privilegiul lui Murad II din 1442 pentru Raguzani. if se acordi :ibertatPa
omeefulvi pe pamant si pe ?mare in Rocnan'a in Bulgaria. In tira Vtabilor. la
Sirbl... dar suntem de parere c5 este vorba de Cara Vlahilor din Tessalia, c5ci
I) M. A. Andreieva, Le traits de commerce de 1451 entre Byzance et Dou-
brovnik et sa prehistoire, in Byzantion, X, 1935. p. 117-127.
2) M. Danis. AV6DOBARKEI ene4orbeeexoetta REIDEILIHOICit TPFOR R
in Jugnslovenski Istoriski Cacopic. III, 1937, p. U7-146 si I. CAN, P6ninsfee
Balcaninue. Paris, 1923, p. 375-379.
3) C. Jirecek, Die Bedeutung von Rarrusa, loc. cit.
4) Pentru orasele din Turcia. vezi Arhivele din Raguza. Acta S. Mariae
Majoris, face. 48. Lettere e relazioni di ambasiadori delle cofonie di mercanti da
Belgrade, Sofia e Silistria.
www.dacoromanica.ro
 RELATULE TARR ROMANEVri 9t ALE MOLDOVEI CU RAGUZA 109

mentionarea of se afla fn privilegiu intercalata intre aceea a Serbiei sl a Bulgariei.

De alta parte, Baca ar Ii vorba de Tara Romaneasca din Nordul Dunarit, s'ar II
faiesit desigur atunet numirea Ungro-Vialda1).
Drumul din Tara Romaneasca spre Adria-Bea trecea prin Vidin, iar Vidinui,
in epoca tarilor bulgari, se bucura de dreptul de depozit ; negustorii trebuiau sa
depuna sau sa vanda acolo marfurile lor, aveputand trece mai depaa-te ; negustorii
strami veneau sa caute acolo marfurile de care aveau nevoie2). Numaa dtrpa
asezarea coloniilar raguzane la Silistra si la Sofia se deschide un drum corner-
eta' indirect dela Raguza dincolo de Dunare prin Giurgiu, sau prin Silistra si in
Moo:lova prin Galati, in a doua jumatate ta veacului al XV1-lea.
Trebue sa tinem seama si de oblectul acestui negot. Comertul raguzan In
Baicani consta mai ales in irnportul saris Maritime si a pe.stelui sarat, doua produse
de care nu se simtea deltic nevoia la Romani, care posedau sarea minerala din
Carpati si pestele din baltile Dunarii.
Dupa unele indicatii din veacul al XVIII-lea, se constata ca negotul raguzan
din Principatele Romane consta mai ales din cumpararea cerii romanesh. Importui
Raguaandor in Principate este mai greu de defirbit ; ei nu par a fi avut o lamina
bine definita a comertului. Dar in epoca in care domnii romans cautau cu dis-
perare bani peavtru a face fats exploataril tot mai avide a Timelier, Raguzanii
impreuna cu (irecii au fost aceia cart le procurau fonduri. Bancherli raguzani
dispuneau de fonduri, arendau vamile si impozitele din principate, dand domnilor
axansuri, inainte de epoca incasani veniturilar anuale.
In urma acestm irnprejurari, fun lunar de Raguzani s'au asezat in eursul
celei de a doua jumatati a veacului al XVI-lea la Targovisle cu casele lor, dar
nu-llama for rknane bolus' inferior aceluia al negustorilor si targovetilor east.
Comertul raguzan nu se stinge in Principatele Romano La sfarsitui veacului
al XVII-lea, asa cum s'a crevut pana acurn, ci dupa documentele inedite pubkate
in anexele prezentei lucrari, continua si in veacul al XVILI-lea; este vorba deci
de o istorie foarte lunga, ce cuprinde mai rnulte secole.
Deci, farA sa exageram importanta carnertului raguzan, trebue sa recu-
noatem locul sau bine precizat in istoria comertului rornanesc.
IV. INCEPUTURILE RELATIILOR INTRE RAGUZA, MOLD()V% $1 TARA
ROMANEASCA
La 20 Septembrie 1349 Stefan Dusan, tarul Serbiei, introducea In privitegiul
acordat republicii Raguza o clauza care nu se afla in textul privileglilor predece-
sorilor lui : Raguzanii au dreptul sa transporte prin Serbia marfurl in alte tars,
afarg de arme pe care nu le vor putea trece nici la Bulgari nici in tara Iui
Basaraba, nici la Unguri, nici in Bosnia, nici la Greci, nici fn alta tars, ci ale
vor trebui sa fie vandute numai in Impeniul nostru si arinele acelora care ar vrea
sa lo treaca in alte tar; vor fi confiscate" 3).
Tara lui BasarabA care n'are Inca nume, era o tara noun sub domnia trite
meietorul ei, Basarab I (1 j352). Negustorii raguzani mergeau deci in aces
tara, ei puteau sa transporte acolo mariuri, afard de anme.
Tara Romaneasca no era in acea vreme vecina &recta cu Serbia ; regiunea
Grainei si valea Tinocului se aflau atunoi intre graniteie Bulgariei, cornertul
raguzan trebuia deci sa strabata pain Bulgaria pentru a ajunge in Tara Ro-
maneasca.

1) Vezi, totusi, I. Barbulescu, op. cit., p. 3 Cronica Ivi Resti-Gondola

( Monumenta Slavorum Meridionalium, XIV t), p. 358, sub 1458: sultanul acorda
Raguzanilor dreptul de a face convert in Slavonia. Romania, Anatolia, Albania,
Bulgaria, Valahia, Constantinopol, ed per tutte le altre terre e paese del Turco".
2) Sakazov, Bulgarians Wirtschaftsgeschkhte, p. 167.
3) Miclosic Monumenta Serbica, I, p. 146. Acelas pasaj se regaseste in
confirmarea ecestui privliegiu de catre regale Stefan Uros La 25 Aprilie 1357,
ibid, p. 161-162,
www.dacoromanica.ro
 io AL. OftECti

Noi posedam din aceeasi epoca, adica din vremea primilor voevozi ai Tarn
Rarnanesti, o informatie asupra unei solii a unui raguzan la curtea domneasca
din aceasta tara. Cronicarul raguzan Giacomo Luccari care serie in 1603 1), afirma
ca strabunul sau, Niccolo Luccari care era In serviciul tuff Stefan Dusan, a fost
trimis de catre 1 acesta la curtea lui Vladislav (Vlaicu) din Tara Romaneasca
(1364c. 1376), pentru a-i cere sprijinul impotriva lui Mihail al Bulgariei. A doua
solie a lui Niccolo Luccari avu rezultat casatoria Slave!, flioa lui Vladislav, cu
Uros, flu! lui Stefan Dusan2). Aceste informatii stint anahranice, Stefan Dusan
(1331-1355) nu era conteTtporan cu Mihail at Bulgariei (1324-1330), nici cu
Vladislav at Taril Romanestt, care se urea pe tron noua ani diva rnoartea In!.
Ana sotia lul Uros dela 1360 era sora si nu fiica lui Vladislav al Tar!! Roma
nesti. Tatusi, este vorba de o traditie de famine, este posibil ca Nn sol raguzan
srt fi ob(inut mane flied voevodului Nicolae Alexandru (1352-1364) pentru Uros
al Scrbiei in 1360 8).
In vre-nea lui Mircea eel Batran (1386-1418) socotelile cheltuielilor Ra-
guzei mentioneaza o suma de 60 de perperi pentru Ioan fiul raposatulul Danciul
voevod sosit la Raguaa, la 28 tulle 1397" 4). loan_era fiul predecesoruiui lui
Mircea, Dan (1385-1386), el luase calea exilului la urcarea pe tron a unchiului
sau. E vorba deci, pentru primele-relatii intre Raguza si Romani, de cateva date
disparate negustori raguzani care au dreptul sä treaca din Serbia in Tara Ro-
maneasca, un sol al tarului sarb, un refugiat politic.
Un f apt mai concludent este descoperirea unel rnonete raguzane din veacul
al XIV-lea care poarta inscriptia : St. Blasius Ragusae, aflata in satul Salciuca
din judetuI Dolj 5). Ea a fost gasita tocnrat pe drumul dintre Vidin si Craiova
care lega Tara Romaneasca de Marea Adriatica, ceeace dovedeste Inca din acea
vreate departata o patrundere a negustorilor raguzani in aceasta tara, cu mo-
netele tor.
Incepand din prima jumatate a veacului al XV-lea rapoartele diplarnaticc
trimi e din Raguza, mai ales cele adresate IW Sigismund al Unpile', cuprind o
serie de informatii asupra intamplarilor din Tara Romaneasca (sosirea pretenden-
tului turc Mustafa la Curtea dela Arges, ajutorul acordat de Romani acestui pre
tendent, supunerea lui Dan II suzeranitatii turcesti, luptell sale cu Ungurii) 6). 0
parte macar din aceste informatii provin probabil dela negustorii care se intor-
ceau din Tara Romaneasca la Raguza. Erau si soli rarnani in acest oral ; cronica
tut Luccari mentioneaza pe acela al lui Dan voevod (In realitate Vladislav H, link
lui Dan II, al carui nume a fost confundat cu acela al tatalui ski). Acest voevod
luase parte la a done Wile dela Gossovo (1448) in care Ioan de Hunedoara a
fost batut de Turci. In urma acestei infrangeri, voevodul incheie pace cu Turcii,
obligandu-se sa plateasca tributul, dupa cum rezulta, same Luccari, din memo-
rifle lui Murgul, solul lui Dan voevod (recte Vladislav II 7). Asupra lui Murgul
exists o 'intreaga discutie in istoriografia !Tanana : e vorba de a sti clan me-

1) Giacomo di Pietro Luccari, Copioso ritstretto degli annali di Ragusa,

libri quattro, Venetia 1604, ed. II Raguza; 1790, dupa Care citam. Autorul facca
parte dintr'o fandlie originara din Epir care a dat (mai multi scriitori. Giacomo a
lost sod el republic!! la Constantinopol si a studiat in Serbia, Bosnia st Bulgaria
(dupa St. Stanojevie, Narodna Encykiopedja, sub Luccari).
2) Luccari, op. cit., p. 83.
3) N. Iorga, Raguse et les Roumairts, in Bulletin de l'Institut Sud-Est
Europeen, X, 1923, p. 36 si I. Barbulescu, op. cit., p. 7, care nu vede anahfo-
nismele acestui text.
4) N. lorga, Notes et extraits pour servir a I'histoire des croisades, II, p. 70
5) Aceasta moneta a fost expusa cu acezia Congresului arheologic si numis-
matic din 1935 (colec(ia G. Buzdugan).
6) Gelcie, Ragusa es Magyarorsiag, Budapesta, 1887, p. 251 (1415), 261
(1416), 309-312 (1425), 374 (1432), 585 (1455).
7) Luccari, op. cit., p. 163. N. Iorga, Raguse et les Raumains, p. 38, adrnite
existents lui Dan III ; acest voevod n'a existat, nu e mentionat nici in cronicile
taril, nici in hrisoave, e vorba de o confuzie a cronicarilor unguri, izvoarele lui
Luccari.
www.dacoromanica.ro
 ftELATuLt rAf 1I notaANtsTi $t ALE 2%1°1,1)0\7E1 cif ttAduLA 111

morille" lui Murgul sunt opera unui cronicar roman din veacul at XV-lea,1) sau
mai idegraba, dupa parere aloastra, de memorii ale unui sdl asupra sublectultu
negocierdor cu care era insarcinat, deci un raport de diplomat. Nu s'a obsenat
faptul Ca Luccarl prezinta la inceputul eronicii sale lista cartilor folosite de
dansul, intre ele nu se ell vreo cronica a Tarli Romtnesti. El descoperise pe-
semne in arhive un raport al solului Murgul trimis de Viadis'.av 11 (1447 -145b)
la Raguza, ceeace inseamna ca intro aceasta republica si Tara Romaneasca era un
drum umblat, folosit la inceput de negustori, apoi de soli.
Din aceasta vreme avem primele nume de negustori raguzani in Tara Roma-
neasca. In 1438 raguzanii Liubisa Ivaneveghi si Bogdan Vlaghievigh depun o plan-
gere impotriva until oarecare Jurghevici din Targoviste 2). E adt.varat ca Raguza
intretinca legaturi cu un alt oras mai apropiat, numit deasemenea Targoviste, taiga
Novi Pazar ; Vlad din Targoviste si Milos Nelancovici din acelas oral, mentionati
in socotelde Raguzei in 1414 3), sunt desgur din acest din urma oral din B silia,
dar negustorul amintit mai sus din 1438 este in schimb mai probabil din Tar-
govistea romaneasca, deoarece in 'tilt act acelas Jurghievici, tot in acelas an, e
indicat cu mentiunea din Valahia" 4). El facea negot cu stole de c,armazie si
cu Ica Tot in 1438 Vlatko Vochsich din Raguza calatore.ste in Tara Romaneasca
pentru a recupera niste marfuri ale asociatilor sai, pierdute si pradate in acea taro,
valoarea for hind de &) de penperi 5).
Interpretand aceste stiri, scoatem dovada existentei unui concert cu stole
de lux de origine italiana, trecute de Raguzani in Tara Romaneasca, uncle ele
erau pesemne folosite pentru hainele donmesti si vcstmintele bisericesti
Afacerile Raguzaniior in aceasta tars apar importante, de vrerne ce un negust r
de pe malul Adriaticei intreprincle o calatorie Tonga si costisItoare pima in Tara
Romaneasca pentru a recupera pierderi de negcer Pe de a'ta parte, titlul ce se
da unora din acesti negustori, de Valachia", arati ca ci erau stabiliti ut acc9st,,
tars, unde se bucurau de dreptul de cetatenie oraseneasca.
Asupra dreptului de cetatenie oraseneasca al Raguzanilor in Tara Roma
neasca, al/ern o scrisoare a muncipalitatii din Braila adresata celei din Brasoa 8).
Scrisoarea e fara ciata, dar este din jurul anului 1500. Mihoci Latinul (catolicul) este
recomandat Brasovenitor ; el a sosit de cinci ani dela Dubrovnik" (Raguza) in 1ara
Romaneasca si s'a supus, ficandu-se omul voevodului nostru, plateste birul cu
ceilalli oraseni". El avea un proces la Brasov si deaceea ceruse aceasta scrisoare de
recomandatie. Negustorii strains din Tara Romaneasca se deosebeau de strain] prin
aceca ca nu plateau birul, bmpozitul in bani al voevodului. Raguzanul Mihoci obit-
nusc indigenatul romanesc, se !Souse om al voevodului" si intrase in comuni
tales orasului. Asezarea unui raguzan la Braila, prncipalut port la Dunare at tariff,
este un fapt de oarecare importanta r acolo era capatul drumului de cornert al
Sasilor din Brasov spre Dunare si raguzanul nostru se ocupa tocmai cu negotul
cu Brasovul, oral care atunci facea parte din regatul Ungariei.
Relatille Raguzei cu Ungarla erau foarte vechi ; exists o corespondents con-
tinua intre republica si loan de Hunedoara 7). Mattes Corvin, fiul acestuia, cerea
subsidii la Raguza pentru cruciata sa impotriva Turcilor intreprinsa cu sprijinul
lui Stefan cal Mare voeodul Moldovei, fapt men(ionat in cronica Rap-
zana 8). Raguzanit puteau deci sa ajunga in Tara Romaneasca si prin Ungaria.
1) Hasdeu,Negru voda, in Magnum Etymologicum, IV, p. VI-VIII si I.
Barbulescu, op. cit., p. 15.
2) N. Iorga, Studii si documente, III, p. LXXX-LXXXI.
3) N. Iorga, Notes et extraits pour servir I l'histoire des croisades,
II, p. 145.
4) Ibidem si acelas, Istoria comertului romanesc, ed. I, p. 129 130,
5) N. Iorga, Studli si docurnente, II, 1. c.
6) 1. Bogdan, Documente si regeste, Bucuresti, 1902, p 236-237 ; Gr. Tod-
lescu, 534 documente privitoare la relatiile cu Brasovul, p. 453-454.
7) Arhivele Raguzel, Lettere di Levanter scrisori adresate lui loan de Hune
doara intre 1447 -1433, tom. 13, f. 241, tom. 14, f. 5 (scrisoare din 14 Noembrit
1448 in slavoneste), si f. 33, 57.
8) Gronica lid Rest' Gondola, In Moriumenta Slavorum Meridionalium,
XXV, p. 371.
www.dacoromanica.ro
fie AL. oRECIt

In schimb, teg5turile Raguzei cif Moldova nu agar dada mai tarziu. Prima
stire despre ete se afla tot in cronica lui Luccarl care spune al in timpul expe-
ditto Turcilor cu Baiazid II impotriva lui Stefan eel Mare, negustorii raguzan.
din tara lui au suferit marl ,pagube I). Acesti negustori faceau comer( pe drumul
moldovenesc" care lega Marea Neagra $1 guriie Dun5rii cu orasul Liov, eAci cu
prilejul prad5oiun;lor bandelor turcest1 ale lui Malcoci Oglu cu sprijinul lui Stefan
cel Mare in Galitia In 1498, se constata deasemenea pagube suferite ae negustorii
raguzani din Liov 2). Totusi actele si socotelile orasului Liov din veacat at
XV-lea, care au Post publicate in mare parte, nu merrtioneaza pe Raguzani, ceea-
ce inseamn5 ca numarul for in aceasta regiune trebula s5 fie redus.
V. RAGUZA SI ROMANII IN VEACUL AL XVI-LEA
Veacul al XVI-lea este o epoca de !marl progrese pentru republica raguzan ;

atunci s'a format In acest oral si $n colontile lui din Peninsula an nucmar de
bandied care imprumutau suave importanyte voevozilor $i pasalilor, Wand in arend5
si zalog comorile acumulate din Evul-Mediu-, precum si vamile $f veniturile tarii.
Pe de alta parte, educatia speciala si obicelul cMatortilor f5ceau din acesti Damen:
dip omati priceptiti si ca experienta In problemele Orientului European. Sub aceste
doua aspectc of lam pe Raguzani in tarile romane ,bancheri si diploma &
Chiar dela inceputul secolutui se afla in Tara Romaneasca un mobil raguzat
Mihail Bocignoil (sau Bacinici), care la intoarcerea sa in patrie, inainte de 1512,
a scris o relatie tstorica foarte arnanun(ita asupra ace:stet tad 3). Deoarece era
un nobil, om bogat, se crede dator sA dispretuiasca poporul din Tara. Roananeasea,
el fiind legat numai de boierii dela nol. El dedara el a cunoscut pe Neagoe Ba-
sarab, bogatul voevod protector al artelor, In vremea and era MO baler, inainte
de doannie, adica inainte de 1512 4).
Acest voevod avea Raguzani In slujba lui ; unchiul sau Barba Craiovescu
este merttionat intrUn raport ragman asupra luptelor pentru tronul TaTii Roma-
nesti rs). leranim Matievie Raguzanul era medical particular al Lai_ Neagoe Voda ;
acesta 11 trimisese ca sot in Italia si el aducea la Venetia am dar aL stApanului sat,
pentru dogele Leonardo Loreaano, un cal pretuit Ia 20 de ducati si obtine in schimb
-dreptul de a fi tratat eu prietenie" de dire varni pentru anarfurile, f5r5 incfoial5
obiecte de lux, pe care le cuniparase la Venetia pentru shipanul sau. Dogele tinand
seams de prietenia voevodutlui roman si de\ persoana solului sate acorda acestuia
din urm5, prin diploma sa, Mail de cavaler al Verretiel (1518) 6).
In ceeace priveste Moldova, nu posedam infornatii asupra relatiilor cu Raguza
pens in epoca lui Alexandra L5pusneanu (1552-1568) afard de mete rapoarte tai
frac de Raguzani papii asupra infrartgerii Tatarilor de cAtre Stefan cel Tan5r la
1518 7).
Se pastreaz5 in arhivele din Raguza o 'scrisoare a hit Alexandra Lapus
neatly din Suceava din 18 lunie 1566, adresatA republicii : Din mita lui Dumnezeu,
Alexandra voevod al Moldovel, e5tre nobilii si inteleptii, claruiti ea toata cinstea
prin voia lui Dumnezeu, dental de lauds, domni alesl, credinciosi $i nobili din
Dubrovnik, salutarile noastre iubitoare si prea scumpe", titlu fantezist si nepro-
..-41.1
1) Luccari, op. cit., p. 196.
2) Ibldem, p. 197.
3) Publicata de Del Chiaro, Storia delle moderne revoluzzioni della Valachia.
ed. lorga, 1915, p. 113-115.
4) N. lorga, Pretendenti domnesti in second at XVI-lea, Acad. Rom., sectia
1st. XX, 1897, p. 271-274.
5) Gelcic, op. cit. p. 673.
6) I. Safarik, Acta archivi veneti spectatia ad historiam Serborum, XI,
Belgrad, 1862, p. 619-620 ; Hasdeu, Arhiva istorica a Rominiei, II, p. 69-70 ;
Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 45; N. Iorga, Doui documente din arhivele ra-
guzane relative la un sola trimis la Venetia de Basarab al Ill-lea (Neagoe), in Ar-
hiva (Iasi), IX, 1893. Solul .a limas la Venetia dela 5 Decembrle 1517 pang Ia
17 Martie 1518.
7) Gelcic, op. cit., p. 682.
www.dacoromanica.ro XIX
 P.ELATITLE TAXI litOBLAMEITT p ALE ltefLIDAVrt cr? RAISULA 113

tocolar, care se explica min lipsa mei corespondente regulate tntre curtea mat
doveneasc5 si Raguza. E vorba in aceastli Iscrisoare de cincl orfani adapostiti
la curtea lui, hranItl prin averea pe rare mi-a idat-o Dutinriezeu". Erau trel fra
Gheorghe, Paul si Stefan sr dou5 surori, Ecaterina si Maria, stranepotu harlequin!
Stefan". foist damn all tad Hertegovinei.vecin si vrieten tad orasultd vostru Du
brovnic". Tatal orfanilor, Miciaus, traiqe in Transilvania si obtinuse aiutoare si
subsidii dela republica Raguzel ; voevodul Moldovel cere deasemenea aiutoare si
pentru coq3iii lui, prin curierul stu Lazar din Sebes in) Transilvania. Scrisoaren
a fost scrisa de un sarb, Dragamir, in serviciul ourli1 dela Suceava I).
Stefan hertegul", conte, despre care este vorba in scrisoarea voevodului
moklovean, este Stefan VukId din familia Kosada, conte de Sfanctul Sava. care a
domnit infra 1435-1466 In tara care de atunci urma sa se numeasca, dup5
tilul sau, Hertegovina ; un om lag si brutal, betty, dar politician abil, dud ex-
presia istoricului C. Jirecek 2). Until din fill sal se turcise, altul, Vlatco, domneste
in Hertegovina pans in 1482, data la care aceasta tad a lost supus5 de Turri.
Averea hertegului Stefan era depusa la Raguza, uncle a fast sechestrat5 la cererea
lua Matias Corvin din cauza datoriilor sale 81. Probabil el din attest fond se viatea
pensia urmasilor lui. Cei einei Pratt dela Sucearva erau descendentil tut Stefan
hertegul" in a cinda generatle, tatal lor Miclous" sau Nicolae era lint unui
alt Nica'ae mort Inainte de 1537, casaforit cu Irina flica lui Stefan Jaksi6 cr
on Elena Brancovici, ea insasi mama dorrbnitei Elena, sotla dornnultgi Moldovei Petru
Rams. Ruxanda, sotla lui Alexandru Lapusneanu, autorul scrisorii, era fiica lui
Petru Rares sl astfel eel cinci orfani erau vent de 2.1 doilea cu doamna Ruxanda,
ceeace explica prezenta for la curtea Moldovei 4).
Ant vazut ca acesti orfani nu venIsera in Moldova prin Serbia, ci petre_
cused dtva limp In Transilvania, unde se gasea in aceasta epoca un oarecare
numar de negustori raguzani, mad ales la Alba lulia, ca de Oda Serafim Gn
doliC in 1549 5). 0 corespondenta !titre Raguza gi princIpti Transilvardel s'a pastrat
in arhive 6).
Duna cucerirea Banatului Ti miscorei de catre Turd, privilegtile de care to
bucurau Raguzanli In Imperiul Otoman se intind si asupra acestei provincii si n
colonte ragurzana se ase,aza la Temisoara catre 1582, inflintandu-se si n secant
catolica 7).
Dar drum-tut comercial dela Raguza prin Vidin sore Tara Romaneasra err, si
el frecventat ; voevozii, pretendentii si mistrmarif catalici rare veneau din Italia
treceau adesea prin Raguza ca si vie In Tara Romaneasca, ceeace Grata ca ei
aflau pe aoest drum calauze, eonditie Indispensabila pendru calatorlile din acea
vreme. Calauzeie raguzane sunt amIntite to Instructiumile misrionarului Teronirn
trimis de Sf. Scaun in Tara Romineasca in 1581 ; el trebula sa calitoreasca Irti-
preuna ru negustorli raguzanl 8).
Atunct !Minim la Raguza tin flu de voevod roman, ant cult care frerven-
---.---
tase curtea lui Henric III dela Paris, uncle fusese unul din favoritli regelui, Petry
1) Acest text e nublicat de C. Jirecek. Cnamennuv opnexri In Cnomennic
XI, Belgrad, 1892, p. 90-91 si reprodus de L. StoianoviC, Crave ennese 17013C/the
Huname in Et6opwmc ea rieTorowly, Teswx H ICR1371theRHOOT coneror wancula XIX-I. F3eloTarl,
1929, cp. 441. Un fragment fusese publicat de F. M'closie, Monuments Serbica,
Viena, 1858, D. 556-557.
2) C. Jirecek, Geschichte der Serben, IIp. 172.
31 Ibidem, p. 226-227.
4) Alexa ivi6Poaocaostre ra6anue ennewnx AwmaeTwba w sAacre.lte, Zagreb. 1910.
tabla 8 (Kosada) si 10. (faksid), cf. si St. Staraojevid, Narodna Encyklopedia, sub
Hertegovina.
5) Arhivele din Raguza, Lettere din Levante, XXIV, f. 91-92.
6) Ibidem, XXX, I. 157-8 din 25 Martie 1664, serisoGre a Raguzel &titre Re-
gale TranslIvantei", 'loan Sieismund Zapolya si XXX, f. 309 din 12 Septernbrie 1573
catre Stefan Bathory din Transilvanie.
7) N. Iorga, Contributlf la istorfa Muntenlei, Acad. Rom. manor. sec. int.,
XVIII, 1896, p. 37.
8) T. Bittbulesen, op. eft., p. 7.
swum
www.dacoromanica.ro
 iq 4 =a

114 -.E4= AL. (MEM

Ir.2v17.
Cercel. Vizita sa la Raguza este amintitl ca un fapt istoric In cronica tut Luc-
earl I). Cand Petru Ceroel a obtinut in sfArsit troriul Tarn Romanesti, releilile
sale cu Raguza au continaat : cardirualul d'Este ti scria din Roma in 1585, inter-
venind in favoarea raguzanului Domenico de Giorgio, pentru reglementarea dato-
rillor sale in Tara Romaneasca. El era, pretat se pare, un am de afaceri insem
nat, de vrerne ce chiar un cardinal se intereseaza de afacerile lui 2).
Tot prin Raguza intent:lona s5 se intoarca in Cara sa voevodul Moldovei
exilat in Tyrol, Petre ¢chlopul, care voia sti treaca prin Venetia si de acolo ca
ia o corabie pe Mediterana sire Raguza 31. Tot Rn aces ores se tntAlnea In 1593
pretendentul la tronul Moldovei Ioan Bogdan care sosea din Venetia cu scopul de
a se duce In Moldova 4).
Moldova avusese panli atunc.11 (retail' de mai mica importanta cu Raguza,
dar dela sfArsitul veaculan al XVI-lea aceste Iegaturi devin mai stranse. In taceas15
enoca negotul raguzan to princioate tncepe sa ia caracterul unui negot de banca.
Cronicarul Luocari afirma ca abia sub domnia lui Petru $chiopul din Moldova
(1574-1579, 1582-15911 Ragozanii au tncepurt sa faca negot tat aceasta tars 6).
Sub domnia 'ill, Giacomo Magni bancher raguzan avea agenti de cornert In
Moldova 6), deci caracterul comertului am mai este acelas, nu mat era vorba de
negustori izolati care transportau marfurile for in, cantle sau pe spinarea cat5-
rilor, ci de agenti care lucrau pentru pactranii for bancheri. Se eonstart5 acelas feno-
men In Tatra Romaneasc5: Secondo de Luocari, Irazuzanul din Silistra suoranurnit
fiul belutui, miiloceste transferul sumei de 30.000 de monete de areint
din partea princinesei Ecaterina, vadeva voevodului Alexandru $1 (mama lui Mih-
nea Turcitul (1577-1591), sums destInata Marie' Valarga4 sora ei stability la
Venetia. Acelas bancher raguzan se noupa si cu imprumuturi pe zalog avansaee
some importante curt!' din Bucurestl, 'dar zalogul ou 'fusese restitnit la olata
datoriel, 75log constituit din cea mai mare Parte a iesaatrului dornnesc al Tarii
RomAnesti. Ranchero' fugise dela Silistra in Ora lot, la Raguza. Pentru a recu-
pera tezawrul, voevodul Tarn RomAnesti trirnite is Raguza ape lum boier bine
cunoscut In ictoria rota n5, Wm! Mihalcea nriginar din Cinru, care vorbea Italie-
neste. In 1583 bared Mihalcea scria din Ragtime: Onoil fee care-I cautam
lost regasit aid la Raguza si 1-am pus sub paza". Tezaurul voevodal transportat
la Raguza de cItre bancherul necinstit continee bijuleall, perle, argint si our in
lingourf, smaralde, :4n de blanurl, etc., dar la parte a tezaurului n'a anal fast
gasita 7), Domnli tarilor roman, re.gimul unde domnea o eoonoanie feuda15, nu
puteau sa se tntemeieze pe tin buget stabilit pe venituri prevazute dinainte ni
erau nevolti sa pas- treze un tezaur de obiecte pretioase; toti voevozil au tezaurul
ion Dar pentru a olatine bant Bata, (erau stilt', mai ales de pe Irma stoarcerilor
operate de c5bre Medi, sa 'puns zalog tezaurele lor la primii hancheri care patrun-
deau in aceste regiuni. Acestla, de fapt mute camatari, sunt Raguzanii din veecul
al XV1-lea.
Mai ales asemenea afaceri de banc5 pe scary mare In tariIe romaine au lost
Intreprinse de dot frati raguzani. loan si Pascal de Marini Polli. Ioan se sta-
bilise la curtea lui Mihnea Turcitul din Tara Romaneasca is 1586, dupa reco-
mandatia matusii sale, Maria Valarga din Venetia. Ei venea dela Sofia, de unde,
dupa cat sipunea, fusese shit s5 piece. din cauza creditorilor sal Si se casatori
in Tara Rom5neasca cu Prepia vara dui Mihnea, idar pentru a obtine rnAna ed
foot shit s5 treaca dela catoiicisan In religla tortodoxa. In aceasta calitate FI
devine agentul dommaul pentru percenerea dilmei mierli $1, duog scrisorile fratelui
s5u, el venea si pleca fitra tncetare to carut5 prin toate sabele t5rii pentru as!
implini sarcina. In cele din urm5, s'a tmbolnavit, tact n i. putea .suporta calatoria
1) Luccarl, op. cit. p. 251. .
2) Hurmuzaki, Documente, XI, p. -193, N.-Iorga, istoria comertulul roma-
nese, 1, ed. II, p. 206-207.
31 Hurmuzaki, Documente, XI, p. 772, din .13 Tunie 1593.
4) Ibidem, 111/2, p. 31. . .
5) Luocari, op. cit., p. 251.
6) Hurmuzaki, Documente, IV/2, o. 183,
7) N. lorga, Contrihutii la istoria Munteniei, Acad. Ron., sec. 1st. XVIII,
1896, p. 36, 43-44, 48-49.
www.dacoromanica.ro
 RELATIILE TAMIL ItOMANE$T1 $1 ALE MOLDOVEI CU RAGUZA 115

pe drumuri rele. Este vorba fin realitate de arendarea onus venit al Orli, dijrna
rnierii, in schimbul umei su-ne avansate tezaarului domnesc. Aceasta a fost o afa-
cere bung pentru bancherul raguzan ; el umbla intotdeauna imbracat in haine de
curte itesute cu fir de our si cand 1 s'a reprosat luxul, a rispuns ca asa trebuia
sa se imbrace pentru a putea sä se infatiseze la sfatul domnesc. Fratele sau, Pascal,
socise si el fn Taira Ramaneasca, pe drurruul iobisentrit dela Vidin1). Un incident
din camera lui Joan Marini Pain in tara Rornaneasca II pone insa Intro lumina
putin favorabili. Um negustor ragman care locuia la Targoviste avea stranse le-
gaturi cu dansul si-1 lasase la moartea sa 'grlja easel, a suite' si a coplilor lui,
pentruca erau de aceeasi limbs, din aceeasi tara, din acelas loc". Ioan a batjo-
cdrit pe filca prietenului sau si 1-a cheltuit averea 2).
Rertilla, in once caz, din acest fapt ca erau pe atuncl la Targoviste Ragu-
zani stabiliti in tara cu familia lor, stapanind case proprii, avand deci drept ors
senesc in acel oral. Totusi ei. nu avea un consul ca to orasele din Turcia, un
aparator al drepturilor lor, poate din cauza numarului lor mic.
In 1590 loan Marini Polli se desparte de sortfa tut, vara domnitlul si nu trial
poate ramane la curtea Tarii Romanesti. El trece deci cu fratele sau in cealalta tara
romaneasca, in Moldova, care se afia sub darmila Jul Petru Schiopul. voevodul care
deschisese portile tariff sale comertului raguzan Gel doi frati care dispuneau acum
de sume mai importante, nu se mai rmulturnira cu diima intern, ci Ittara to arena
pe um an toate diknele care se luau in Moldova asupra vitelor. Pentru a putea
complecta suma foarte importanta ceruta de damn, el fornara o asociatie : roan
Marini Polls si agentul sau Lucian, deasemenea ragman, Domenico de Giorgio,
nn alt raguran care trala Mai demult in Moldova. precum Si un grec, Mann.
Diirma se ridica in toata tara, dela bol, vacs si vital in liecare an la 8 Sentembrie,
pe rand diima asupra ollor era platita la 26 Octombrie, de Sf. Dumitru,dupa obi-
ce;u1 veohi" 9J. E vorba de nrincinalul venit al tarn si deaceea suma avansarta voe-
vodului era foarle mare. Din nefericire pentru asociati. Petru Schiopul abdid oc
neastenfate la 19 August 1591 $1 paraseste tara au mai Rutin de o littA inain +'a
dates diimei vitelor. Pierderea suoortata de Raguzani era foarte imrortanta 51 de-
aoeea asocriatii urmaresc pe fostul voevod to exilul salt min Pnlonia si Austria,
ceeace i-a oostat bard destni si deaceea rrocesul centru diima moldoveneasel a lust
tin caracter International. El a fost judecat In 1593 In fata arhiducelui Ferdinand
de Habsburg care guverna Tyrolui. provincie in care Petru Schiopul aflase un
adanost. "intern moldoveni chemati ca martari au dovedit Insa ca, atria obicei, da-
toriile tarn treceau in sarcina domnuhul in frunctie, domnii detranati sou cei care
abdicasera nu puteau sa fie urmariti in averea bar privata pentru datoriile con-
tractate in cantata de suveran 4). Marborii se pronuntara intr'un chip foarte ne-
favorabil pentru ragurzanul Joan Marini Polti E un am care se lama ca este
te mare negustor foarte bogat, (de neam mare din Raguza", dar fn realitabe era cam
nebun, tnselator si mincinos si ehiar parisiise treligia catolica pentru cea orto-
doxa 5).
Se poale ca Aron vodi (1591-1595), sucesorul lui Petru Schloatil, sa fi
despagubit pe cei doi Raguzani, cad Intainim din nou pe fratii Marini Pauli in Mol-
dova In 1594, Ioan, fratele mai mare, a lost crniilocitor Intre Aron voda si tmpara-
tut Rudolf pentru incheierea unui tratat de alianta t-npoirlva Turcilor 8). Cei dal
frati devin acum agentil politici al imparatului, ii afiam la A'ba Iulie in Transit-
vania la curtea Jul Sigismund Bathary 7) si da Targoviste la curtea lui Mihai Vi-

1) Ibidem, amanuntele dupa corespondenta doamnei Ecaterina din Tara Ro-

neasca cu sora ei Maria Valarga dela Venetia.
2) Dupa marturiirle aduse In prooesul lui I. ,Marini Poill cu Petru Schlopul
din Moldova (vezi mai jos), Hunnuzakl, Docurnente, XI, ip. 317.
3) N. Iorga, Studii $1 documente, XXIII, p. 429.
4) Hurmuzaki-Iorga, Documente, XI, p. 317 ,319 si I. Sarbu, Istoria lui Mihai
Viteazul, I, Buouresti, 1904, p. 135-136.
5) Ibidern.
6) N. lorga, Contributli la Istoria Munteniei, Acad. Ram. see. ist., XVIII,
p. 98.
7) Huranurakliorp, XII, p. 1261-4262.
Documente,
www.dacoromanica.ro
116 AL. .GRECU

teazul 1). loan fusese sol al Imparatului Rudolf pe langa Mihai Viteazul pe vremea
and acestea domnea In Translivania 2). El moare in Ungaria Super loaf& pe and
Pascal se lntoarce in patria sa, la Raguza3).
Raguzanil au jucat un rol politic destul de important ca diplothati al ca
spionl In timpul razboiului ImperiaMor si at lui Mihai Viteazul impotriva Turcilor.
Astfel Paolo Giorgio raguzanul contribulse la revolta Bulgarilor si caatigase pentru
allanta cresting pe arhiepiscopul Dionisie Rally din Tarnova 4). Mkiai Viteazul
a folosit ca soli pe langa Imparat si pe Tanga arhiduoele Maximilian pe unil ra
guzani, ca de plida Marco Ivan Dubrovniki 5). Giovani raguzanul era interpretul
sau la 1601 6), al voevodul roman mai avea si alti oameni de incredere printre
raguzani. Luciano raguzanul si Niccolo di Luca Lovciali 7), adica un raguzan ori-
ginar din colonia stability la Lovcea In Bulgaria. Dar cel mai celebru dintre Ra-
guzanii In slujba lui Mihal Viteazul era eroul De Iti Marco, comanoantul unel trupe
(le mercenari care s'a lupta cu Turd'. Ei erau 160 de neamul sau" 8) probabil Dal-
matini, printre care si Uskoci, piratl croati din insulele dalmatine 0).
Mihal Viteazul s'a folosit din plin ae sprijinul Raguzanilor care strabateau
fara incetare Imperiul Otoman al aveau acolo coloniile for sl tot felul de 'relatil 10).
Se tie deasernenea ca acest donor roman era Intotdeauna lipsit de bani pentru
plata mercenari1or si se poate banui ca a obtinut imprumuturi la bancherld ragu-
zani, intocmal ca predecesorul sau Mihnea. Acesta din urma se facuse mahomedan
al traia Inca In 1595; el vola sa Mei pe fiul sau Radu donut al Tarii Romaneati, In
vremea to care Turcii se luptan Impotriva iui Mihai Viteazul. Fostul domn oorunci
deei fiulul sau sä paraseasca Venetia, unde se afla, ca sa se stabileasca la Raguza,
dar II sfatui sa fie foarte discret : Nu sufla nici un cuvant asupra sperantelor
noastre; gandeate-te ca raguzanii sunt negustori al ca se afla un mare numar dintre
&nail in Tara Ramaneasca; ei au imprumutat bani dornnului Tariff Romineati sd nu
trebue ca cineva de acolo si afle ceva" 11).
MIhnea atia deci ca In Tara Romaneasca se aftau multi Raguzani al se
temea ca republica sa nu is masuri imootriva flului lui, data afla planurile sale
care primejdulau ereditele avansate lui Mihai Viteazul. Rezulta din toate acestea
un rapt Important : Mihai Viteazul a Post sustinut in razboaiele sale Impotriva Turd-
lor, nu numai de c5tre imp5rat, dar si de catre bancherii raguzani care I-au im-
prumutat bani pentru trupele sale 12).
Tot In aceasta vreme geograful Italian Giovani Botero scrie In descrierea
Itirtlli loeulite, in cdoitolul asupra tarilor rornane, ca negotul de acolo se dia in
mainlle Armenilor, Evrei'or, Sasilor, Ungurilor al Raguzanilor sl consta In grane
si vinuri vandute in Rusia ai In Polonia, in piel de vacs, ceara si miere, carne us-
cata, unt pentru orasud Constantinopol si tmai ales bod. Aceasta In ice priveate ex-
portu!. Se imports yin de Canaia, care trece apoi in Polonia al in Germania 18).
Totual, cand acest autar descrie oraaele din Tara Romineasca, nu mentioneaza
colonii de Raguzani. La Targoviate sunt, dup5 damn!, 1000 de case de ortodox!
si 22 de catolici; aceatla sunt Sas' si Lingua La Campulung stint 900 de case, In-

1) 1. Sarbu, op. cit., I, p. 485.

2) Hurmuzaki-Iorga, Documente, XII, p. 1122.
3) Hurmuzaki, Documente, ILI, 2, p. 350, din 1 Aprilie 1600.
4) Ibidem, XII, p. 289-290,
5) Ibidem, III /I, 311, din 1598.
6) Ibidem, ,IV/I, p. 266-267.
7) I. Sarbu, op. cit., 1, p. 485.
Documente, IV/2, p, 34 al XII, p. 36.
8) Hurmuzaki,
9) I. Barbulescu, op. cit., p. 9, confunda pe Delli Marco cursolul Ivan Marco
din 1598 si cu Marco fiul lui Petru Cercel.
10) Mihai Viteazul, Bucureati, 1937, p. 41-43.
11) N. Iorga, Studii si Documente, ILI, p. LII-LV, scrisoare In greceste din
Iunle 1595.
12) Prezenta lul Radu fill lui Minim la Raguza a fost tnl adevar semnalata
curtli Imreriale printr'un raport al Tuff Ivan Marini Polli din 24 Martie 1595, Mir-
anizaki, Documente, XII, p. 36.
13) Giovani Bottro, De relation universali, Bergamo, 1696, p. 165.
www.dacoromanica.ro
 RELATIILE TARIL ROMANE$T1 Sr ALE MOLDGVEI CU RAGUZA 117
tre care 40 de catolici Sasi, iar la Ramn lc 20 de case de cato:icl 1).
E probabil ca aceste informatii tiparite in Italia in 1595 erdu de origins mai
veche, caci, precum am vazut, sub Mihnea si sub Mihai Viteazul erau Raguzani
stabiliti in tars; numarul negustorilor de acest neam era considerat ca important.
E vorba ins mai ales de negustori din coloniile din Bulgaria care veneau $i apoi
plecau din nou din Tara Romaneasca.
VI. RELATIILE TARILOR ROMANE CU RAGUZA IN SECOLUL AL XVII -LEA
Secolul al XVLI-lea a vazut inceputul decaderil Raguzei, totusi la inceputul
secolului republica croata de pe malurile Marii Adriatice era Inca intloritoare si s'a
desvoltat acolo o Renastere literara cu influente titaliene. Atunci au scris istoricii
raguzani $i dalmati asupra Slavilor in general, emitand ideea solidarita0i Slavilor
si tot atunci s'au distins la Raguza poetii in limbs croata, dmtre care eel mai
celebru a Post Ivan Gundolie (1b88-1638), autorul epopeii Osman. Dar decaderea
economics a Raguzei, sarkirea patriciatului orasenesc se accentueaza in a doua
jumatate a secolului. Bogatia Raguzei era intemeiata pe negotul inu provincide
Imperiului Otoman $1 decaderea acestui Imperiu a atras dupa ea $1 pe aceee a
Raguzei. Exploatarea provinciilur eucerite pand la camplecta for epuizare de catre
Turd isi arata rezullatele intr'o epoca in care not cuceriri nu sunt posib de. Deca-
derea economics a Umperiuilui Otornan, urmata de oea politics, incepe in a doua
jumatate a secolului al XVII-lea si atunci incepura sa saraceasca si coloniiie ragu-
lane din orasele Imperiului. Tocrnai atunci, la 1667, un cutremur ue pa rant a dis-
trus o mare parte a orasului Raguza; pagubele nu au putut fi reparate multi
vreme,
Relatille comerciale ale Raguzei cu tarile roman, nu mai au acela$ caracter
ca in veacul trecut, caci bancheril din Raguza ce puteau odinioara sa imprurnute
sume importante senior de stat, se fac tot mai rari acum. Dar, pe de alta parte,
tatrile romane sunt tot mai mult legate de comertul Imperiului Otoman, dup5
ruins camer(ului isasesc din Transilvania si a celui dela Liov. Deaceea, inraurirea
negustorilor raguzani nu mai intampina concurenta serioasa. Aceste rclatii co-
merciale se oglindesc $1 in literatura raguzana, in care Romani' apar ca un popor
cunoscut $1 care trezeste interes.
Astfel epopeea Osman compusa din 20 de canturi In limba croata, al carei
subiect este lupta irupotriva Turcilor, mai ales a popoarelor slave, cuprinde multe
amintiri despre Romani. Eroii islavi renasc pe rand din trecut in versurile lui Gun-
dolie; Vladislav regale polon cazut la Varna, Marco si Lazar al Serbiei, Sisman
al Bulgariei, Corechi din Ucraina. Epopeea este plina de loarte frumoase evocari
epice, de irnagini straluciloare, este o opera de arta de valoare universals. Ro-
manii se ivesc adesea alaturi tie acesti erol slavi in lupta comuna pentru indepen-
denta, nu numai lancu voevodul (de Hunedoara) 2), dar Si voevozit din. veacul at
XVII lea : Gaspar Milostic (Gratiani) originar din Croatia 3), precum $i belul
Bogdaniei", pe care Turcii 1-au numit voevod si at carui nume nu este indicat.
E vorba de Radu Mihnea; poetul II pune pe el ss intrebe pe paplele turce$ti
sa povesteasca luptele for cu Palonii 4). Tara Romaneasca este numita Ungro-
vlahia ca in documentele eancelariei slave 5), epopeea mentioneaza supunerea taril
de catre Turci dup5 batalia vela Nicopole (1396)6), iar renumele de erou al lui
Stefan eel Mare era Inca viu la Raguza un veac $1 mai bine dupa moartea la:.
Versurile poetului pomenesc de voevodul Bogdaniel, Stefan, care s'a batut cu sul-
tanul Turcilor" $1 de cetaitile lui, azi daramate $1 ruinate 7).
WIMMI
1) Acela$, La terza parte della reationi universali, Bergamo, 1595, P. 160.
2) Givo Frno Gundolie, Djelta, ed. III de Korbler si Resetar, Zagreb, 1938.
680, p., ed. Academie' Jugoslave, p. 406 $1 443.
3) Ibidem, p. 405, 413.
4) Ibidem, p. 410, 413.
5) Ibidem, p. 164, 557.
6) Ibidem, p. 557.
7) Ibidem, p. 409,
www.dacoromanica.ro
 AL. GRECII
118
Pe de alta parte, isforiografia raguz.ana in limba italiana cuprinde si ea
unele ecouri din isbria Romani lor. Cronica lui Gondola aela sfarsitul veacului al
XVI-4ea vorbeste despre infrangerea Turci lor in Tara Romaneasca in 1462, in
vremea lui Vlad Tepes, precum si de participarea lui Stefan cel Mare la razboaicle
lui Matias Corvin impotriva Turcilor 1).
Don Mauro Orbini raguzanul este autorul unei celebre istotii in limba italiana:
II regno degli Slavi, hoggi corrotamente detti Schiavoni, historia, Pesaro, 1607,
473 p., In care se afla atirmatia ca Dacii erau Slavi si ca regale slay Decebal a
lost invins de Traian si deaceea limba vorbita azi de Romani este un amestec de
slavona si latina 2). 4

Pe de alta parte, aceasta carte cuprinde mai multe informalii de istorie roma-
neasca: casatoria craiuluj sarb Uros cu Elena fiica domnului Tarii Romanesti 3),
inoarlea eroica a lui Marco Gralevici in Tara Ramaneasica in lupta dela Craiova
(recte Rovine) 4)), luptele lui Moan de Hunedoara Ia Severin, si cele ale lui Via-
dislav voda (1364-1376) la Vidin 5). Lucrarea lui Mauro Orbini a fost tradusa in
ruseste is Moscova in 1722 din ordinul dud Petre eel Mare de catre Sava Raguzanul
asezat Ia curtea rusa. Dar aceasta scriere a atras fulgerele invatatului domn at
Moldovei Dimitrie Cantemir, care se afla atunc exilat in Rusia 0),
Cam in aceeasi vreme scrie si Giacomo Luccari, nobil raguzan, cronica sa
Copioso ristretto degli annali di Raguza, libri quattro, tiparita la Venetia in
1605 7). Opera erudita a lui Luccari este foarte bogata in informatii asupra istoriei
Ronianilor; am to.osit -o nu odata in prezentul studiu, precum s'a putut vedea mai
sus. Cu prilejul descrierii solidi stramosului autorului, Nicola Luccari la curtea
domnului muntean Vladislav, autorul face o scurta descriere a itarii, vorbeste de
campille roditoare, raurile, aerul cel sanatos. El stie ca intemeietorul legendar a;
tarsi este Negro voda, de neam ungur; el a fundat orasul Campu Lung si cetatile
inconjurate cu ziduri de caramida dela Bucuresti, Targoviste, Orasul de Floci si Bu-
zau. El este ingropat a Arges. Fiul sau Vladislav a cladit castelul San Giorgio,
(Giurgiu) si cel dela Ramnic. Tara are our in raurile sale, produce ceara si vile
care hranesc Imperiul Turcesc, religia este cea ortodoxii, limba slava este folosita
in biserici, oar cea vorbita era latina, corupta si alterata de influente straine" 8).
El descrie deasemenea si Moldova, raurile, orasele mai insemnate: Iasi, Suceava,
Roman, etc. 9). Pentru istoria Tarii Romanesti autorul, no are cleat informatii frag-
mentare; dimpotriva, pentru a Moldovei el cunoaste numele si seria exacta a voe-
vozilar (Dragon descalecat din Maramures in 13o8, Sas, Bogdan, care obtine un tiklu
imperial acordat de catre imparatul Bizantin, Lasco, Musatin, Roman, Stefan, luga,
Alexandru, Hie, care s'a supus Polonilor, Roman 11, Petre Ciuber, Stefan cel Mare
care se numeste pe romaneste Stefan Batrin)1"). Este sigur ca Luccari a folosi) a
cronica a Molaovei, pe Tanga informatiile geografice care provin dela negustorii
raguzani ce cunosteau fara, dar nu puteau sti lista exacta a domnilor tariff, ceeace
presupune un text scris. Dimpotriva, in ce priveste Tara Romaneasca, credem Ca nu
La putut folosi o cronica a jarii ; el nu cunoaste midi ordinea de succesiune a domni-
lor, ca pentru Moldova, nici macar numele principalilor voevozi (Radu cel Mare,

1) Monumenta spectantia historiam Slavorum Meridionalium, XXV (Scripo-

ters), p. 360 si 371.
2) Mauro Orbini, II regno degli Slavi, p. 134.
3) Ibidem, p. 267.
4)lbidem, p. 279.
5) Ibidem, p, 471.
6) D. Caniemir, Harnicul Romano Moldo Vlahilor, ed. Academiel Romaine,
p. 101.
7) Dedicatia este din I lanuarie 1604, a doua editie a fost publican; la Raguza
in 1790, dupa care titan
8) Luccari, Copioso ristretto, p. 82-83.
9) Ibidem, p, 177.
10) Ibidem, p. 177, 179, 196,

www.dacoromanica.ro
 EELATULE TAMIL ROMANESTI *I ALE MOLDOVEI CU t1AGUZA 119

Vlad Tepes), ci numai cateva tradi(ii confuze, pe care le puteau spicul negustariit).
Prezenta unor anformatii osa de bogate asupra istoriei Roananilor la un
scriitor raguzan dovedeste existenta unui interes trezat la Raguza pentru un popor
uLpArtat, car destul de bine cuinoscut.
in a doua jurnatate a secoanui, dalmatinul din Trait, loan Lucius (1614.
1684) a scris la Roma si a publicat la Amsterdam in latineste cartea sa : De
regno Dalmatiae et Croatiae, a geniis origine ad annum 1480 (prima editie e din
161,6) 2). Ultimul capitol al acestei earti este intitulat : De Vlachis", untie,
se afirma identitatea nitre Vlabil din Dalmatia (Movrovlahi) si cei din principatele
uunarene, precum sa cu Guzzo-Vlahii" din iviacedorba si Tessalia. fot Lucius a lost
eel dintai scriitor care a sustinut c5 imparatul Aurelian a parasit Dacia si ca
Rotnlinii nu stint coboritori din coloniile lui Traian, ci irnigranti veni(i din Sudan
Dunarii in epoca ouceririi Daciei de catre Builgari in Evul-Mediu. Acestia ii aduse-
sera ca prizonieri sa deaceea ei au adoptat limbs slava ca limba liturgica, precum
si allabetul slavon pentru a scrie propria for limba.
Opera 1ui Lucius cuprinde astie, o serie de teorii istorice care urmau sa fie
reluate mutt mai tarziu de catre eruditii care s'a ocupat cu trecutul Romanilor.
Lucius era el insusi un mare erudit, el stia de pilda ca imparatul aoanitiu (Cabo-
Ian), din secolul at X111-lea in Bulgaria era Roman, cunoaste corespondenta lui cu
papa si afirma, pe de alts parte, origina romaneasca a lui loan de Hunedoara.
Cunoaste limba romana dupa marturille lui Francisc Soimirovici arhiepiscop bulgar
dela Onrida care locuise multa Ivrcrne in Tara Romaneasca si vorbea romarbeste. Lu-
cius reproduce chiar o serie de expresii romanesti scrise cu aifabet Latin, pre-
cum si cateva fraze intregi, intre care: Noi sentem din sange ramana ", Stis
rumano ?", Bine am gasit pre domne-vostre", precum si termeni interesanti pentru
negustori : aurul, argint, arama, cagliator (calator), gaina, Campu-Lung... 3).
Fapt este ca cea mai mare parte dintre geografii si tratatele istorice tiparite
in Europa apuseana pe atunci ignora pe Romani, pe and eruditii ragman' si
dalmatini le acorda un loc important in operele for ca urmare a legaturilor coiner-
elate ce se stabilisers cu Odle dunarene.
Moldova a lost carmuita la inceputul secolului al XVII-lea de un voevod de
origina croata, Gaspar Gratiani 41619-1620). Familia sa se asezase in oraselul
croat Gradacac, de unde isi trace numele, dar era originar5 din Bosnia. Gaspar
Gratiani a Post mai intai Interpret al Por(ii cu prilejul semnarii tratatului de pace
cu dmperialii (1615), el devine apoi duce al insulelor Naxos sI Paros (1617) si In
cele din urma domn al Moldovei, numit de catre Turci. Cronicarul Miron Costin
afirma ca el nu cunostea limba roman si reproduce cateva cuvinte in croata pe care
le-a adresat boierilor rasculati 4). Gaspar Grattan' era inso(it la sosirea sa in
Moldova de caire unul din favori(ii sal, raguzanul Marino Resti, pe care I -a facut
comandant al trupelor save. Cand, in ti'npul razboiului pOlono-turc din 1620, voevo-
dub a evadat din tabara polona dela Tutora, capitanul raguzan a impartasit soarta
lui si a fost ucis de catre Thad 5).
S'a pastrat corespondenta lui Gaspar Gratiani eu Raguza. La 29 Marne 1619
voevoaul se afla in drum spre principatul sau, venind dela Constantinopol; el expe-
diaza la Raguza cu o scrisoare a lui in italieneste pe agentul sau Giorgio Gradi,
tot un raguzan. Gradi trebuia sa treaca in Italia pentru a rascumpara acolo pe robii
turci, sumele necesare urmau sa fie trimise prin mijlocirea Raguzanilor la Neapole
sau la Messina, ceeace inseamn5 ca in aceasta epoca bancherii raguzani, se mai
ocupau cu transferul platilor din Moldova In liana. Gratiani care fusese delegat
1) N aorga, Studii sj documente, III, p. LXIII,- crede dimpotriva ea Luccari a
folosit o cronica in slavoneste a Tarii Romanesti, dar nu aminteste de vreo cro-
nica moldoveneasc5.
2) Alte editii : Frankfurt, 1666, Amsterdam, 1668, Viena, 1758; Schwandner,
Scriptores rerum Hungaricarum, Viena, 1648. Autorul scrie la 1661.
3) Lucius, De regno Dalmatiae, ed. Viena, 1758, p. 275.
4) Miron Costin, Letopisetul Moldovei, Bucuresti,
5) N. Iorga, Manuscrise din biblioteci streine relative la istoria Rominilor,
mernoriul II, Acad. Rom. memor. sec. ist. XXI, 1899, p. 27-45. Informatiile bio-
grafice de mai sus dupa Via lui Gaspar Gratiani scrisa de Jean Batista Montal-
ban!, secretarul sau pentru limba Latina.
www.dacoromanica.ro
 AL. ORECU
120

al Portii pentru pacea cu lmperialii, se obligase sa obtina rascuanpararea prizonie-

tax de razbai vanduti ca 5clavi In Italia. El cere alutorul Raguzanilor spre a
implini aceasta sarcina, caci acestia trebuiau tsa tie seams de prietenia mea
rata de republica, de cafe am lacut dovada adesea"1). Raspunsul republicli ragu-
zane e plin de formula politicoase pi de laude pentru iustrul senior al Mol-
clover, asigurandu-1 de grabs pI de bunavointa cu care au dorit intotdeauma sa
corespunda afectlunti acestui principe fall de republica", precum si de caldtuoasa
noastra dragoste". Gradi fusese recamandat consulului raguzan dela Neapole pi
dupa ce-si implinise sarcina curnparancl pe selavi, se irrtorcea acum in Moldova
pe langa stapanul situ.
Contemporanul din Tara Ramaneasca al lui Gaspar Gratiani, Radu Mihnea, in-
tretinea pi el relatii si corespondents cu Raguza. Am rvazut ca in vremea lui
MMai Viteazul, Radu Mihnea care spera sa obtina Itronul Tarn Romanesti, se dusese
la Raguza, dupa porunca tatalui sau. El se afla acolo in 1595.
In vrenea domniei lui in Tara Romaneasca, dl tscrie republicii La 8 Februarie
1622 o scrisoare in Italieneste, cu seaunatura lui in latineste 51 cu un sigiiiu
cu inscriptie In slavoneste. Domnul aminteste In aceasta scrisoare datoria lui
de recunostinta fata de Raguza, petrecerea lui in .acest oral, cortesia" si bine-
facerile pe care le-a intalnit acolo declare ca iubeste pe conducatarii republicii
ca odinioara", oferind serviclile sale pentru afacerile Raguzanilor din Tara Roma-
neasca, Rissa, agentul gree al domnului, urma sa treaca prin Raguza si el cere
pentru dansul un pasaport pentru Italia. De observat ca o calatorie prin muntil
Peninsulei Balcanice, dela Targoviste pand 3a Raguza, pe vreme de iarna, Linea cloud
luni, de vreme ce scrisoarea trimisa la 8 Februarie a fost primita la 6 Aprilie la
Raguza, ceace ne Ingadue sa ne facem o idee despre durata calatoriilor negusto-
rilor pe drumul for obisnuit.
La intoarcerea sa, agentul Rissa primeste la 21 Julie o scrisoare a rectorului
si consilieriior Raguzei adresata lui Radu Mihnea, cuprinzand multumiri pentru
innoirea vechii dragoste" si pentru scrisoarea lui foarte politicoasa".
In acea vreme, un raport din Targoviste adresat de un misionar catolic papel
asupra slarii bisericii din aoea tars in 1622, afirma ca 1a Targoviste se aflau
30 de familii de Sasi si cateva familii de Raguzani" 2); e vorba bine Inte les de
familii stabilite in tali, la care trebue sa adaugam pe negustoril care se intorceau in
tarile lor, dupa terminarea afacerilar. In Moldova, central afacerilor Raguzanilor era
atunci, cum ne puteam astepta, la Galati, unae se facea eel mai mare comert cu
Imperiul Otoman. In epoca don-mid Jul Vasile Lupu, in 1636, un misionar catolic
vorbeste de cativa Raguzani care se aflau asezati acolo, cu marfurile si cu ne-
gotul lor" 3). Mara de aceste colonli dela Targoviste si dela Galati, care cuprin-
deau un mic numar de Raguzani, nu se cunosc pane acum alte colonii raguzane
stabilite to orasele din Romania.
Totusi unii Raguzani luau ca zalog sl mosil din tars pentru garantarea 1m1
prumuturilor facute boierilor. Astfel, la 13 Septembrie 1631 Leon voda expune In-
tr'un act dat In Bucuresti afacenea negustorilor din OA streine: Iovan si cu fiul
sau Mate! Letinul (catolic) din Bosna Sarari", care primjsera ca, zalog pentru sumele
datorite de nista boieri, satele Plesovul de Sus si Plesovul de Jos In judetul Olt,
sate pe care ei la randul lor le dadusera zalog in mainile dui Paul Letinul dela Sofia
In Bulgaria, flului lui Radu Dobroveneticul, adica Raguzanul 4). Acest lImportant
document dovedepte asoclerea negustorilor raguzani din Ora cu Bozniacli. El ve-
neau in Tara RomaneascA pe drumul Sofiei, adicsA prin mijlocirea marl colonii ra-
guzane din acest oral bulgaresc. Aracerlio lor *ran tntemelate tot pe umiak ea p1

1) N. Iorga, op. cit., p. 33, nota 4, civil o oopie scoasil din arhivele din Raguza
de catre C. Jirecek.
2) Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 403.
3) Dupa I. B5rbuleacu, op. cit., p. 11.
4) Academia R. P. R., documents packet XCV/52, original slay. Vezi un
mammal is I. Barbulueu, op. cit., p. 11.

www.dacoromanica.ro
 RELATDLE TARSI RO'MANE$TI Sr ALE MOLDOVEI CU RAGUZA
121

in veacul precedent; ei imprumutau bani boierilor si luau ca zalog mopi, pe care

le treceau apoi altor negustori in schimbul platilor sumelor in bard gata.
Desi Raguza era demult despartita de Ungaria, stapanirae turceasca din
Banat si Pasalacul dela Buda au usurat patrunderea Raguzanilor in Ungaria, precum
si in Transilvania care era pe atunci si ea vasala lmperiului Otoiaan. Intr'o scri-
soare adresata de rectorul si de consi'ierii Raguzei lui Gheorghe II Rakoczi, prin-
cipe_:e Transilvaniei, la 14 Octombrie 1649, este vorba de plangerea unui raguzan,
Nicolae Cerva, bancher din Belgrad, care avansase some in our lui Gristof or Pas-
quail, vames raguzan. Acesta, ca sa nu-si plateasca datorlile, Ise adapostise in Tran-
silvania, sperand poate ca mares departare a locurilor iar putea .usura o ase-
menea crima". Republica roaga pe Rakoczi sa aresteze pe vinovat si sa dispuna
restituirea sumelor furate. E de observat ca aceasta scrisoare numeste Tran-
silvania ca o tar departata, unde se pot refugia debitorti nesolvabil ; nu erau
deci legaturi continue intre ea si Raguza. In schimb, la Timisoara, oral ce se
afla sub stapanirea turceasca, era o colonie permanents de Raguzanl. Un oarecare
Radu Dimitrie Raguzanul din Timisoara este men(ionat In scrisorile republicii la
1662 1). Extensiunea stapanirii otomane spre centrul Europet Inglobase in acelas
sistem economic toate aceste regiuni, ceeace era un avantaj pentru comertul Ra-
guzei, dar mai tarziu, cucerirea austriaca urana sa schimbe cu total situatia politica
si in acelas timp st condOle comertu:ui.

VII. RAGUZA $1 PRINCIPATELE ROMANE IN SECOLUL AL XVIII-lea

Deciderea Raguzei in secolul al XVIII-lea a urmat pe aceea a Imperlului
Otoman, dar o alts cauza a contribuit si ea la ruin acestui oral comercial. Comer-
tul austriac dispunand de marl mijloace patrunde In principatele romane si in Pe-
ninsula BalcanicA; cumparaturile de vite pe scars mare imboga(esc targurile bul-
&esti, sarbesti si aromane din regiunile *Wrest' : Moscopole, Kotel, etc. uncle
se ridica o notia patura de negustori localnici.
Dar cresterea comer(ului international ingadue un loc, mai modest este ade-
vkrat, si Raguzanilor care nu dispuneau de sume mars. In 1752 Raguzanti incep sa
bard o moneta nou5, talerui, copiat dupa sistmul monetar austriac 2). Deaceea co-
mertul raguzan in Muntenia si in Moldova continua si in veacul al XVIII-lea, nesi
istoricii care s'au ocupat pan5 arum cu aceste relatii le considerau inchelate in
veacul precedent 3). Se poate constata din documente ca au existat re!atii stranse
intre Raguza si domnii romani, mai ales cei din familia Mavrocordat.
Inca inainte de urcarea for pe tron in principate, Mavrocordatii se giseau in
relatii cu Raguza. In arhivele orasului se afla mat multe scrisori adresate de re-
publics lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, marele dragoman al Portii 4). In epoca
in care fiul Exaporitului, Nicolae Mavrocordat, era la randut: sau mare dragoman,
el este acela care a tradus in turceste dirt italieneste discursurile soliior raguzanl
la Constantinopol, veniti pentru a aduce tributul in 1706. Dupa primirea solid de
catre divanul turcesc, Nicolae Mavrocordat felicity pe eel doi soli raguzani pentru
succesul negocierilor for 5).
Dupa aidicarea lui Nicolae Mavrocordat la tranul Tarli Roananesti incepe o
corespondents intre el sr repubhca Raguzei, in 1726. La 4 Septembrle, Raguzanli
multumesc domnului pentru protectia acordata unora dintre negustorti nostrl care
merg in Tara Romaneasca pentru a cumpAra cearA". Ei roaga pe domn sa to sub
protecOa sa, dupa pilda predecesorilor lui, pe negustorii raguzanii pentru beneficial

l) Arhivele din Raguza, Lettere di Levante, fascicol 58, f. 148-150, din 28

August 1662.
2) Resetar, op. cit.
3) N. Iorga, Raguse et les Roumains, p. 43-44; I. BArbulescu op. cit., p. I.
4) Arhivele din Raguza, Lettere di Levante, torn. 63, f. 169 (19 Februarle
1678), f. 206 (29 Ianuarie 1678), f. 330 (19 Aprllle 1687), tom. 66, f. 8 (dill 1694).
5) L. Voinovic,4y6pownne H OCHHHCK0 WIFICT110 Beignad, 1898, p. 177---178 st
278-284.
www.dacoromanica.ro
122 AL. 6nEett

comun al traficului comercial". Comertul raguzan era deci destul de important

is aceasta data, deoarece este vorba in scrisoare de avantaje comune pentru cele
doua tad. Fara sa fie sprijinit pe un tratat sau un privilegiu special, el se afla
sub protectia domneasca, era deci un trafic privilegiat. Obiectul sau era ceara
pentru lumanari, care erau dupa aceea probabil revandute in Italia.
Card Mihai Racovita se urea pe tronul Tarii Romanestl, dupa moartea lui
Nicolae Mavrocordat In 1730, el primeste felicitari dela Raguzani, care ii amintesc
afectiunea lui si aceea a familiei pentru republica. Este rugat $i el sa is sub pro-
tectia sa pe negustoril raguzani care veneau sa face negot in principatul sau.
Aceleasi relahli de buna prietenie se pot constata si sub domnia fiului lui Nicolae
Mavcocordat, Constantin. Acest principe era un orn oultivat si vola sä alba pe
langa dansul un medic cu studii $i cu experienta. El aflase, probabil prin
,iegustorii care veneau in tam Ca la Raguza se afla an medic bun, numit Marco
Iorio, pe tare 1-a cerut ca medic at carpi sale din Bucuresti, in 1741. Rectal-ill
si consilierii din Raguza raspund iinsa cu regret ca nu pot sa se lipseasca de
serviclile sale. E vorba de un medic care a fost sustinut pentru studiile sale cu
ionclurile republich $i care de Mae' trata toernai glutei mai multe cazuri de
koala grave.
Constantin Mavrocordat nu renunta totu$i sa alba pe tangs dansul un medic
raguzan. In 1755, 14 ani mai tarziu, se afla la Pera in concediu un ,alt medic
raguzan, Matteo Brattis, poreclit profesorul" 1), pe care domnul Tarii Romanesti
11 cere pentru serviciul sau.
Toetnai atunci doctorul Floris, eel pe care Constantin Mavrocordat 11 peruse
mai Intai, murise si un alt medic al orasului Raguza era bolnav, deaceea doctorul
Brattis a Post rechemat in patrie. Constantin Mavrocordat inctietase cu do...al
un *contract in timpul sederil sale Ia Constantlinopol, dar si de ast5 data el in-
tampina un refuz din partea republicii. Rectorul si consilierii ii adusera Ia curios-
tinta maartea doclorului Floris tin Mantle si reehennarea doctoralui Brattis : Altela
voastra va crede Kate cat in calitatea noastra de vecini al Italiei am fi putut
afla in acea tars un profesor pentru neva& noastre, dar trebue sa vs Informam
ca tot poporul nostru nu vorbe$te decat limba tarii (adica .!imba croata) si ca nicl-
un italian nu ar Loutea ocupa acest toe, caci nu ar putea invata limba noastra
ducat cu mari sfortari. Noi nu avem an alt medic care sa cuncasca limba noas-
tra. E interesant de observat ca aceasta scrisoare care afirma caracterul croat
al intregii populatii din Raguza, uncle un italian nu ar putea sa se face knteles,
este totu$1 scrisa in italiene$te pentru domnal Tarii Romanesti. Constantin Ma-
vrocareat nu renunta totusi a medicul sau; el declar5 ca i-a acordat numai tin
concediu. Republica se grabeste $5 multumeasca domnului pentru acest gest, decta-
randu-1 recunostinta sa.
Data Raguzanii isi puteau ingddui sa refuze de cloud on la rand cererile dom-
nului Tarii Romanesti, acesta este un semn ca interesele for comerciale in aceasta
an-a erau in decadere. In scrisoarea for din 27 Aprili 1756, rectorul $i consilierti
felicita (pe Constantin Mavrocordat pentru intoarcerea sa pe tronul Tarii Rome-
ne$ti (dela 19 Februarie) $i de Zara ca innoirea domniei sale o considers ca un
avantaj pentru neamal for, precum $i pentru micul negot pe care Raguza 11
exercita in aceasta provincie" De asta data, comertut raguzan in Tara Roma-
'leased' este considerat de mica importanta. Totusi, $ase ani mai inainte, comer-
tul raguzan era MO privit ca ocupand un loc important in viata economics a
Munteniei. In adevax, ambasadorul lui Ludovic al XV-lea la Poart5, Desalleurs,
scrie un raport In 1750 asupra proiectului isau de a stabili un convent clurabil at
Francezilor in principate si dec:ara ca nu vor izbuti inainte de a fi inlaturat pe
Raguzani. Acestia, ca urmare a vechilor for relatii cu Turcii, care ii eonsider5

1) Pentru concediul acestui meaic, Arhivele din Raguza, Lettere di Levante,

tom, 79, f. 120.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE TARII ROMANESTI 51 ALE MOLDOVEI CU RAGIYZA 123
ca supusii lor, si prin cunoasterea limbilor Imperiului Otoman, precum si prin
sobrietatea alcatuesc o concurenta periculoasa. Desalleurs vola sa inlocuias-
ca pe negustorii raguzani prin Francezi, stabilind o mare casa de comert Iran-
tuzeasca in capitala Tarii Romanesti. Pe langa Raguzani, scrie el, Imperialii
(Austriacii) si Venetienii detin si ei foloasele comertului din Tara Romaneasca 1),
Astfel, pentru prima oara In acest raport al ambasadorului francez se sem-
naleaza concurenta comertului austriac. Acosta din urma si nu comertul francez
urma sa ruineze comertul Raguzanilor. In adevar, Inca din 1747, dupa un raport
francez din Constantinopol, se afla odinioara in Imperiul Otoman o cantitate pro-
digioasa de negustori raguzani", mai ales in Bulgaria, dar acum sunt redusi numat
la dot negustort din Sofia si alti dot la Rusciuc 2).
Mentinerea Raguzanilor in comertul Peninsulel Balcanice dupa mijlocul
sccolului al XVIII-lea, cu toata ruina econoniica a Raguzei si eancurenta austriaca,
se explica numai prat sprijinul Portii si acela at insericii calolice. Intro scrisoart
a Congregatiei Propagandei Credin1,ei din Roma adresata republicii Raguza se
poate citi ca cel mai puternic sprijin de care s'a bucurat biserica catolica in
Coate timpurile in Bulgaria a fost acela al republicii Raguzei" 3). Este probabil,
d(si nu posedam date sigure, ca aceleasi relatii existau intre misionarii catolici si
negustorii raguzani si in principatele romane.
Inca in 1760 are loc la Nicopole an mare proces intre irnostenitoril negus-
torilor raguzani Antonio lovicius. Republica intervine ipe langA episcopal catolic
dela Nicopole, Nicolo Pugliesi, ca sa nu se ingadue mostenitorilor sa ceara drep-
tate tribunalelor turcesti, fara sa tie seama de jurisdictia raguzana 4). Se stie ca
episcopia din Nicopole 1st intindea influenta si in Tara Romaneasca st e posibil
ca averea acestor Raguzani sa it fost de origin nord-dunareang.
Cand Rusia a inceput sa exercite influenta ei asupra crestinilor din Imperiul
Otoman in epoca Ecaterinei II, Raguza intra in reialii cu aceasta putere. In 1788,
cand armatele rusesti se luptau cu Turcii in principatele romane, s'a lncheiat
tratatul de pace si de navigatie intre republica Raguzei si imprateasa Rusiet 6).
Acosta trebuia sa fie ultimul act politic al Raguzei, care-si pierde autonontia in
1797. Scopul tratatului cu Rusia era desigur apararea intereselor ei comerciale la
Dui area de Jos.

Importanta relatiilor comerciale intre Raguza, Moldova si Tara Romaneasca

si intrucatva si cu Transilvania, sta mai ales in deschiderea unui drum de cornett
pe uscat care leaga tarile romane prin Peninsula Ba:canica cu Adriatica si de
acolo, prin mijlocirea Raguzei, cu Italia. Acest comert a tinut fara intrerupere
limp de patru veacuri si a lost unul din mijloacele de contact economic al Roma-
ni:or cu Europa unediteraniana. In veacul al XVI-Ica si in prima ju-natate al celui

1) V. Mihordea, Politica orientall francezi si tarile romane, Bucuresti,

1934.
2) Contributie la istoria catolicismului In Moldova, in Revista Istorick XY,
1934, p 320-321.
3) Arhivele din Raguza, Acta Sanctae Mariae Majoris, secolul XVIII, fasci
cula II, Nr. 167, din Roma, 29 Ianuarie 1727, este vorba de ofensa suferita de
arhiepiscopal catolic dela Sofia, care este silit sa se refugieze la Rodosto, pe langa
principele exilat al Ungariei, Francisc Rakoczi, ce se afla acolo. Vezi si Nr.
16:1, aceeasi fascicula.
4) Arhivele din Raguza, Lettere di Levante, tom. 83, Nr. 35.
5) Ibidem, Acta Sanctae Mariae Majoris, secolul XVIII, fascicula 164, Nr.
3213, copie. Vezi si V. Macusev, MaTepnami AAR HCTOOH ,ARRAOMRTHReCithrb CHO-.
11 MUIR Poccau Orb Paryexon, pecny6Anio4 Moscova, fara data, 178 p.

www.dacoromanica.ro
124 AL. GRECU

urrnator, gaguaanii stint bancheril "'aril Romanestl si ai Moldova!, ei Imprurnutii

bani domnilor, deci statului, tau ea zalog tezav/rul dornnesc, arendeaza dijmele
mierii,, ale vitelor si ale oilor. Chiar razboaiele lui Mihai Viteazul au fost finantate
In parte cu bani Imprumutati de Raguzani. Desi influenta for a fost mai mica
dealt aceea pe care au exercitat-o asupra taritor slave din Imperiul Otoman, nu se
poate mega o oarecare importanta a comertulul raguzan in istoria economics a
tarilor noastre. Literatura $i istoriografia raguzana cuprind, ca urmare a re:atillor
eomerciale, ecouri din istoria Romanies, informatii asupra limbil si tarsi, facandu-o
astfel cunoscuta In lume.

www.dacoromanica.ro
 Cu ocazia aniversitrii a o suth de ani dela
nagerea Academicianului IVAN PAVLOV

FORMAREA $1 DESVOLTAREA TEORIEI

REFLEXELOR CONDITIONATE
A ACADEMICIANULUI PAVLOV')

de E. VATURO
Doctor In biologic

Printre problemele care au preocupat de mult mintea umana,

chestiunea rolului 0 importantei creierului In viata 0 activitatea or-
ganismului a atras in cea mai mare mascara atentia a foarte multi
biologi.
Cu tot interesul Insa pe care II prezenta aceasta problemA, ea
n'a putut fi solulionata in decurs de foarte mult timp. In mare m'a-
sura acest fapt poate fi explicat prin absenta. unei metode adecvate
de cercetari. Procedeele aplicate in fiziologie in vederea studied'
functionarii creierului se reduceau mai ales la tirbirea integritatii
acestuia, prin indepartarea unor anumite phi' al..e lui sau excitand
diferite centre ale lui cu curent electric. Date le dpatate in baza unor
asemenea cercetari confirmau in mod evident ca comportarea ad-
malului este condltionata de funotionarea centrelor superloare ale
creierului, care fac posibile actiunile de adaptare ale animalului la
conditille mediAl Inconjurator care se schimba mereu. Cum au loc
Insa aceste actiunl de adaptare, care e mecanismul lor, ce leg' gu-
verneala functionarea creierului ele formand temelia acestor ac-
tiuni de adaptare toate aceste chestiuni au limas cu desivar0re
nelamurite pana in clipa In care marele fiziolog rus, academicianul
Ivan Pavlov, n'a elaborat geniala lui metoda a studierii oblective a
comportarii animaleor, a studied' funotiunilor for nervoase superloare.
Studiind functionarea glandelor aparatului digestiv, Pavlov §1-4
concentrat aterutia asupra unui fapt ce fusese cunoscut atunci, se-
cretia psihica". Acest extraordinar de interesant 0 totodata enigma-
tic fenomen consta In faptul ca unele glande, de pita cele stomacale
sau salivare, Incep sa albs secretil nu numal In urma excitAril netnlj-
'mite a cavit5tii guru' sau a membrane! stomaculul, in urma unul
contact cu hrana, dar 0 atunci and hrana II este arAtati de departe
animaltul.
1) Articol scris pentru revista Stud'' ".
www.dacoromanica.ro
126 E. VA TURO

Reactiunile organismulul la excitarea nemijlocita a diferitelor

organe (secretia salivara In urma excitant caviatii gurii, datorita
hranei, rietmgerea extremitatilor, atunci cAnd e facuta o inljectie
$.a.m.d.), ce au lost denumite Inca din timpul lui Descartes reflexe,
fuseser5 bine studiate de fiziolagi. Acestia stiau ea, pentru ca un
reflex sa)lba loc, este necesar ca Iritatia organului de receptie sa
dea nastere unei perceptii, transmise Iprintr'un nery sensitiv special
catre sistemul nervos central. De aici, aceasta sensa0e se transmise
la randul el printr'un nery motor la organul de actiune corespunz5-
tor, starnind In acesta un proces de activitate (in cazul unei injectii
i'ntr'o extremitate oarecare contractarea muschilor si actiunea de
miscare a acesteI extremitati; in cazul excitant cavitatii gurii,
secretia glandelor salivare).
Insa, cazurile de secretie psihica" descrise mai sus, desi amin-
teau In anumIta masura mecanismul reflexelor, se deosebeau totusi
mutt de acestea din urma. Aceasta deoseblre deveni $1 mai evident5
in clipa In care se vadl ca salva apare nu numai la vederea hranei,
ci sl la vederea omului care hraneste deobioel animalul sl chiar la
auzul pasilor sal. Cea mai evidenta deoseblre Insa, lntre acest feno-
men si reflexele obisnuite, era faptul ca de aceasta data reflexele
glandel salivate apareau fara o lritare corespunzatoare a cavitatil
gurb. . '4 1 I q

Nu ramanea decat de presupus, precum s'a si intamplat Intr'a-

devar, a in acest caz secretia salivara apare in urma unor emotil
psihice ale animalului, se renunta adica la o explicare stiintifica a
acestul fenomen. Geniul de cercetator al lui I. Pavlov nu se putu
insa declara multumit cu asemenea explicatie.
Nazuinta de a da o explieatie cauzald faptelor observate, de a
desvalui mecanismul aoestora, alcaluit din actiunea unor anumite
forte materiate, 1-a imboldit pe Pavlov sa treaca peste conceptia tra-
ditionala a conditionaril psihice a sus-amintitului fenomen, pentru a
cauta cauzele lui In legile fiziologice naturale ale functionarli creie-
rului. In acest sons, Pavlov a fost influentat In mare masura de car-
tea parintelui fiziologiei ruse", Ivan Secenov, anume Reflexele
creierului". In aceasta carte Secenov examina functionarea creieru-
lui ca o activitate de reflectare, explcand In acest mod diferitele pro-
cese psihice. '
^
Considerand c5 secretille psihice" nu sunt decal fenomene de
reflectie, Ivan Pavlov, Impreuna cu cOlaboratoril sal, mita ca nu nu-
mai aspectul hranei sau al omului ce hraneste In mod regulat ani-
malul poate starni o secretie salivara. ci si once excitant, fata de
care animalul era inainte indiferent. Lumina unui bec electric, su-
Retul unei sonerii, atingerea pielei cainelui pot avea acelas elect daca
toate aceste imprejurari insotesc de cateva on procesul mancaril.
Aprinzand un bec electric In fata botului cainelui si dandu-i totodata
hrana, Pavlov descaperi ca dupa cateva asocieri de acest soi numai
aprinderea becului ii starneste cainelui o.secretie salivara.abUndenta.
In acest mod, litersalmente sub ochii experimentatorilor, datoriti 1m-
www.dacoromanica.ro
 P'ORMAREA ?I DESVOLTAREA TEORIEI REFLEXELOR CONDITIONATE 127

binarii unel excitari externe anumite cu actiunea excitantului obis-

nuit al reflexelor, in cazul de fata hrana, apareau not reflexe, ce au
fost denumite de Pavlov reflexe conditionate sate asociatii nervoase
temporare.
Aceasta simpla si clara denumire reds trasaturile caracteris-
tice ale noilor reflexe. Spre deosebire de reflexele obisnuite, innas-
cute sau neconditionate, noile reflexe ce apar nu dureaza mult si pot
dispate usor in cazul ca sunt modificate canditiile datorita caror s'au
ivit. Va fi Indeajuns sä nu fie aprins becul electric de cateva ori, atunci
and este data mancarea, si lumina Iui nu va mai starni o reactie a
g:andei salivare. Acest caracter temporar al noilor reflexe constitue
cea mai importanta trasatura a lor.
Cercetarile speciale Intreprinse de Pavlov si colaboratoril lui
au aratat ca reflexele conditionate nu se pot ivi cleat atunci and or-
ganismul dispune de centrele superioare ale sistemului nervos cen-
tral, emisferele creierului mare. Daca acestea sunt extirpate nu nu-
mai ca nu se pot ivi not reflexe conditionate, dar dispar si cele for-
mate inainte. In lumina acestor cercetari, apar cu totul de inteles mo-
dificarile comportArii animalului, oe erau observate si inainte, atunci
and 1i erau extrase centrele superioare ale creierului mare. Ani-
malul care nu mai avea emisferele creierului mare nu mai manifesta
nici reflexele conditionate pe care le capatase In decursul intregii sale
vieti. El nu mai rAspundea la chemari, nu mai recuno0ea persoanele
dimprejur (dupa aspectul exterior, miros, timbrul vocii), ce erau ex-
citant! conditional! si pierdea, datorita acestul fapt, iposibilitatea dc
a gas! mancare. Pierzand reflexele coridijionate, pe care le capatase
In decursul vietii, animalul devenea .pe deplin un invalid incapabil
sa existe in mod independent.
Asa dar, cercetarile geniale ate academicianului Pavlov au do-
vedit ca comportarea animalului este guvernata de asociatil nervoase
temporare, de diferite reflexe conditionate, care 11 fac In stare sä se
adapteze la conditiile mediului Inconjurator.
Reflexul conditionat al glandel salivare, ca un caz, particular
al asocieril nervoase temporare, a devenit exemplui metOdel elasice
a studieril funcjiunilor creierului mare, procedeul capital al cunoas
tern legilor fundamentale ale function6rii lui. Stabilincl aceste 1Pgi
fundamentale ale functionkli creierului mare in stare normala, aca-
demicianul Pavlov a capatat putinta de a intelege si turburarile. func-
tionarii 1ui, turburari ce apar in urma cutarii sau cutarii boll. $1 in
ban tuturor acestor fapte au putut fi elaborate si procedeele cores-
punzatoare de tamaduire.
Ar 11 insa cu totul nejust sa se creada ca studierea mecanicii"
creierului mare al cainelui fusese un scop In sine in decursul acti-
vitatii de cercetAri stiintifice a but Pavlov. Ea fusese o etapa !nevi-
tabila si totodata necesara In procesul descoperirii legilor functionarii
creierului mare la om. DatoritA datelor, de fapt adunate din experien-
tele cu caini:, si generalizarii teoretice a acestora, Pavlov capata po-
www.dacoromanica.ro
128 E. VA'rURO

sibilitatea de a aborda solutionarea acestei grele si importante pro-

bleme.
Studierea comparata a reflexelor conditionate la animate si la
omi desvalui ftmdamentul comun fiziologic al acestor fenomene si
arAta totodat5 trAsAturile specifice ale functiunilor nervoase supe-
rioare ale omului. Precum s'a spus mai sus, excitanjil necondijionaji,
care stamesc reactii corespunzAtoare, pot fi semnalizaji la animale
datorita formAril unor asociatii ternporare cu foarte multi factor'
excitant' din mediul inconjurator. Acesta si este singurul sistem de
semnalizare de care dispune organismul animal. La om ins5, insisi
factorii excitanti semnalizaji pot fi, la randul tor, semnalizaji prin vor-
bire. Asa dar cuvantul a constituit al dollea sistem, specific al nos-
tru, al semnalizarii realitAtii, el fiind un seminal al primelor semnale".
(I. Pavlov).
Teoria celul de-al doilea sistem de semnalizare, ce a fost for-
mulatA de Pavlov, constitue un foarte important aport in stiinta mon-
dialA. Impreuna cu teoria primului sistem de semnalizare, ea a oferit
posibilltatea de a intelege o serie de fenomene in legaturi cu bolile
nervoase ale omului. Observand o serie de bolnavi din elinicile de
boll nervoase si psihice gi analizand din punctcl de vedere al legilor
cauzale ale reflexelor conditionate diferiteld manifestAri ale acestor
bolnavi, Pavlov a pus bazele unei not teorii, teoria pato-fiziologiei
functiunilor nervoase superioare ale omului.
Studierea sistematica a ivirii si cursului diferitelor boll nervoa-
se si psihice I-a dat lui Pavlov posibilitatea de a elabora si de a mo-
tiva In mod stiintifIc .procedee corespunzatoare de lecuire. El a ini-
fiat, de pilda, tamaduirea prin somn' a catorva boll psihice, care, Ina-
inte, nu puteau fi lecuite. ,Stralucitele rezultate capatate Intr'o serie
de cazuri de tamAduire a unor grele boll psihice printr'un somn in-
delungat, au confirmat justeja principiilor fundamentale ale teoriei
materialiste a academicianului Pavlov si au vadit extraordinara ei
ImportantA din punct de vedere clinic practic.
Ivan Pavlov a dobandit infinit de marl merite stnntifice, si sen-
timental ide mandrle exprimat de cuvintele lui asupra realizarilor
stiintei ruse, nu poate sA nu starneasca bucurie in sufletul flecarui om
sovietic. ,,Da, sunt bucuros a scris Pavlov ca Impreuna cu Ivan
Mihallovid (Secenov E. V.) si cu intregul regiment al dragilor
mei colaboratori am ,putut cuoeri Intregul organism animal, si nu
numai o jumAtate a acestuia, pentru a-1 supune marl' puteri a cer-
cetarilor fiziologlce. $1 acest fapt constitue un Incontestabil merit al
nostru, al rusilor, in stiinta mondiala, in Intreaga gIndire uman5",

www.dacoromanica.ro
 Programul cursului Bazele Marxism-Leninis-
mului" pentru Universiati si institute
de Invatamaut Superior

ANUL I 1)

1. Obiectul si Insemnatatea stiintei marxist-leniniste si necesi-

tatea insusirii ei.
2. Karl Marx F. Engels ,,Manifestul Partidului Comunist".
Seminar 10 ore: Manifestul Partiduiui Comunist" kat lei Marx §i Engels.
3. Desvoltarea capitalismului in Rusia. Marii revolutionari de-
znocrati rusi : Herten, Belinschi, Cernisevschi, Dobroliubov precursori
ai social-democ,ratiei ruse. Primii pasi ai miscarii muncitoresti.
Narodnicismul si marxismul in Rusia. Plehanov si grupul Eli-
berarea tuner. Raspandirea marxismului in Rusia.
4. Inceputul activitatii revolutionare a lui Lenin. Uniunea de
lupta pentru eliberarea clasei muncitoare". Inceputul activitatii re-
volutionare a lui Stalin. Lupta lei Lenin impotriva narodnicismului
si a marxismului legal". Ideea lui Lenin asupra aliantei clasei mun-
citoare cu taranimea. Primul Congres al P.M.S.D.R.
5. Nasterea si desvoltarea miscarii muncitoresti din Romania.
a) Desvoltairea economics si politica a tarii noastre In veacul
a! XIX-lea.
b) Nasterea miscarii muncitoresti. Influenta miscarii revolutio-
nare ruse. Patrunderea marxismului in Romania. Insemnatatea lup-
tei clasei muncitoare pentru desvoltarea Romaniei. Tradarea gr.-
nero§ilor".
Formarea Partidului Muncitoresc Social-Democrat Rus. Aparitia in
sa nut partidului a fractiunitor bolsevicitor si mensevicitor
6. Lupta lei Lenin impotriva economismului. Planul lui Lenin
pentru construirea unui partid marxist. Lupta Iscrei" si a Brdzo-
lei" pentru realizarea planului lui V. I. Lenin.
7. Lenin si Stalin despre bazele ideolog'ce ale partidului mar-
xist. Cartea lui V. I. Lenin Ce-i de fault ?"
Seminar 8 ore: Cartea lui V. I. Len'in Ce-i de fticut?" si articolul
toy. Stain Pe scurt, despre divergentele d'en Partid".
8. Congresul al 'II -lea al P.M.S.D.R. Divergentele la Congres si
ivirea in partid a doua curente: bolsevici sl mensevici. Ascutirea
1) Durata lectiAl este de doug ore. Saptamanal vor Pi: Oaug ore de
-curs si dou.i de seminar.

STDDIT 9

www.dacoromanica.ro
130 STUDB

luptei dintre ele dupa Congres. Bazele organizatorice ale partidului

marxist.

Menevicii 0 bo4evicii in pertoada rdzboiului ruso-japonez st a

primei revolutii ruse
9. Atitudinea bolsevicilor si a mensevicilor fata de razboiul ruso-
j aponez.
Cauzele si Inceputul primei revolutii ruse.
Congresul al III-lea al Partidului. Lenin si Stalin despre prin-
cipiile tactice ale Partidului Bolsevic.
10. Avantul revoquliel. Sovietele de deputati ai muncitorilor.
Insurectia armata din Decembrie.
11. Congresele al IV-lea si al V-lea al P.M.S.D.R. Lupta lui
Stalin Impotriva curentelor antiproletare din Transcaucazia. Cauzele
Infrangerii si invatamintele primei revolutil ruse.
Seminar 8 are: Cartes lwi Lenin Dotal tactic/ ale social-lemacrafiet
in revo/nifia clemocratica".
12. Refacerea miscarii muncitoresti din Romania, Influenta pri-
mei revolutli ruse asupra miscarii muncitoresti din tara noastra
Infiintarea sindicatelor. Congresul Sindicatelor.
Rascoalele taranesti din 1907.

Men,sevicii Si bol.,sevieti in pertoada reactiunii stolipiniste.

Constituirea bolsevicilor intr'un partid marxist Independent.
13. Reactiunea stolip!nista. Lupta lui Lenin si Stalin pentru apa
rarea bazelor teoretice ale partidului marxist.
14. Materiailismul dialectic, conceptia despre lume a partidului
marxist-leninist.
Seminar 14 are: Lucrarea lui I. V. Stalin Despre materialismid dia-
lectic qi materialismia istcrric".
15. Trasaturile fundamentale ale metodei dialectIce marxiste
Legatura generals si interdependenta fenomenelor in natura si so-
cietate. Miscarea si desvoltarea in natura si societate. Aplicarea
acestor trasaturi ale metodei dialectice marxiste in activitatea prac-
tica a partidului proletariatului.
16. Desvoltarea ca trecere a schimbariloK cantitative In schim-
'dad calitative. Desvoltarea ca lupta a contrariilor. Aplicarea acestor
trasaturi ale metodei dialectice marxiste Rn activitatea practica a
partidului proletariatului.
17. Trasaturile fundamentale ale materialismului filosofic mar-
xist. Materialitatea lumii. Primordialitatea materiei fata de p-andire

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL CURAULUI BAZELE MARXISM-LENINISMULTA" 131

18. Cunoasterea lumii si a legilor ei. Aplicarea materialismului

filosofic marxist la istoria societajii si In aotivitatea practica a par-
tidului proletariatului.
19. Cartea lui V. I. Lenin Materialism si empiriocriticism".
20. Lucrarea lui I. V. Stalin Anarhism sau socialism ?"
21. Materialismul istoric. Conditiile vietii materiale ale soaie-
tatii. Existenta socials si constiinta socials. Baza economics si su-
prastructura societatii.
22. Invatatura marxist-leninista despre clase si lupta de class.
Statul si Revolujia.
Seminar 8 ore: Lucrarea lui V. I. Lenin Statul si Revolutia".
23. Dictatura proletariatului. Democratla populara ca forma a
dictaturii proletariatului.
24. Bolsevicii si mensevicii in anii reactiunii stolipiniste. Lupta
bolsevicilor tmpotriva lichidatorilor si a otzovistilor. Conferinta de
partid din Praga din 1912. Bolsevicii se constituesc Intr'un partid
marxist independent.

Partidul Bo4evic in anti de avant ai miqcarii muncitoresti in ajunul

primului razboi mondial 1912-1914
25. Partidul Bolsevic in anii de avant ai rrviscarii muncitoresti
in ajunul primului razboi mondial. Ziarul bolsevic Pravda".
26. Invatatura marxist-leninista despre problema nationals.
Cartea lui I. V. Stalin Marxismul si chestiunea nationals ".
Seminar 8 ore: Cartea Qui I. V. SW/in: Marxismul chestiunea ra-
tionale.
27. Miscarea muncitoreasca din Cara noastra in ajunul primului
razboi mondial. Reinfiintarea partidu!ui socialist din Romania. Raz-
boaiele balcanice si atitudinea miscarii muncitoresti fats de ele.

Partidul Bolsevic in perioada primului razboi mondial.

A doua revolutte din Rusia
28. Partidul Bolsevic In perioada razboiudui imperialist.
A doua revolutie din Rusia (1914 Martie 1917).
Cartea lui V. I. Lenin Imperialismul, stadiul cel mai Irian al
capitalismului".
Seminar 6 ore: Cartea lui V. I. Lenin: Inperialismul, stadiul eel mai
inalt al capitalismaluri".
29. Cauzele si caracterul primului razboi mondial.
Trecerea partidelor Internationalei a II-a de partea guvernelor
imperiahiste. Falimentul Internationalei a II-a.
30. Teoria si tactica Partidului Bolsevic In chestiunile
pacii si revolutiei.
www.dacoromanica.ro
132 STUDII

31. Revolutia din Februarie. Caderea tarismului. Formarea so-

vietelor de deputati ai muncitorilor si ai soldatilor. Formarea gu-
vernului provizoriu. Dualitatea de puteri.

Partidul Bo4evic in perioada de pregatire si infdptuire a Revolutiet

Socialiste din Octombrie
32. Tezele din Aprilie" ale lui V. I. Lenin. Orientarea Partidului
inspre Revolutia Socialists. Conferinta din Aprilie a Partidului Bol-
sevic. Lupta dusa de I. V. Stalin pe linia leninista" In Revolutia So-
cialbsta. Linia de orientare a Partidului Bolsevic inspre pregatirea
insurectiei armate. Congresul al VI-lea al Partidului.
S minor 4 ore: Tezele din April e de V. I. Lenin.
33. Insurectia armata din Octombrie la Petrograd. Congresul
III, al sovietelor. Victoria Revolutiei Socialiste. Cauzele victoriei
Marii Revolutii Socialiste. Lenin si Stalin, organizatorii victoriei Marii
Revolutii Socialiste din Ootombnie.
34. In emnatatea internaVonala a Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie. Influenta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie asupra
miscarii rr-volut'onare d'n tara noastra..

ANUL II 1)
Partidul Bo4evic in perioada interventiei militare straine si a
razboiului civil
1. Lupta Partidului Bolsevic pentru consolidarea puterii sovie-
tice. Congresul al VII-lea al Partidului. Planul lui Lenin de Ince-
pere a Constructiei Socialiste.
Seminar 6 ore : Lucrarea lui I. V. Stalin : Revolutia Odin Octombrie
ci tact'c comurnictilor ruci".
2. Partidul Bolsevic In perioada interventiei militare straine si
a razboiului civil. Congrese:e VIII si IX ale Partidului. Sdrobirea
intervent:e' arma e straine. Lenin si Stalin, organizatorii 'infrangerii
interventiei militare straine.
3. Miscarea muncitoreasca din Romania dupa Marea Revolutie
Socialists din Octombrie. Anii de avant revolutionar. Greva gene-
rala din 1920 si invatamintele ei,
4. Crearea Partidului ComunIst din Romania in lupta cu regi-
mul burghezo-mosieresc si cu oportunismul din miscarea muncitom
reasca.

1) In primui semestru al anului doi se vor tine cloud held pe sapth-

EaAnd, In al doilea semestru se va tine o singura lec %ie pe saptardang. In
lot anul s vets tine s'aptamb.nal seminarii de doug ore.

www.dacoromanica.ro
 PrtOORAMItYL CURSULM BA2ELE MARXISM-LENINISTCYLTJt" 133

5. Cartea lui V. I. Lenin: Stangismul, boala copilariei comu-

nisinului".
Seminar 6 ore: Cartea lid V. I. Lenin: Stdngismul, boala copiliariei
comunismului".

Partidul Bolsevic in perioada trecerli la munca pasntcci in vederea

restabifirit economies nationale
6. Greutgtile perioadei de restabilire. Discutia in Partid asupra
sindicatelor. Congresul al X-lea al Partidului. Trecerea la Nom
Politica Economics (N.E.P.).
Congresul al XI-lea aI Partidului. Formarea U.R.S.S. Pranul
Cooperativ al lui Lenin. Congresul at XII-lea al Partidului.
7. Lupta Partidului impotriva trotchismului Intre anii 1923-1924.
Boa la si moartea lui V. I. Lenin. Cuvaniarea lui I. V. Stalin la al
doilea Congres al Sovietelor din U.R.S.S. Congresul al XIII-lea al
Partidului.
8. Lucrarea lui I. V. Stalin : Despre bazele leninismului".
Seminar 12 ore: Lucrdri/e lui f. V. Stalin: Despre bazele leninismu-
lui" si In jurul problerador lleninimulvii".
9. Uniunea Sovietica la sfarsitul perioadei de refacere a econo-
miei nationale. Problema constructiei sOcialiste si a victoriei socialis-
mului in U.R.S.S. Congresul al XIV-lea. Orientarea Care Andustriali-
zarea socialista a tarli.

Partidul Bolsevic in luptei pentra industrializarea socialista a fcirit

10. Industrializarea socialista a U.R.S.S. Insemnatatea industria-
lizarii pentru construirea socialismului si asigurarea independentei
nationale a U.R.S.S.
11. Congresul al XV-lea al Partidului. Linia de orientare spre
colectivizarea agriculturii. Sdrobirea blocului trotchist-zinovievist.
12. Ofensiva impotriva chiaburimii si lupta impotriva opozitiei de
dreapta In sanul Partidului. Anul- marii cotituri. Cuvantarea lui
I. V. Stalin despre abaterea de dreapta in Partidul Cornumist (bol-
sevic).

Partidul Bolsevic in lupta pentru colectivtzarea agriculturii

13. Situatia internationala din anii 1930-34. Succesele construi-
rii bazelor socialismului in U.R.S.S. Criza economics din t5rile capi-
taliste. Dou5 focare de r5zboi. Trecerea dela politica de limitare a ele-
mentelor chiaburesti la politica de lichidare a chiaburimii ca clasi.
Colectivizarea agriculturii si importanta ei pentru construirea socia-
lismului si Intarirea puterii militare a U.R.S.S.

www.dacoromanica.ro
134 remit
14. Lupta Impotriva dendirarii liniei Partidului In problema co-
lectivizarli. Ofensiva Impotriva elementelor capitaliste pe tot frontul.
Orientarea Partidului spre reconstructia tuturor ramurilor economiei
nationale. Rolul tehnicii. Desvoltarea miscarii de colectivizare. Bilan-
tul primullui plan cincinal. Victoria socialismului pe tot frontul. Con-
gresul at XVII-lea.
15. Degenerarea buharinistilor si trotchistilor Intr'o bands de
asasini si spioni contrarevolutionari. Masud le Partidului Bolsevic
In vederea Intaririi vigilentei bolsevice.

Influenla construirli victorioase a bazelor soctalismulut in U.R.S.S.

asupra mtFarii. muncitoreqti din Romania
16. Perioada stabilizArii relative a capitalismului sI contraofensi-
va burghesiel impotriva poporului muncltor. Rolul social-democratIlor
de dreapta. Spargerea unitatii sindicale. Lupta P.C.R. In primil ant
de ilegalitate (1924-1929). Congresele III si IV ale P.C.R.
17. Crlza economics din 1929-1933 si cresterea valului revolu-
tionar. Luptele P.C.R. pentru unitatea sindicala. Lupeni.
18. Congresul al V-lea al P.C.R. si importanta lui In istoria
Partidului, a miscArii muncitoresti si a poporului nostru.
19. Aplicarea hotarIrilor Congresului al V-lea. Luptele muncito-
rilor ceferisti si petrolisti din 1933.

Partidul Bo lsevic in lupta pentru desavarqirea constrairli societatti

soctaliste fi punerea in practicd a nouii Constitufii
20. Situatia internationala intre atilt 1935-1941. Inceputul. celut
de al doilea rizlioi mondial (Abisinia, Spania). Avantul continuu 10
economiei nationale sovietice. Indeplinirea tnainte de termen a celui
de al doilea plan cincinal. Importanta cadrelor. Miscarea stahano-
vista.
21. Congresul at VIII-lea al Sovietelor. Constitutia stalinisti.
U.R.S., Cara celei mai Inane democratii din lume.
Seminar/. 6 ore: Rapartul NI I. V. Stalin asupra Proectutui de Constii-
tie al U.R.S.S.
22. Congresul al XVIII-lea al P.C. (b) at U.R.S.S. Intrarea
U.R.S.S.. In perioada desavaririi constructiei societatii soctaliste si-a
trecerii treptate dela socialism la comunism.
Seminar 6 wire: {Rafportui gui I. V. Stalin la al XVIII-lea kOongres al
P.C. (b) al U.R.S.S.
23. Lupta P.C.R. pentru independenla nationalA, impotriva fasci-
sari' tArli si a pregAtirli rizbolulul antisovletk. Lupta pentru tnehe-
garea frontului unic muncitoresc si a frontulul popular antifascist.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL CURSULLTI ,,BAZELE MARXISM-LENINISMULLTI"
135

Partidul Bolpvic in perioada Mare lui Razboi pentru Apararea

Patriei
24. I. V. Stalin despne cauzele §i caracterul celui de at doilea
razbol mondial. Sdrobirea Germaniei hltleriste de catre poporul sovie-
tic In Mare le Razboi pentru Apkarea Patriei. Razboiul U.R.S.S. Itn-
potriva Japoniei imperialiste.
25. Partidul lui Lenin §i Stalin, inspiratorul §i organizatorul vic-
toriilor poporului sovietic In Marele Razboi pentru Apararea Pattie'.
Cauzele victories istorice a U.R.S.S. In Marele Razboi pentru Apara-
rea Patriei. I. V. Stalin -organizatorul victoriilor istorice ale po-
porului sovietic in Marele Razboi pentru Apkarea Petri& Cartea lui
I. V. Stalin: ,,Despre Marele Razboi peritru Apararea Patriei ".
26. Importer* istorica mondiala a victories U.R.S.S. asupra
Germaniei fasciste. U.R.S.S. eliberatoarea popoarelor de sub jugul
fascist $i factorul hatarltor in crearea conditiumilor nasterii si desvol-
tarii regimului de democratie populara.

P. C, R. in lupta pentru scoaterea farti dirt razbotut antisovietic,

daramarea dictaturil antonesciene qt cucerirea independenfel
nalionate

27. Infeudarea tarii Germaniei fasciste si tarirea poporului in

razboiul criminal antisovietic de catre burghezia §i mo§ierimea roma-
ns. Complicitatea dintre burghezo-moOerime gt dictatura antonescia-
na. P.C.R. initiatorul luptei pentru scoaterea Romaniei din razboiul
antisovietic, pentru daramarea dictaturii fasciste si cucerirea indepen-
dentei nationale. Platforma P.C.R. din Septembrie 1941. Lupta P.C.R.,
impotriva social-democratilor de dreapta §1 pentru unitatea etas&
muncitoare.
28. Ellberarea tariff noastre de catre Armata Sovietica. P.C.R.
Inraptuitorul actului 'dela 23 August 1944. Importanta actului dela
23 August 1944.

P.C.R. in lupta pentru desdva'rftrea revolufiei burghezo-democraticc

fl transformarea el in revolufie so'clatistd, pentru faurirea,
anul regim de democrafie populara
29: Lupta P.C.R. pentru instaurarea unui regim de democratie fn
tare noastra. Refacerea mi§caril sindicale, 6 Marne 1945.
30. Reforma agrara din 1945. Lichidarea mosierimii ca class.
Acordarea de drepturi vi libertati democratice poporului muncitor
roman §i nationalitatilor conlocuitoare.
31. Lupta P.C.R. pentru lichidarea ranilor razboiului §i secetei,
hacsutui economic si inflatiei. Conferinta nationals a P.C.R din 1945.
www.dacoromanica.ro
136 EITUDII

Etalizarea Bartell Nationale, controlul asupra producjiei. Propunerile

P.C.R. din 1947, reforma monetara. Ajutorul U.R.S.S.
32. Lupta P.C.R. pentru unitatea politica, ideologica si organize-
torica a clasei muncitoare. Crearea Partidului Muncitoresc Roman.
33. Sdrobirea politics a burgheziei, preluarea intregii puteri fro,
litice de catre proletariat, aliat cu taranimea muncitoare. Instaurirea
R.P.R.
Regimul de democratie populara din tam noastra, forma a dicta-
turii proletariatului.
Seminar 6 ore: Ralocrrtut politic expus de toy. Gh. Gheorghiu-Dej ia
Congresul P.M.R. din 21-23 Februarnie 1948.

Situatia internationala dupa cel' de al doilea razboi mondial

34. Ascutirea crizei generale a capitalismului dupa cel de al
doilea razboi mondial. Epoca de sfarsit a sistemului capitalist. Toate
drumurile due spre comunism". Lupta lagarului democratic in frunte
cu U.R.S.S., Impotriva lagarului imperialist. U.R.S.S., Jolla condu-
catoare a lagarului antiimperialist si democratic in lupta pentru pace
si independenta popoarelor. Constituirea Biroului Informativ al Par-
tidelor Comuniste si muncitoresti.
Seminar 4 ore: ,,Raportul dui A. A. Jidanov asupra situatiei interim-
tionale la consfatuirea unor Partiobe Comuniste fi muncitoresti din Septem-
brie 1947".
35. Rezolutia Biroului Informativ asupra situatiei din P.C.J.
Lupta lagarului democratic si al socialismului Impotriva clicii fas-
clste- trotchiste a lui Tito.

Partidul Bolfevic in lupta pentru refacerea si desvoltarea 'economics

a U.R.S.S.
36. Planul cincinal postbelic de refacere si desvoltare a economies
nationale a U.R.S.S. si lupta poporului sovietic sub conducerea Parti-
dului Bolsevic .pentru indeplinirea lui 1nainte de termen.
37. Lupta Partidului Bolsevic pe frontul idedlogic in penioada
trecetii treptate dela socialism la comunism. Cultura sovietica, cea
mai avansata cultura din lume.
Partidul Muncitoresc Roman in lupta pentru construirea
socialismului
38. Lupta pentru industrializarea tarii. Situatia industriei noas-
tre In urma razhoiului, a jafului hitlerist si a sabotajului capitalist.
Ajutorul U.R.S.S. Nationalizarea principalelor Intreprinderi indus-
triale, transporturilor, bancilor si societatilor de asigurare. Impor-
tanta acestuf act pentru desvoltarea socialists a tarsi.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL CURSULUI BAZELE MARXISM-LENINISMULUI" 137

39. Planificarea, temelia desvoltarii economiei noastre nationals.

Realizarea conditiilor pentru trecerea la economia planificath. Planul
de Stat pe 1949. Planul de Stat pe 1950. Planul de perspective al
R.P.R.
40. P.M.R. conducatorul si Indrumatorul miscarii sindicale.
Rolul sindicatelor in oonstruirea socialismului in tara noastra.
P.M.R conducatorul si indrumatorul organizatiei revolutionare a
tineretului din Ora noastrh.
Seminar 4 ore: tRazalufiile Plenarei C.C. al P.M.R. din 22-24 Decembrie
1948 asupraproblemei sindicale 0 asupra activitatii Partidului in randurile
tineretu/ui.
41. Sarcinile P.M.R. In lupta pentru Intarirea aliantei dintre cla-
sa muncitoare cu taranimea muncitoare si pentru transformarea so-
cialisth a agriculturii noastre.
Seminar 6 ore: Report preeentat ide (toy. Gh. Gheorghiu-Dei la, §Nedirrta
plenary a C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949 despre SarciTale Partidului
Muncitoresc Roman in lupta pentru intarirea aliantei ease', muncitoare cu
taranimea muncitoare i pentru transformarea soda/1sta 1a agriculturii".
Rezdutia §edinfei plenare a ;C.C. al P.M.R. ,din 3-5 Mania 1949.
42. Sfaturile Populare, baza politics a regimului de demo-
crate popularh.
43. P.M.R conducatorul revolutiei culturale_ din tara noastra,
Lupta P.M.R. Impotriva influentei ideologice a dusmanului de
clash in domeniul culturii, impotriva obieotivismului burghez, a na-
tionalismului si a cosmopolitisrnului.
44. Lupta P.M.R. pentru justa rezolvare a problemei nat:onale in
R.P.R.
Seminar 2 ore: Rezolutia Birou/u1 Politic al C.C. al P.M.R. in t hesti-
unea Natio:maid.
45. Patriotismul si internationalismul proletar.
46. Morala Proletarh.
47. R.P.R. factor activ at laghrului antiimperialist si democratic
in frunte cu U.R.S.S. Ajutorul politic, diplomatic, economic, tehnic si
ideologic dat de U.R.S.S. poporului nostru.
48. Ce ne Invata Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al
U.R.S.S.
49. V. I. Lenin si I. V. Stalin. corifeii stiintei universale, condu-
chtorii si invatatorii proletariatului international.

www.dacoromanica.ro
PROGRAMUL MATERIILOR PENTRU FACULTATILE
DE FILOSOFIE

ANUL I. Saptamanal
1. Bazele marxism-lenini- 200 ore 3 ore curs
mului 3 ore seminar
2. Logica 130 ore 3 ore curs
1 ors seminar
3. Istoria Antic/ si Me- 100 ore 3 ore- curs
dievala
4. Notiuni de mat ematici 100 ore 2 ore curs
superioare 1 ors, seminar
5. Notiuni de Biologie Ge-r 100
1 ore
2 ore curs
neral a 1 ors, seminar
6. Limba elena sau latina 60 ore 2 ore curs
7. Limba rusa 200 ore 6 ore curs
8. Introducere in filologie 60 ore 2 ore curs
si Limba Romand

ANUL II.
1. Bazele marxism-leninis- 200 ore 3 ore curs
mului 3 ore seminar
2. Economie politica 200 ore 3 ore curs
3 ore seminar
3. Istoria filosofiei (antics/
si medievala, Renaste- 140 ore 3 ore curs
rea) 1 ors seminar
4. Istoria "moderns si con- 100 ore 3 ore curs
temporang
5. Istoria logicii 60 ore 2 ore curs

www.dacoromanica.ro
 MiDGRAMUL MATERIILORPENTRir FACULTATILE DE FILOSOFIE 139

Saptaminal
6. Istoria literaturii uni-
versale 100 ore 3 ore curs
7. Bazele fizicii moderne 100 ore 2 ore curs
1 ora seminar
8. Limba elena sau latine 60 ore 2 ore curs
9. Limba rusg 200 ore 6 ore curs
10. Limba germane, engle- 60 ore 2 ore curs
za sau franceza

ANUL III.
1. Materialism dialectic 200 ore 4 ore curs
2 ore seminar
2.. Istoria filosofiei moder-
ne (pana la aparitia
marxismului inclusiv re- 200 ore 4 ore curs
volutionarii (democrati 2 ore seminar
rusi)
3. Psihologie 100 ore 2 ore curs
1 ora seminar
4. Limba ruse 140 ore 4 ore curs
5. Istoria stiintel or natu- 100 ore 3 ore curs
rii
6. Istori a literaturii ro-
mane 100 ore 3 ore curs
7. Istoria Romaniei 60 ore 2 ore curs
8. Pedagogia generala 100 ore 3 ore curs
9. Limba e'en/ sau latinit 60 ore 2 ore curs
10. Limba germane, engle-
za sau franceza 60 ore 2 ore curs
www.dacoromanica.ro
 PROGRAkUL MATERULOR PENTRU FACULTA1ILE DE FILOSOFIr
140

ANUL IV. Siiptamanal

200 ore 4 ore curs
1. Materialismul istoric 2 ore seminar
2. Istoria filosofiei con- 4 ore curs
temporane (delar apari %ia 200 ore 2 ore seminar
marxismului)
3. Teoria i istoria eticii 70 ore 2 ore curs
4. Teoria si istoria este- 70 ore 2 ore curs
ticii
5. Istoria 'pedagogiei 70 ore 2 ore curs
6. Limbs. rusti 140 ore 4 ore curs
7. Istoria literaturii ro- 60 ore 2 ore curs
mane
8. Istoria Artelor 60 ore 2 ore curs

www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA FILOSOF MATERIALIST

de Acad. PROF. M. RALEA

Realizarea culturii socialiste care urmearza pas cu pas construirea social-

economica a socialismului in tara noastra are obligatia revizuirii, reconsiderarii
tuturor operelor din trecutul nostru. Ceeace voim sa cream astazi a fost prs-cedat
altadata de intuiliile anticipative, de consideratiile prevestitoare ale unor spirite
clar vazatoare care au scrutat in vremea lor, dupa puterea for de patrundere,
zotrile viitorului. Precursorii nu lipsesc. Numai ea ei trebue examinati de o aired
dialectics care va fixa ceeace fiecare putea face in cadrul unei epoci date, cu ele-
mentele si materialul de care putea dispune, in conditiile unei anumite struc-
turi si suprastructuri. Desprinzand sensul evolutiei, prinzand mai lucid on mai
confuz semnificatia faptelor, unele spirite au reusit sä desluseasca, Inca timpuriu,
ceeace a trebuit sa se Intample mai tarziu. Marele Stalin !face distinctie Intre
ideile care Stimuleaza transformarile progresiste, care Incurajeaza mersul Inainte
al societatilor $i idefie consevatoare, rutinare, retrograde care pun mereu pie-
dici cursului istoriei.
Credem, intemeiati pe cele ce vor urma, ca filosoful Conta, cu toate lip-
surile, contradictiile si ratacirile sistemului sau, a avut viziuni interesante. Fara
discutie, Conta a lost considerat un flosof materialist. El a constituit p ntiu
vremea sa un adevarat scandal. Pentruca facea parte din clasa dorrinanta fu_
sese prclfesor universitar si ministru al Instructiunii Publice pen ru a-i salva
prestigiul lui si al clasei sale, el trebuia ferit sä se compromita intrlo filosofie care
afirrra ca singura realitate materia sau care ignora sau nega existenta lui durn-
nezeu. Asa se explica dece cea mai mare parte din comentatorii sai se straduesc,
prin tot felul de acrobatii sofistice, sa-I prezinte fie ca un relativist sceptic ale
carui afirmatii nu trebue luate prea adanc in series, fie ca un ad rent de ultsind
era la concluzii idealiste. In shirsist, pentru a-i minimaliza importanta el e tufa_
tisat de altli ca un ganditor Fara originalitate, parafrazand, data nu plagiind de-a
dreptul, cateva sisteme straine far insemnatate. In fata acestor atitudini care
mascheaza, fara mulls subtilitate, tendinte reactionare de clasa, e cu atat mai
necesar a gasi si fixa adevarata pozilie a lui V. Conta in filosofia noestra, a
scrota opera lui cu o critics justa, desprinzand in lumina cansideraliilor care for-
meaza baza conceptiilor .noastre de astazi, fizionomia sa veritabila, cu umbrele si
lurninile ei.

Pentru a intelege cum trebue aceasta opera, e legitim a o stadia in cadrul

epocii al carei produs este. Data nasterii lui V. Conta e 1845. In aceasta vrerne
revolutia burgheza se savarsise de mult in Franta uncle se mentinea intermi-
tent. In celelalte tad ale Europei, burghezia se afirma din ce in ce mai mult
ca clasa In asceridenta si trebuia in 1848 sa-si asigure victoria in majoritatea din
aceste rani. In orice caz mersul ei catre putere era asigurat. In faza for ascen-
denta, clasele afiseaza o mentalitaite optimists, o filosofie progresista, plind de
sperante trandafirii. Nu e intamolator, desigur, ca fain-masa, ,,idee de progres" ba-
zata pe credinta ca amenirea merge din ameliorare in ameliorare catre viitor, ca
trecutul e totdeannu inferior prezentului (asa cum arka in Franta, cu un secol
Inaintea revolutiei burgheze, celebra cearta intre antici si moderni "), a fost fi-
losotfia odiciala a veacului al XVIII-lea, adica a epocii in care burghezia dadea

www.dacoromanica.ro
142 MIHAT RALEA

asaltul catre putere. Aceeasi mentalitate e pastrata o bucata de vreme si in se

colul urmator dup5 ce burghezia triumfase. Ea a fost Ineurajata de revolutia teh-
nice' Industriala, ca sl de av5ntul stientelor exacte. F. Engels rezum5 la trei, ma-
rile achizitii realizate de stiintA catre rnijlocul secolului trecut. Intai, descoperi
rea Ca unitete din a caret multiiplicare pi 'diferentiere se desvolt5 intregul
corp vegetal si animal... Al doilea, transformarea energiei, care ne-a demonstrat
c5 toate esa numitele forte care actioneaza cu deosebire in natura anor-
ganld, forte mecanica si complementul sau a,sa numita energie potentials, cal-
dura, radierea (lumina, respectiv caldura radiants), electricitatea, magnetismul,
Onergia chimic5 sunt diversele forme (le manifestare ale miscArii universale,
forme care tree In propartii determinate una inealta,-astiel ca in locul unei can_
titan dintr'o forma disp5ruta reapare o cantitate anumita dintr'o alta forma' si ca
intreaga miscare a naturii se reduce la acest permanent proces de trecere dintr'o
forma Intr'alta. In slat-sit dovada pe caie Darwin a desvoltat-o primul intro forma
Inehegata, ca tat ce ne Inconjoara azi, ca produse organice ale naturii, inclusiv
oamenii este rezultatul unui lung proces de desvoltare dinteun cnumar redus de
germeni la inceput monocelulari, care la randul for s'au nascut dintr'o protoplasma
sau albumins formats pe cale chimica"
Filosoffia secolulul al XVIII-lea, Inca Inaintea acestor descoperiri capitale,
fusese dominant materialists. Plehanov a aratat ca in faza el revolutionara, bur-
ghezia adopts o filosofie materialists. Ea trebue sa combats devil $i aliata sa,
iobilimea feudala, ca si conceptia loft spiritualistl. Ea trebue sä piece dela natura, su
primand ideea divinitatii. Dupa ce cucereste puterea, ea trece la o filosofie, con_
servatoare, de tip mistic on idealist. Dar In multe tad revolutia burgheza nu se
realizase Inca. Ceeace se int5mplase in Franta in 1789, s'a savarsit in parte in
tarile germanice si sud-est europene abia in 1848. Iata de ce, ceeace forma men-
talitatea tranceza in sec. XVIII apare in Germania abia in jurul si Inca dupa
1848, In sistemele materialiste ale lul Feuerbach etc.
Ajutati si de descopririle stiintifice semnalele mai sus, sistemele materia
liste au putut combate idealismul unor resturi feudale sau unei parti din burghe-
zia ajunsa la putere si deci deventra reactionar5.
Ins5, ceeace ,In secolul XVIII-lea prerevolutionar in sistemele iui D'Hol-
bach, Diderot sau Helvetius, era o filosofie materialists viguroasa in a doua ja-
rnatate a veaeului trecut, alunge in Germania o lilosofie de epigoni decadenti,
acei pe care Engels ii numeste colportori vulgarizatorr, aratand ca : dace'
idealismul ajunsese la capatul stiintei sale, si grin revolutia din 1848, cap5tase lo_
vitura de moarte, apoi el avea satisfactia sa vada ca pentru moment materialis-
mul decazuse si mai jos".
Acest lucru devenise posibil, pentruc.5 burghezia ajunsa in unele puncte /a
apogeu, arAta incepulurile unor puternice contradictii, primele semne de disolutie.
Idealismul, in criza, ridicase capul. Kant incepuse sa alba o noua influents, Hegel,
mai ales dreapta hegeliana, idealist obiectirvA, se reactualiza. Filosofiile interme-
diare, hibride, supele eclectice", cunt le numeste Engels, incercand imposibile
eonciliatii cu materialismul, ist fac aparitia. Pozitivismul, agnosticismul cauta
sa-si stabileasca o anumita influent5. Ceva mai tarziu incep s5 se auda In randul
soclalistilor reforisti lozinci ca Inapol la Kant", sa se vorbeasca de socia-
llsmul 'ui Fichte", sau al incoherentului gramofon reactionar Proudhon. In aceasta
atmosfera, isi face studlile la Bruxelles V. Conte.
Afirmarea muncitorimii ca clasa importanta, inspire' si face posibila triumful
until nou si ad5nc materialism de catre K. Marx $1 Engels si salvAnd odata cu
aceasta Ins5si conceptia materialists de decadenta el in sistemele filosofilor bur -
ghczi. Inca inainte de 1848, In teaa sa de doctorat In filosofie asupra Diferentei-
intre filosofia naturii a tut Democrit $1 Epicur", in cuprinzatoarea Sfanta Familie
sau Critica Criticei", ca si in Tezele asupra tut Feuerbach", Marx pusese pre-

1) F. Engels : Ludwig Feuerbach si sfarsitul filozoilei clasice germane (Ed

P. M. R.), pag. 50-51.

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA FILOSOF MATERIALIST 143
raisele mz;.erialismului dialectic, desvoltate ap i de el in prefala la Critica eco-
nomiei politice", in vol. II din Capita tut" si de Engels in Anti-Diihring.
Dar, fie cA n'a putut, fie ca, acaparat de o anumita rnentalitate de class,
n'a volt. V. Conte n'a cunoscut direct aceasta revolutie In filosofia materialista,
ci doar,cel mult,le-a suportat in ambiatnfa generals a timpului.
In ce priveste atmosfera din tara noastra, Canto a aparut dupa ce revolutia
din 1848 se efectuase N. Balcescu, A. Golescu, C. A. Rosetti, etc., daca nu erau
uitati cu totul, trecusera in alt plan. Elernentele progresiste, care sustinusera re-
volutia, 'goateed toe unei burghezii avide de putere care se instate in locurile de
guvernamant. Incercarile utopice si naive ale unor tineri socialisti" ca Diamant,
Balaceanu, etc., trebuiau alungate, Yiindca burghezia participants la putere tre-
buia sa_si consolideze situatia in mod practic si positiv. In insusi partidul liberal,
rosii", ca de pilda C. A. Rosetti, erau pusi deoparte on Invitati sa se cumin-
teasca".
Toate acestea prevesteau o era de instaurare burgheza. Era timpul pard-
ciparii burgheziei la putere, cand se cereau aptitudini practice de guvennare, mai
mutt decat reveriile utopice ale epocii din perioada anilor dinainte on Imediat
dupa 1848.
Totusi burghezia romans, destul de firava, abia Incepand a se forma, spre
deosebire de burghezia apuseana Inchegata printr'un lung proces de acumulare,
nu era in stare Inca a monopolize exclusiv destincle noii conduceri a statului
Atunci BratIanu si prietenii lui au realizat alianta cu mosierimea. Atlanta bur-
ghezo-mosiereasca nu mai avea nevoie de militanti revolutionari, ci stransa In-
tr'un partid de guvernamant, acela liberal, incep4se perioada de stapanire a Sta-
tului roman. Elanurile revolutionare trebuiau innabusite. Totusi, pentru a tine In
respect boierimea ultra-reactionara din partidul conservator, pastrator at fradi-
(Bloc feudale, se 'mai mentineau anurnite aspectie ale unei Ideologil burgheze in
ascensiune, se afisa prin /mil din liberalii mai inaintati, o anumita mentalitate a-
teista, liber-cugetatoare sau materialista.
V. Conta, dupa o sere de tribulatiuni, ajunge membru al partidului liberal
si, In aceasta calitate, profesor unfversitar si sninistru in cabin:14M lui Bratianu.
Filosofia sa oglindeste aceste timpuri de rascruce intre vechile veleitali revolu-
tionare patruzecioptiste si evolutia politicii burgheze ajunsa La putere, Indreptata
catre creatiile economice ale politicii de stat. Situatia era confuza, adesea incohe_
rents, prin Iupta intre tendintele nol si resturile institutillor rechi, patriarhale,
pe care Incercau sa le Prilocuiasca. Economia fiecarui popor determine conceplia
despre lume a acestui popor, conceptie care gaseste, Intre altele expresia sa fir
filosofie... Dar desvoltarea economica ducand la diviziunea societatii In clase si
la lupta Ior, conceptia despre lume, proprie unei epoci date, 'fare un caracter uni-
form; ea difera dupa clase si se modifica dupa situatiile, trebuintele si aspiratiile
acestor clase si vicisitudinile luptei Intre ele" 11.
Aceasta a insasi pozitia lui Conta Desigur ca materialismul sau ar fi luat
probabil alt caracter in epoca patruzecioptista. In aceasta privinta el e un Intar.
ziat. Totusi echilibrul de forts, luptele cu reactiunea conservatoare mai faceau
necesara afirmarea unor anumite doctrine. Ea nu se formuleaza Inca ferita de con-
tradictii si In sanul ei aipar concesii de compromis.
Ecoul unor tendinte haotice, incruciski de vechi arnintiri indraznete si de
politica cuminte" de guvernare, explica contradictiile si concesiile materialismului
lui Conta.
Biografia, viata sa, confirma aceasta pozitie. Fiu de mic burghez rural
(preot) desradacinat, plecat .de timpuriu de acasa pentru a duce o viata de boem,
el cunbaste toate tribulatille unui spirit liber in cautarea unui destin desprins de
conformismul pe care-1 cerea viata in cadrul clasei sale. Dupa cativa ani de liceti,
in care se Intretine cum poate, el pleaca inainte de a-si trece bacalaureatul cz
sufleur lute° trupi asnbulanta de teatru. Situatiile materiale in viata de stat, funs_
G. PiehanoV : Les questions fondamentales du marxiame, ed. francezA, p

www.dacoromanica.ro
144 MrHAI RALEA

tiile erau tinute ferrn de clasa conducatoare burghezo-mosiereasca. Ca si Emi-

nescu sau Caragiale in primii ani din viata lui, el cunoaste o viata de boem Fara a
putea sa si gaseasca un echilibru, o situatie. Dupd un numar de ani, inclinatii de
,,oumincire" si de adaptare, apar. I§i trece bacalaureatul si aped 11 vedem trimis
bursier at guvernului la Bruxelles si Anvers ca sa face studii superioare de co_
mert si de drept. Aici el intra In contact cu mentalitatea apuseana. La Bruxelles
clainuia atmosfera creata de Marx si Engels ca eminenti revolutionari, din pe-
rioada lui Deutsch_franzosische-lahrbiicher" si a Manifestului Partidului Comunist".
Dar mai ales, ca mat pretutindeni atunci in Europa, domkna formula radicalismului
burghez concretizata in formula materialismului metafizic german: Buchner, Vogt,
Moleschott. Revodutia burgheza venmana, care a intarziat o jumatate de seco]
dupa cea franceza, adusese o schimbare destul de adanca, dar rezis,en a feudala
In aceste tart faces necekara mentinerea unei mentalitati materialist-libezala, asa
cum a aratat K. Marx in opera sa polemics contra lui Herr Vogt.
In Belgia, V. Conta intra in contact cu evolutionismul till Spencer sau pozi-
tivismul lui Auguste Comte. In fine acolo is cunostinta de cercetarile lui Darwin
asupra Evolutiei Spetelor". 11 vedem apoi, catva temp in complecta mizerie, pe-
regrin'nd in Italia (se dusese la Pisa unde ziarele anuntau ea un om a murit de
Iconic), sä vada el sincrur cum e cu putinta ca in acest secol sa se intarriple
asa ceva". Tot in Belgia se imbolnaveste greu de tuberculoza. In fine revine in
tars, se asimileaza burgheziei in ascendents, devine din boem inadaptabil, prole-
s( r universitar si apoi rninistru liberal. In aceasta ipostaza, afiseaza un nationalism
agresiv, sovin, plin de iesiri antisemite.
Din ce in ce mai b may si poate ca o remuseare, el incepe a-si redacta
operele sale filosof'ee a caror analiza o vom lace mai jos.
Impresia generala pe care o lase lectura filcsofiei sale e aceea a unei Irma_
ginatii creatoare, a unei viziuni largi, a unui talent de constructie ideologica destul
de amplu, in orice can, din cele mai remarcabile pe care le-a realizat miscarea
noastra filosofica. Comparat cu sterilitatea critics, negativa a unui pontif" din
acea vreme, ca Maiorescu, Coma anare ca un ganditor ou reale Insusiri. Numai
ca lendin'ele opuse in care se prezenta raportul de forts al claselor din epoca sa,
11 duc, pe cale ideologica, la nenumarate contradictii, la lipsa de cunt inteiee_
teal, si de unitate sistematica.- Ii mai lipsea si o culiura, o informatie temeinica In
domen'ul filosofiel. Cele mai -nulte din sursele dui Conta aunt de mana a doua,
ditr auzite din embianta generala, on din articolele de revista rezumative asupra
unor doctrine din timpul sau.
Duna cum se pare din parcurgerea operei, el nu a cunoscut nici pe K.
Marx, nici pe Engels. In orice can nu-i citeaza si nu pomeneste de operele lor.
Pe Head ca st pe Feuerbach, ii mentioneaza de caleva ori, dar, probabil, din au-
zite, fiindca textele for trebuiau sa-i ramana strain, deoarecc nu cunostea limbo
germang si traduceri 'franceze nu existau Inca. De miscarea socialists si revolu_
tionara europeana nu pomeneste nimic. Din cea ruseasca citeaza, dupa tradueeri
franceze, pe Herzen. Dar el nu cunoaste precis, duos toate prohabilitatile, nici
macar materialismul metafizic Ifrancez din secolul al XVIII_lea, cu mutt mai inain-
tat decal cel german din secolul urmator. Nimic despre D'Holbach sau Helvetius.
Are vagi idei despre materialistii antici Democrit, Heraclit sau Epicur, des-
pre Spinoza, al cam' panteism substantialist 11 face pe Feuerbach, Marx sau pe
Plehanov sa-1 cobsidere ca pe unul din precursorli materialismului modern.
Dintre cli/sicii idealismului pe care-i combate are cunostinta tot de mana
a doua, de Berkeley, Leibniz, Hume, Kant si Fichte. De cateva ori pomeneste de
Descartes. Materialul principal dela care isi is cl inspirMile e primul rand ma-
terialismul metafizic german, in special Buchner si Haeckel, apoi filozofii Idea-
Usti corciti cu materialism cum sunt: Auguste Comte (ale anti legi de el/011111e
a istoriei si clasificare a stiintelor le prelucreaza), Spencer (pe care-1 cunoaste nv
mai din rezumate, fiindra nu era tradus Inca in frantuzeste $i englezeste nu stia).
Apoi popularizatori al pozitivismului ca Littre sau Stuart Mill, dela care Impru-
muta asociationismul psihologic. In general, informatie filosofica slabs sau me
XXIII
www.dacoromanica.ro
 VASILE ONTA - FILOSOF MATERIALIST 145

diocra. De aici uneori repetarea mecanica, lira originalitate a unor argumente sus-
tinute de altii, inilluenta prea directs a unor sisteme asupra modulul sau de cuge_
tare. Adeseori insa argamentele ca si exemplificarile stint personals sl, and nu
sunt simpliste, isi pastreaza importanla tor.

II

Consideratiile de mai sus explicit caracterul contradiotoriu al filosoflel lui V.

Conta Dar ele explica tot asa de clar si contradIctiile intre opera lui teoretica
si activitatea sa practica politica. In specuiatiile sale filosolice, prin tendinta de a
adopta materialismul, Conta are o contributle pozitiva. In tinipul studlilor sale,
el facuse parte din Soeictatea internationala", care se deolaraz:e solidara cu actelc
Comunei din Paris. Totusi, raj tarziu, intrat in politica, el afiseaza o atitudine
antlsemita. t i, cu ocazia discu,lei asupra revizuirii art. 7 din Constitutie, referi-
tor la drepturile evrejlor, impusa de Congresul dela Berlin, dupa razbolul din
1877, el is o atitudite de-a-dreptul rasista. El pare a uita cu totul legile evolutiei,
ale ondulatiei universale",cand vorbeste de un caracter etnic, fix, mereu aceias
in decursul dideritelor epoci istorice. In ce priveste stabilirea acestei caracteristice
etnice bazata in mod absurd pe consideratii nestiintifice, pe prejudecati obscurant_
tiste, el paraseste punctul de vedere materialist, explicand totul prin false inter-
pretari reljgioase, tars a tine seams un moment de consideratii economice.
Combatand in opera sa ereditatea si conceptia despre imuabilitatea el,
admitand eolutia spetelor, in chesLia evretascA el ajunge la ideea unei rase ne-
scht:nbate, entiLate arbitrara, neinfluentata de medical biologic on istoric. El se
face fard cel mai mic spirit critic ecoul unor superstitil absurde luate dintfo
propaganda patimasa, in ce priveste pretinsul spirit exclusivlst de nil intre popoare Si
insuseste cu o ingustime de comprehensiune nedemna de un filosof si de
micime de caracter incompatibila cu spiritul unui progresist.
Si calmea, Conta justifica toate aceslea pe baza unui caz democratic SI ulla-
nItarist 1
In ce priveste contradictiile teoretice ale sistemului sau, tie au fireste o
gravitate mai putin evidenta, deli cum vein vedea mai departe ele nu pot II Wale
a o parte.
In linii generale sistemul sau e mai mult on mai putit consecvent. El se
declare net si hotarit pentru materialism si crede a rgmane pe o line fermi de-a
lungul dernOnstratiilor sale. Fara sa-si dea seams insa, gandire_a sa fuge din cand
in cand pe linii frante. Elemente spiritualiste, idealiste agnostice, relativiste se
furiseaza si se insinueaza in unitatea doctrinei sale. Influentele sociale ale unor
timpuri de tranzitie, sugestfile unor sisteme filosofice care exercita chiar fara
voia sa un ascendent, un prestigiu de autoritate, corup uneori ansamblul gandiril
filosofului roman. Vom semnala cateva din ele.
a) Cateodata, V. Conta cearca sa concilieze spiritualfsmul cu materiailsmul,
crezand ca ambele lfilosofii nu difera prea mult una de cealalta. Vorbind de reali-
tatea ultima el scrie: Materialistii o numesc materie; spiritualistii spirit. Dar cearta
for nu e decat o cearta pe cuvinte" 3).
Datele prime ale celor cloud filosofil spiritualists sl materialists nu
sunt prea deosebite. Ceeace le diferentliaza nu a decal netoda de cercetare : sot-
ritualisiii mentinandu-se in domeniul leoriel, rnaterialist:i trecand la aceia at prac-
ticii. Cei dintai se mentin in domentul contemplatiei si al observatiei interne In
timp ce cei din urma tree la observatia externa a naturii 4). Atata tot. Conta crede
astfel ca totul -nu e decat o chestier de punct de vedere. El nu se icriede Bator
a stabili dela inceput, ca un postulat temeinic, deosebirea in bond a celor douA
realitati. Din contra, el le confunda. Materialistul isi reprezinta la urma urMei, to
spiritul sau forta ca ceva foarte analog a ceeace spirltualistul cel mai inaintat tsi
3) v. Cants: Incerc5r1, p. 173.
4) V. Conta, ibid., p. 175. Cf. D. BarlrAu : un systeme matertanate mete-
physique au XIX siecle, V. Conta, p. 47.
10
STUMI www.dacoromanica.ro
146 MIHAI RALEA

reprezinta sub =neje de substanta spirituals. Toate acestea dovedesc ca diferenta

intre 'materialism si Spiritualism nu e asa de radicala cum o gandesc partizanii
respectivi ai acestor sisteme" 6).
Asa dar singura deosebire pe care o &este V. Conta, Intre spiritualisti si
materialisti e faptul ca unii se conduc dupa, simtul for intern, pe cand cellaiti iau
ca bath observatia externs. Dar tocmai aceasta constitue o diferenta fundamen_
tali... pe care, deja materialistil secolului al XVIII-lea, in primul rand Diderot,
observasera 6).
Neputand face dela Inceput o diferentiere esentiala Intre cele done' sisteme,
firesc ca V. Comte sa le confunde in consecintele sale de aplicare practice.
Desi se oretinde materialist integral, atunci cand modifica legile evolutiei
istorice a lul A. Comte, care impartise istoria amenirei in trei faze : religioasa,
'netafizica si pozitiviita, V. Conte adopts un criteriu spiritualist, anume acela al
fazelor religioase. Strain cu totul de conceptia materialists a istoriei el crede ca
evolutia omenirii a trecut numai prim faze religioase si anume dela fetisism la
politeism, apoi la panteism si monoteism si In fine materialism, forma metafizica
ce purcede din panteism, atunci cand stiintele pozitive aduc aportul for la lamu-
rirea marilor probleme ale naturil. Nimeni 'nu va accepta sa se numeasca mate-
'last cand procedeaza astfel. Si totusi Conte crede, cu candoare, ca procedand
astfel se comports ca un adevarat materialist.
Nu este suficient insa ca filosoful nostru materialist conftuida adeseori spi-
ritualismul cu materialismul. Peste tot el se declare in favoarea metafizicei. Com_
batand pe A. Comte care denunta spiritul metafizic, el cauta.sa-1 reabiliteze. Nu-
mai ca, prin metafizica, Conta nu Intelege semnificatia pe care K. Marx a dadea
acestui cuvant si anume conceptia statica, imuabila a realitatii, spre deosebire de
conceptia dialectics care considers totul in misoare, sub forma de procese In curs,
nu sub forma de elemente date. Conte e an evolutionist, data nu un dialectician asa
cum vom vedea mai departe. Prim metafizica el Intelege un mod de a andi
filosofic sintetic si general. A. Comte, dupe cum se stie, isi interzisese sa gan-
deasca la esenta intima, adanca a fenomenelor. El lua realitatea asa cum se pre-
zenta, fare a-si pune intrebari asupra esentel ultime. II interesa numai le comment
des chases" nu si le pourquoi" dupa expresia sa proprie.
V. Conta crede ca un materialist trebue sa mearga mai departe, sii pro-
cedeze filosofic cautand sa lamureasca si Intrebarile ultime relative la existenla
exterioara pe care o gfiseste ca un element primordial In realitatea materiel. Meta-
fizica materialists nu se fundeaza insa prin speculatii pur filosdf ice ea trebue
sa fie o sinteza a stiintelor pozitive. Dace totusi metafizica nu se poate constitui
ca o adevarata stiinta, aceasta e datorita faptului, ca in starea actuate a cunostin-
teior noastre despre nature', ea e obligata sa se sprijine nu numai pe cunostinte
pozitive ci si pe quasi-cunostinte", In faza de azi raman Inca multe resturi
neexplicate. In rezumat, materialistua nupoate proceda ca pozitivistil, reluzand se
dea urn raspuns intrebarilor ultime, ci utillzand stiintele timpului sa faureasca un
sistem coherent din concluziile acestor stiinte. Pozitivismul respinge toate filoso-
fiile: si pe cea materialists ca si pe cea spiritualists. El ,ignoreaza, ca strutui
care Isi ascunde capul in nisip, toate problemele ce depasesc datele pozitive ale
stiintelor. V. Conte doreste insa sa mearga mai departe. Sprijinit pe rezultatele
stiintei, el paseste mai departe, incercand sa patrunda printr'o coordonare siste-
matica toate enigmele existeintei. El considers ca aceeasi necesitate mintala care
hie 41este sa grupam sub o singura idee generala anal matte fapte particulare,
ne sileste sa cuprindem late° singura conceptiune toate stiintele 7). Metaflzica
este astfel o discipline universali si contrariu cu ceeace sustin unii pozitivisti, se
impune oricarui cugetator ca o necesitate intelectuala" 8). Aceasta nevoie el 0
prezinta la Inceput ca hind solutionatil de religie Filosofia e in continuitate cu cele
mai grosolane credinte ale omului primitiv din care deriva In mod direct. Dupe
5) Conte ibid. p. 173.
6) Lenin: Materialisan ¢i empiriocriticism, p. ,29 (Ed. P. M. R., 1948).
7) V. Conte: Bazele metafizicel, cap. II.
8) ibld.
www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA. FILOSOF MATERIALIST 147
ei nevoia cautarii absolutului, sub forma principiului universal" al lucrurilor sau
sub aceea a infinitului" formeaza baza oricarei filosofii. Tendinta catre uni-
tate, a datelor eterogene obtinute de stiintele particulare e sterna dupi el
in once on care vrea sa gandeasca.
lath cum, deli material's convins care pleats dela realltatea natrii si dela
materialitatea acesteia, el depAseste mistunea sa, incurcandu-se in speculatii care
tradeaza punctul sau de plecare sn atitudinea unui adevarat materialist.
b) Tot asa de sovaeinte e Conta in ce priveste re1ativisrnul cu care Int-
braca el rellectarea realitatii exterioare-si patrunderea ei. Nu ca am putea cum
sustin undi din comentatorii sal sa-1 clasificam printre agngstici. E adevarat
ca textele din Conta, in aceasta privinta, sunt desk,' de contradictorii. Unii din
comentatori fac un caz deosebit de fraza destul de curioasii din Bazele metafi-
zicii" izolata in sistemul sau care suns asa : Toate aceste consIderatif par a
legitima concluzia sceptics, anume ca nu exista nentru noi cleat un adevar
acela ci nu putem cunoaste fliCRIBUr.
Asa dar mintea omeneasca, pe cats vreme se afla in progres si este aju-
tata de experienta, lArgeste din ce in ce baza si inalta varful pirarnidei cunos-
tintelor. Se Intelege ca aceasta piramidA, crick va exista in viitor, niciodata nru
va incela de a ft limitath, penhruca mintea omeneasca e destinata prin natura
ei de a bu putea niciodata cuprinde infinitul" 9).
Trisaturile de agnosticism sunt rezultatul influentei lui Herbert Spencer
ale carui consideratii din Primele principii" asupra Incognoscibilului" au putut
face intr'un moment dat o anumitit impresie asupra hat Conta. Dar aceasta impre-
sie 'nu pare a Ii prea adanca fiindc5 in alte parti ale operei sale gasim prdtesii
de credinth tot asa de oategorice In sells contrar.
Daca noi am cunoaste cu amanunte si cu preciziune toate cauzele care au
sa influenteze asupra cutarei persoane, la cutare moment in viitor, 'noi am putea
preciza asemenea cu preciziune tot ceeace acea persoana are sa simta, sa gandeasca
gi sa fad fn acel moment, intocinai cum putem preciza apropierea unei comete
sau mornentul fazelor lumii, al eclipselor de soare si de luna19).
Intelegem din aceasta ea nu exista imposibilitate prancipall de a cunoaste
totul. Numai starea inapoiata a cunostintelor noastre, care se reduce cu progresul
stlintelor pe fiecare zi, ne Impiedica de a putea intelege si explica toate misterele
naturii. Tot in acest sens plin de sperante isi precizeaza el gandirea mai departe :
Oamenii din generatiile viitoare vor putea avea creierul si mai desvoltat decat
noi si, in tot cazul, ei vor adauga la experienta mostenita dela noi fapte noi a
caror cutostinta succesiva va detesmina schimbari succesive de idei... In acest
singur inteles trebue sa recunoastem ca cunostintele noastre asupra realitatii nu
inceteaza niciodata. de a fi relative". Satt mai departe: E incontestabjl el descen_
dentii nostri vor descoperi realitati noi si ea vor gas' din contra foarte iluzorii o
multime de credinte ce ne par azi invulnerablle. Pentruci, lira a socoti mosteni-
rea pe care le-o 'ham, succesorii nostri vor avea o experienta proprie care ne
1ipseste noui cu desavarsire azi"*).
In mice caz nu poate fi vorba de agnosticism deoarece nu e vorba de o
piedica absolute, asa cum o gaseste Kant sau Spencer in ifunctiunile noastre de
cunoastere, ci dour de una relative. Relativismul lui Conta reiese din evolutionis-
mul sail, din ideea ca totul se schimba, ca fiecare epoca, fiecare moment se bucura
de alte conditii de determinare, ca are o alts infatisare. Numai un metafizician, ani-
mat de principiul identitatii, care ar nega transformarea perpetua ar putea sa pre-
tinda ca total este egal cu tot. Relativismul sau e- mutt mai aproape de dialectics,
deck de scepticism si agnosticism. Toate forrnele sunt trecatoare: toate se nasc,
dureaza un anumit 'limp si apoi dispar", scrie el. In aceste conditii gandirea
nu poate sa constate decal aspecte diverse, diferentiate in timp.
c) In ce priveste abaterile lui Conte catre idealism, nu putem vorbi de vreo
Inclinatie a sa directs si constienta catre acest sistem tfilosofic. El se declari
9) V. Conga: Bazele metatizicei, p. 445, ed. Petrescu.
10)V. Oonta: Teocrta fatalismului, Cap. III. sec. 4.
19 V. Conte: Bazele metafietcei, p. 101.
www.dacoromanica.ro
 MIHAI RALEA
148
fntr'un loc, vorbind de legitimitatea ipotezei ca procedeu in cautarea adevArului, ea
acest procedeu oarecum nesigur, e in orice caz mai putin nelogic decat specu-
latule acelor ideali01 capabili in a pretinde ca lumea exterioarA este o imensa iluzie
a constiintel noastre. Teoria cunaa$terii lui Kant, privita ca un compromis intre
empiris-n $i apriorism, i se pare suspects in sinceritatea ei. Din acest punct de
vedere ideali$tii purl care neaga orice existents reala inafara eului, sunt mai
logici decat Kant, cu toate ca sislemul for este deasemeni evident fals, pentruca.
dupa ce an recunoscut ca starea de con$tiinta cuprinde doua elemente esentiale,
subiectul $i obiectul, ei vorbesc de realitatea priinului $1 de nerealitatea celui de al
doilea, care se raporteazA be lumea exterioara"12).
V. Conta are repulsie pentru compromis si nesinceritate $1-1 denunta pe
Kant din acest punct de vedere.
Astfel intentiile filosotului roman sunt bune. Demonstratiile sale insa relativ
Ia realita ea lurrit exterioare, in special Teoria rezistentei", a$a cum vom vedea
mai departe, cad in idealism. Voind a ajunge in ce prive$te cunoa$terea la con-
cluzil realiste $i materialiste, Conta intrebuintearza o intreaga argumentare idea-
lista.
Am relevat cateva din ccintradictille operei lui Conta, ca rezultat al deco_
rtentarii sale intr'o perioada de tranzitie $1 datorita ignorarii de catre el a materva-
lisdnului dialectic $1 a operelor lui K. Marx $1 F. Engels. SA trecem mai departe
aunt la analiza lucrarilor sale pentru a arata punctele pozitive pe care le adueo
el in evolutia gandirii romanesti.

III

Pentru comoditatea expunerii filosoilei lui Conta sa adoptam impartirea

materiel in doua categorii, impartire pe care el a luat-o probabil dela Auguste
Comte. Conta se °cup mai intA de un aspect static al existentei, studiind ele.
mentele din care se compune lumea, un fel de anatomie descriptivA a universului
si apoi un aspect dinamic, de mi$care, care se ocupa cu functlunea acestor elemente,
un fel de fiziologie a tor. Enumararea acestor elemente se face dupa Democrit. Nu
vedem care e criteriul care s'a avut in vedere, fiindca se grupeaza in mod in-
coherent urmAtoarele $ase: vidul, (golul), plinul (cu atomii), cu alte cuvinte ma-
teria, apoi miscarea si necesitatea, in fine spatiul $i timpul in care se desfavara
materia si miscarea. Ne vom ocupa mai intai de materie, forta, de spatiu $1
timp. Vom lasa de-o-parie notiunea de vid care repeta vechide consideratii. Vom
analiza apoi legile care le mica $i anume: mi$carea (ondulatia), necesitatea (adic5
determinismul), atractia si repulsia. Ne vom ocupa apoi de Teoria cunoa$terii, Psi-
hologia $i Metafizica sa.
Conta pleaca dela ideea CA totul in univers e materie. In aceasta privinta
Intr'un scurt istoric, el 41 recunoa$te drept predecesori filosofii care au inspirat
rena$terea $tiintelor moderne incepand cu Bacon, Giordano Bruno, Descartes,
Galileu, Newton, Pascal (?), Spinoza, continuand cu Lavoisier, Cuvier. Lamarck,
apoi cu Auguste Comte, in fine Feuerbach, Buchner, Moleschott, Herzen, Vogl
$1 Ia urma Buckle, Huxley, Darwin $i Spencer (observant in treacat ca nici Pascal,
nici Giordano, nici Auguste Comte nu pot fi elasati printre materiali$ti). In schirnb
nu sunt pomeniti nici Hobbes, nici D'Holbach, nici Helvetius, nici Locke din care
imprumuta o serie intreaga de consideratii. Nicio vorba despre Marx $i Engels.
Ca $i inainta$ii sai, Conta constata ea natura e numai materie, dela obiectele
neinsufletite, pAnA Ia monere cu care apace, prin generatie spontanee, viata pe
pamant, continuate printr'o evolutie din ce in ce mai complexA la diferitele specii
animate $i apoi la am. La acestea diferentierea sistemului nervos aduce o corn-
12)Citat de BAdArau, opt. citat p. 64. In Bazele Metafizicii', p. 486, el scrie st
mai filar: Oricat de fantasmagorica este ipoteza pe care em clescris_o aici, ea este
mai putin ilogica decat ipotezele oricaror idealisti, care merg mai departe si sunt
In stare sit suslie ca lumea exterioarA este 0 iluziune treats de constiinta noastrd.
CS not trAim In mijlocul unei lumi reale cu totui alto cleat aceea pe care ne
inchipuim", etc., etc.
www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA FII C:o(:)F MATERIALIST 149

plicatie mai mare a funclionarii psihice. Viata psihica, Insa, e determinate direct
$i exclusiv de sisfemul nervos. El nu crede c5 con$tiinta $i gAndirea, asa cum
credeau Vogt sau Buchner sent o secretie materials a creierului, ci o functitme
a acestula". El formuleaza in termeni clari el gAndirea st constEnta nu sunt decal
ultimele $1 cele mai perfectionate forme ale evolutlei materiel. Materia ne este
cunoscuta prin perceptia simturilor. In adevar, price contact cu lamea exterioarl
nu ne reveleazI cleat impresiuni care sunt rezultate din activitatea materiel asupra
simturilor noastre. Fie ca percepem Intinderea materiel in spatiu, fie ca perce-
pem $ocul direct at el asupra simturilor, on evolutia in timp a substantel, totui
nu ne descopera altceva cleat existenta unica a materiel. Chiar $1 impresia de vid
nu e altcelia decat perceptia unui gol, a unel absente care presupune, prin contrast,
existenta materiel 13).
Proprietatea principaI5, dac5 nu unic a acesteia e forta. Forta fare materie
nu a macar conceptibill. Engels a ar5tat 14), c5 nu e posibila miscarea fard ma-
terle". Conta precizeaz5 ciar : proprlet5tile materiel iau numele general de forte.
Se poate spune In acest sens ce nu exista nici materie Fara forth', nici fortl Ida
materie" ill).
Prin fort5, Conta pare a intelege miscarea. aptitudinea c5tre miscare $1 nu
energia, concept idealist, formulat mai tArziu de Ostwald $i combatut de Lenin.
Dacl Proprietatea principals a materiel e forta, e firesc ca ea sa intre in
contact cu not si anume prin rezistenta pe care o opune eului nostril. Vom vedea
cum aceasta teorie a rezistentei (formeaza baza teoriei eunoasterii a lui C nta. Deo-
camdata nu ne intereseaza decat faitul ca not nu putem simtl altceva din consti-
tutia materiel decat forte pe care ne-o opune. Dar forta si -nateria fiind unul
$i acelas lucru, not 1u5m cunostintl de materie prin ciocnire cu forte care o misca.
Vpchii atomisti studiind materia mai indeaproape constatau cä fiecare corp
face parte dintr'altul mai mare si este compus la r5ndul sail din corpuri mai mici.
Ea nu e compussa dintr'o singura spell ci, dup5 cum cred fizicienii dintr'o serie de
corpuri simple, care prin combinatiile for formeaza seria corpilor compusi. Nu
aceasta e ideea lui Conta. El crede ea in aparent5 structure complex a materiel
e o Iluzie, deoarece fiecare din aceste corpurl se reduc la o unitate fundamentala,
formats din influentele for unele asupra altora, $i care constitue, in ultima in-
stanta un principiu unic : miscarea.
Dac5 miscarea e ultimall principiu la care se reduce materla, ea trebue sa
se desf5soare dup5 dou5 dimensiuni: ea se exercita in spatiu $i dureaza in timp.
Conta vede in spatiu $1 timp, nu forne ale sensibilitAlli noestre, ci cfynditi 'reale,
obiective ale existentei, dup5 cum afirma Feuerbaoh : Soatiul si timpul nu surd
simple forme fenomenale, ci conditii esentiale (Wesensbedigungen) ale existenter.
V. I. Lenin spune in aceasta privint5: Nu exists in lume filmic thafar5 de materia
in miscare, tar materia in -niscare nu se poate mica cleat in spartiu $1 tirnp16).
Conta se menline in aceasta privin'a pe o linie jucta comuna cu a tuturor mate.
rialistilor Astfel, in privinta materiel este demult admis el ea nu poate exista
dee:it in spatiu $1 limp. In privinta spatiului pe de o parte, este demult adults c5
exists necesar in timp,iar pe de alt5 parte, $tiintele experimentale tind a demonstra
din ce In ce mai mult ca nu exisra' spatiu complect desert de materie. linsfarsit
timnul nu poste fi despNrlit efectiv de materie, prin aceea chiar ca aceasta din
urm5 e socotita farl inceput $i f5r5 sfArsit. Cu chipul acesta materia, spatiul $i
timpul incep a constitui o adev5rata trinitate materialists" 17).
Sa trecem acum la examinarca legilor principale care anima materia. Trei
sunt acelea pe care Conta be sxamincaza mai de aproape : evolutia perpetul pe
VI) Cf. D'Holbach: Systeme de la nature I p. 28: Pentru not materia e ceeaee
afectearg slmturile noastre inir'un fel oerecare, iar insueirile pe care le atribuim
diferitelor matcriii se intemetaa pe diferitele impresti sau modific8rt pe care le
produc in not ".
14) F. Engels : Anti-Duhring, (Ed. P. C. R. 1945), pag. 108-109 : Misearea este
modul de existents a materiel. Niederi et niciodatd nu a existat materie fgrA miscare,
lucru care plod nu e posibu"; 5,n aceea$ sons, Lenin: Materialism $i empirioerlti-
eism" pag. 299 si urn.
15) V. Conte : Teoria fatalismului", peg. 09.
151 T en*: Materialism .$t emniriocritici 1T1 WE.d. P. M. R. 1948. p. 191).
17) V. Conta : Incerc8rl de metafizieA, p. 405.

www.dacoromanica.ro
 11(TRAI RALEA
150

care el o nunie e: andulalia universalg, necesitatca si determinismul, in fine atrac-

tia repulsia cu consecintele tor: asimilarea si adaptarea.
a) Ondulatia universals e expresia prin care Conta intelege transformarca
ncrrnanenta la care c supusa materia. Ideea aceasta el nu a luat-o de la Hegel,
Marx on Engels, ci a ca'patat-rt prin intermediul lui Darwin si Spencer. Ideea
stabilitalii, a Upset de evolutie, Engels o numeste o idee bainavicioasa si iesita
din aparenta unui echilibru trecator. Inactivitalea in echilibru nu e niciodata abso-
luta, o scrie de influente, de actiuni si reactiuni se exercita chiar atunci cand
nei percepem un echilibru 18).
Toate transformarile materiel dupa Conta parcurg curba evolutiva care
merge dela nastere, la maturitate 5i apoi la moarte. Ea se efectueaza de la infe-
rior la superior. Animalele, plantele, planetele toate savarsesc aceasta curba. Dar,
dupa Conta, nu toate fenomenele lumii sunt evolutive. Exists ci allele neevolutive;
de pilda, muntii, casele ca produs al tehnicei omenesti, etc. Prin aceasta filosofill
roman nu vrea sa spuna ca formele neevolutive se gasesc intrun total repaus. El
voieste s5 spun numai c5 Sormele evolutive stint universale, generale, In firm
ce cele neevolutive nu sunt decal accidente Droduse In viata celor evolutive. El
arata ca aclunea $1 ciocnirea fortelor duce cateadata la echilibru prin compensa-
rea lor. Dar in timpul acstui echilibru, transformarea nu se opreste. Ea pare
ea stagneaza ne linia fortelor principale in actiune, dar in acelas timp influenla
fortelor sectindare, de alta natura. continua a influenta procesul. In limp ce echili-
brul fortelor nrincirrale care irnentin viata de exemplu se pastreaza o bucata de
vreme, o lunta secundara ce angaieaza si continua intre diferitele influente ale
mediului si reuseste a modifica echilibru) care sustine organismul. Cum nici un
cistern do echilibru nu e inchis sau izolat, alte forte cauta a-I modifica. De abia
o Ifarta incidenta a deraniat echilibrul, deahia a imprimat o alt5 directie fortelor
neutralizate. ca o alt5 forts survi'ne, contrabalanseaza in tot sau in parte pe are-
cedenta si urmand energia sa imprima cutare sau cutare directie agregatului dina-
mic. Lupta secundara are deci ca elect 'de a echilibra in fiecare moment fortele
incidents. Numai ca influentele continua miscatoare ale mediului fac ca aceste forte
sa nu sfArseasc5 a interveni si prin urmare lupta secundara se reinnoieste per
m3nent" 19).
Curba influentei fortelor se efectueaza ea o unda de transmisiune. Inlaun-
Irul acestei unde, alic uncle mai imici lei exercita influentele lar....In acest sens
figurat si conventional orice forma evolutiva e o unda. Inutil de a spune Ca fiecare
unda contine in sine alte unde si este si ea inchisa intr'o und5 smerioara Tn
eternele sale metamorfoze, maters trece nrintr'o infinitate de forme evolutive, supu-
nandu-se legii ondulatiei universale" 20). Deci, evolutia se savarseste prin actiunea
fortelor principale care se exercita in decvoltarea for la inceput pe o curba 641i-
toare, cunooste apoi un echilibru relativ si anoi degenereaza pe a curb5 de scabo-
rire Dana la disnaritia ei. Chia vreme Ia aspectul de echilibru, ea se mentine intro
fonma de repaus dupa un nrincipiu conservator. anni roasa de interventia unor
forte secundare se descomnune si moare. Orice forma evolutiva, dela nastere 0115
la imoartea el face aradat si pe nesimlite o cafe care ar putea fi figurate cu tin
semi -cere. Din cauza analogiei vol da acestei semi-cerc denumirea de !Inn...
orice forma evolutiva este o unda si din calm relativitatii ce cunoastem, fiecare
unda confine alte unde secundare, care constituesc tot atatea trepte pe curbele el
suitoare si coboritoare si la randul ei ea e continuta de o und5 mai mare in care
tine locul de o simpla treapta" 21).
Aceasta e legea ondulatiei universale. Ea e conceputa de Cnnta ca o lege
din domeniul mecanicei. Expresia ei devine astfel din cele mai simple : transfor-
marl, crocniri si echilibru de forte. Desi evolutia sttintelor naturale 51 a chimiei a
doua tumatate a secolului al XIX-lea facuse pragrese remarcabile, Conta ramane
la formele materialismului din secolul trecut cand, dintre toate stiintele, singura
mecanica si Inca aceea a corpurilor solide, terestre si celeste, adica mecanica gravi-
tatii era mai bine cunoscuta. Aceasta aplicare excluslva a etalonului mecanic:i
18) Engels : Anti-Diihring, p. 109-110.
19) Citat D. Badar5u, op. eltat p. 132.
20) V. Conta: Teoria ondulatiei universale, p. 100.
.'") V. Ccnii+a: ibid, p. 160.

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA FILOSOF MATERIALIST 151

la fenomenele care sunt de natura chimica sl organics sl pentru care legile ane-
c,anicii, deli valabile, desigur $i acestea, sunt totusi impuse pe planul al donee,
de alte legi superroare, formeaza una din ingustimile spec-Mee Irma inevitabile
pentru timpul de atunei, ale materiallsmului clasic francez"22). D'Holbach, cel
mai caracteristic dintre materialistii francezi din sec. XVIII_lea scrie in aceasta
privinta. ,,...dace' orin natura intelegem, ceeace este in realitate, o totalitate a carei
pad diferite au Insusiri diferite, part' care aclioneaza apoi conform cu aceste
insusiri care sunt intr'o continua actiune 5i reactiune unele fall de altele, care
au o greutate, care graviteaza inspre un centru comun, in timp ce altele se In
departeaza spre a se misce spre periferle, care se atrag si se resping, care se
unesc si se despart prin ciocnirile si desunirile for continue, Made nu ne sileste
s5 recurgem la forte supranaturale, sore a no da seama despre formarea luorurilor
si a fenornenelor pe care le vedeare' 23). lath /nsusi descrirea meterialismului lui
Conta dupe' caracterizarile lui Engels semnalate anal sus.
E cazul sa ne intrebam acum dace' materialism mecanic nu cuprinde
Intr'insul si elementele dialeettice. Awn vazurt mai sus Ica V. Conte pare a nu ft
cutroscut pe Hegel, pe Marx on Engels. Evolutionismul sau e luat din Darwin
si Spencer. Dar once evolutionism, este el o dialectica ? Cu drept cuyant Plehanov
spune urmatoarele:
Multi oameni confunda dialectica si doctrine evolutionists. Dialectica este
fn adeyar, o doctrine' a evolutiei. Dar ea difera esential de vulgara teorie a evo-
lutiel", care se bazeaza esential pe principiul a nisi nature, rilel istoria nu fac
salturi 5i ca toate schimbarile sel fac In mod gradat. Deja Hegel demonstraee ca
astfel inteleasa doctrine evolutiel era inconsistenta si ricticola... Ori de ate on
avem de a face cu o rupture' a progresivitatii, se prdduce un salt In cursul desyol-
taril. Hegel ne arata apoi printr'o serie de exemple cu ce freeventa se produc salturi
in natura ca si in istorie 241. In linii generale, Conte, face evolutionism si nu dia-
lectica. El crede ca transformarile sunt lertte, progresive si graduate. Fara sit
cunoscuta legile chalecticel si Mara sa fi avut cunoWnta de experientele din biologic
ale lui Hugo de Vries, asuora mutatiel spetelor, el adoptil doctrine vulgara" a
schimbarilor pe nesimtite. Vorbind de genenatia spontanee, el scrie; Cu alte cu-
vinte nu se poate admite ca o fdi4tta organics s'ar putea vreodata naste deofiati,
din substante neorcranice. Carl nrin eceasta s'ar face o saritura neexplicabila 'dela
materia brute' la cea organizeta. Este sigur ca materie brute' a orecedat pe cea
organizat5. ireca trecerea dela o situatie la cealalth a trebuit sa se feel in decursul
isteriel namantutut, pe nesimtite" 26). In alts parte el adauga : Am zis mai sus
ea ondulatiunea este n lege universals a materiel $i ea fiecare unda se desvoltil
reiativ pe nesimtite" 26). Conta subliniaza cuvantul relativ. Dew ?
S5 ne aducem aminte ea el face deosebirea Intre forme evolutive care ur-
meaza curba ascendents si descendents tm transfornarea for si forme neevolutive,
care nu Inseamna forme moarte-imuabile, ci forte accidentale care grnesc on
declanseaza un proces. Dace' avem In vedere mime' directive andel principale de
onduletie. not nu percenem, mai ales cand e vorba de lungimi marl de time de-
ck transformari trerotate, nesimtite. Dar in curba evolutiva care se efectueaza pe
incetul agar deodata forme neevolutive care sunt In fond, forte secundare. si
modifica 'Brun mersul evolutiei. Scoerta pamantului evolueeza treptat. Cateodati
Insa eruptiuni vulcanice on prabusiri de stratum schimba pe neasteptate fizionn-
mia globutui. Corpi'l unui orn merge lent sore uzura batranetii. dar uneori o 'rata
Infectioasi, naorasnid it educe moartea inainte de vreme. Interventia, interferenta
unei unde secundare grabeste un anumit proces in mersul evolutiv principal, ea-
tre desnodarnant. 0 \forma ce ni se pare neeyolutiva, fiindel nu i-am urmarit pro-
pria sa evolutie, fiind atentti animal la curba transformarilor importante, poate in_
22) Engels : Ludwig Feuerbach pi sfarsitul 211ov:die! clasice germane. (Ed. P.M.R.
1949, pag. 29).
22) D'Holbach: Systeme de la natura T. p. 21; Plehanov: Comtributlile la istoria
materialismulul, p. 14 si Istoria fa1s4 In majoritatea interpretarnor tut Lange. Ge
schichte des materiausmus I., p. 323.
24) Plehanov: Les questions fonfementa1es dts marxisme, p. 30-39.
25) V. Conte: 'Peoria oneulatlei universale, peg. 206.
26) V. Conta: ibid. pag. 389.
www.dacoromanica.ro
 MIHAI RALEA
152
fervent gi 1mprima brutal, a anunilta directive. Conta a spune precis: ...sa se
observe ca formele neevolutive nu sunt decal .niste acte Junctionale ale formelor
evolutive si ca onfilatiunea la diferite grade nu ar putea aid sa se desvolte Mei
35 existe, data nu ar fi pe fume miscari bruste, si violente de diferite intinderi,
cu alte cuvinte miscari neregutate" 27). E tocimai ceeace a aratat mal tarziu Hugo
de Vries, cu mutatial spetelor. Conta la exemplu nu numai al devierli orgarasme-
tor, dar pe ac la al revalutiilor socia!e, care iau adeseori o forma precipitate care
seamand de aproane cu o sariturd schimbatoare a Insasi structurii fenomenelor,
in termeni dialectic], cu un salt calitativ. la A earn cu ajut rut teoriei raporturilor
d1ntre formele evolutive gi neevolutive 11 apropie mutt de o intelegere dialectics
a hicrurilor. Pin aceastd explicare Conta a avut o irrfuitie rernaroabila a procese-
tor dialectics fara sa fi canoscut metoda insasi.
Prin aceasta teorie a sa, desigur simplista si nefundata destul de temeinic pe
rezultatele nediscutabile ale stiintei, Conta salsface Intr'o masurd oarecare $1 o
slid lege a dialecticel, dupe care nu exists in nature fenomene izolate, ci In per-
petud interdependenta, itt ultima instanta totul depinzand de tot. El ne arata ca
fiecare fenomen suportd influenta intregului media Inconjurator, cu mereu o noud
influenta fl patrunde si modifica neincetat forte care altfel ar ramane In echilibru
$i tot asa mereu In scurgerea eterna a fenomenelor, forte nol intervin si neutra-
lizeaza pe allele. Medial trimIte in orice moment alte influente. Ca sd Intelegem
tenomenul trebue sa tinem seama de toate aceste Influente, cdc1 nu exists, scrie
Conta gJ n'a patut sa existe vreadatd o forts cu total neatarnatd si
lasata nu_
mai in vole lucraril sal propniie In and parte Conta exprima mai precis :
$tilntele pozitive ne Inv* ca toate fortele universului, dela cele care insufletesc
un animal pand la cele care pun In miscare stelele cele mat indepartate, sent in
contact unele cu allele. Toate se modifica si se Inrauresc reciproc" 29).
Ducand mai departe analiza noastra descoperim in Conta $1 prezenta pe 15110
intuitia interdependentei fenomenelor, pe lan,g5 aceea a saltului calitativ si oa
trela lege dialectica aceea a opozitiei contrariilor.
In adevar, fortele care infra in contact se ciocnesc. Din orice contact de
forte reiese pentru Conta a lupta. Toate echilibrarite sunt instabile $i provizorij.
Este cu neputinta en dotia sau mai multe forte sa ajunga la un echilibru absolut
cat limp exists pe fume ale forte in lupta. $i de alts parte este deasemenea cu
neputintA ca toate fortele universulul sa ajungd In on echilibru absolut si universal,
din cauza ca numdrul fortelor raspandite in spatiu este nesfarsit" 30).
Fie cd e vorba de Intainire intre forte principale, fie CS e vorba de insi-
auarea fortelor secundare, total se petrece cu lupta ca sun antagonism intre
un echilibru relativ gl o no-IA metamorfoza Ir/ airs. Desigur Conte
nu a adancit acest process. El nu ajunge pand la formularea principiului
negarea negatiei". E1 nu-si da seama de anihilarea unei forte de catre
alta care e negate din nou la randul sau. 0 asemenea viziune a lumii ar II fost
posibila dace el ar fl avut o cat de mica initiere itv domeniul dialecticel. Dar ca $:
eroul lui Moliere, el faces din cand in cand dialectica, pe cont propriu, prin in-
tuitil personale on prin necesitatea rationamentelor sale lard sa aiba constiinta ea
a face. In plus el concepe lupta si contrazicerea externs intre fortIele in luptii.
Despre o contradictie intern's a fenomenelor nu vorbeste nicderi.
Urmand destul de consecvent presiunea conceptief sale materialiste el a-
junge sä aiba intr'o problems specials ca aceea a ereditatil o serie de vederi in-
teresante si de rut interes actual. Admitand postulatul transfarmarll permanente,
Conta nu poate accepta ideea sustinutd, printre alti de Weissmann, a unot ger-
meni ereditari imuabili care transmit aceleasi caractere nemodificate dela primal
om si pAnd astdzi. El accepta ideea a in evolutla vietii existd tendinte de con-
servare si ca ereditatea ar reprezenta acest sees.
Pentru el adaptarea la media si influenta acestuia asupra organismelor este
netndoioesa. Toate fortele mediulul modifica organismul fortelor vii In mod nein-
2?) Teoria ondulatie universale, pag. 189 01 190 (sublinierile aunt ale noaatre).
28) V. Conta, ibid., p. 159-161.
29) Ibid. b. 159-1100.
20) Ibid. p. 181.
www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA FILOSOF MATERIALIST 153
cetat. Organele si functiunile for se transforms $i se adapteaza lit fiece moment.
"Adaptarea este legea in virtutea arela un organism tincle a se modifica astfel
Incat.el sa. pars facut anume pentru Impreturarite in mijlocul carora aste pus si
pentru felul de viata care Ii impun aceste Impreturari"... ea nu este altceva deck
modificarea echilibrulul principal al undelor prin intrarea de forte not In acest
echilibru sau iesirea de forte vechi din el" 31).
Inarmat cu acest principiu, el va interpreta lunctiunea ereditatii nu ca ceva
dat, imuabil, ci va supune si germenli ereditari la influentele ambiantei In care
traieste animalui. Deed constatilcrile de mai sus stint valabile pentru un singur in.
divid ele vor fi adevarate 5i pentru ipoteza cand viata se transmite Ia un alt in-
divid. Inraurile asupra organistriului se succedeaza la fiecare moment fare a tine
seams de suocesiunea tor, daca viata e reprezentata de tin singur individ sau daca
trece dela un individ la. altul. Cu alte cuvinte ereditatea e o singura legatura pa-
siva de continuitate Intre daca vieti individuate ce se succed, care legatura nu
schimba cu nimic cursul regulat al inriunirifor asuama organeior si cursul efectelor
lor" 82). Cu aite ouvinte celula germinative azi se zice crornosorai nu este
irnuabila in trasmisiunea tor. Fixitatea caracterelor transmise este o aberatie. Ere-
ditatea suporta $i ea legea adaptarii la medlu. Nu e e forte conservatoare oarba
cum se sustine de Biologie reactionara, ci eel mutt o legatura de continuitate mu-
dificabila $1 ea dupe influentele din4fara.
Cele sustimtte de Weissmann de pitch aunt fn tatala oontradiatie cu con-
ceptia lui Conte. El intrebuinteaza diferite argumente pentru a combate fixitatea.
uncle valabile, altele mmi waive, printre care aceea oa copilul adeseori nu seamana
cu niciunul din parinti, ci cu. o persoana strains, El crede in schimbarile produse
In fetus de viata marnei in timpul sarcinii sau rputin mai Inainte. Daca o Inrau-
rire a finceput a lucre asupra tatalui In momentul conceptiutnil copilului sau pu-
tin mai Inainte, acea inraurire va putea avea efecte marl asupra copilului, deal
poate ea nu va fi avut un efect epreciabil asupra tataLui" 88). V. Conte ref uza a
admite ca pretinsa fixitate a ereditatii nu este influentata de legile adaptarii.
Plecand dela aceasta prerniza el ar trebui sa admits ereditatea caracterelor casti-
gate in timpul vieitii parintilor. Influentele mediului nu se opre_sc nicio clipa asu-
pra Intregului organism. Nu e niciun motiv, $i nici o experienta sau serie de
observatii nu infirm:a acest lucru, ca influentele mediului sa se exercite numai asu-
pra celulelor somatice. Ele se exercita si asupra celor germinative, care fac $i etc
parte din corpul nostru, se hrinese $i traiesc odata cu Intreaga viata a unui orga-
nism. Din acest punct de vedere, in cadrul si posibilitatile biologiei din timpul sau.
Conte se gaseste pe o cale progresista, juste.
In rezumat teoria ondulatiei universale pare a fi o doctrine evolutionists
ceva mai Inaintati. Materialismul metafizic nu e depOsit numai cu o teorie trans.
formista obisnuita. Conceptia lui Conte, fie prin introducerea ideil de. opozitie $1
lupta ignorand totusi ideea contradictiel interne, fie prin ideea el once fenornen
nu e singuratic, ci influentat de toti factori,i mediului, fie prim anumite anncipatti
intuitive asupra transtformarilor brusce care se apropie oarecturt de conceptia sal-
tului calitativ, el ne clerk; o viziune materialists a universului mai Inaintata decat
a materialistilor francezi din secolul al XVIII-lea, parte numai cu exceptia lui Di_
derat $1 mai ales deck acea a materialistilor vulgarI germand din a doua jumitete
a secolului XIX -lea. Din nenorocire Conte n'a avut cunostinta de filosofia dialec.
tics spre a-si preciza, si ordona mai unitar $i mai lucid conceptia sa. El ramane
metalizio deoarece vorbeste adesea de "Principii universale". El ramane un ma_
terialtst mecanicist, fiind inspirat de notiuni ca forta, echilibru, etc.. luate din Me-
canted, oorectate putin cu transformismul darwinian. Dar mai ales, Conte n'a
gandit adanc $i nu s'a interesat de aspectul procesului social. E caracteristic ca In
toata opera sa, paglnile consecrate evolutiei $i luptelor sociale stint extrem de
reduse. In acest capitol el nu face uz decat de cateva aprecieri ale lui Buckle si
Taine, autori care explica determinismul social prin mediul geografic. Intr'un singur
31) V. Conta: ibid. pag. 228.
32) V. Conga: Ibid., peg. 258. (Sublinderea e a nautili).
33) V. Conte: ibid. peg. 213.
www.dacoromanica.ro
154 MIIIAI RALEA

loc el pare a prevedea crizele economics ciclice. LupLa de clasa si materlalismul

istoric, Lau rarnas straine sau indiferent. Engels arata ca ceeace i-a lipsit iui
Feuerbach pentru a ajunge la conceptia materialisrnului dialectic a lost medltatia
asupra istoriei concrete, ramanand in limits ingusta a omului abstract. Deaceea
el n'a inteles nimic, fiind martor ocular la revolutia din 1848 334). Elernente din
aceaibta situatie se gaseste si la Conta. Demonstratiile ca s1 concluziile sate pas-
treaaa tin caracter abstract, Toata teoria ondulatiei nu e Inspirata de viata con-
crete a naturii sau a istoriei. Totul se mentine intr'un caracter schematic si geo-
metric. El nu distinge variatia imensa a motmentelor specifice, regresiunile $1 pro-
gresele vii ale societatii on ale materiel. Viziunea sa rece, abstracts, e valabila
pentru once imprejurare, pentru once conjunctura. Totul e cladit pe notiuni ge-
nerale stabilite a priori. El no pleaca dela fapte ca apoi, inductiv si at inane la
concluzii. Metoda sa e deductive, logica, demonstratiile sale nu sunt istorice, ci
sistematice si silogistice. Ele se pot apnea oricand si oriunde.
Plecand dela acelas mecanicism el explica si determinismul si ideea de ne-
cesitate pe care le numeste in mod gresit si irnpropriu fatalism. El ne previne dela
inceput ca prin fatalism nu intelege ideea orientala a predestinarii apriorice de
care nirneni si ramie nu scapa. E vorba pur si simplu de a inlocui tin termen e
carui sees e precis, cu un altul care are o alts semnificatie. E numai nevoia me..
canica de a indica si'nplista rigoare a determinismultd? Determinismul Ina e
mutt ,mai complex, mai vadat si mai suplu. Marx ca sl Lenin 1-au conceput ca un
proces de evens $i regres, de influente multilaterale si adesea contradictorii. En-
gels, ne arata ca cresterea constiintei aduce chiar o oarecare libertate in functin_
nea cauzalitatii. A rintelege tin fenomen inseamna, intro anumitA masura, a-1
prevent. Hegel a fast primul care a dat o prezentare juste a raportului dintre
libertate si necesitate. Pentru el libertatea este intelegerea necesitatii. Oarba e
necesitatea numai In masura in care nu este inteleasa. Nu In visata Independents
lap de legile naturale sta libertatea, ci in .cunoasterea acestor legi si in posibi.
litatea data prin acest fapt de a le mime in actiune in mod sistematic pentru arm -
'mite scopuri" 35). Dar nu e numai intelegerea detenminarii care ii limiteaza actiu-
nea. Jocul cauzelor $1 al efectelor e adesea substituibil: cauza se transforms in
elect si efectul In cauza, ele 1st schimba inereu locul38).
La V. Conta procesu1 e de o extrema simplitate. Plecand dela descoperirile
$tiintei. dupe care viata nu e altceva deck cum spune si Engels : modul de exis-
tents at corpurilor albuminoase" 37), Conta isi inchipue tin proces rectiliniu, uni.
linear, dupe care celula si organismele unicelulare se adauga unele la altele $i
compun toata scare evolutiel spetelor pana la em. Totul iiu e decal un agregat
mecanic de adaugiri. Vegelslele $1 animalele cunt than celule mai mutt on mai
putin Intinse. Spetele, notiunile, sisternele solare cunt deasemeni asociatii mitt-
tare" 38).
Dna el ar fi rinteles legile dialecticei $i rear Ili ramas la un procedeu luat
dirt mecanica, `procesul vietii ar fi oapatat un continut mai larg. Ar fi putut arata
own sub influenta tuturar factorilor din nature, sub influenta acumularilar cant'.
tative care schimba calitatea, a diverselor faze de qupta si raport de forte, sub-
Manta vietii, evolucaza cu mutt mai compucat. Astfel problems necesitatii $1 a
libertatii, a determinismului si a libertatii se mentine la el, intr'o forma rudi-nentara
si saraca, marginita la un rigorism mecanic.
Nu mai insistam asupra celorlalte legi, care alaturi de bndulatie si necesi-
tate, gnome atractia si repulsia, constitue viata natuni. Ele stint concepute Inca
$i mai filosofic, $i mai gratuit in raport cu rezultatele ()Minute de $tiintele par-
ticulare.

34) E. Engels : Ludwig Feuerbach ei sfarsitul filosofiel clasice germane,

(Ed. P. M. R., pag.44-45, 1349).
351 F. Engels: Anti-Duhring, p. 183.
36) Lenin: Materialism 81 ernpiriocritictsm, p. 170 si urm. F. Engels: Anti-
Dahring, p. 8.
37) F. Engels: ibid., pag. 38.
281 V. Costa: Teorla ondulatiel, pag. 51.

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA FILOSOF MATFRIALIST 155

In legatura cu teoria cunoasterii, avert} de examinat un alt capitol impor

:ant din opera lui Conta. Pozitia sa e nets in contra idealismului. Pentru el reali
tatea exterioara exists tin mod primordial, jar tonstiinta noastra nu numai ca nu
creeaza prin ea realitatea, ci din contra, ea e determinate de realitate. Nu eul
Mat scrie el L. creeazA lumea exterioara, ci mai degnaha lumea exterioara
da nastere prin influentele ei, la lumea interioara,.. Existenta eului presupone exis-
tenta lumil exterioare" 39). In acelas sens gasim si alte texte Credinta ca ceva
exists (inafarl de noi) se conliunda in principlu cu constiinta insfisi, caci aceasta
nu e, in ultima analiza, decal expresia intelectuall a existentei" 40).
Cum ajunge Conta la afirmatla existentel lu-nii exterioare ? El ironizeaza
teoriile lui Berkley, dar mai ales ale lui Kant, dupl care realitatea e o creatie a
perceptillor noastre. Vechiul adagio else est percipi", pe baza canna tot ceeare
cumoastern nu stint cleat proprille noastre senzatii, i se pare absurd. Lumea exte-
rioara exista. Cum constatam acest tom ? Aid Conta introduce teoria pe care
el o numeste a rezistentel. Tot ce e InafarA de eul nostru, tot ce nu e el, adicA
nu se confunda cu el, me opune o anumita rezistenta. Realitatea e ceeace ne e
,train. adic5 opus. Dacl lumea dinafara ar fi opera constiintei noastre, ea s'ar C011-
topi cu ea si n'am avea aceasta sensatie de ciocnire, care probeaza 'existenta
lumii dinafarà. Perceptia separatiei Intre subiectul care suntem noi si obiectul lumil
dinafara, e dat toomai de aceasta ciocnire de o anumita rezistenta, care dovedeste
ca ceva se gAseste inafarA de noi, inafara subiectului.
A spume Ins el ceva exists flindca ne opune rezistenta nu triseamna a spune
in ce consta acel ceva, inseamna a rknAne in limitele agnosticismului. Nu e de-
ajuns a afirma existenta realitatii : mai trebue sa cunoastem ce este si 'care sunt
legile acestei realitati.
Faptul ca vointa mea de cunoastere IntampinA anumite opozitii nu-mi poate
ua idecht o %raga banuiala a ceva ce se gAseste dincolo de limitele eului meu,
Acest mod de a Yezolva problema cunoasterii aminteste pAna la parafrazare siste-
mul idealist al lul Fichte bazat pe opozitia intrece eu si non eu. Desi Conta ce
declare dversar al idealismului, el cade in mrejele acestei doctrine fare sa vrea.
Dealtfel separtatia nets intre un subject si un object duce la un dualism in fa-
voarea subiectului Mica la idealism. Idealismul nu stablleste unitatea existentei si
a gandirii, ci o sfarml. Punctul de vedere al adevAratel filosoifii nu e eul", ci
eul tu-u1". Sunt eu pentru mine, dar sunt to pentru un altul. Sunt in acelas
timp si subiect $1 object" 41). Concluzia pe care trebue s'o tragem e ca gamdirea e
conditionata de realltate si nu 'realitatea de gAndire. Omul e un rezultat al evoni-
tiei naturii, deci e produs 'de ea, fault din aceleasi elemente ca $i ea. El e un
detaliu al realitatii, face paste din ea si, prin urmare e de aceeasi natura cu ea.
Nu poate fi contradictie intre gfindire si existenta; gAndirea nu e o cauzA a reali-
tatii, ci o consecinta, tin effect al ei. Urmeaza ca dualitatea subiect-obiect, bazata
cum sustine Conta, pe rezistenta obiectului, e o teorie fals5 care rupe unitatea
natur5-om.
Cum se face contactul in actul cunoasterii intre subiectul cunoscator tt
obiectul de cunoscut? In aceasta privinta Conta e pe o cale mai juste. El arata ca
cunoasterea lumii externe se face In constlinta noastra printr'o Intiparire". Ce
este aceasta intiparire? La prima 'vedere ne putem gAndi ca intiparirea e o re-
flectare, o oglIndire a realitAtii in noi. di in adevar asa o concepe si Conta. Nu-
mai ca el II da un sens naiv biologic, prezentand-o ca o intiparire fiziologicA, ma-
teriall, ca pe o 0.16 fotografica a lumii externe rpe creierul nostru.
Cum putem explica atunci ce devin atAtea si atAtea intipariri, card altele
vin sa le is locul? Dispar ele Fara urmA? Atunci n'am putea explica memoria. Sau
lass .anumite urme si atunci in ce report se gasesc ele cu ultimele intipariri care
se inregistreaza? Teorie naive si necontrolata deisigur
Meoanismul cunoasterii se efectueaza dupA Cor)ta pe iclouA cai. Prima e a-
ceia a simtului extern care reflecteazg realitatea exterioara. A doua e aceea a
28) V. Malta: Raze+ le metafizicei, p. 401.
AO) V. Conta: Raze ale metafizicei, P. 11.
41) Flehatilov: op. cit. p. 21, 22, 23.

www.dacoromanica.ro
156 MIHAI RALEA

simtului care ne d5 stiri diniuntrul corpului nostru si ai constlintel noastre. Prima

cauta 61 redea cat mai exact lumea, cealalti veletatile sl nevoile noastre interne.
Pentru a ajange la cunoasterea unui object eu trebue sa obtin un acord intre
simtul intern, si cel extern, asa dupe cum, ca si percep un object barecare trebue
sa fie un acord Intre simtul vederii SI acela al pipaitulul de pilda. Cunoasterea e
asa dar un compromis, deci o alterare a simturilor externe in favoarea simtului
intern, adica a subiectivitatii noastre, deoarece totul se reduce la o opezatie de
analogie, de comparatie titre lumea interne si cea externs.
E deci !nun' a to declare contra Idealismului A6a curn face Conte tend
spune: Cel mai extravagant din aceste sisteme esle idealismul subiectiv, dupa
care nu exists nimici inafari de BUJ 61 iluziunile lui... el a Solt impartasit de foarte
tart indivizi dintre care cea (mai mare parte, ca gi cum si-ar reveni dintr'o grave
boala mentala, s'au grabit a retracta ceeace susitinuse arias inainte" 42), dace ineusi
sistemul s5u cade pe nesimtite in contradictille si erorile idealismului.
Malt mai fericita 'e argumentarea lui V. Conte asupra valabilitatil cunoas-
terii noastre, cam' face apel la practice pentru a o fundamenta.
In adevir ceeace verifica justetea ounoesterli noastre e sanctiunea drastica
a practicei. Deja In Tezele asupra lui Feuerbach", K. Marx spunea : Problema
de a sti data gandirea =Lane poate ajiinge la un adevar obiectiv nu este a ches-
tiune teoretica. ci una practice. Nurnal in prectica poate probe omul adevarul,
adica realitatea... DIscutia asupra realitatii sau irealitatii gandirii, izolat5 de prac-
(lea este pur scolastic5". lar Engels adauga : Gee mai sdrobitoare desnintire a
acestor fantezii falosofice, ca si a tuturor celorlalte este practice, anume experienta
si industria. Dac5 putem dovedi justetea conceptiel noastre despre un tenomen
natural reproducandu-1 not insine, producandul din coriditiile lui, ba punandu_l
chiar in slujba scopurilor noastre, s'a `sfarsit cu lucrul in sine", insezisabil al lui
Kant" 43). K. Marx arata acelas punct de vedere tend stria mai tarziu: Activand
asupra naturii, inafera lui, omul I i modifica in acelas timp propria sa nature,
adica fuses! instrumentele sale de cunoastere.
Pioblema a fost reluat5 de marele Lenin. El conchide: .Pentru materialist
succesul" practice! omenesti face dovada concordentei dintre reprezentarile
noastre 'nature oblectiva a lucrurilor pe care le percepem... Punctul de vedere at
vietii, at practice' trebue sä fie punctull de vedere prim si fundamental al teoriel
cunoasterli" 44).
Ocupandu-se de regulele care prezid5 la cunoasterea exacta si la evitarea
erorii ne indite, ca o lege, unmatoarele Adevarurile generale descoperlte prin
analogie si inductle sunt verificate prin aplicarea for practica la cazttri particu-
tare pe care percentia efectiva nu le-a contrOlat" 45). 0 gnoseotogie materialists nu
poate decat se recurga la verificarea practice': Dec!' imprejurarile fac ca omul
sa se dedea mai mai mutt la ocupatinni practice, la lupta cu nature si prin urmare la
studful stiintelor experimentale atunci el castiga vederi mai puternice si mai nu-
meroase in privinta marteriei decat in privinta spiritului" 46). Astfel Comte a pre-
simtit ca Introducand punctul de vedere at actiunii practice se tae nodul gordian
al 'unor discutii gratuite 'asupra nuanelui", asupra lucrului In sine" si a incog-
noscMilului". Teoretic putem discuta la infinit. Pentru un inginer care construeste
un pod a confunda fierul cu 'lemnul poate fl fatal. Raspunsul practicei e prompt
si categoric. Nu e tritaAterator ca V. Conte, ca Ministru al Instructiel Publice, a
propus o reform5 scolara, bazata pe Invatamantul practic. tehnic si profesional,
pe scoalele de meserii, de agronomi, de' inginer!, neglijatul invalarnantul umanistic
teoretic bazat pe studiul antichitatii.

42) V. conta : Bazele metainzieel, p. 420, 466.

40) F. Engels: Itudwig Feuerbach si sfarOtul filosoliel elasice germane (Ed.
P. 144. R., 1949, 1pag. 24-25).
44) V. I. Lenin : Materialism 61 empiriocriticism", p. 150 61 154,
46) V. Carta: Bazele metafizicei. p. 107.
46) V. Costa: ibid. p. 404.

www.dacoromanica.ro
 VAgILE CONTA FILOSOF NIATErtIALIgT 157
Sa examinem pe smut, flindca aceasta parte a sistemului lui Conta nu pre-
zinta prea mare originalitate, Psihologia" sa. Ca sl predecesoril sal V. Conte ne
arata unitatea materiei recte a sistemului nervos si a faptelor psihice. Asa
dar puterile care pun In miscare omul nu se deosebesc radical de puterile care pun
in miscare celelalte corpuri din nature', deoarece Intre aceste puteri nu e decat o
doesebire de grad. Cu alte cuvinte aceea ee se numeste suflet oanenesc nu este
desk o combinatie spectate', un joc corriplicat de forte materiale" 47). Pozirtria iden-
ilea en aceea a tuturor marterialistilor mecanici, cu sinctura deosebire ca depen-
denla psihologiei de fiziologie nu e vazuta de Conte asa de naiv.
'Asupra unitittii suflet-materie, Conta repeta cunascutele argumente ale
psihologiei materialiste. Anatomia camparati ne arala ca imp:oriel* Innctiunii
psihice creste dela animal la animal cu difea-entierea, greutatea si dimensiunile
organelor nervoase superioare, in special ale creierului. Patologia ne arata ca
orice traumatism asupra creierului e urmat de o turburare on suprimare a pro-
ceselor psihice. Vivisectia ne arata raporturile Intre fiziologia nervoasa gi func
title psihice, etc., etc. Semnificatia sisternutui nervos ca si a fenamenelor psihice e
de nature' biologIca: priveste adaptarea la media 48). Primul contact cu ambianta
tizica se face prin sensatie.
Toata viata psihice' porneste dela sensatii, mai exact dela pereeptii. In a-
ceasta privintA el reproduce aproape exact conceptia sensualists a secolului at
XVIII-lea, pe de o parte a lui Condillac, pe de ,alts a lui Locke si Hume. Orga_
nizatia psihicA e pasiva, a ca o ceara moale in care yin se' se IntipAreasca diferite
impresii asa cum concepea Condillac pentru fairnoasa lui statue. Perceptiile sunt
de gradul I si al II-lea De gradul I sunt cuntactele direete adica sensatiile de
.gradul al II-lea sunt ideile, imarinatia, gandirea. Ca si Locke el crede ca aperele
amagmaliei nu sunt decat combinatii de sensatil. Totul vine dela simturi dupa
vechea regula: Nihil est in intelectu quond non ante fuerit in sensu". Dupe' 'cum
ideile noastre sunt mai aproape sau mai deoarte de sensatie, ou atat gradul for de
realitate este mai mult on mai putin accentuat. Combine title sensatiilor actuale
Hind ampuse constiintel de lucruaile care actualariente impresioneaza slmturile, de-
terming ele cele dintai felul activitatii noastre Mteleletuale, dupa care au sa se face'
toate cainbinajiile posibile a orice fel de alte sensatii, asa fel ca sensatiile pAstrate
In memorie nu se pot combine sau Intre dansele sau cu sensatiile actuale deck In
felul in care se combina intre dansele sensatiile actuate. Chiar creatiunile cele Mai
lantastice ale imaginatittnei nu consists deck de sensatii pastrate fat memorie si
cbmbinate in feluni care prezinti o analogie oricat de indepartate cu felurile de
combinatiuni ale sensatiilor actuate" 49). Aga dar, totul se bazeaza pe sensatie.
Ea of era lerratura cea mai strAnsa au realitatea, restul nefiind decAt combi-
natil prin analogie. Regulile dupe' care fenomenele psihice se coanbind intre ele
sunt acelea ale asociatiei. Prim St. Mill si Bain, Conta urmeaza drumul unei psiho-
logil asociationtste. Reflectarea realitatii fn gradul eel mai exact se gaseste Irma
In perceptia de gradul I. De acolo urmeaz5 o serie de trepte din ce in ce ,mai
confuze pada la inchipuire art vis.

IV

Materialist-anecanicist II metafizio iin cosmogonie, realist si ,materialist 'cu in-

teumitente contraziceri idealiste In teoria cunoasterii, evolutionist coanplectat ou
inleresante previziuni dialectice, sensualist si asociationist in Psihologie, lamarkist
in Biologie "eta rtabloul rozumativ al fileisofiei lui Conta. Din toate acestea per
spective lipseste our am vAzut apfoape total o aplicare a principillor materialiste la
mersul societatii omenesti. Nicio nevoie, nicio inclinatie nu-I impinge pe Conte
catre studiut lstoriei0 explicatA ca filnd determinate de ,factori economici. Dona,

47) V. Conta: Bate le metaftzicei, pag. 4-11(T.

48) V. Conte: 'Peoria fataTisnvului.
49) V. Oonfa: Etazele anetafizicei, pag. 48'7.
www.dacoromanica.ro
158 hilHAT R ALE A

tree pagini in care, urmand pe Buckle, explica evolutia societatilor sub inraurlrea
factorilor geografici. Materialisrnul istoric, consecinta logica a aplicarii materialis-
mului filosofic la viata sociala, nu gaseste loc in opera lui Conta.
Ca lizionomie generals sistemul but Conta mai are afinitati cu sistemul
unui materialist al secolului XVIII -lea. Inclinatia lui Conta pentru acest fel de ma
terialism e explicabila mai intai prin apartenenta sa la clasa burgheza. Sisternele
materialiste metafizice prepara revolutille burgheze.
Plehanov citeaza undeva o vorba a but Fichte : Filosofia pe care ne-o alege-n
depinde de ce fel de oameni %intern". Conta integrat in burghczia romans, antre-
nanta in lupLa contra ieudalismului, a ales aoel materialism care convenea acelei
lupte. El n'a avut nicio afinitate cu materialismul dialectic si istoric, filosofie de
dt-srobire a proletariatului si pe care ar II putut sa le cunoasca si sa be aprofundeze,
deoarece ele erau formulate Inca in jurul anilor 1848, atunci cand filosofu] roman
abia se nascuse. Cu toate acestea, ambianta secolului, progresele stiintelor din tim-
pul sau, problenele agitate in atmosfera monamentului istoric it fac sa formuleze
si caleva apropieri remarcabile de punctul de vedere dialectic. Nu e mai putin
adevarat Vasa ca el ramane Lin sistematic, logic si constient filosof roman mate-
rialist. Tot ce a urmat dupa el au fort, din ce in ce mai mult, nu numai in-
cercari esselstice, !Ara amploare de sistem, dart si caderi din ce in ce mai accentuate
in idealism, misticism, agnosticism, on kantianism solipsit.
V. Conta trebue, prin continutul gandirii sale filosof ice, nu prin acela re-
probabil al politicii sale, considerat un mtrnent pozitiv in tendinta fitosofiei roman.
Aga se explica si dace, Wand parte dintr'o societate cu spirit masieresc ca Ju-
nirnea", Hind rninistru liberal, a avut totusi, o influents asupra incepatorilor so-
cialismului marxlst In tara noastra. La moartea sa, Cantemporanul" anul I, nr. 20,
aerie printre allele: Tara romaneasca a pierdut De unul din cei mai insemnati
oameni at ei... In cercetarea explicarli materialistilor curati si in prevederea ade-
varatului sistem el lumii, Conta se arata ca unul din cei mai adanci cugetatori ai
veacului nostru. Putem sa zicem ca am avut si not tvn filosof". Vorbind de una
din conferintele lui Conta adresata tineretulul, Contemporanul" adauga : Dela
data acestei conferinte s'a svarlit samanta ateismului in toate Faille din Iasi si
de atunci se vede cum merge crescand influenta acestor idei". Doctrina sa se
desprinde ca o contributie la o filosofie romaneasca materiatistk

NOTA REDACTIEI :
Aveind in vedere insemnatatea problemelor tratate de Acad.
M. Ralea, pentru reconsiderarea critic, a lui V. Conta, I evista
Studii" deschide discutia asupra acestei teme, cu scopul de a aduce
contribufia sa la intocniirea unei lucrkri privind istoria gandirti
jilosofice din Romdnia.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE
INCEPUTURILE PATRUNDERII MARXISI
MULUI IN ROMANIA

de A. C. VAIDA

Marxismul Igi croie5te drum pentru prima data in tara nozstra, dupe datele
istorice pe care le avem, prin emigrantii revolutionari ru5i Nicolae Zubcu Petro -
vici, Dr. Russel, C. Dobrogeanu-Gherea, care erau prin anii 1874-80 participanti
ti, ai miscdrii progresiske din tare noastra.
Ideologic for de bait{ era oarodnicistA. Insa ei faceau parte din acea
pleiada de narodnici, care inainte de aparitia marxismului in Rusia duceau o acti-
vitate revolutionera 51 care cu toate ca erau ideologice5te gre5iti, erau revolt,-
timed cinstiti gi devotati poporthlui.
Zubcu Petrovici 5i Dr. Russel, educati /a 5coala fiksofica a lui Herten,
CernI5evscht, Belinschi, Dobroliubov, etc., erau Inarmati cu o culture vasta 5i cu
o coriceptie de viatA izvorIta din filosofia materialists ruse.
Stab' 'tree for in tara noastra, dupe 1874, ca gl stabildrea celorlalti emigrant'
revolutionari ru5i, era determinatA in parte ide neoesitatile mi5carii revolutionare
ruse. Lui Zubcu Petrovici, care ounc5tea lirnba moldoveneasca, I-a fost u5or de
a lua contact cu elementele ba5tina5e gi astfel, a stabilit primele legaturi cu lo-
calnicii, In vederea Intaririi grupului revolutionar existent.
Zubcu Petrovici, care fAcuse parte din organizatia revalutionard din Pe-
tersburg reu5e5te se reccuteze not aderenti ba5tina5i. Ace5tia sunt atra5i mai ales
dintre meseria5i, dintre elevid 5colii de arte si meserii gi dintre liceeni.
La unii din narodnici, Zubcu Petrovici, Dr. Russel, cat 51 la unele ele-
mente din mi5carea revolutionari din ernigratia budgare, din care facea parte st
Cristo Botev, incepure timid s1-51 feed drum ideile marxiste 51 ale Internationalei
a I-a create de Marx 5i Engels.
Educatia primita de ei din partea 5colii filosofice materialiste ruse le-a ajutat
se inteleagd5i se patrundA )unele elemente ale fllosofiel marxiste. Aceasta cu
atat mai malt, cu cat filosofit materialisti ru5t, ca Si clasicii ntarxismutul, edop.
rasera aceca5i pozitie critics Mate ide koala filosofica germane. Deaceea, In puti-
nele for lucreri, Zubcu Petrovici, 5i Dr. Russel, fare se se elibereze de pozitia
gi concepftia daminanta a narodnicilor ru51, incep sä introduce pentru prima data
is noi elemente din gandirea marxiste.
In ace.a5 timp (1875) ieu na5tere in Rusia primele organizatii muncitore5ti
la Odesa Uniunea de Sud a muncitorilor din Rusia", apoi peste trei ani la Pe_
tersburg, In 1878; Uniunea de Nord a muncitorilor Rut 5i".
Organizatia Interneiatil la Petersburg, edera la ,ideile partidelor muncita-
re5ti social-democrate din Apus. Unit membri ai acestei organizatii au cunoscul
:defle marxiste.
bub iniluenta acestui Inceput de patrundere a marxismului In Rusia,
marxismul a Inceput se patrunde $i la noi. Desigur expunerea id&lor marxiste
suferea Inca de ba!artui ideologiei narodniciste. Deabie Dobrogeann- Gherea va
popularize marxismul la noi in tare. Aceasta a facut ca multe Incercari din lite-
rature sociallsta sA-I considere pe Gherea drept aces care educe in tart{ primele
Wei marxiste.
In mod gre5it ne vorbe5te literature socialista din Romania ca Dobrogeanu-
Gherea, 5i el originer din Rusia 51 evadat din Siberia, a adus pentru prima data
la nal in tare ideile marxiste. Aceasta nu corespunde realltatil.
www.dacoromanica.ro
 A. G. VAtDA
160
Prime le lucrarl de propaganda In limba romans in cam se oglindeste
influenta unor ides marxiste, se datoresc lui Nicolae Zubcu Petrovici "0
pagina ain socialismul roman", aparuta In 1871 sl Dr. Russel Un studiu psi-
hiatric, urmat de cateva comentarii asupra ideilor sanatoase" aparut in 1880.
In asrubele lucrari se resimte educatia aurtorilor la scoala fliosofica mate-
rialists a clasicllor nisi, care erau foarte apropiati de filosofia materalista mar-
xista. Cu toate acestetd, in ele se in plettste inauenta unor elemente marxiste cu
conceptia dominanta narodnicista. Elementele de Moscone idea:Ista obtin astfea oare-
care ascenoenta. Totusi la Zubcu Fetrovici si Dr. Russell elementele de analiza
marxista dovedesc procesul de transforenare ideoogica care incepe la acestia.
Intr'un articol din Sociaiistul" (1877), care dupil M. Roller este probabli scris
de Zubcu Petrol/1a se face o analiza a razboiului. Autorul ernite cateva apre-
cieri oarecum apropiate de pozitiile marxiste.
toate ca condamna razbolul, ca un rau pentru omenire, cu toate ca
priveste problerna razboiului din punct de vedere sentimental, totusi fare a
merge pang la copal, face diferentierea intre razboale ai razboaie, adica se-
ziseaza existenta unor razboale juste.
Daca fin Socialistul" impletirea ideologiel narodniciste eu anurnite ele-
mente de marxism se poate intrezari numai, in serisorile sale se poate vedea
Inceputul de familiarizare a lui Zubcu Petrovici cu lucrarile lui Marx si Engels.
In scriqoarea Despre Slot, proprielate si familie" publicata in brosura O
pagina din socialismut roman" Zubcu Petrovici afirma:
Statul, zic socialistil, este o c.auspiratie a minoritatii impotriva imensei
majoritati a omentril",
Ed arata statul ca un instrument de cling.
Deaceea Zubcu Petrovici socoate: ,,.Eu cred, ca pentru un om nepartinitor,
a pune numai aceasta intrebare este a o si rezolva". SI anal departe, dupa ce
se intreaba data poste 1i vacua de arinonia intereselor intre minoritatea privile-
giata si majoritatea poporului, Zubcu Petrovicl raspunde
Interesua fabricantudui este ca lueratorul sa prirneasca o plata cat de mica
muncind, de s'ar puitea, 24 ore pe zi ; lucratorii mesa, prin greve destul de fru-
sernrvate, riscand de a pierde pane si existenta Ian-Alike dor, 10 manifesta pe
tot minutul dorinta de a li se maxi salariul si a If se reduce orele de lucru".
Ca si clasicii filosofiel Innateritadiste din Rusia, Zubcu Petrovici se pune
pe pazitia luptei de clasa. Et nu vede irrupacere intre clasele antagoniste, ci
intrevede rezolvarea conflictulul prin 'schirnbarea sistemului social, politic si
economic. existent. Dela caracterul national al problemei, Zubcu Petrovici trece la
caracterul el international, secrtand In evidenta prin aceasta necesitatea luptei
Internationale a clasei noincitoare.
Fabricantul modern, fie el Englez, Francez sau Austriac, are nevoie de
un numar de piete, cat se poate de marl, pentru a exports productiunile sale, si
de acs dar concurenta, lupta de interese ¢i resbelele facute cu scopul de a do-
bandi aceste plete. Ce este oare numita chestiune a orientullui ? data nu lupta
c'aselor privilogiate a diferitelor nationalitati pentru a dobandi dreptul excdusiv
de posedare asupra acestei parts a Europei ca debuseu pentru productiunile sale,
pe cand clasele muncitoare ale acestor nationalltati nu au decat un singur inte-
res : acela ca popoarele orientului sa traiasca in liniste fericire. Dar poate
tmi vei obiecta ea eu cat se'nmultesc pletele ou atata se aniireste si produc-

1) Cu aprobarea autorului A. G. Vaida, folosesc prilejul de a rectifica o

afirrnatie din textul lucrarii pe care am publicat-o In legatura cu miscarea mun-
citoreasca din Romania'.
In aceasta lucrare s'a liparlt (pag. 39), ca N. Z. Petrovici citeaza in seri-
sortie publicate .fragmente din lucrarea lui Engels Origin Familiei...". Aceasta
este o eioare pe care o regretam. Dar nu schicnba intru nimic afirmatia pe care
o rnentinem, ci in scrisorile lui Zubcu Petrovici, gasim texte care apar vadit
influentate de Illeratura marxista a vremii. Mihail Roller.
www.dacoromanica.ro
 ISESPRE INCEPUTURILE PATRUNDERII MARXISMULUI IN ROMANIA 161
titmea, si prin urmare castigul; ceeace ar face ca muncitarii sa fie mai bine
platiti; astfel ea acest castig revine tot poporu.ui. Cat de neadevarata este aceasta
asertiune, ne-o probeaza Engliteray ale Orel clase privilegiate au facut sa se
verse siroaie de sange pentru dobandirea pietelor ; si cu toate acestea, castigul
nu a revenit decat tot acestor clase, care s'au imbogatit intr'un mod faba.os,
pe cand mizefia poporului a mers din ce in ce crescand mizeria care-1 forteaza
:
sa emigreze in America si Australia! Resbelul este organizarea omucidulul in
masse de catre clasele privilegiate cu scop de a-si gramadi comori gi a-si zidi
atatea producte cat tol,i taranii impreuna".
Ocupandu-se de origina progrietatii private, Zubcu Petrovici arata ca istoria
lOrnaniti dovedeste cum proprietatea cc.munei rurale a trecut in maini.e
ciocoilor..."
Multumita unei nedreptati istorice, taranull sau ca n'are parnant, sau dad
are este foarte mic pentru dansul si familia Jul ; pentru aceasta el trebue sa se
adreseze la proprietar al carui stramos, poate intr'un mod fraudulos, a luat jot
acest pamant dela stramosn taranuan. vroprietaruf da taranului cateva falci de
pa.nant, .si pentru asta el la dela Oran juandiate din productele ce le face, tot
asa da la al 2 -lea, la al 3-lea etc., etc. si la sfarsitul anului, proprietarul are tot
atatea producte cat toll taranii impreunr.
Referindu-se la procesul acurnularii bogatiilor, Zubcu Petrovici se intreaba :
nu cumva acestea sunt produsul muncii manuale 5i inteiectua,e a celor ce mun-
cese" Si raspunsul la aceasta intrebare it da trecand la analiza proprietatii urbane:
Sa luam toate aceste palate, comptoare, magazine, etc. Si putea -vom oare
zice ca ele reprezinta munca proprietarilor carora apartin? Vezi scampe amice,
un savant insemnat a zls ci: dad axioma de 2 on 2 fac 4, ar lovi in interesele
unei close a societatii, desigur ca s'ar forma particle care ar demonstra cu Inver-
sunare ca de 2 on 2 fac 5 sau 6 sau poate chiar o lurnanare deg spermariteta.
Nicaieri nu simti mai bine toata profunuitatea acestor cuvinte decat atunci cand
discuti despre proprietate. Sa to uill ()data imprejund tau cu atentiune si ce vei
vedea ? Cine a creat aceste palate, case, teatre, castele ? Poporul muncitor. Cine
traieste in niste gauri umede in care un bun stapan nu $i -ar lasa nici caine.e?
Poporul muncitor, Cine a creat toate aceste matasuri, catifele, atlazuri, panzeturi
fine? Poporul muncitor. Cine umbla invelit in sdrente, atat vara cat si iarna, cu
corpul' mai mult got? Poporul muncitor. Cine a produs toate aceste vinuri,
mancarl gastronomice, intr'un cuvant : toate produsele alimentare? Poporul mun-
citor. Cine moare de foeme si n'are, cateodata, nici chiar o bucata de rnamaliga
pentru a-si !Irani copiii flaManzi ? Poporul muncitor. Cine a creat toate aceste
universitati, inuzee, tipografii; pe a cui spineze s'au, creat toate aceste cants,
jurna e, in fine tot cu ceeace se faieste civilizatiunea actuala? Poporul muncitor.
Cine ccmane in ignorarric eproape preistorica? Poporul muncitor. Unde este dar
proprietatea ca rezultat al muncii omului" ?
pentru timpul sau si fat/ de conditlile tarii noastre, pozitia lui Zubcu Pe-
trovici este o pozitie revolatianara. Cuvintele sale inflacarate, *muse de o adanca
dragoste de poporut muncitor, lovesc in plin in toate teariile burgheziei asupra
mviaabititatii proprietatii", asUpra muncii cinstite" care creeaza mares pro-
prietate.
In direciia acestei mimci cinstlte", Zubcu Petrovici nu are de dat dealt
euvinte de ironle :
Nu 1 zice capitalistul, capitalul meu este rezultatul economiei. SI nu rim
amice ! Zece mil de volume si foarte mutt spirit s'a cheltuit pentru a demonstra
ca capitalurile si bogatia sunt rezultatele economlei. Vezi amice 1 Strausberg,
Bleichroder, Rotschild, n'au mancat zile tntregi, an straw para langa para c
astfel au facut mi.ioane Si chiar sute de milioane de franci. Dar ce este mai ad-
mirabil, este ca, savanti ca Mill, sustin aceasta absurditate. Inteun fel, capi a
listii au dreptate, dar nurriaa cu o mica rectificare; bogatia este Intr'adevar rezul-

annan
It
www.dacoromanica.ro
162 A. a VAIDA

tatul economies, dar a produstALi muncii a tora, iar nicidecum a produsului

muncii for ". (Citatele din text sunt scoase din lucrarile In legatura cu miscarea
muncitoreasca din Romania" si Nicolae Zubcu Petrovici" de Mihail Roller).
Dupa ce ne arata el din institutia proprletatil moderne se naste saram
$i din saracie se nase furtul si orimele, Zubcu Petrovici face legatura dinire
diferitele Institutii a e sic:Ltaiit capit., ste st demonstreaza conditionarea for reel-
proca. lati cum caractcrizcaza el familia burgheza ;
Atinteste fenomenele societatil moderne, si vei vedea ca toate sunt
legate Initeun mod indestructibil. Intre aceste fenomene, familia nu este o excep-
tiune. Familia este $1 ea productul institutiunilor moderne si prin urmare influen-
eaza asupra tor.
Proprielatea este un termen care influ,enteaza foarte mult casatoriaL In
tamilliie nobile, bogote $i ovule, inclinatiunea natura'a: emorul, nu mai joaca nici-
un rol; in load sau se rune rangu., bogatia, remunele, etc.
In timpul de astazi familia a ajuns o specula-tie hidoasa : tined care on
s'au vazut niolodata, se mese; insa in local inclimatiei naturale, yin factori si fac-
torite, care fac... negot de corpuri umane 1".
Din toate citatele de mai sus se poate vedea influenta criticii societ0i
capitaliste idin literotura rnarxista asupra lui Zubcu Petrovici. Dar in aceasta
critics, din cauza balastutui ideooglel narodniciste, cat $i dotorita conditiilor des-
voltarit sociale din Romania, el nu ajunge sa vada rolul istoric al chase! munci-
toare in rezclvarea tuturor problemeior enuntate.
Dr. Russel face un pas Inainte feta de Zubcu Petrovici. In lucrarea sa
in care se vede cornbativitatea oaracteristica tuturor lu-
shin shuhu psihiatric ",
crarilor marxiste, el expune unele principli socialiste.
Sociallsmul", spun Dr. Russel, nu este deck o directiune cunoscuta a
progresului social, directiun a aratata de $tiinta sociologlei, el nu e decat un drum
care pornind dela revolutiunea socials, Mica dela epoca socializarli complecte a
capitalului $1 a trecerii instrumentelor marl de produotiune in posesiunea colec-
tivitatii muncitoare, merge pans la infinit".
Revolutiunea este sfartimarea gogoa$ei de catre nymfa si iesirea ei afara,
sau sfararnarea oului $1 iesirea putului din el".
Este o teorie a revolutDe', pain enuntarea careia, Dr. Russel a deschis mi$-
earl' muncitoresti si socialiste de'a not perspective de desvoltare. Dupa ce 1$i
incheaga teoria asupra revolutiei, Dr. Russel enunta in aceeasi lucrare primul
program socialist, inspirandu-se din platforma Internationalei I-a, dupa cun afirma
ci insu$1:
I. Sechestrarea proprietkii private asupra instrumentelor mars de munca
(Le naturale, fie capItale) si trecerea for in proprietatea colectiva a grupurilor agri-
coe si industriale ale rrun"itcrlI r.
Asigurarea muncitorului, product:I integ al al muncii
2. Inlaturarea concurentei si a stars! enarhice In productie si prin urmare a
gr Arnadirii prisosite a marfuri:or pe plata universals (cauza crizelor economice).
3. Inlaturarea vrajmasici 5i concurentei mire porare, cu toate urmarle
for : razboaie, cuceriri, despotism, etc.
4. Descentralizarea politica. Autencrnia cornunala. Formarea organizatiei so-
dale de jos In sus, adica pe baza simpatiilor si intereseaor reciproce. Federalism.
5. Asigurarea tuturor oamenilor varstnici de ambele sexe cu instrumente de
munca si prin urn-are mijloace de existenta. Asigurarea existentei in timpul de
boala si batranete. Impartirea munch fizice si intelectuale astfel ca omul sa se
poati desvoita armonic SI integral.
6. Emancipatiunea femeii de sub jugul economic al barbatului.
7. Reorganizarea famillei pe baze mai progresive si mai umane. Familia ba-
zata exclusivmente pe simpatie reciproca, egaiitate economics, politica $i socials.
Aceasta e directiunea in care merge, desvoltandu-se in mod natural, societatea
civilizati actualA $1 care, peste cateva zeci de ani (maximum) o va conduce ne.
www.dacoromanica.ro
 DERPRE INCEPUTURILE PATRUNDFRII MARXISMULUI TN ROMANIA 163
cesarmente la acel punct principal al procesului evolutionar care se nuimeste re-
volutia sociala".
0 cat de superficiala analiza a acestui program, va-scoate la iveala prirucipii
filosof ice progresiste. Dactt luAm nuanai ultimul punct din program adica problema
famiiici, vom putea desprinde doua elemente fundamentale :
a) Dr. Russel nu se anultumeste sa constate si sa conte'nple fencymenele
sociale, el I i pure ca sarcina, ca in urma analizei saintifice sa ajute la schimbarea
fenomenelor, in directia progresului tor.
b) Schimbarea, transformarea societatii, el nu o vede inteo forma lenta,
adica nornai evaiutiva, ci consecintA a unei acumulari cantitative care o va con-
duce necesarrnente la acel punct principal al procesuilui evolutionar care se nu-
meste revolutia sociala".
Putem spun ea Dr. Russel face aci a exptmere bazata pe principlui -narxist
al trecerii cantitatii in ca!itate, a, aaltului rev lutio.rar.
Mat din lucrarea lui Zubcu Petrovici cal si din cea a Dr. Russel, se vede
cum expuneree ideilor for a urmat mai ales directia de critic/ a societatii capita-
lisle. Nu trebue sA uit5m ca, sub influenta lecturilor marxiste, ideile for au Most
enuntate in conditiile unei Romano mapoiate din punct de vedere economic, social
si politic; in acele conditli, in care lupta revolutionary si progres:sta pe taramul
cultural-politic, dupA moartea lui Nicolae Ba teasel', cunoscuse o dare fnapoi. Ian
toeta activitatea tor, in tot ce au scris, ei erau animati de o rinalta dragoste
fats de tAranul roman. Astfel, atat in O paging din socialismul ro-nan" cat si
in lucrarea Dr. Russel, saint pagini Inchinate, au plina dragoste, poporului orcpsit
si impilat. Semnifioative sunt si ultimele ganduri si cuvinte adresale Dr-ului Russel
de catre Zubcu Petrovki, pe patul de mcer,e, inchinate poporului pentru ca. e
a luptat :
Mor si regret acianc ca n'am reusit sA fac nimic pentru Romania. Pun
speranta pe copiii vostri.
Stractuiti-va ca din ei sa creascA ruu vorbareti care ticluesc fraze fnufmoase,
ci adevarati luptatori pentru cauza poporului".
Duna moartea lul Nicotae Balcescu, putem socoti pe Zubcu Petrovici si pe
Dr. Russel ca pe acei ganditori revolutionari care au Incerut sA dea un nou
avant culturii progresiste la not In tart', un non avant dragostei de popor, prin
faptul el incep sa fact' cunoscut unele idel marxiste, prin deschiderea drunului,
clasei muncitoare si intelectualitatii progresiste, deli foarte timid spre stlinta
marxistA.
La not In tarn, ca si pretutindeni, miscarea muncitor 9scA impleti A c
constiinta soealista, nu s'a nascut deodata si nu a putut apare la lumina zilei
inteo forma muncitoreasca gata conturata. Mu:rti ani eu trecut, pane cand con-
stiinta socialists sa ajunga si la nail un bun al rniscaril anuncitoresti. Nurnal
prin patrunderea ideilor rnarxiste s'a netezit dn-umul spre contapirea miscarii
muncitoresti cu sociaWanul. in aceasta directie un merit de incepatori indepartati
II au Zubcu Pctrovici si Dr. Russel.
Faptul ea in lucrarile for an fest preocupati mai ales de Frobtemele eco-
nomice ¢i politics, nu inseamna ca ei nu an avut o conceptie avansata asupra
vietii. Adevirata valoare a conceptiei lar, consia in faptul ca ei si-au inchinat
gandirea progresului poporului roman si au introdus in studiul societatii roma-
nesti elemente din conceptia materialists a istoriei, punand concluzii de lupta
pentru imbunatatirea situatici poporului.
Zubcu Petrovici si Dr. Russel, ca si cellalti revolutionari !flab sub influenta
filosofilor materialisti rusi si sub influenta lecturilor marxiste, nu considerau c5
poate exista vreo ordine sociala data odata pentru tatdeauna, dincolo de care
omenirea sa nu mai poata inainte. El prive_au prob.ema dirutfun punct de vedere
opus aceluia al ideologilor reactionari oficiali" ai vremii, si sustineau teoria
revalutiel sociale, care trebuia sa duct' la inlaturarea regimului capitalist.
In conceptia for socialist utopica, de origina narainicistA, Psi fac loc ale-
manta ale socialis.mWul stiintific. Sprijinindu-se pe elemente din teoria lupftei de
clesti si formuland primul program socia.ist, pionierli marxismulut din Romania
au deschis drumul organizirii fortelor progresiste ale Orli impotriva fortelor
www.dacoromanica.ro
164 A. G. VAlbA

reaclionare care tindeau sa transforane Romania intro colonie a capitatismaut

german.
Din cauza limilarii istorice a conditillor oblective, Zubcu Petrovici si Dr.
Russel n'au ajuns pana la conceperea tezei rnarxiste a dictaturii protetaraatullui.
Insemnalatea acestor plonieri consta insa si in faptul sa ideile {or erau
dublate de o puternica combativitate, ca fate de Inapoierea ecorbarnica si politica
a Romanies, poziptie for erau cele mai progresiste din tali, iar progra-nele for
soctale oglindeau interesele p000rului, Inlesnindu-1 lupta pentru transformarea
societatii.
Numal prin nature ecestui apt se explca dece Intr'un timp relativ scurt,
el au putut si se Inconjure de Clemente imuncitoresti intelectuale si sit creeze
ccle Bova cluburi dela last $1 Bucuresti care 85 alba ca scup organizarea unel
activitall socialiste de sine statatoare In sanu1 populatiei romanesti. In lumina
aceluias fapt se explica cum de s'au portut Inconjura cu elemente s5testi, care
55 be ajule In munca for pentru -niscarea revolutionara ruse.
Prin conceptille hub inaintate, prin cornibativitatea lui si prin activitatea
lui socialiste, grupul de revolutionari din anii 1875-80, in frunte cu Zubcu Pe-
trovici, Dr. Russel si Dobrogeanu-Gherea, a exercitat o binecuvantatoare influenta
asupra elementelor progresiste ale tarii, deschizarbd posibilitatea unet orientiri
spre marxism In culture Orli.

www.dacoromanica.ro
DIN L1TERATURA NOASTRA ANTIMO-
NARHICA SI ANTIDINASTICA

de AcAd. BARbu LAZAREANU

VII)

Jubileul prim sau Nuata de Argint

Craiul care ne guverna

Fiindca-i dam grarnezi de Inni
Vrea 'n curand ca sa-si serbeze
Al Domniei sfert de ani.
Astfel ahunta Areci I, in Adevarul", apropiatul jubileu al pa-
trimii de veac de and Carol I se urcase pe tronul Romaniei. Areci"
se stie ca este strigatul folosit cu prilejul vinderror la mezat. Si
cautam atunci, in chiar numai iscalitura aceasta, o aluzie la Curtea
vanzatoare de tars ? Ori cronicarul vestea, in bated de darabank
scoaterea la licitatie a Palatului Regal?
Un jubileu regeso presupune plocoane. lard, Insa, ce spune Gil-
gore Ventura (sub pseudonimul Dunareanul) in editorialul Adeve-
rului " dela 10 Ianuarie 1891. Articolul acesta de fond poarta titlul
S'a saturat M. S." Amintind ca, dela 1884, cele clod mosii al Do-
meniultii Coroanei au umplut buzunarul regal", Ventura scrie pre-
cum urmeaza:
Atat ii e teama WI Carol I ca dispreitul poporulul sa se manifesteze IncAt
s'a folosit de cel dintai prilej pentru a linisti opiniunea publics asupra sgomotelor
privitoare is o dotalitme In favoarea principelui Ferdinand sau alte daruri ee
erau a i se face de 10 Mal 1891.

Carol s'a crezut dator a zice ca de astadata El nu voeste daruri

si cheltueli marl.
Dar vorba Fara' daruri si cheltueli mari" are si un alt inteles.
Printr'nsa Carol I renunta in adevar la cadoul ce-I proectasera
eurtezanii, dar totodata se scuteste El insusi de cheltuiala. Cu alte
cuvinte darnicul Rege zice: Sä nu-mi dati nimic, dar nici eu sä nu
va dau!
Fli pe pace, Inalte camatar! 2) Am Invatat minte cu ce! 12.000
1) Vezi Studil", numerele 2 si 4, anul I si menerele 1, 2 si 3 anul al II-lea.
2) Printre tltlurile cu care 1-au impodobit nasii vi nuntasii glumeli ai Anu-
lui jubilar si ai Nuntii de Argint, notam sl urmatoareie : Marele Compator, za
raful, Cel strigoi incoronat, $oackul Prusienesc... Apriga economie a regelul a

www.dacoromanica.ro
166 BARBU LAZAREANU

galbeni pe can i-ai fagAduit solemn a doua zi dupa sosirea Ta si pe

cart ii tii si azi in casA cu dobanzile for
Tara nu-ti cere alt n!mic decal s'o slAbesti cu dra_gostea!"
Si totusi dup5 al 25-lea an de domnie, regele Carol I a primit
cel mai lung sir de Cairamlacuri : cronici rimate, hiritisiri cornice
Yi porecle din cate it se oferise dela Asmodeu", UrzicAtorul`: ,,Da-
racul", Ghimpele", Traian" (si ;,Co:umna lui Traian") si GhitA
Berbecu" palm in zilele festive
Cand, la un moment dat, Tradem (pseudonim, precum se stie,
alcatuit din primele silabe ale numelui si pronumelui lui Traian De-
metrescu) va Intocmi in versuri, un inventar al prezenturilor" sar-
batoresti, el va Incepe cu cele mai domol Intepatoare si va Incheia
cu o stroll a unei despartiri pentru care lexicoanele politice au cu-
vintee : detronare si abdicare. Seria cadourilor o deschide Cartea de
citire, stil si comportte Insortita de deprinderi gramaticale, a b5tra-
nului Ion T. Manliu :
Manliu i-a trimis, se zice,
Gramatica sä-1 ispiteasca,
Cat o mai sta in taxa noastra,
Sa 'nvete limba romaneasca.
Dup5 care urmeaza :
C. Olanescu, cum se stie
Fiind poetul sau de- aproape,
Trimisu-i-a cu mult orgoliu
0 oda cu silabe schioape.
-----
fast, si cu acest prilej, scoasa la iveala. Ea a inspirat poetului Traian Demetrescu
o sarja anecdotica in versuri. Si anume ca : Suveranul, fiind la fotograful Mandy,
i s'ar fi aaresat operatorului rostindu-i vorbele acestea in dialectul sau stricat":

La mine scot profit, adica

Numai un ochiu si un mustata,
Numall un numar si un ureche
Si jumatate nas si fats.

Dar data scoti pe jumatate,

Eu cred atunci ca e dreptate
La tumneafoastra, fotograf,
Ca sä platesc pe jumatate.
Tot in aceasta nota in legatura cu pofta si cu talentul de a se Inavuti ale
monarhului e rvimerit sa Incorporam un fragment de bilant, comentat in Ade-
verul" dela 12 Ianuarie 1891, sub titlul Cat costa suveranii":
Ziarul parizian I'Intransigeant" publics doug interesante documente cat
costa pe popoare diferitele liste civl'e ale suveranilor Europei si cat platesc toate
popoarele, pentru datoria publics. Am crezut folositor a pune sub ochii cititorilor
niostri aceste tabouri, spre a vedea cum mIlioane de owned isi vara capul sa-
natos sub evanghelie spre a se taint niste trantori can nu fac decat rau si can
cel putin nu sant schlopi sau chiorl Ca sa at de ce sa-1 tii de-a gata".
Ziarut parizian 'lima a scapat din vedere un Regal si Inca unul dintre
oele mai fe-ricite : Regatul lui Carol de Hohenzollern care plateste si et 1.200.000
fr. pe an iubituiui ei Rege, plus venitul dela 13 mosii dintre cele mai frumoase
ale tarii si alte mid venitntri necunoscnte de mares majoritate a profanilor.
www.dacoromanica.ro
 DIN LITERATURA NOASTRA ANTIMONARHICA ST ANTIDINASTICA 167

Acestui poet, cronicarul ii scurtase numele numindu-1 C. Ola-

nescu ---,poate ca sg sune Ciolanescu, ca al unui cantket sau can-
tator palatist ce era. Numele-i intreg suna insa : Dumitru Constantin
011anescu. Isi luase pseudonimul: Ascanio. Dar pentru semnele prc-
vestitoare somnului pe care tiradele-i rimate le procurau cititarc or
si ascultatorilor sai (este autorul a 6 piece de teatru : Pe malul Or-
iel", Dupe razboi", Pribeagul", Fany", Primul bal", La mor-
mantul poetului'l, cinci dintre ele in versuri !), pseudonimul lui a do-
bandit drept prefix initiala numelui Constantin si i s'a zis: Cascanio.
I. L. Caragiale, cronicar dramatic, si-a batut sangeros joc de ver-
siunea romaneasca a 1.ui Olanescu din Ruy Blas. A numarat, cu rab-
darea unei lucratoare cu iglita, silabele pe care traducatorul le adau-
gase celora ale lui Victor Hugo tungind astfel fiestecare viers cu ate
o cincime, incat traducerea dobandeste ca tifre de silabe, un act in
plus fate de textul original.
Dupe Dum. C. Olanescu, via s5 se insiruie in strofele lui Tra-
dem ceilalti donatori pentru Jubileul Sfertului de Secol (1866-1891):
$1 Pake i-a trimis, s'aude,
Romantic ca si Doamna Sand,
Doui ureohi mai delicate
Pentru nepotul Ferdinand.
Jikide o caricature
Trimisu-i-a pe un carton
In care-I zugrAvea : carpinduii
Un nasture la pantalon.
Iar un jokeu foarte celebru
I a dat ca ccI mai mare dar
Cl teorie cum si fugh
Child l'om goni din tara-af.
(Math cu regele capita, deci, cadouri" si curtezanii.
Punand s5 defileze pe cei cari au facut exercitii de calarie pen.
tru 10 Mai al anului 1891, Traian Demetrescu amintcste de salbatica
reprimare a rascoalelor taranesti din 1888.
Jack Lahovari se incearca
Pe o martoaga de taran,
La ochiul sting poarta monociti,
In mina dreapt5 un buzdugan.
lar ca trofee uriae
Pe bratul sting, ca a romani,
U piramicla de cadavre
Ale 'mpuFailor 1.arani.

Pentru a nu nedreptati insa nici o breas15, se caut5 si se ga-

seste si in mijlocul dascalilor cite un tkitor. Dropt pild5 le lingIu
e dat, fn aceasta privinta V. D. Paun, profesorul printului moste-
nitor. Intr'o conversatie tinuta cu Principe le Baldovin", V. D. Paun
povestea ca pr fi declarat acestuia :
www.dacoromanica.ro
158 EARDU LAZARSA24117

n vorbeam de vitejlile soldatilor nostrl, calltt to focul Plevnei, sub ori-

kik gi la fulgerul sabiei Augustu:ui sau Unch lu".

Iar cronicarul anti-dinastic comenteaza :

"Fulgerul sabiei lui Carol I ! Cand o auzl Jupiter are sä-I tnvidieze" 1).

La 22 Hie 1891, Gheorghe Panu anunta ca Incepe propagan-

da pentru forma de g-uvernamant cea mai scump.5 noun, pentru Re-
publica si pentru suprimarea regalitAtr.
$tim c5, inc 5 din 1884, In Lupta" dela Iasi el intreprinse asal-
tul impotriva dinastiel.
Dotatiunea coroanei oferindu-i prilejul de a dovedi ca s'a re
cunoscut atunci regelui o prerogativ5 mai mult, Panu arata e5 do-
tatiunlle sant o tranzactie Intre Meta feudala, du,p5 care regele era
st5panul nominal peste tot teritoriul vasa2ilor sai, adic5 at Orli In-
tregi, si intre principiul mai nou, in puterea druia poporul revendica
teritoriul t5rii fat5 de coroanr.
Feudalitate, stapan absolut si stapan nominal, vasali, revendi-
c,Ari, independents, desrobirea de putere seniorialA: iata numal o
parte din termenii si expresille care cu st5ruinta si vigoare beau
la poarta vehementelor desbateri publice din presa romAneascA. Dis-
cutiile acestea prind a fi purtate pe tArAmul istoric de ,c5tre acel
Gheorghe Panu care In tinerete, pe vremea junimismului sat! dela
Convorbiri Literare", f5cuse ca istorician diletant judicioase
observatil (si necazuri) istoricului matur Bogdan Petriceicu Hasdeu.
0 eruditie, nu imbacsitA, venise in cazul polemicelor coPira dliastiei
si a monarhului s5 se adauge scrisului sau de gazetar, redutabil
prin agerimea spiritului si prin o logicA ce InmAnunchia Indemafiatie
h5g5rile de seams.
In sute de articole, In decursul a mai bine de opt ani de lupt5
f5r5 Intrerupere nici In timpul procesului, pentru Omul pericu-
los" nici dup5 condamnarea rostita impotriva lui, si nici In lunile de
exit pe care si le-a impus tocmai ca s5 poat5 duce mai departe c'im-
pante antimonarhicA el a trecut in revista toate formele si titlu-

I) Unul dintre umorigtii presei de atunci foloseste, frisk Impotriva regelui,

tnsesi alexandrinele lui Alecsandri, poet exceent cateodata sl poet prin exce-
lentil al Palatulul. Bardul le adresase altul personal. Dar pamiletarul le dirlgui
abil, danduile adevarata destinatie In urma anuntirli unei danii regestl,

Ca salt culeaga darul s'a to pomana seaca,

Ar f3 ca sa se piece Romanui. Nu se pleaca I

Opinea t i asvarle pomana tnapoi,

Not nu santem de tine, nici to nu esti de not I

www.dacoromanica.ro
 bTN LITERATURA NOASTRA ANTIMONANTITCA 51 ANTTDMTASTICA 169

rile de Domnie si de Domni : caimacaml, printi, regi si Imp5rati din

gratia lui Dumnezeu", ba si pe cei care se socoteau pe tron prin
vointa nationals" (despre discutiile logomahice ca intre doctli din
evul mediu In jurul regelui constitutional din care unii vor sa
facA o pApusa, altii o semipapusa, iar altii un despot deghizat" el
alc5tueste un mic esseu remarcabil.
Acolo se af15 s5geti Indreptate In directia formulei-cimilituri
ea regele domneste si nu guverneaza. Cu mult umor arata cum la noi,
atuncea intreg mecanismut constitutional complicat era stabilit pe
resorturi si pe scripete inteun singur scop: de a mentine si de a da
viata unei institutii..., incurc5toare, a carei necesitate nimeni nu o
simte", Panu face sä se vada cum regalitatea, cu atributiile ei inco-
herente, exorbitante, privilegiate... supusa la o analiza minutioasa
a iesit foarte maltratat5 si discreditat5 din cercetarile invatatilor, filo
tofilor si ale istoricilor. Aceste rezultate au fost rAsp5ndite in public,
au prins radacini si au facut ca spiritele emancipate sä se departeze
de aceasta form5 de guvernamant".
Dar mai ales in seria urmatoare de 17 editoriale, intitulate
Chestia regalitAtii" ') ap5rute in Iulie si August 1891, Panu scoate
la lumin5 contradictiile dintre aceasta form5 de guvern5m5nt si ten-
dintele si aspiratiile pooparelor. Vorbeste de molima printilor proas-
Pell" de importatie strains, pe care ii instaleazA pe tronuri cu toate
onorurile pi favorurile. ,.Prin ei se caut5 remediul panaceu menit a
t5m5dui convulsiunile politice". Si Panu urmsaz5 ar5t5nd cum :
Indata ce un popor tinut in jug tsi recapata libertatea si este recunoscut
ca de sine stat/tor, lute asa numitul Concert European ti &este un principe,
pe care-I cocoata pe un tron nou, abia lustruit, mirosind Inca a poleiala. Asa ime-
diat ce Belgia se separa de Okmda si este recunoscuta ca stat deosebit, 1 se
octroeaza ca dar de independents un principe german. Grecii cum scapa de jugul
turcesc sunt d5rulti cu un rege... Bulgarii, abia devin semi-independenti si aeja
au avut fericirea de a poseda doi print! strainl".
Concluzia tuturor articoldor din ciolul Qhestia regalitatii"
este: descotorosirea. Descotorosirea nu numai de regele care me-
reu cutreierg sau mai pe romaneste treap5d5 pe la Curtile din Viena
si Berlin (unde spinarea lui exercita salamalacuri"), nu numai de
regalitatea subreda" iesita din r5runchii sarlatanilor dinastiei de
ocazie" precum si din intrigile politicienilor si combinatille puterilor
strSine. Ci lep5darea de intreaga aceasta creatie artificial5 si primej-
dioas5 care este regalitatea, oricine ar reprezenta-o.
pit

Ca anti-republicani se r5fulau intre altii In cealalt5 tribun5 a

republicanismului, (In Adeverul" lui Al. V. Beldiman) duiosul zefle-
I) Nimeni, in trecutul preset romanesti n'a Intrebuintat metoda articolelor
.elcllce, ca Gh. Panu. 9 tem5 la ordinea zitei devenea la el tin studiu tmo5rtit fn
sumedenie de capltole sub forma de editoriale. Astfel avuram to AprOle 1887,
ireisprezece articole consecrate subledtului : Pentru ce critic pe rege".
www.dacoromanica.ro
170 BARBU LAZARLANU

mist Tradem, in spiritul *i cam in ritmul lui Alexandru Macedonski

de pe vremea pamfletelor anti-regale si a cupletelor Gongarului
politic" din Oltul" si Telegraful" (E prinjul Car... E prinjul Car...
E prinjul Caragea. E prinjul Ho... E prinjul Ho... E prinjul Hoten-
tot") -- Tradem ducea Wane -.rnpotriva lui Gheorghe Marzescu dela
Iasi :
Cine-i strania Mita
Care jura 'n dinastie
lar Republica-o numeste
Un nimic, o ghidusie ?
Cine este ?
Dati de veste :
Este Mau
Este Marr...
E dinasticul Marzescu.
Tot Tradem, intr'o scenetA In versuri, IntitulatA Nunta de Ar-
gint" 11 pune pe regele Carol I sA-1 fac5 Romaniei urmAtoarea con-
fesiune :
Nu a trecut deck un sfert de veac
De and sunt Rege dintr'un biet
Prusac.
Dad pe tronu-ti stau cu-asa
PI5cere
E pentruca to mi-esti izvor
De avere.
De aceia tclti ani ce spun
Nu mint
Ca nunta mea asthi e
De argint 1
lar Romania nu intfaceeasi cadent5 saltAreata ii rAspunde:
Jnsa va veni o vreme
Ca din tars sä te-arunce
Phi mei iubiti si sirboeri
Nunta mea va fi atunce.
Nunta, de care irb aceasta strofa varbeste Romania, a zabovit
o jumAtate de veac, un lustru si Inca un an. N'a mai fost nunta de
argint; ba trecura si dincolo de nunta de aur; si totusi e o nunta
proaspAtA, tanara.
Ea s'a oficiat in seara zilei de 30 Decembrie 1947.
*
Post Scriptum:
In subtitlul si in primele paragrafe ale capitolului de fatA din stu-
diul nostru despre literatura antimonarhid si antidinasticA, scriem ca:
intaiul jubileu al lui Carol I a Post in 1891, un siert cie veac dela ve,
fire? lui in tars,
www.dacoromanica.ro
 DIN LITERATURA NOASTRA ANTIMONARHICA SI ANTIDINASTICA 171

Trebue sä adaugarn Insa ca, IncA din 1871 In ziva de 10 Mai, adic5
Intr'a1 cincilea an de domnle a Principe lui Carol de Hohenzollern Sig-
maringen, i se organizase de cAtre redactorul foil urnoristice Asmo-
deu" o sarbatoare aniversari printr'o instiintare versificati, din care
extragem :
Astazi, Luni, in patru oare,
Punt, in' cap, avem cinci ani
De cand tam noastri-avu onoare
0 belea sa-si la cu bani.
zice In turceste :
...Turcul
Asa cap, asa chiulaf !"
$i prea bine zice turcul
Mintea 'n cap lumea sa bage ;
Ne pica dupe El mucul :
Caput face, capul trage 1
...Azi e ziva cand poporul
$earpe-a pus in al sau sari...

Ce sudori mi-aduc aminte,

Sa1 aducem geamantan 1

Cate rug;, cate curl/lute

Pan' sa-1 scoatem la maidan 1
Cala truda, cats munca
SA catam prin Almanah,
Sa vedem neamul lui $uncli
De e ruda cu Allah.
Eta e var cu Bunaparte
Ba nepot cu Frederic,
$i dand glurna la o parte
Fu carat un posidic.
Posidic (papule mare)
Tras pe sfoara de boieri,
Un ingrat ice iminte n'are
Care utta ce-a fast erL
Azi e ziva and cu totii
Am intrat In mare dart,
Am facut cum fac netotii,
Am pus singuri gatu '11 sbant !

Am dat peste aceasta veche jubilatiune" un lustru (o junt5-

tate de deceniu) dela urcarea pe tronul Romaniei a lui Carol I, mul-
tumita unei mult interesante comunicari cuauralo-artistice, tinuta la
Institutul de Istorie si Filosofie. Titlul comunicarii: Pe urrruele lui
Botev si ale lui Dembitchi in Romania". A fost facuta si pronuntatA
de d-na Tatiana Silianovsca-Dimitrova.
Tinem sa spunem aci, ca ilustrative contributii asupra pictoru-
lui polonez Hipolitl Dembjtchi, colaborator al marelui poet builgar
1-Iristo Botev, t'au publicat de catre 4-na Tatiana Dimitrova in vo-
www.dacoromanica.ro
172 BARBU LAZAREANU

lumul XXII-XXIII al Buletinului Socletatii Istorice Bulgare din Sofia.

In studiul ei reproduce, intre altele, o caricature din publicatia sati-
rica Asmodeu", desen al carui titlu e: Alfabetului german" si a
carui legend' suns astfel: Inva(a, copi'n1 meu, alfabetul meu, ca
sa ai si to idee de el". lar pe tabela din zisa ilustrafiune hazlie se afla
insirate, in ordine alfabetica, un sir de cuvinte, precum: Aroganta,
Barbaria, Basete, Cruzime...", ca dovada de ce fel de 1nclinari, atitu-
dini si sentimente cauta sa introduce la not de cu vreme peda-
gogia capbralismului prusac.
In scrisul din Asmodeu", am identificat pana zefleMisitctare a
lui N. T. Orasanu.
Si iata-ne nevoid sa ne indreptam din nou dire acest publicist
rand pe rand ghidus si biciuitor. (Asa :1 se Intampla nu arareori cer-
cetatorifor: card li se pare ca au facut drum destul de lung si fare
revenire, trebue sa is lucrurile dela capat).
Ia faza pozitiva t) a carierii lui scriltoricesti (patata totusi pe
alocurl de cate o izbucnire xenofoba, ce stirbeste din forta atacurilor
sale politice) N. T. Orasanu a avut lucruri dernne de relevat. Astfel
it gasim manifestandursi simpatia fata de eroil Comunei din Paris
(In timpul saptamanii sangeroase din Mai 1871) si izbind puternic in
generd.ii armatei versailleze,
In polemica sa cu Pressa", care insulta pe Federati, el scrie
patru strofe pentru a caror lamurire spunem aici ca: om de postii"
se traduce astazi prin vizitiu sau birjar; In mare scris" se cheama
(in limbajul tipografic): cu liters grass; far In vocabularul politic,
mai ales In cel francez, prin Amant" se Intelege un pretendent la
tron, fie acela regalist sau bonapartist. Iata acele strofe:

Pressa" vorbeste mereu de Rosii,

De insurgentii cel din Paris
SI cu cuvinte de om de postil
Injure' antrum in mare scris.
Sunt !of in care nu se citeste
Deck cuvantul perturbatori"
Si cititorul se plictiseste
De aste vorbe de fosti-feciori.
Pe dinafara nu-I nici o stare
N'avem nimica mal 1mi:opt-tint,
De cat ca Franta cu-a sa cstire
1;1 eel* Was un nou amant.

1) Anti de pe urma ai vietli lui infkiseaza pacat o adun.ltura de pa-

gtn1 fare elan, o proza prozalca si o stihuire lipsita de talent care yin sa aduci si
ele marturia ca fondul hotaraste, anima sau sugruma forma. N. T. Orasanu in
faza intwnecata a caracterului sau, se vanduse unora dintre aceta pe care alta-
data 1i satirizase. Ceeace a facut sä i se splice propria lui epigram% ea dad
vezi pe case o truce, stiff ca e de vanzare; lar dace zaresti crucea atarnata de un
piept, cunosti ca omul s'a vandut. Or, pe piepturl lui lucea Until din ordinele cru-
cii cu clue regele si sfetnicii sai obisnuiau sä cumpere c5te c constiinta.
www.dacoromanica.ro
 DIN LITSRATURA NOASTRA ANTIMONARRICA SI ANTEDINASIICA 173

Mai este frica o observare :

Ca generalii-luti de Odor
Cand era vorba de-o iupta mare
Azi ca vitejli trag In moor,
Aceste versuri :e socotim cu deosebire importante pentru isto-
ria publicisticii si literaturii sociale din Romfinia.
In lucrarea Cantfiretii romani ai Comunei din Paris", am spus
cä Eminescu este cel dintal, la noi, intr'ale cfirul versuri s'au res-
frant luptele Comunei.
Or, star-101e din Impfirat si Proletar" sunt din 1874, pe and
strofele citate adineauri, ale tut N. T. Ofasanu, poartfi data : 23
Mai 1871.
*
N. T. Orasanu a scos un lung sii de publicatii periodice cu ti-
tluri diavolesti, revbste, care, mereu suprimate, realpfireau cu alte
name Incuscrite (Nichipercea, Coarnele lui Nichipercea, Coada lul Ni-
chipercea, Asmodeu...). Chiar si Daracul sail, deli lexicele II explica
aratfindu-1 ca pe un inocent dublu pieptene de scarmanat, puck tot
din nomenclatura demonicA face parte, de vreme ce dace suprimi in-
tala vocals, dal peste... Dracut.
In ele, precum vAzuram, el duce o campanie "mpottiva mo-
narhiel.
Astfel, In numarul dela 21 Martie 1871 al Asmodeului publici
urnAtoaree versuri lntocmite numai in antiteze:
Unul rade, altul plinge
$i mereu mainile-si fringe :
Unul e un Domnitor ;
Celalalt, bietuf popor.
Dace ride, e ca-1 vine,
Imbuibat de prea mult bine.
Vrei sa razi si tu, popor ?
la-ti dreptul de Domnitor.

In Asmodeu" cu data de 4 Aprilie 1871, el di deiputattlor din

afzel tamp urmatoarea Sffituire":
Aid!, Mai cu mina lungii
Trageti soriti p'a tar!! pungi,
Ca pe haina lui Hristos 1
Dati WI Strusberg una, doua ;
Luati vol s'ai vostri noun ;
Pict ploui sus si jos I
...Hai, pe lucru, ce va pasi ?
Unde-o fi, macar sa lasa I
Tintuiti, voinicii mei
Legea; si pe dos si fats
Dati-I; numat Inter) ale
$4 se tie viata el.
www.dacoromanica.ro
 BARBU LAZAREANU

D'o muri ei s'apoi I moara I

Vr'un folos de &Ansa doara

Nu avem de cativa ani I
Cine 'n seams o mai bags
Gaud genunchl poate si-i traga
Chiar *mil Prusiani ?
Dupa o amenin4are venita din partea Domnitorului ca voieste
sa renunte la tron, In urma campaniei dusa impotriva -1; pe chestia
Strusberg-Ambion, Asmodeu" face in numarul dela 17 lulle 1871
un apel carlist catre Camera :
Votati grabnic catcaria,
Caci se duce Dinastia.
...Dall-mi, dati-mi va zic
Sau de nu indat' abdic.

Cum eventuala abdicare sau abzicere (circular pe atunci si acest

cuvant) avea sa atraga dupd sine parasirea tarn de catre satelitil pru-
sad ai Printului, Asmodeu in cronica intitulata Fiirstii ger-
mani" scrie:
Necajicios vacarul pe sat se suparase
Si-1 speria ca plena 0-1 Iasi nepazit,
Crezand ca satul vesnic cu el se cununase
Si fara a lui bats e mart si pripadit.
Ce jale, eau! Ce lacrimi si cata Intrisiare
Ce jaf era sa fie in bietele ciuperci,
De n'ar fi fast o gluma, s'o as peste hotare,
SA sparg si eu in urma -i o strachina cu terci.
Nu Iasi ins§ lesne ligattli-aea tiara
Din care curge miere our din parnant,
Caci stiu ca pe la dansii de faarne pot sa piara
De n'or juca maimuta sau cainii din cuvant.
0 fi rauri de bere si mail de broscarie,
0 fi baroni cat frunza si 1ursti nenumarai,i
Dar ilfinga toate astea e lucia saracie,
Si filosofi de stele, de zile nemancati.
Si dupd ce arata ca fiirstii pi cu ducli sant oameni de car-
peala", Asmodeu face a'uzie to o campanie defaimatowe organizata
impotriva tarn romanesti in presa si !tri societatea prusaca si inchee:
Si taca dari Iurgtii sa nu mai trancaneasca
CA taro -1 necinstita ga greu de carmuit,
Cad necinstita este nobleta cea neinteasca,
Consorii lul Herr Strusberg ce tara-au pingelit.

www.dacoromanica.ro
O SCRISOARE INEDITA A LUI N. BALCESCU 1)

Scrisoarea dui N. Bacescu pe care o publicam, n'a lost cunos-

cuta, dupa stiinta coastra, nici hiogratilor de pans arum ai vaj-
nicului revclutionar dela 1848 $i nioi cercetatorilor revolutiei bur_
ghezo-democratice din Tara Romaneasca.
Datata Buzau 22 Iunie 1848", scrisoarea aceasta e adresata de
N. Balcescu lui Alecu G. Golescu (Arapila), cclabora oral sau de incre-
dere, cu care se legase cu oinci aril in urma pe Camila Filaretului s5
derschida lupta pentru Dreptate--Fratie !".
Scrisa curand dupa desrarrtuirea revolutiei, aceasta scrisoare arunci
o lumina noua asupra evenimentelor inceputului, marcat de 9, 11, lb
.i 19 Iunie 1848.
Astfel. constatand eu amarkfune c5 starea lucrurilor print sate
merge cam moale", N. Balcescu explic5 dece.
Masurile nostre pentru proprietate, lasand lucrurile In starea
veche, sant cam v5t5matoare, cadi taranii nu cred fagaduelile $i zic
ca da ce nu 1 se dä scum. Not rm facut gnesala, caci trebuiam
a ne folosi de binulinta ca sa scoatem deocamdata m5car iob 5giea",
fata ce subliniaza Balcescu.
Stiut este ca deabia in art'colul 13 al Proclamptiei dela Izlaz fusese
enuntata emancipatia clacasilor, ce se fac proprietari pain despagu-
tire", iar enuntarea aceasta s'a dovedit curand dupa aceea ca era
menita sa r5mana runnel ca atare. T5ranii sl-au dat curand seama de
aceasta, caki Balcescu griregistreaz5 in scrisoare ca ei nu cred f5ga-
duellle".
El face o recomandare de o deosebita importanta in aceeali pri-
vinta gi anume s5 se dea afara (adica sa fie difuzata) proclamatiea
aceea dintalu ce se dedese In tipar, stergandu-se iobagiea". Dar des-
pre care proclamatie dintaiu" este varba? Textui ac.estela se afla
publicat in anul 1848 tin Principatele Romaine ", vol. 1, pag. 615-616.
Mire searetarii" subscriitori as ei este si N. Balcescu. Li se vestefete
atci fratilor sateni", la 16 Iunie 1848, a cele ease zile de lucru vi
s'au ertat, claim i i iobagia asemenea vi s'au ertat si peste trei tun'
veti fi cu toti mosneni pe un petec de pimant", adici desfiirutarea ioba-
Del este anuntata ra fapt fmplinit urmand ca numai improprietarirea
for sa se faca peste trei luni". Numai ca proclamatia respective, in
aceasta prima redactare, n'avea s5 fie difuzata, el o alta intro forma
atennata rn ceeace priveste desfiintarea iob5giei. Este o foaie votanta
datata tot 16 Iunie 1848=1 si pe care Baloescu nu se niai afla sub cris
Intre secretari. De asta dati, guvernul provizoriu amana solutionarea
marii reforme a desrabirii olacaslior in sensul ca pana in trei luni v:
se va erta cu totth si data si iobagia tFi o sa rfiti toti Inosneni pe un
petec de pennant ".
Iat'd dece Balcescu recomandA in scrisoare sa fie difuzata cea din-
tai proclamatie care solutiuna in mod revolutionar desrobirea Measl-
ier sau, aka mod deslcsita in care taranil sa \laza Ca not am fost
oarecum silit' a le face iicea concesie proprietaridor", cum recu-
noaste el.
Dintealta parte, sa se tevolutioneze taranii, trick chiar data
obstersca adunare (care urma sa fie aleasa) ar fi reltrograda, sa se vaza
') A fost achizitionatA recent de AaezamAntul Cultural Nlcolae
EAlcescu".
') Idem.
www.dacoromanica.ro
XVI
176 0 SCRISOARE INEDITA A LUI N BALCESCU

sil.t5 a nu ft, aducand (astfel) pe Omni In stare a nu mal primi de

atunci a mai Implini Indatoririle for sf reclemAndu-si (adicA a-si recta -
ma) drepturile. Altmintrelea, revolutia noastra, care este politici si
sotia15, se perde pe jumatate, poate si toati", sunt randuri care
arata tndeajuns linia de conduits revolutionara a lui N. Balcescu. Dar
recomandarea nu 1-a Most asculiata, iar refonma desrobirli clicaslor sl a
improprietaririi aor pha urrnat cursul negativ stiut, adica acela de a
nu fi solutionata.
Aceeasi linie revolutionary a lui BilIcescu reiese si din randurile
sale din aceasta scrisoare referitoare la adoutarea unei metode energise
pentry pedepsirea autorilor cunoscutului complot contrarevolutionar din
z:ua de 19 lunie 1848.
Ficeti anal curand judecata arestuitilor. Cercetati si ispititi Ca
. sA se aile toti complotistii si arestuiti-i. Acum even mijloc a ne scapa
de toti reoctionerii. Trebue ca judecata sa fie foarte ecspeditivA. 0 co-
misie ostaseasca ar fi de trebuirrta pentru aceasta, mai cu seams de
veil simti ca cornp1otistii 'tot lucreaza cum auaisem eri ; atunci nu
trebue a ne feri d'a proclama char legea martiala pentru dansii", lata
cum Balcescu Incepea lupta de class, in cadrul revolutiei din 1848.
In irnprejurarile grele si ecstraordinare trebue masuri ecstraordl-
nare", conchide el cu rezonanta tie dieton, recomandAnd guvernulul
provizoriu revolutionar : Nu daceti poezie si sentimentalism, ci drep-
tate strasnica I" sau Fill mai revolutionari ca am licut marl gre-
gell r.
Dar scrisoarea este deosebit de interesanta prin tot cuprinsul ei.
Cord. Univ. GH. I. GEORGESCU-BUZAU

Buzau 22 Tunic!, 1848.

Iubite Alocule,
Sant in Buzau de astazi de la. 5 ore. Intarzial
pucin 'din pricing ca apa Buzaului e mare si ane-
voie de trecut. Voi pleca insd indatd. Ili scriu ca
sa-ti arat ea starea lucrurilor prin sate merge
cam moale.
Mdsurilei nostre pentru proprietate, lasand lu-
crurile in starea veche, sant cam vatamatoare,
caci tdranii nu cred fAgAduelile, §i zic ca, di ce nu
li sd dA de acum. Noi am facut gresald, caci ire-
buiam a ne folosi de biruin.tA ca sA scoatem deo-
canMata macar iobagiea. Noi am biruit i rodul
biruintei 1-a loat improtivnicii nostri Acum ce
trebue GA facem 7 Socotescu ca de o parte sd se
dea afard cat mai in grabd proclamatiea aceea din-
taiu ce se dedese in tipar, stergandu-se iobagiea
ca incai sa, se dea afard impregiurarile ce ne-a si-
lit, sau alta mai Veslusitl in care titranii sit vaz4
www.dacoromanica.ro
 0 SCRISO ARE INEDITA A LUI N, BALCESCU 177

ca not am fost oarecum siliti a le face acea nonce-

sie proprietarilor. Dintr'alta parte, sa so revolu-
tioneze taranii, incat chiar daca ob0easca adu-
r
-7
r---
%tt fr.-erc, t /A .- +-tit-
r,

/. r c e Ih 2 e:""e < -4
.14'1' /f) 1.'4 4.4 'er r. r.'- ". .r>til
1 /1- "44.C. ./.1.":": "
.7; 1/' t 2./...;, / e, A !el 7
/./4 /,.1*, 4 .;,e /... Jtte... 4.,
frt I' Iv
A

f ;:,..4., 44 .' ve , e'r cw ,

.1,47 y 17t".^ it
I ," A' f,5-,-t yt.,- /A_ ,es ':rte f 9 ., er.e. ""

Ar:57.-1 / e e a 4i //19 er,, j4 it: f.

)
,14:2., I" rn V" "1

tvir, e t r -4 . 4 It ) e -1

L'. ( I .
,T 4, 1 JI ). Le.t. 911 f I "
17 / t t 9'1. 4 ftA `" ,; t I,II <, /9/ /,- 41.

.
1411 f iro- e / 4. rte eeer 4..

t'Il"e, 4 4- 1 , t'. I 4 r ii 11 /c . 1.,,f. ,.ar Al 24 /

. r
11. to, ..1) 1,e S./.9 A 7 /I/ 17*-4;
, , t 414'
V . // tt
/6 47
/
ya/
rte.

/ 41S
I
1

4,
r 11 -fie I
tty , ,e 41.
9 .4 r
k
:-"r1

'(.411
r.

Prima paging a scrisorii Iui N. BAlcescu

nare ar fi retrogradd, se se vaza silitd a nu fi, a-

ducand pe tarani in stare a nu mai priimi de atunci
a mai implini indatoririle for i reclemandu-li
drepturile. Altmintrelea revolutiea noastra, care
OrtIDTI 12
www.dacoromanica.ro
178 0 SCR1SOARE INEDITA A 1.111 14. BALCESCT3

este politica si -sotiala, se perde pe jumatate, poa.te

si toata.
Aicea in Buzau am gasit pe prezidentul Maghi-
stratufui I. Marghiloman, pe politaiu C. Dragula-
nescu si pe profesorul Grajdanul forte reactionari,
stavilind administratiea in luerarea ei $i cautand
sa rasnandeasca fel de fel de intrigi intre oraseni,
impedicand formarea gvardiei. Am hotarit sa se
suspendeze vremelniceste Prezidentul Maghistratu-
lui ce Inca din Bucuresti am auzit ca, e foarte bles-
temat si am hotarit a-1 remplasa cu Ghita Dasca-
lescu ce se bucura de cea mai bung, opinie si care
e recomanIdat si de N. Golescu si are mare influ-
inta in judet. Asemenea am zis lui Filipeseu (7) sa
suspeddeze pe politaiu. Cat pentru profesor ce se
afla in Bucuresti, vei zice lui Eliad a-1 remplasa.
As dori ca acolo sg, umblati mai cu energie.
Cautati sg, va folositi de victoriea dobandita, care
ne va da mare putere, de vom sti a trage, prin
energiea ri activitatea noastra, increderea poporu-
lui. Faceti mai curand judecata arestuitilor. Cer-
cetati si ispititi ca sa se afle toti complotisti(i) fli
arestuiti-i. Acum avem mijloc a ne iscapa de toti
reactionerii. Trebue ca judecata sa fie foarte ecs-
peditiva. 0 comisie ostaseasca ar fi de trebuinta
pentru aceasta, mai cu seamy 'de veti simti ca
complotistii tot lucreaza, cum auzisem eri ; atunci
nu trebue a ne feri d'a proclama chiar legea mar-
tiala pentru dansii. In imprejurarile grele si ecs-
traordinare trebue masuri eestraordinare. Nu f a-
ceti poezie si sentimentalism, ci dreptate strasnica.
Proclamatiea noastra asupra complotistilor a M-
out rau efect in public, dupe cum m'am asigurat
Pri. cad., in Toe d'a spune intamplarile, facem apo-
logiea lui Odobescu, aruncand toata vina pe Solo-
mon. Nu era de datoriea noastra ca in proclama-
tie sä facem treaba unui judecator de instructie.
Nu intarziati a scoate afara proclamatiea pen-
tru tigani.
www.dacoromanica.ro
 0 SCRISOARE INEDITA A LU1 N. BALCEECU 179

Scoateti mai curand un Regulament pentru

Gvaidipa nationals $i cea mobiles.
Eu le-am dat pe ambe cele franceze (7) lui Scar-
lat Cretulescu. Insareinati pe frate-meu ca, im-
preuna cu Cretulescu, sä redijeze acestea. Frate-
meu are mult spiritul de organizatie si ar trebui
ca sa-1 chemati sa ma remplaseze, pang la intoar-
cere-mi, in lucrarea de secretar i sa nu-1 lasati
fares lucru. Aveti un drept si o datorie a o face.
Nu face trebuinta ca s'o faceti formal, si numai
sa-1 chemati sa-i dati de lucru.
Cautati sa intemeiati un club de oameni tineri
care sa poata atat pe voi, cat si.pe reactioneri a
va opri de a esi din programul revolutiei.
Fiti mai cu Ingrijire la hartiile ce voeste (7)
Chibzuirile, pan'a nu le obsti, ca sa nu mai facem
gresalele ce am facut.
Desorganizati Partida Campineanului, vorbiti
ehiar cu dansul. Spuneti-i sa tie in frau pe oamenii
ce ii compromita numele. Seriti lui Negulici la
Prahova sa priveghieze pe Telejescul ce s'a dus
ca comisar acolo si 86. raportuiasca. Dati un post
lui Niculescu ri Il chemati i pe dansul la discu-
tiea legii alegerilor.
Publicati toate cele cc lucrati. Este vremea ca
toate sa se faca pe fats. Decretul de amnistie inca
nu s'a tiparit. Impartiti-va lucrarea, luati fiecare
cate un minister, cu care slaveti a face, ca sa lip-
seasca acea neoranduiala. Costachita Filipescu
Imi spunea ca vrea sd, dea demisiea si ea ar dori
sa vie comandant al cavaleriei. Eu crez ca, am pu-
tea s'o facem aceasta, eaci in Minister tot nu e de
vre-o treaba.
Fiti mai revolutionari, ca am facut marl gre-
:
Hotariti o epocd pentru Ob. Adunare printr'o
proclamatie cat mai curand...
...Faceti schimburile cuvenite ca sa puteti Mos-
tula deosebitele ambitii

www.dacoromanica.ro
180 0 SCRISOARE INEDITA A LUI N. BALCESCU

Complementele mele la toti si sa 'dea D-zeu sa

va gases° bine si puternici. Adio
Preten
N. Balceseu

(P.S.) Puneti dalaturi pe Romanescu ca ne face

rau in opinie publica. Ado aminte lui Eliad aceea
ce i-am zis d'a face circulare la profesori ca sa a-
dune in Comitatele judetelor profesorii satelor $i
a-i pregati pentru propaganda prin sate.
Nu intarziati a decreta acea Adunare de cate
trei oameni din sate, la Bucuresti Aceasta ne va
da putere si va fi cel mai sigur mijloc d'a ne tra-
de increderea poporului.
Trimiseiu si acuma la riu (I) sa vaza de se poate
trece si ni se adutse respuns ca e peste putinta d'a
trece acum. Dupe cum am inteles, Turcul nu poate
qosi deck diseara la Focsani. Sunt foarte suparat
d'aceasta. Imi spun ea peste un ceas poate sa sea-
zsd apa si sit pociu trece, iar acum e peste putinta.
Serisei la Focsani in pricina aceasta pentru pri-
mire ce ar trebui sa se gateasca Turcului, cum si
sa-1 tie acolo pana and voi sosi eu ca sa nu-1 fa-
cern a sta lang5 apa fara sa-1 putem trece, si sa-i
vesteasca sosirea mea si pricina intarzierei de se
va intampla 86 soseasca acolo inaintea mea.

www.dacoromanica.ro
RASCOALA TARA.NEASCA DIN 1514
CONDUSA DE GHEORGHE DOJA,
DESCRISA DE PAOLO GIOVIO
Printre cunoscutii istoriografi italieni din trecut, e nu-
mara si Paolo Giovio. Om de o cultura vasta, dar vandut
banului, el a stiut din tinerete sa caute obladuirea
oamenilor zilei si sa-si oranduiasca o viata cat mai pla-
cuta si mai :mbelsugata.
Paolo Giovio s'a nascut langa lacul Como, in anul 1483
si a murit in Florenta la 1552. Mestesugul de scriitor si
istoric nu 1-a avut dintru inceput ; a lost, mai inn!, medic
si medic cu reatume, meat nu e de mirare, ca el sa ft gasit
destul de usor sprjinul unor papi a4otputernici cum au fort
Leon al X-lea, Adrian al VI-lea si Clement al VII-lea.
Avand locuinta in Palatul Vaticanului, vremP de treizeci
si sapte de ani Paolo Giovio a distribuit glorie salt oprobiu,
dupa cum i se aducea sau nu punga cu bani, sau ploconul.
Totusi, scrierile lui istorice cuprind, adesea, Insernnari ore-
tioase pentru cunoasterea unor intamliari din trecut.
In lucrarea sa : Historiarum sui temporis, eb anno 1494
ad annum 1547, libri XLV" (Florenta 1550-1552, 2 vol.
in fol), pe care o avem in fata noastra in traducerea fran
ceza a lui Denys SauvageHistoire de Paolo Giovio comois
evesque de Nocera, Sur les chores faictes et avenues de
son temps en toutes les parties du monde. Trad. du latin
en frangois, 3-eme edit. par Denis Sauvage, Paris, chez
Lucas Brier, MDLXXXI (1581)", gasim mulli stiri privi-
toare la trecutul nostru. Printre eie si cateva nagint :nchi-
nate lui Gheorghe Doja, capul marii rascoale Wanes% din
Ardeal., impotriva nobililor si inaltiior prelati asupritori.
Faptul s'a petrecut In anul 1514.
Adancind studiul acelei epoci, ne vom da seama destul
de usor starea materials mizera a taran:mii dela Ince-
putul veacului al XVI-lea e prea bine cunoscuta dece
taranii, fiind inarmati de nobili pentru a porni la o cru-
clan' contra Turcilor necredinciosi, au tutors armele irn-
potriva stapanilor lor, iar nu impotriva suptisror sultanu-
lui. Asuprirea era atat de mare, bunul plat al ndbililor atat
de nerusinat, Incat a fort deajurs o scanteie, ca sa tre-
zeasca furtuna unei nemul,umiri si uri si s'o concretkze
Irtr'o uriasa fascoala de scuturare a jugului umilitar si
sangeros.
1nfatisarea acestei miscari taranesti din anul 1514, vsa
precum a scris-o istoricul Paolo Gov:o, vrern s'o redarn
www.dacoromanica.ro
182 sTtm'x

In paginlie care urmeaza. Prea putin cunoscuta si aproape

nefolositA, in forma pe care ne-a lAsat-o istoriograful Ita-
lian contimporan al marelui eveniment social des
crierea rascoalei, In fruntea cAreia a lost Gheorghe Doja,
are o mare InsemnAtate documentary pentru alcAtutrea'ade-
v5ratel istorii a principatelor romanesti : Moldova, Valahia
si Transilvania. Cu toate ca textul privitor la Gheorghe
Doja, sau Gheorghe Sechel (ad!c5 Seculul) cum It nu-
me§te Paolo Giovio , a fost scris de un om ca Giovio,
vena: sl Infeudat clasei stApanitoare, gata sa falsiiice eve-
nimentele In folosul acestora, totusi cuprinde tarrlurl din
care reiese la lumina scopul rAscoalel, sau at Jazbolului
tatinesc", cum i se spune, si a maniei poporului impotriva
munch grele de rob si a jefuirilor fare mira.
D5m o talmacire pe romaneste dup5 textul frantuzesc,
asa cum 11 gasim In editia dela 1581, cat mai aproplata
de e, autand sA p5strAm, pe cat se poate, caracteristicile
stIlului din epoca aceea.
Cltind aceste pagini despre r5scoala tar5nimil din anul
1514, ant cercetAtorul de specialitate, cat si oricare ciii-
tor vor putea inrtelege rostul el mare In lupta de ttliberare,
dus5 in decursul veacurilor de poporul muncitor.
SCARLAT C ALLIMACHI
Despre anul ln oartea a treisprezecea urmeaza cele in legatura cu anul mai
mai sus zis sus ,zis, adica despre cruciada publics din Ungaria si despre cele
1514 privitoare la rasbolul purtat de Mardi care au lust armele In mans,
cu acest prilej, impotriva nobililor : care ;Prank Insfarsit, au fost cu
totti infranti de Voevodul Transilvaniei...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cruciada ...Astfel Tama (Cardinalul din Sirigonia) venise din partea papel
pub licii din Leon ; la Vladlslav, in calitate de legat (grai intro mare adunare de
Ungaria cement si citindu-le cuprinsul bulelor papale) si fagadul; celor care
vor lua arma in mans si vor lupta impotriva Turcilor pentru cre-
dinta tui .sus Christos; iertarea pacatelor, pe care leau faptuit; din
slabiciunea omeneasca; impotriva credintei, calz.and poruncile fegii;
si;insfarsit, cei care vor muri luptand cu oarbatie; vor prim' feri-
cirea vesnica impreuna cu slurp. La auzul acestei insliintari s'au
adunat mai multi oameni pe care Cardinalu'. ii faeu sa ia; In fata
pieptului; un semn rosu al crucii, numindu-i ostasi cruziatri.
Rilzboiul td- Dar putina vreme dupe eceea (cand acest svon se raspandise
ranilor im- mat mutt prin Ilnuturile regatului un mare numir de Omni; pita-
notriva no- rind satele tor; au lust armele; si (au lasat lucrul la camp si la lazuli
bililor din atunci cele mai de seams; cu mare ura in suilet impotriva nobililor)
Ungaria in- o parte air' ei; cea mai numeroasa; urmand chemarea, mai curand
troCrnciadilpiictisrri de vista ce duceau, decat din dragoste pentru crestinism:
veneau multi la Pesta (care oral; asezat pe ma:ul sting al Dunarii
4priveste la Buda, care sty in fata, apa fluviului curgand intre ele)
si nu numai la Pesta, dar Inca erau sub arme destul de multi ome-
nire in orase si targurl; acolo unde eel dintai lesiti din case atrasl
de cele spuse; in drumul tor; chemasera pe unii si pe al.tii impreuna
cu el. Astfel ace_asta adunatura barbara st neciopata de lume de felu-
rite neamuri www.dacoromanica.ro
(care nu era condusa de Mei un slat bineficitor: si
 EASCOALA TARANDASCA DM 1514 $1 GrIEORGHE DOJA 183
care nu luase arma in mans pentru o singura cauza) mai haat in-
cepu pe ici ¢i colo sa se indrepte impotriva nobililor: laudandu-se
ca venise timpul in care slujitoril isi vor schimba felul de trai fati
de stapan; cerand, apoi, cu multi hotarire; merinde; traind din jai;
si amenintand pe nobili cu saracia, daca nu vor da urmare celor ce-
rute de el. Toma (care; dela inceput; crezuse ca cu greu va putea
strange 2000 de °ament eatart si pedestrasi) dupa ce i se adusese
la cunostinta ca oaste multi se aduna din ce in ce : ca popoare In-
departate isi paraseau chiar easele: si ca, mai mult Inca; daca age-
menea multimi inprastiate s'ar uni intr'un singur manunchi; ar fl
mai mutt de 40.000 de luptatori inarmati, el opri; prin strigare pu-
blics ; fiind o asemenea multime mare; ca acei ; care vor vent ; sa nu
fie primiti printre daci s'ar gasi unii care sa se socoteasca
el insasi cruciati; amenintandu-i cu casna apei si a focului; si a ame-
nin`at ¢i pe ceilalti cu aceiasi pedeapsa, daca nu se vor desparti de
acela, ca de niste oameni excomunicati si rat. Printre cei dintai oa-
meni de acme voluntari (intre care se gaseau si mai multi oameni
cinstiti: care f¢i inscrisera numete stipanCi de credinta si cu gin-
dul ca-si vor castiga un loc in ceruri, luand semnui crucii din mane
Cardinalului, sub conducerea unui oarecare Ambrozie) numal decat
se despirtira, lepadand armele. Dar cealalta multime; nedand ascultare
poruncilor, excomunicatitior, nici vre-unei amenintari de pedeapsa ; Isi
urma calea cea urata ; jefuind campurile; cucerind cyrasele intarite uci-
gand pe nobili in felurite chipuri si' strigand ca in vreme de grea
nenorocire de rasbolu : mobile lor, si deodata : indrasneti si obraznici;
nemai tinand seama nici de religie ¢b dispretuind chiar atotputernicia
regelui si a regatului ; pentruca armata lor sa nu fie fard un tel (an
ales: ca rege; pe un om cu numele de Gheorghe Secuiul, om viteaz,
Gheorghe sigur de el, indrasnind sa infaptulasca once nelegiuire, un necunos-
Secuiul ales cator al mestesugului de rasboiu, si; in afara de acestea; foarte aprig
rege de cd-dusman at nobilimli. Care (dupi ce ¢i -au impartit armata in doua: pen-
tre aranii tru a putea raspandi cat mai departe frica, ¢l pentru a putea pustii cat
dln Ungaria mai in vote (a facut pe Luca: fratele sau; conducator a partii mai pu-
tin numeroase). Iar in ceeace II privea pe el (ridlcarid steagul cruela-
dei) a condus; cu dusmanie; grosul ostirii sale, titre orasul Varadin :
prefacu totul in prada in calea lui; ucigand; cu felurite chipuri; pe no-
pe care ii prindea; varandu-le si impingandu-le o teapa prin se-
zut, lasand femelle si fetele de neam boeresc prada poftelor ostiril sale.
Cel din orasul Varadin; cunoscand cruzimea acestor tarani; au scos;
la camp; toga calarimea ape care o aveau In ores: pentru putea
apara teritoriul de paguba, dar tarancii s'au luptat cu ei : ¢i la intaia
incercare; au respins pe eel ce s'au aproplat dintai, si au ucis o mare
parte. Inter) asemenea turburare de treburi Vladislav ¢i Toma; aproape
cu totul lipsiti de slat : fiindca toate aceste lucruri urate ¢i potrivnice
se ivisera pe neasteptate; au luat tot felul de masuri adunand ostast.
rechemand garnizoanele de pe hotarele cu Turcia: strangana toti ca-
laretii din Pesta si Buda : si ; infine, cerand ajutor imparatului, tub Si-
gismund si, Boemilor. Intre timp Gheorghe Inainta spre Cianad, oare
oras (nefiind facut decat din chirpici sau alte asemenea mated!: ne-
Bind allfel de case In aceasta fara) el se gandi sa inconjoare oraeul
cu gramezi de craca...: pentruca ; fara sa Incerce macar sa -1 ase-
Orapl Cia- dieze : sa cupanda prin foc neasteptat ; orasul si locuitorii impreuna.
sad ars de Episcopal acestuia (care intrezarise nenorocirea gala sa se apropie
regele Ora- din partea dusmanilor) fugi intr'ascuns; din oral; la cele mai apro-
allot din Un- plate paduri ; si ceilalti ; aproape toti; au pierit in chip jainic impre-
garia uni cu orasul lor, o parte din pricina fumului, alts parte de foc, sau
din mainile dusrnanilor ; care supraveghiau locurile necuprinse de hi-
cari sl toate iesirile; astfel. Ca nici o tale de scapare sa nu fie des-
chisa sarmanilor oarneni. Apoi lasandu-se noaptea ; Gheorghe caruia
i se adusese legat in tabara ; pe episcopul din Cianad (pe care tiranil
www.dacoromanica.ro
 ETTYDIX
184
11 gasiseri in picture) dupg ce 1-a supus In fata multi.nei la tot fe:ta
,de batlocori si injosiri (1 -a lovit cu o bucati de her; si apoi I-a
lovit cu o bucata de tier; pl apoi 1-a aratat strabAtut de 'n leapt!
ostasilor sal). Urmgrind astfel ; cu asemenea mAntie: pe
toti nobilii din cele rrai vests e neamuri si pe acei des_
pre care se spunea ca erau bogati atotputernizi, si pe cci 15cand
parte din slujitorii bisericii, ucizandu-1 In chinuri, dupg cum Ii prin-
dea. Nobilimea (care suferise asemenea pierderi, gi rare era !parte
speriata, de teams sa nu sufere si mai multe pagube) dupa ce tinuse,
pas cu pas; In °rase; mai multe consfAtuirl: privitcare la acest pe-
rfect si la nenoroclrile apropiate; cu cea mai mare grabs, care era
cu pull*, a luat masuri sa se strange armurl, pari, cal, al artile-
rie. centru a se impotrivi dusmanilor.
Hans Bor. Intaiul dintre toti nobilii, Hans Bornemisz (cm f carte eumpglat;
nemisz, no- asa precum li ants porecla ; tntre acei oameni) ales pentru acest stop
bil, impotri-de Rege, trecu Dunarea, cu armata din Buda; si; in nlin camp &du
va lul Luca Dorunca de luptg, trnpotriva acelor tarani, In fruntea carora era Luca.
fratele re- Dar, acest om din fire siret, nu gist de cuviintg s5 lupte cu ase-
geltti tarani -menea dusrrani turbati, tnalnte de a ffi cercetat for si de
for din Un- a II Incercat s5-1 castige prin fggadueli.
garia Hand astfel (trimise; vreo doi; un gornist si un crainic: care ;
asigurandu-le iertare, si faggduindu-le bung primire; totodat5 o total5
libertate.sA treaca de partea lui ; si spill15nd ; ca cei care vor ramane
cu Luca; sA nu mai alba speranta in nici un fel clement5, apoi In
lnfrAngerea scurt limp prni; in tabitra lui; un numar destul de mare care venise
oamenilor spre el. Putin dupg aceea incepand sift atace; din departare, cu
lul Luca ar Dena sa, Zdrobi pe Luca si pe ceilalti ramasi Ingroziti de fuga to-
varaslor for in bung parte dupa ce o furtuna de ghiulele fAcuse mare
prapgd intre intariturile alcatuite din care, pe care le asezasera, ca
aparare limpotriva celor din Buda; si cand ; numaidecat, au fost ucisi,
in luptg, multi, ai dupa ce i_a Infant si s'a facut mare Invalmaseala,
prin c515rimea care i-a Inconjurat din toate partite. La inceputul 1)50-
!lei, and sortii izbanzii pareau a fi Fara indoriala; de partea dusmani-
lor, Luca s'a retras spre fratele sau Gheorghe, fugind pe neasteptate
eu Mint oameni. Bornemisz ; dupg ce castigase aceastg victorie ; In-
&And in Buda cu alai si cinste ; dadu pe acei : care trecusera de
partea lui, in mainile judecatorilor pentruca sa judece ; sau trai
bine zis ; potrivit legitor si dreptAtil ; casi c5nd unor oameni ce
$1-au calcat credinta ; ar trebul sa le tii cuvantul dat : sau dad ;
prin morti asemangtoare ar trebui sa ceri .dela ei (cart au
atArnit atatea nenorociri) shngele nobililor. Socotind astfel, jude_
e Storii au Dastrat calea de mi Roc adica, pedepsind pe au_
torsi riscoalei si pe cei cunoscuti pentru rgutatea lor; si totusi pentru
ca justitia sg Till pars ca a ealcat drepturle omulul, pastrand supune-
rea publicg (si ingrozind pe ceilalti en pilda celor cativa, $1 argtand
ea vor ca cei mai multi sa scape cu viata : de teams, sa nu se raz-
vrateasca si mai mull) prerzand orice speranta ; inimile celorlalti; si
nu se lase tgraii In fapte de mare cruzime; la crime si mai marl. Ast-
fel la opt li s'a twat capul; si chic' au lost trasi in tea* sore ma-
rca bucurie a nobill'or cars au fost de fata. Dupg aceea, aces% nobili :
prinzand mai mutt curaj prin norocul lui Bornemisz; au castigat mai
multe lupte irr potriva acestor gloate sate I : pe cand acesti tarani ;
ratacind $i impartiO In ma imulte palcuri pustiau totul prin foe al
,apada, cu aceasi cruzime obisnuita. Mai IntAl, s'au luptat lane Fe-
tid Nagelac ; si apoi 15nga orasul Agria, nu cu prey multi armati si
qtr victoril hotaritoare. Asemenea locuitorii din orasul Varadin ate_
tat' de doliul pentru tovarisii for ucisi, al din dorin'a de rgzbunare;
$1-au gasit mu:turnire bite° lupti favorable. Dar Gheorghecu toate
www.dacoromanica.ro
 RASCOALA TARANEASCA Dag 1514 SI oirEoROHE DOJA 185
ca dupit atatea pierderi suferite; pricinuite din gresala fratelul, §i a
nestilntel of iterilor sat ; si prin soarta potrivnica; intregul sau renume
care de obicei aducea; adesea; o kraurire hotaratoare In actiunile
Mari actiunisaie fara ca el sa fie ipsit de vitejie: astfel; dupa ce si-a adunat ra-
ale taranilorma.sitele de carried, si not ajutoare; castiga lupta, ai merse 'Ana la
din Ungaria fluviul Tibisc ; care este la hotarele Pooniei ; si curge la vale pana In
Ungaria de Jos, unde se versa in Dttnare, aproape de Furtarch: dupa
ce a primit mai !Mak Temeaul, rau nespurcat. Dar astfel era felui
acestui minunat fluviu, ca el nu se putea trece prin vad, avand ape
adanci. Deaceea Gheorghe stranse ; dela cele mai apropiate case ; bu-
toaie, ianturi de fier, grinzi, si butuci groai, al facu; deodata un pod
din acestea, acoperindu -1 eu piaci si scandurl, inteun chip atat de bine
facut, meat putea rezista la artileria de bronz, la carute incarcate cu
rrunitii st tot bagajt_i armatei sale; si astfel au trecut pe el toti oa-
menil lui ; cu scopul, ca ; fiind retras in locuri mai linistite ; sa adune
not fote: si ocupa un oras oarecare pe hotarul Turcilor; In care oras
se putea retrage, respinge atacurile dusmanilor, ai; de acolo; ca din-
tr'o cetate bine inzestrata si sigura; sa prelungeasca rasboiul pana in
lama, mai ales ca aflase ca osti din Boemia ; bine inzestrate de rasboi :
se apropiau pentru a-I infringe, -0 Inca (mai auzise) ca toti nobilii si
episcopii (care au obiceiul de a Intretine cateva companii de cement
calari, din veraturile bisericii) strangeau toate Wile for intr'un sin
Temesvar gur manunchi cu calarimea regelui. Acest oras era Temegvar, ce-si
asediat de trage numele dela rau! Temea, care 11 strabate; care oras era bine in
Rezele TA- tarn atat prin asezarea sa cat ai prin lucrari de arta ; ca unul care : dat
ranilor din in seama Ungurilor; era aparat de o garnizoana puternica Impotr;va
Ungaria Turcilor vecini. Gheorghe deci; hotari; in rnintea sa ; sa-I asedieze gi
sa-1 cuprinda; sacotind (ca daci-1 va,putea cuceri) i; va fi de fobs
pentru a-I da in schimbut lertArl sl pacii pe care doria sic aiba : sau
(claca Regele i-ar respinge cererea de pace) sa treaca de partea Tur-
cilor, dand daruri pretioase, cand le va preda orasuI.
In care scop Itudreptand ; asupra lui ; artileria: De care o luase in
razboi, son pe care o faurise in tabara lui) batu zidurile lui : al apoi
numai decal (and i se paru ca nu poate caatiga cleat putin, din pri
cing cum era locul, lipsa de dibacie a cement:or sal al marea vi'ejle a
aparatorilor) se slatui sa-i atace din partea intarita din spre rau: mai
a es ca-i ara'a ; din aceea parte ; izbanda sigurA, usoara si repede :
fiindca acolo nu se aflau ziduri Matte, rki urcusuri repezi. Si cu toate
.acestea (ducand mare multime pentru aceasta intreprindere, inteun
loc potrivit) a inceput sa facia sil se sape aanturi prin care ei au
schimbat; in bung parte; cursul fluviului Tames; putin mai in partea
de sus a oraaului ; cu mul+i nari varati in canal ; si folosind totodata
multe gramezi de nuele. Astfel el ar fl matt fara indoiala: daca totul
nu s'ar fi naruit, prin dibacia asediatilar si prin tradarea unor local-
nici. Cativa piucrari din ac be loch -i (old umblau prin tabara dupa
unele insarcinari) fikd castigati prin marl figadueli si prin daruri In
bani al prin trecerea calor din oras; noaptea; paste aceasta grarnada
de pari si nuele: acolo unde cafe./ un ostaa inarmat nu era de paza:
infra cele doua malvri vechi ; stricand toate oprirhe 'Acute prin care
fluviul_fusese scos din intaittl sau canal.
Voevodul Ellieorghe (pierzand once speranta de a lua orasul prin predarea
Transsi.va- lui) in vreme ce isi ourta nactea de col() pana c lo, Ara speranta si
niei lame- framantat da remuscari pentru faptele 'Tie; (nu gasea nici un fel de
triva Vita. bun sfarsit pentru telurile sale nelegiuife) afla ; prin iscoade ; ca loan ;
nilor. guvernatorul Transilvaniel : care guvernator este nvmit V evod de Un
gull; se apropia cu un mare numar de oameni. Ceeace speria mull
pe Gheorghe (cu toate ea se pregatise pentru toate) sr Neu pe %rani
sali piarda si increderea sI vitejia, citci Voevodul (care-st lug ma;
tarziu numele de Rege cu toate ca era Inca tartar si fara barbs) avea
www.dacoromanica.ro
186 STUDII

un mare renume; prin Insugf aritarea Indrisnelii sale In mai multe ac-
tiuni si prin careful tatalui sau; atat feta de Turd cat si feta de lin-
guini; si era In mare stimil fall de oastea sa: cu care Zapo lia; tatal
an; purtase neincetat rAzboi; timp de mai murri ani; Impotriva Tur-
cilor, la hotarele Transilvaniel Transilvania; regiune foarte Intinsa In
lung si in tat dincolo de Dunare ; cuprinde pe vechii Daci, si o parte
din Moesia inferioarA, aceste nume vechi fiind InlAturate. PamAntul
acestei ter' produce; In mai mite parti, vine si gramezi mid de aur,
din lac In loc. un siva de aceasta sunt patine orase frumoase dar
mai multe orasele; si se pot vedea destule case Ici si cola. Tara a-
ceasta, este; In deobste; bogata In vite si in cai pentru rizboaie. Via -
dislav stapaneste acest tinut, mai malt de fare cleat pentru castiguri
aduse , filndci; prin vechile hotare ale provinciei; ea se margineste
cu cele ale Sarrnatilor dinspre partea de miaza-noapte ; spre Valahi ;
din spre miaza-zi; si spre Geti si spre TurcL Asadar, and Gheorghe
41 dete seama ca se apropia lupta hotaritoare ; in care ; fare' indoiala ;
ar trebui &A se foloseasca de toata oastea sa; pentru a seep cu viatA;
sau si moarA cu vitejie; porunci oamenilor sit; Intorcand armata; sa la
armele; st if duse; de acolo, Intfun loc intins st ses. Apoi, dal:4 ce
i-a strAns In juru-1 ca sti be vorbeascA; le spuse; in patine cuvinte;
ce fel de pedepse si chinuri ar avea de indurat (acel care-si parasiserA
Regele sl fAcusera atata rAu nobilror) dad n'ar fi cu totli uniti In
gAndul de a se supune vitejeste soartel unel batAlii, In tipsa altui chip
de scipare; ca nu erau; In tabarA; nici munitii, nicl sperantA, nici alte
slfaturi si : In fine ; nimic care sa be mai ramana ; In Aare' de vitejie
si IndrAzneala; pe care bizuindu -se (data -si spune in minte, cu hoti-
rare, ca trebue sa Invinga cu vitejie, sau sa moara pe campul de
lupla) ar gist si munitii din belsug, locuri sigure pentru a se retrage,
popoare prietene si; folosindu-se de izbanda; scapare, boggle si gto-
rie. Pe de alts parte Voevodul nu s'a lolosit feta de ostasii sal ; de
alte vorbe, deck de acelea prin care sa-I fad sa dispretuiascA pe a-
ce0i re'u-facAtori firA arme si nepregAtiti pentru lupte ,si sa_si dea
seama ca rizbanda se putea cAstiga de el Ha Area mare obosea15:
cad; fuptandu-se Impotriva Turcilor si Valahror timp de mai multi
ant; leciser5 victorlosi Impotriva atator neamuri puternice tsi duse
oastea mai aproape de dusmani; si (trimitAnd pe aaretil sal Impo-
triva for pentru a-i zapaci, facAndu-le teams, In timp ce se Inarmau)
41 °rancid Intre timp ; oastea pentru lupta: resfirAnd cat mai mutt ;
Lupta dintre pe cAlareti de-a-lungul flancurilor : pentru ca sa atace pe acesti oament
Voevod si nepriceputi, din fall si din parti deodata. Gheorghe, neflind lipsit de
tAranl. IndrAsned.5; cu toate ca ar fi avut tot dreptul Si se Ingrozeasci craft-
dui In feta, tot ce avea mai vAnjos in oastea sa: porunci ca acei; de
cart nu prea era sigur; se' se ,tie In pArti; pentru a da ajutor sf is
spate totdeodati: si impingandu-si calul: se repede asupra celor din-
tat dusmani; acolo unde se &Ouse semn si Inceapa hint% si unde
ciocnirile de ambee pArti erau mai Inclarjite. Catava vreme cele data
ostiri n'au stiut de partea cAreia era lzbanda: dar (dat fiind ca oatnenil
Voevodului Intrecea mutt pe regal% fug vitejie) in meseria arnelor, si
In arta de a se riizboi) si-au r5spandit calarimea, rupand pi-mete ran
duri si ucigand pe toti: cars, printr'o Indrazneal5 incApAtanata se apa-
raseral catva tirnp ; tInAndu-si bine strAns randurile ; apoi ; curand dupe'
aceea; au Inconjurat sl pe cellalti ; Ingroziti de moartea celor distal,
facandu-i sä fuga dupe' o lupta apriga.
Prinderea Gheorghe a lost prins viu dimpreuna cu frat&e ski Luca cad
st pedepsi- Voevodul poruncise ca niciunul din el sa nu fie ucis ; ceilalti ; lager'
rea Regelui pe tot Intinsul campiel; au lost ucisi; pas Cu pas de cAlari'ne, Totusl,
taranilor si o bung parte dintre el; carell lepadaserA armele la pamAnt, cerura
si a frate- plangAnd sa nu li se is viata; au fost lert0 de moarte. Voevodul fiind
lui sau. Invingator In bAtalia Impotriva celor stransi pentru cruciada ; de' pa
Gheorghe pe mAinile cgailor, pentru ca sa fie supus caznelor. Acestia
www.dacoromanica.ro
EASCOALA TARANEASCA DIN 1514 $1 CHEORGHE DOJA 187
II iau, si fl aseaza gol si legat cu lanturl, pe o capra de caznA; si (fiind.
ca este deobicei ca regii si fie incoronati) fl fnooroneaza cu o coroana
faurita din otel de cutit de plug fnrosita in foc: sl deschizandu-i vi
nele; au dat sa bea sangele care curgea din ele fratelui sau Luca_
Iar apoi au silit vreo douzeci de Omni (earl fusesera capetenli de
stransurl si oameni- de Incredere in oastea lui) Infometati, fiindca nu
mancaaera si nu bausera trel zile intregi, atat de cruzi, fncat au sf a-
slat cu dintii bucati din trupul capitanului for Inca In viata sl an In-
ghltit bucatile. Dar; (el) printr'o minunati Indarjire, n'a scos nici un
suspin, nici o lacrima, nici un geamit: el s'a prefacut a nu se ingrozi
de o asemenea pacatoasa moarte, ceru doar un lucru ca fratele sau
Luca sa nu fie socotit to fe: de vinovat (Cid el 11 atrasese spre acest
razboi, el nevroind au nici un chip) si sa nu fie sups unora asemanli-
toare cazne. In sfarsit (dupa ce tot trupul sau fusese ciopartit In bu-
cati) nemai putand rabda atat de cumplite dureri: (cu toate ea avusese
tin curaj atat de mare) ei i-au smuls mafele din burta; i -au taiat trupul
In bucati: le-au pus sa fiarba si sa se prajeasca la gratar: si au dat
ostasilor lul sA le minance: cart fmbatati de asemenea carne, 5i on
cea a lui Luca cioparklit In fel si fel de cazne; i -au ucis apol. Intea-
devar ; aceasta a Lost o priveliste Ingrozitoare si un fel de a se pedepsl
nemai auzit pang atunci, dela care (cu toate cif Gheorghe se facuse
vinovat de o pedeapsi cat de mare) Crestinii ar fi trebuit; totusi; sa
fie departe si cu gandul si cu privirea...

www.dacoromanica.ro
Subiecte de teze publicate in U. R. S. S. In ve-
derea obtinerii titlului de candidat in stiintele
'filosofice*)
(Din VoprosI filosofil" Nr. 3,
MATERIALISMUL DIALECTIC
Materialismul dialectic este concep-
tia despre lume a partiduitii marxist-
Ieninist.
Lenin Si Stalin despre partinitatea
f ilosof lei.
Obiectul filosofiei marxist-Ieniniste.
Dialectica marxista, ca singura me-
toda stiintifica de cunoastere si de
activitate practice.
Dialectica marxista ca teorie a co-
noa0erii.
Materialismul dialectic despre ra-
portul dintre legile 'generale $i par-
ticulare ale desvoltarii.
Materialismul dialectic despre ca.
racterul necesar al desvoltarii progre-
sive in nature si in societate.
Dialectica marxista despre_ miscare
si formele el.
Caracterul de neinvins al elemen-
tului in desvoltare. ca lege a desvol-
tarii.
Gontradictire antagoniste si neanta-
goniste.
Materialismul dialectic despre core-
/4a dintre forma si continut.
C'asicii rnarxism-leninismului despre
cauzaltate.
Marxism-lenirgsmul despre coreratia
dintre libertate si necesitate.
Lenin Si Stain despre descoperirea
contradictillor si invingerea for arin
lupt5.
Stiinta este dusmana contingen-telor.
Caracterul re'ativ el unl'atii contra-
rillor si earacterui absolut al auptei
contrariilor.
Evolutia $i revolutia, raportul reel-
proc dialectic dintre e'e.
*) subiectele au fost elaborate de
aectia de filosofie a Dlrectiunii Mold,
miintului stiintelor sociale de Pe Iluga
Ministerul InvM5mantului superior al
U.R.S S., cu concursul culaboratorilar
Institutului de Filosofie al Acadetniei
de $tiinte din 'U.R.S.S.
www.dacoromanica.ro
1949)
Necesitatea $1 contlngenta, catego-
ril ale materialismului dialectic.
Deslpre contradictide lexterloare Si
interioare ale desvoltarii In natura si
In societate.
Marxism-leninismul despre transfor-
marea posibilitatii in reatitate.
Lenin si Stalin despre diverse tipuri
de salturi.
Rolul salturilar /al desvoltarea pro-
gresiva.
Critica $i auto-critica ca lege dfa-
lectica a societatii socialiste.
Legatura $i unitatea dintre trasatu-
rlle fundamentale ale metodei d;alec-
tice marxiste.
Legatura si unitatea dintre trasPeu-
rite fundamentale ale materialismului
filosofic marxist.
Materialismul dialectic despre notiu_
nee filosofica $i cea fizica a materiei.
tnateriaksinul dialectic este baza ilo-
sofica a biologiei miciuriniene.
Biologia miciurinearia, o nou5
treapta din punot de vedere calitativ,
in aesvoltarea darwinismului.
Legile dialecbice ale procesului de
evolutie din natura organics si bio
lozia miciurineana.
Materialismul dialectic $1 teoria lui
MiciurinLasenico a desvoltarii in
agrobiologie.
Critica teoriilor idealiste st metafi-
zice ale e.reditatii si variabilitatii.
Tenria lui Wriams despre formarea
solului $i sistemul de asdamente din
agriculture, in lumina materialismului
dialectic.
Materialismul dialectic despre clasi-
licarea ctiirrtei.
Critica idealismu'ul in fizica bur-
gheza contemparanal.
Materialismul dialectic $l fizica COG -
temporana.
Critica principal for curente f iloso-
lice din biologia burgbeza content-
porana.
IProblema dirijarii desvoltaril orga-
 sustocrE DE TEZE PUBLICATE IN U. R. 6. s.
nismeior vegetate si animate In au-
crarile academicianului Lasenco.
Materiaiismul dialectic si teoria lirn-
bii a lui N. J, Marr.
Teoria lui L M. Secenov si a WI
I. P. Pavlov despre activitatea ner-
voasa superioara",ca iundarnentare
etiintifici a teoriei materialist-dialec-
ice a cunoasterii.
Teoria materiaismului dialectic des-
pre adev5r.
Problema istoricului si a logicului
in materialistnul dialectic.
Lenin si Stalin despre unitatea tee-
net si a practicei.
Teoria leninista Is reflectirii.
Dialectica trecerli dela sensatii la
gandire.
Practice este baza cunoasteril si cri-
terini adevanului.
Desvoltarea diaiecticei marxiste iii
operele lui I. V. Stalin.
Desvoltarea materialismului filosotic
marxist In operele tut I. V. Stalin.
Unitatea Intre elementul sensorial si
rP1 rational in procesul cunoasterr.
Principial partinitatii tr stiinta logi-
cei.
Lanin despre identitatea wilalecticei, a
logicei el a teoriei curioasterli.
intemeietorii inarxism-leninismului
despre logic&
Problemele logicii In Capita he lui
Marx.
Critica forrnalismulul logicii bur-
gheze.
Log lea dialectics ca arena de lupt5
impotriva sot isticei.
Ana:iza sl sinteza logics.
Inductia si deductia.
Abstractul si concretul.
Lenin despre categoriile logicii.
Practice si categoriile logicii.
MATERIALISMUL 1STORIC
Problemele teoriei societatii sovietice
Par ticulari ta ti.ce apar t lei or a nd u irii
socialiste.
Legile si fortele motrice ale socie-
dill sovietice.
Modal socialist de productie ca bale'
economics a societatii sovietice.
Dentine concordanta dintre fortele
de productie si relatiile de productie,
in societatea socialista.
Legle provresuLui tehnic In socie-
tatea socialisti.
www.dacoromanica.ro
189
Colaborarea creatoare intre oarnemi
sti:ntei si oamenii din productie, cons-
titue o lege a progresului tehnic.
Mediul geografic si repartitia for-
telor de productie in conditiile socia
lismului.
Cele trel particularitati ale produc
tiei try societatea sociaiista si In pe
r oada treceril dela socialism la coniu-
nisrn.
Disparltia treptata a deosebirilor de
clasi dintre clam muncitoare si tare'
nime In U.R.S.S.
Influenta reciprda intre baza si su
prastructura In societatea socialisti,
Raportul reciproc intre economic ei
pol.tic in cond.tiile socialismului.
Contnadictitle exterioare si interioare
din desvoltarea societatii sovietice si
inlaturarea lor.
Desvoltarea individului in U.R.S.S.
Familia In societatea socialista.
Femeia in societatea socialista.
Problemele teoriei statului sovietic
Rolul statului sovietic to construirea
si desvoltarea societatii socialiste.
Rolui statului sovietic In construitea
societatii comuniste.
Leg le desvoltirii Si consolidarii sta
tutu' sovietic multinational
Desvoltarea naliunilor In conditiile
trecer f dela socialism la comunism.
Fazele desvoltirii statului sovietic
Functiunile statului sovietic In con-
ditiile primei faze a comunismului.
Aotivitatea educativi culturala a sta-
tului sovienc-
Rolui dreptului sovietic in desvolta-
rea societatii socialiste.
Politica Partidului ca baza Atari a
regimului sovietic.
Partidul ca 10411 condueatoare a
statului sovietic.
Rolul masseior populare si at Der
sonallitatii in desvoltarea societatii so-
cialiste.
Puterea sovietia forms( suoerioara
a dictaturil proletariatutul.
Democratia populara ca formi see-
data a dictarturil proletariatului
Probleme de ideologie, etic5, estetici
si culttwa. sovietici
Politica ;i ideologla sovietici.
Trasfiturile si legile fundamentale
ale desvoltarii constiinfel socialiste.
190
Pormarea constiintei socialiste la
tar nirnea eolhoznica.
Lich dares ramasitelor cap:talismuliti
Sn constiinta oamenilor.
Psihologia socia.ista si ideologla so-
cialists.
Rolul muncii In educatia comunista.
Educarea atitudinii comuniste tali
de munca.
Principiile inoralei comuniste.
Individualui ;i socialul in conditiile
social;smului.
Notiunea de datorie sociala.
Aspectul moral al omului sovic.tic
Unitatea moralo-politics ca Sorts
inotrIce a societatii sovietice.
Internatianalismul proletar Impotr3va
cosmopolitismu:ul burghez.
Cosm000litismul. ideolog'a tempo-
wed a burgheziei iniperialiste.
Patrionsinul sovieuc, torte motrice
a societatif sovietice.
Traditiile nationale ale patriotismului
sovietic.
Trasaturile fundamentale a:e patrio-
tismului sovietic.
Educarea patriotismului sovietic.
Rolul ideologiei socialiste In desvol-
tarea soci tap sovietice.
Tras5tTur le fundamentale ale ideolo-
giei socialiste.
Cultura popoarelor U.R.S.S. este o
cultura socialists ca fond si nation:Ma
ca forma.
Partinitatea In domenlul stiintelor,
sociale.
Caracterul popular sl rolul progre-
sist al stiintel sovietice.
Trasiturile fundamentale ale esten-
cli realismului socialist.
Rohl' artei socialiste Qn edrucarea
oamenilor sovt.etic;.
Principlul partinitkii in arta soda-
lista.
Umanlsmul socialist.
Reflecturea partriotismulul sovietic In
arta sovietica.
R flectarea prieteniei dintre popoare
In arta si in :iteratura sovietica.
Rolul artel sovietice in lupta impo-
triva ramasitelor capitalismulud din
constiinta oamenilor
Rolul stlintel in desvoltarea socie-
tkii socialiste
Intel ctual'tatea sovietica si rolul ei
to societatea socialists.
www.dacoromanica.ro
STUDII
Legile trecerii dela socialism la
comunism
Rezolvarea sarcinil economice do Laza
a U.R.S.S. sI crearea baud materiale
pentru faza superioara a comunismului.
Educarea comunista a masselor
con,titue o cond:tie a trecerii dela so-
cialism la comunism.
Lichidar a contrastului intre oral §i
sat in societatea socialists.
Lichidarea contrastului intre mun-
ca manuata si cea inteleetuala in
U.R.S.S.
In:aturarea deosebirilor de class ca
o conditie a trecerii dela socialism la
comunism.
Transtormarea munch' in cea mai
Importanta necesitate a omulul, in .pe-
iloada de trecere spre comunism.
Intrecerea socialists ca metocli a
construiril comunismului.
Insemnatatea noilor forme ale In-
trecerli, ale miscarii stahanoviste pen-
tru trecerea dela socialism la carnu-
nism.
Problema comp:ectei inlaturari a ra-
mos:M(3r capitalisrnului din constiinta
oamenilor.
Apropierea dintre natiuni sl propa-
sirea culturilor nationale, In per:oada
de trecere dela socialism la comunism.
Desvoltarea sl Indlorirea dernocratiei
sovietice.
Rolul Partidului in perioada de tre-
cere dela socialism la comunism.
Desvoltarea si propastrea mutt late-
rals a individului sub' socialism si co-
inunism.
Arta sovietica In conditiile trece-
rii dela socialism la comunism
Legile generale si particularitatile
trecerli tarilor de democratie popu-
1lar5 la soc'el'sm.
Lupta si Intrecerea /I-Are cele dou5
sisteme soclalismul si ca.pitalismul
ca lege necesara a desvoltaxii actuale
a lumii.
Critica sociologiei burgheze
contemporane
Critica national:smulut burghez in
perioada contemporana.
Critica varietkil anglo-americane a
teorillor rasiale.
Cra ca teor ilor burgheze contem
porane despre fortele motrice ale isto-
riei.
 SUBIECTE DE TEZE PUBLIOATE IN U. R. S. 6.
Critica sociologiei burgheze anglo -
americane in problemele statutuisi ale
dreptului.
Critica sociologiei burgheze in pro-
blema democratiei.
Critica filoaoiiei sociale a laburismu-
lui.
Critica teoriei austro-marxismului
despre integrarea" capitalsmului in
socialism.
Critica politicii ideologiei impe-
rialismului anglo2american in pro-
blema nationala.
Utica id ologiei KuomIntang-alul
Critica ldeologiei socialismului
crestin".
Crtica ideolot.ei militariste germane.
Critica ideologiei anglo-americane.
Critica cosmopolitismului burghez.
Problemeie materialismului istoric In
operele lui Marx si Engels. Probleme
generate de materiaaism istoric
Teoria desvollarii sociale in primele
opere ale lui Marx si Engels.
Notiunea de oranduire social-econo-
mica in operele lui Marx si Engels.
Teoria rortelor de productie si a
relatillor de productie in operele lui
Marx si Engels.
Teoria claselor si a luptei de class
in operele lui Marx si Engels.
Teoria revolutiei in operele lui Marx
si Engels.
Teoria statului si a dreptului fn o-
perele fill Marx si Engels.
Conceptiile lui Marx si Engels asu-
pra problemei nationale ¢i coloniale.
, Marx si Engels despre partidul pro -
letar.
Marx si Engels despre Rusia.
Marx si Engels despre ideologie si
Ideologi.
Marx si Engels despre morala.
Marx si Engels despre arta.
Marx Si Engels despre familie si
casitorie.
Rolul mediului geogradic In desvol-
tarea societatii.
Populatia ca factor al desvoltaril
sociale.
Marxism-leninismul despre morala
societatii impartite in clase.
Morale burgheza si cea comunista.
MarxiSm-leninkantl delp-e religie
(folosindu-se date not cu privire la
istoria religiei si a ateismului).
www.dacoromanica.ro
191
Marxism-leninisrmil ateism mili-
tant.
Marxism-leninismul despre rizboi.
Desvoltarea teoriei materialismului
istoric in operele lui V. I. Lenin
si I. V. Stain
Desvoltarea tecr'el materialismului
istoric de catte Lenin in lupta cu na-
rodnicismul si struvismul.
Desvoltarea teoriei materialismului
istoric de catre Lenin in lupta impo-
triva economismului, (1897-1962).
Desvoltarea teoriei materialismului
istoric de Cate Lenin in perioada pri-
mei revolutii ruse (1964-1907).
Desvoltarea teoriei materialismului
istoric in prim,ple opere ale lui I. V.
Stalin (1901-1907).
Desvoltarea teoriei materlaIllsrmful
istoric de catre Lenin In lupta impo-
triva econornismului (1897-1902).
Desvoltarea materialismului istoric
de cat-re Lenin In lucrarile sale asu-
pra imperialismului.
Desvoltarea teoriei materialismului
istoric de catre Lenin in lucrarre
scrise in per:Dada sovietica.
Fundarnentarea teoretica data de
Lenin noii politici economice.
1. V. Stalin despre cele trei part cu
laritati ale productiei.
Lenin st Stalin despre noile forme
ale luptei de class in conditiile dicta-
turil preetariatultti.
Lenin si Stalin despre raportul in-
tre economic si politic in epoca die-
taturii proletariatului.
Lenin si Stalin despre Jegea inega-
Matti desvoltarii capitalismului in e-
poca imperialistrInha.
I. V. Stalin despre criza generals a
sistemulut capitalist.
Lenin si Stalin despre caracterul si
tipurile de razboaie in epoca irnperia
lismulul.
1. V. Stalin despre cauzele si ca-
racterui celui de al doilea razboi mon,
dial.
I. V. Stalin despre factorii care au
determinat victoria in Mamie Razboi
peaitru. Apararea Patriel.
Desvoltarea teoriei militare sovie
Lice in operele lui V. I. Lenin si I. V.
Stalin.
Teoria lui Stalin despre stiinta iP
arta militara.
 STUDU
192
Desvoltarea teoriel marxiste a re-
volutiei de catre Lenin si Stann.
Desvoltarea teoriel dictaturli prole-
tariatului de catre Lenin si Stalin.
Desvoltarea data de I. V. Stalin
4eorlei len'niste despre posibilitatea
viotoriei socialtsmului intro viinigura
tar a.
Desvoltarea teorlei marxist-leniniste
a statului in operele tui I. V. Stalin.
Desvoltarea teoriel marxiste asupra
problemei nationale in operele lui Le-
nin $i Stalin.
Teoria lui Stalin despre formarea
natiunlior.
Lenin si Stalin despre superioridatea
Si viabilitatea oranduirit sociale sovte-
tice
Teoria leninist-stalinista despre par-
tidul balsevic ca partid de tip nou.
Desvoltarea teoriei marxiste despre
faza inferioari si cea.superioarg a co.
munismului in operele lui Lenin si
Stalin
Teoria leninist-stalinista a oonstrul-
rii fundamentului societatii socialiste.
Lenin si Sta'in despre caile si con -
dltiile trecerll dela socialism la co-
munIsm.
Stalin despre fortele motrice ete
desvoltarii societatii socialiste.
Marxism-leninismul despre intelec-
tualtate
Problemele materialismului istoric in
diferiteie lucrari ale lui V. L Lenin
,.Ce sunt prieleni* poporului" st
cum biota ei impotriva social-dern-o-
cratilor ?".
Desvoltarea caPitalismulut fn Ru-
sia".
,.Ce-i de facut ?".
Un pas tnainte doi past Inapoi ".
"Doug tactici ale social-democratiei
in revolutia democratica".
Materialism si empirlocriticism".
Imperialismul, stadiul cel mai halt
al capitar.smului".
Statul si revolutia".
b.Starigismul, boala copilariei comu-
nismului".
Problemele materialismului istoric In
diferitele lucrari ale lui 1. V. Stalin
Anarhisrn saki socialism ".
,.Marxismul si problema nationals ".
www.dacoromanica.ro
Discursul tinut la al IV-lea Con-
gres al P. M. S. D. R. (bolsevic)".
"Despre devierea social-democrati
In partidul nostru".
Inca °data despre devierea social-
democrata din partidul nostru".
Despre bazele lerninismului".
In jurul problemelor leninisrnuiul".
"Materialismul dialectic si materia-
lismul istoric".
Despre Marele Razboi al Uniunii
Sovietice pentru Apararea Patriti".
ISTORIA FILOSOFIEI
Istoria filosofiei inainte de aparitia
marxismului
Teoriile vechiului Egipt In domeniul
stiintelor naturii si al filosofiei.
Teoriile vechiului Babilon In dome-
niul stlintelor naturii si al filosofiei.
Aparitia Si desvoltarea filosofiei
materialiste In India antics.
Aparitia $1 desvoltarea filosofiei ma-
terialiste in China antics_
Apariltia $1 desvoltarea material's-
mului atomist in Grecia antics,
Dialectica nalva a grecilor antics.
Logica lul Aristotel.
Mater;allsmul tut Epicur.
tlian-Sina (Avioea) ffi volul WI In
desvoltarea filosofiei din sec. XIXII.
Curenteie fundarnentale In filosofia
Georgiel antice din sec. VVI.
Curentele fundamentale in filosofia
Armeniei antice din sec. VVI,
Conceptia despre lume a lui Sofa
Rustaveli.
Conceptia despre lume a tut Nizami.
Conceptia despre lume a lui Navoi.
Cultura Rusiei vechi.
Lupta ideologica In Rusia in seco-
lele XVXVI.
Lupta ideologica In Ucraina In se-
colele XVXVI.
Lupta ideologica In Bielorusia In
secolele XVXVI.
Gandirea filosofica si social-politica
In Rusia fn secolut al XVII-lea si In-
ceputul secolului al XVIII-lea.
Ro'ul popoarelor slave In crearea
culttrrii Renasterii".
Ideologia miscgrii husite In Cehia.
Giordano Bruno $i rolul sou In is-
torte materialismului si a dialecticel.
Newton si formarea metodel meta-
fizice in stiintele naturii.
To ria filosofica si social-politica In
 SUBIECTE DE TEZE PUBLICATE IN U. R. S. S.
epoca revolutiei burgheze din Anglia
(Hobbes, Leveler-ii, Digger-ii).
Ro lul istoric al Frantei la sfarsitul
secolului XVIII ca centru de faspanaire
a ideologiei revolutionare burgheze.
Pregatinea kleologica a revolutiei
burgheze din 1789-1794.
Teoria atomista a lui Boscovici.
Lupta intre teoriile filosofice si so-
cial-politice in principale:e etape ale
revolutiei burgheze din Franta In
1789-1794.
M. V. Lomonosov, intemeietorul
materialismului rus.
Irnportanta moncliala a activitatii
stiintifice si filosofice a lui Lomono-
sov.
Conceptiile filosofice si social-politi-
ce ale lui A. N. Radiscev.
Rationalistic rust din secolul XVIII.
Seovoroda si rolul sau In desvolta_
rea filosofiei ucrainene.
Teoriile filosofice si social-politice Yn
Georgia, In secolul
Teoriile filosofice ¢i social-politice
In Armenia In secolul XVIII.
Idealisrmul german dela sf arsitul
secolului XVIII si inceputul secolului
XIX ca unul din izvoarele frosofiel
reactionare actuate a burgheziei im-
perialiste.
Conceptiile filosofice si social-poli-
lice ale membrilor Societatil de Nord
a Decembristilor.
Conceptiile filosofice si social-politi-
ce ale membrilor Societatii de Sud a
Decernbc
Conceptiile filosofice si social-politi-
ce ale membrilor societatii Decembris-
tilor Slavii unit!".
filosofice
Conceptiile stiintifice si
ale lui Lobacevschi si orifice adusa de
el idealismului lui Kant.
Filosofia din U. S. A. la sfarsitul
secolului XVIII si inceputul celui de
al XIX-lea.
Filosofia din U. S. A. In prima ju-
rnatate a secolului XIX.
Filosofla dernocratiei revolutionare
ruse, ca forma cea mai Malta a ma--
terialismului prernarxist
Trasiturile fundamentale ale fibso-
fiel materialiste ruse In secolele
XVIIIXIX.
Conceptia despre lume a lui N.. G.
Cernisevschi.
Conceptia despre lume a lui N. A.
Dobroliubov.
www.dacoromanica.ro
193
Lupta ideologico-politica in societa-
tea rusa din anii 1840-1850.
Lupta idec>logico-politica din socie-
tatea rusa Yn ajunul reformei din 1861
si Yn anii urmatori reformei.
Materialismul stiintific rus in anii
1860-1880.
Gandirea sociala si filosofica pro-
gresisti din Ucraina secolului XIX-lea
(T. Sevcenco, I. Franco, etc).
Gandirea socials si filosofica pro-
gresista din Bielorusia secolului XIX-
lea (C. Calinovsohi, S. Bogusevici, M.
Bogdanovici, etc.).
Gandirea socials sl filosofica pio-
gresista din Georgia in secolul XIX
(G. Tereteli, I. Ciavciavadze, N. Ni-
coladze, etc.).
Gandirea socials si filosofica pro-
gresista din Armenia In secolul XIX
(M. Nalbandian, S. Nazariant, etc.).
Gandirea socials" si filosofica pro-
gresista din Azerbaidjan Yn secolul
XIX (Ahundov, etc.).
Gandirea socials si filosofica pro-
gresista a popoarelor din Asia Mijlo-
cie In secolul XIX.
Gandirea sociata si filosofica pr6--
rrresista din Cazahstan in secolul XIX
Gandirea socials si filosofica pro-
gresistfi In Estonia In secolul XIX.
Gandirea socials 6i filosofica pro-
gresista in Letonia Yn secolul XIX.
Gandirea socials si filosofica pro-
gresista in Lituania In secolul XIX.
Influenta ideologiel democratiFir re-
volutionari rusi si a filosofiei materia-
liste ruse, asupra desvoltarii gandirii
sociale si filosofice progresiste a p
poarelor din Rusia.
Teorille filosofice si social-politice
ale democratilor revolutionari bulged
(L. Caravelov, Hristo Botev).
Teoria filosofica a demcrratului re-
volutionar sarb, S. Marcovici.
Teoriile filosofice si social-politice
din Cehia Yn anti 1860-1870.
Teorille filosofice progresiste din
Polonia In secolul XIX.
Influenta ideologiel democratilor re-
volutionari rusi si a filosofiei materia-
liste ruse, asupra desvoltarii gandirii
sociale si filosofice progresiste a po-
poarelor slave.
Aparitia si desvo'tarea filosofiei
marxist leniniste
Aparit'a marxismului, o mare revo-
lutie Yn f ilosofie.
13
194
Materialismul dialectic si materialis-
mut istoric ca fundament teoretic at
cornunismulvi.
Conditiile istorice si politice careau
pregatit marea revolutie In filosotie.
Cele trei marl descoperiri tn, $tiin-
tele naturii ¢i pregatirea istorica a
conceptiei dialectice despre nature'.
Materialismul filosofic marxist ca o
forma superioark calitativ noun a con-
ceptiei materialiste despre lume.
Metoda dialectics marxist ca o dia-
lectice materiaktta, principial noun,
revolutionara.
Desvoltarea conceptiilor filosofice si
poiNce ale lui Marx si Engels, Inpe-
rioada cuprinsa Intre anii 1839-1842.
Insernnatatea activitatii lui Marx la
Gazeta Renani" (1842) pentru elabo-
rarea ideilor materialiste si comuniste.
Elaboraree bazelor filosofice ale so-
cialismului proletar (Sfanta famine",
Ideologia genmana").
Manifestul Partidului Comunist",
rolul lui istoric si Insemnata,tea lui
leoretica.
Elaborarea teoriei materiersmului
istoric In perioada Noii Gazete Re-
rDane".
Desvoltarea teoriei luptei de clas5 si
a revolutiei in lucrarile 18 Brurnar of
lui Ludovic Bonapante", Revolutia $i
rontrarevolutia In Germania", Lupta
de class In Frenta".
Rezultatele revolutiei din 1848 In
operele lui Marx si Engels.
Elaborarea conceptiei materialiste a
istoriel In. Capitalul" lui Marx.
Elaborarea metodei dialectice In
,,Capitalul" lui Marx.
Fundamentarea caracterului inevita-
bit al Inlocuiril pe cale revolutionary
a capitalismului prin socialism, in tu-
cr5rile economice ale lui Marx.
Desvoltarea ideilor comunismului
9tiintific., in perioada activitatii Dail
internationale a anuncitorilor" si a
Comunei din Paris.
Generalizarea experientei Comunei
din Paris, a mi$carii muncitoresti mon-
diale, desvoltarea si aprolundarea teo-
riei coanunismului stlintific in lucra-
rile lui Marx si Engels In perioada ce
a uranat Comunei din Paris.
Sinteza datelor stiintelor naturii si
iesVoltarea materialismului dialectic in
Incrarilelui Marx si Engels in pe-
rioada ce a urmat Comunei din Paris.
Elaborarea si desvoltarea istorici
www.dacoromanica.ro
STUDII
$tiintifice a filosofiei de catre Marx
$i Engels.
Filosofia marxist-leninista ca cea
mai butte' realizare a stiintei ruse si
mondiale.
Etapele fundamentale in desvolta-
rea filosofiei marxiste in operele lui
Lenin $i
Raspandirea si popularizarea mar-
xismului In Rusia de catre Plehanov.
Lucrarile filosofice ale lui Plehanov.
Elaborarea si desvoltarea de" catre
Lenin $i Stalin a principiului partini-
in filosofie.
1.5tii
Bazele filosofice ale teoriei despre
un partid de tip nou.
Bazele filosofice ale teoriei -noi, le-
ninist-staliniste a revolutiei si critica
bazelor teoretice ale mensevisrnului.
Fundamentarea $i apararea materia-
lismului dialecic si a materialismului
istoric in lucrarea lui I. V. Stalin A-
narhism sau socialism ?".
Rolul lucnazii lui Lenin Materia-
lism si Empiriocriticism" in pregatirea
teoretica a partidului marxist-leninist.
Inseann5tatea lucrarii lui Lenin Ma-
terialism si Empiriocriticism" In des-
voltarea filosofiei marxist-leniniste.
Elaborarea teoriei marxiste a cu-
noasterii de catre Lenin si Stalin.
Tratarea problemei nationale de ca-
tre I. V. Stalin,
Problemele metodei dialectice mar-
xiste In Caletee filosofice" ale lui
Lenin.
Teoria leninista a imperialismului si
problemele materialismului dialectic.
Bazele filosofice ale teoriei marxIst-
leniniste despre razboi.
Filosofia marxist-leninista si teoria
revolutiei socialist.
Elaborarea problemei legit& perioa-
dei de tranzitie in operele lui Lenin
si Stalin.
Lenin si Stalin despre reliigie.
Problemele materialismului dialectic
in lucrarea lui I. V. Stalin. Despre
bazele leninismului".
Pnoblernele materialismului istoric in
lucrarea lui I. V. Stalin : Despre ba-
zele leninisrnului".
Tratarea problemei legilor ponstrui-
rii socialismului fn U.R.S.S. In operele
lui 1. V. Stalin.
Sihteza tearetica a realizirilor -bo-
tariloare ale socialismului fn Consti-
tutia Stalinists.
 SUBIECTE DE TEZE PUELICATE IN U. R. S. S.
Istoria Partidului Comunist (bolse-
vic) al Uniunii Sovietice", curs scurt,
este un gigantic pas Inainte in des-
voltrtrea teoriei marxist-leniniste.
Lucrarea lui I. V. Sta'in Materia-
lismul dialectic si materialismul isto-
ric", o contributie exceptionala la II-
losofia marxist-leninisa.
Problemele materialismului dialectic
$i istoric in lucrarea lui I. V. Stalin
Despre Mamie Razboi al Uniunii So-
vietice pentru Apararea Patriei".
Desvoltarea problemelor f undamen-
tale ale ideologiei militate de catre
I. V. Stalin.
Elaborarea problemei legilor trecerii
dela socialism la comunism de catre
I. V. Stalin.
I. V. Stalin despre superioritatea
ideologiei ei a culturii sovietice fats
de ideologia tarilor imperialiste.
Problemele filosofiei marxist-leninis-
te si cuvantarea lui A. A. Jdanov In
cadrul discutiei filosofice.
Problemele consul-11Ni comunismului
in lucrarile lui V. M. Molotov.
M I. Calinin despre educarea co-
munista a masselor.
Hotaririle istorice ale Partidului in
problemele ideologiei, constitue o noua
etapa in lupta pentru ideologie si par-
tinitate Inaba pe taramul stiintei si al
cul urfi.
Elaborarea de catre Partid a pro-
blemelor cu privire la dile de des-
voltare a constiintei comuniste a oa-
menilor sovietici, la metodele de li-
chidare a ramasitelor capitalismului
din constiinta oamenilor si la forma-
rea aspectului spiritual al omului.
Sarcinile luptei Partidului impotriva
ploconirii in feta Occidentului.
Desvoltarea de catre Lenin si Sta-
lin a materialismului dialectic ca con -
ceptie despre lume a partidului mar-
xist-lebinist, ca fundament teoretic al
comunismului.
Elaborarea problemelor morale' co-
muniste de catre Lenin, Stalin si to-
arasii for de lupta.
Unitatea metodei dia1ectice si a teo-
riei materialiste, ca expresie a carac-
terului monolit at conceptiet marxiste
despre lume.
Materialismul dialectic si activitatea
practica a Partidului.
Crearea teoriei societatii socialiste
sovietice de catre Lenin si Stalin.
www.dacoromanica.ro
195
Protermele stiinfelor naturii In lu-
crgrile lui Lenin si Stalin.
Elaborarea problemei originii si ro-
lului ideilor sociale de catre Stalin.
Etapele aparitiei si desvoltirii con-
stiintei sociale socialiste.
LUPTA MARXISMULUI IMPOTRIVA
FILOSOFIEI BURGHEZO-REACTIO-
NARE
Lupta ideologic4 in strainatate
in perioada postbelici
Lupta dusa de Marx si Engels In
perioada formard filosofiei marxiste
impotriva ideologiei burgheze si- mic-
burgheze (neohegelianismul, socialis-
mul feudal ei burghez, adevaratii so-
cialisti", etc.).
Lupta lui Marx si Engels impotriva
ideologief burlheze In perioada revo-
lutiei din 1848.
Lupta lui Marx si Engels In pe-
rioada cuprinsa'Mire revolutia d'n
1848 si Conutna din Paris, impotriva
socialismalui utopic, a tradeunionis-
mului, a teorinor lui Lassale, a mate-
rialismului vulgar, etc.
Critica marxista a cutentelor vadit
fideiste din filosofia burghezi deca-
denta si reactionara din a doua juma-
tate a secolului XIX.
Critica marxista adusa ideologiei 'm-
perialiste dela sfarsitul secolului al
XIX-lea (nietscImnisrmul, teoride ra-
siste, etc.).
Lupta impotriva ideologiei burzheze
si a agentilor ei in miscarea munci-
tareasca constitue o lege ; desvol-
tarii filosofiei marxist-leniniste.
Critica adusa de Lenin obiectivis-
multi burghez.
Demascarea bazelor filosofice reac-
tionare ale ref ormismului Internatio-
nalei a II -a, de catre Lenin si Stalin.
Lupta lui Lenin si Stalin impotriva
teoriei spontaneitatii", a mensevici-
lor si a oportunistilor apuseni.
Critica adusa de Lenin neokantianis-
mului.
Lupta lui I. V. Stalin impotriva
ideologiei anarbistnului.
Lucrarea lui Lenin Materialism si
Empiriocriticisa-n" un model de cri-
tica partinica intransigents impotriva
curentelor filosofice ostile marxis-
mul ui.
196
Critica facuta de Lenin idealismu-
lui fizic".
Critica adusa de Lenin machismului
Critica adusa de Lenin ideaiismului
metafizicei (Caietele filosofice").
Lupta dusa de Partid in perioada
construirii socialismulul In U. R. S. S.
impotriva curentelor aMirnarxiste din
iilosofie (mecanicismul, idealismul
merisevizant).
lmportanta lucrarilor lui I. V. Sta-
lin Material;srnul dialectic si mate-
rialismul istoric" pentru ofensiva ideo-
logid Impotriva reactiunii imperia-
lists.
Infrangerea ideologiel urii lap de
oameni a fascismului german de catre
I. V. Stalin.
U. S. A. centrul reactiunii filosofice
Internationale.
Critica filosofiei In descompunere a
reactiunii imperialiste din U. S. A.
www.dacoromanica.ro
5TUDII
Critica filosofiei burgheze franceze
d:n epoca imperialismului (Bergson).
Critica filosofiei decaderrte a exis-
tentialismului.
Critica ideologiei reactionare a la-
bitristilor englezi.
Demascarea ideologiel reactionare a
sociali§thor de dreapta din Franta
(Blum).
Demascarea ideologiei reactionare a
austrormarxismului" contemporan.
Critica cosmopolitismului, ideologia
reactionara a imperialistilor angio-
americani,
Demascarea ideologiei reactionare a
socialistilor de dreapta din Germanh.
Rasismul aruglo-american, o arma a
reactiunii imperialiste.
Lupta ideologiei In perioada post-
belica (pc taxi).
 NOTE SI RECENZ1I
BULET1NUL STIINTIFIC
AL ACADEMIEI R. P. R.
C. lciinte Istorice, Filosufice Si
Economico-Juridice, Stiinta Limbii,
Literaturi Si Arti, (Tomul 1,
Nr. I si 2)
Sectiunea de still* istorlee, filoso-
lice si economico-juridice impreunA
cu Sectiunea de stianta limbli, Med,
tura si arte a Academie' R.P.R., au
scos p5nA astAzi douA numere aie
Buletinului $tEntific (C).
Mara de calitatea de revista de
specialitate, acest- Buletin oglindeste in
oarecare misurA 5i activitatea Sectiu-
nilor respective ale Academiei, care
cuprinde in general comunicari si
note prezentate la sedintele Sectiuni-
ler.
Prianele nufnere ale Buletinului
3tlintifleT arat5 si ele, ca In cadrul
Sectiunilor se pun bazele unei activi-
t511 stintifice multilaterale.
In fruntea cuprinsului numerelor se
aria Hot5nirea C. C. al P. M. R. si De-
cretul Prezidial pentru stimulareacul-
turii, lar pr;mul numar al Buletinu-
lui Stiintific" incepe cu publicarea
importantei cammilcari: Academia
R.P.R. si publicatiile ei".
Acticolul Acad. P. Constaritinescu-
Iasi, se ocupA cu un evenirnent re-
marcab:1 si efectele lui In tara noas-
tra, in urma cu 16-17 ani. Acest er-
ticol trezeste un interes deosebit prin
faptul c5 furnizeazA o bogatie de date
amanunte necunoscute in legAturA
en pregAtirile rizboinfee antisovietice
ale t5rilor imperialiste si ale sateliti-
lor for in anti 1931-1933, cat 6i In le-
g,aturA_ cu Iupta desfasuratA in
frunte cu U.R.S.S. pentru contra-
cararea acestor inceneari.
Materialul doestmentar al articolutui
e grupat in jurul Congresuiul anti-
razboinic dela Amsterdam din 27-VIII
din 1932 st al ecoului lui larg in Ro-
mania. Imperialistii *i reactiunea ro-
mans ducand o campanie furibunda
contra U.R.S.S.-ului faceau tot ce era
pos hit ca Romania sa joace un rol
www.dacoromanica.ro
cat mai important in pregatirile rAz-
boinice si ca opinia publicA romana
sa fle impiedicata de a cunoaste lupta
dusa de Uniunea Sovietica, contraac-
tiuntle si apelurile de mobilizare anti-
rAzboDnicA ale scriitorilor antifascisti
ca Romain Rolland si Henri Barbusse,
formarea comitetului mondial de ac-
tiune, etc. Totusi, massele largi a/15
adevArul prin munca de larnur:re 5i
mobilizare a PartIdului, psrtizanif pleb
in frunte cu clasa munc:toare se in.
cadreazA In lupta large pentru innibu-
sirea planurilor criminate ale impe-
rialistilor.
Autorul demonstreaza cu matte date
manifestatiile si intrunirlle curajoase,
arborarea steagurilor (la Iasi) cu In-
scriptii antirkboinice, initiate de P.C.R.
care a precizat la Congresul al V-lea
din Ianuarie 1932 sarcinile luptei im-
potriva planurilor de r5zboi antisovie-
flee.
Corminicarea se ocupa de dlferite
aspecte din uriasa mi.care revolutio-
nara a elasel muncitoare, a tAranilor
nruncitori, a recrutilor, a preset ile
gale In frunte cu Scanteia", a gre-
ve!or care au cuprins tara si au sus
tinut hotArit si cauza pacil alaiturt de
alte scopuri econarnico-politice.
Congresul antirazboinic dela Am-
sterdam, la care delegatia sov-kbica
n'a putut In parte, in urma mano-
perelor imperialiste, este sprijinit in
tara noastri printr'o serie de actiunt,
conferinte, motiuni de adeziune, etc.
In acelas timp, Gli. Gheorghiu -Dej, a-
nalizeaza in presa ilegal5 si Grese-
tile miscAn'i antirazboinice". In urma
combarterii greselilor, resoarea anti-
razboinicA creste mai vertiginos irlr-
binandu-se cu luptele clasel muncl
toare pentru revendicarile eT econami
ce si politice. Deaceea, and regimul
burghezo-mosierese la inceputul a
nului 1933. porneste contraotensivst lui
sangeroasa impotriva proletariatutui
revolutionar, aceasti contraofensiva
incepe tocmai cu represiuni brutale
imootriva miscArii antir5zboinice.
firticolul mai este semnificativ pen-
198
tru actualitatea lui, aratilnd in mod
indirect si deosebirea conditiilor ac-
tuale In care se desfasoara lupta im-
potriva noilor pregaliri razboinice ale
imperialistilor, fag de situatia de
acum 16-17 ani. Astazi, in lume, ra-
portul fortelor sociale s'a schlmbat
fundamental in favoarea fortelor
pact si socialismului, conduce de ma-
rea Uniune Sovietica, iar poporul mun-
citor roman, astazi staptin of tarii si
constructor al socialismului, se Inca-
dreaza acum liber, hotarit si ca fac-
tor important, in aceasta lupta mon-
(tiara dus5 Impotriva dusmanilor p5cii
de Teri si de azi.
Din comunicarea acad. Mihail Rol-
ler, cu titlul Despre lucririle sesiunii
din Ianuar)e 1949 a Academiei de
Siff* din U.R.S.S." este o contributie
tesznaterialua Buletinului Stiinfific" si
la activitatea insasi a Sectiunilor res-
pective.
Cealalta comunicare a acad. Mihail
Roller prezinta. unul (run documentele
impartante ale activitatii P.C.R. din ul-
timii anti at ilegalitatii sale.
Docu-
inentul denumit punctul nostru de
vedere" scos de P.C.R. la 10 Septem-
brie 1940 arata ca slngur P.C.R. a o-
cupat o pozitie patilotica fats de Dic-
tatul dela Viena Intr'un moment ex-
trem de critic pentru poporul roman
si independenta sa nationals ".
Partea Documentului care constata
ca muneitorli si taranii roman' din
Transavaiiila de Nord trebue sa lupte
impreuna cu muncitaril si tarardi ma-
ghiari. 4a lupta revolutionary dln
Romania, condus5 de P.C.R. va face
posibila reunirea poporului muncidor
din. Romania, in Romania Iibera, acea-
stii parte din p5cate e lipsita de
cornentarik pe cartd ea prezinta un
aspect pretios ale conceptiei Leninist-
staliniste asupra problemei nationaie
www.dacoromanica.ro
STUD DI
si imb marii ei cu fupta revolutionary
a masselor muncitoare.
Introducerea facuti de Mihail Roller
sr fi necesitat o desvoltare mai larga,
deoarece evenimentele din Ang-ust-
Septembrie 1940 cer punerea tar mutt
mai larga in cadrul situatiei interne-
tionale de atunei.
Din articolele depre istoria entice,
cel scris de prof. Em. Condurachi con-
tine desvalutri despre framantarile po-
litice si sociale la Istros, in preajma
anului 400 inainte de era noastra. A-
ceste desvaluiri sent bazate mai mutt
pe unele fndicatii indirecte, mijlocifte,
ale lui Aristotel referitoare la Istros,
Massalia $i alte cetati. Desi din cauza
lipsei matertalului, autorul articolului
e nevoit sa recurga la afirmatli ipo-
tetice si apriorice, e s,gur ca aceste
ipoteze pot fi verificate 5i adancite
In masura in care cercetarile arheo-
logice Initiate Ia Istros st in regiune
vor da rezultaie din ce in ce mai sa-
tisfacatoare.
Lucrarea Prof. GIL Stefan, reda un
aspect d,n munca de sapaturi extins5
si dusa in mod planificat In prezen1
in RP.R., analizand noile monumente
epigrafice relative la giadiatorii din
Tom's. Articolul prezinta patru mo-
numente epigrafice. A15turi de monu-
mentele romane, va fi sarcina Bute-
tinului Stiintific" ca s5 se ocupe si
cu rezultatele s5paturifor referitoare
la epoca dinaintea dominatiei rcanani-
lor, epoch lntentionat necercetatii de
catre falsificatorii burghezi ai istoriei
poparului roman, epoca referitor to
care opinia noastra publiea asteasta
si rezulbatele sapaturilor respective.
In stud:ul prof. C. Balmus asupra
izvoarelor in legatura cu riiscoala
selavilor de sub conducerea lui Spar-
tacus, pozitia autorului Ia examinarea
acestor izvoare este o pozitie ianalitl-
ca-critica, indicata dealtiel si in WWI
articolutud (Note critice asupra izvoa-
relor..."). Prof. C. Balmus trece cro-
nologic in revista sursele mai im-
portante relativ la rascoala si arta
ca datele entice despre Spartacus
itrovin numai dela scriitorii care au
apartinut clasei proprietarilor de
sclavi, fapt foarte concludent pentru
 NOTE SI RECENZII
atmosfera de bagate/izare si dispret
creed sistematic in jurul lascoalei 1.1-
ria§e condusa de Spartacus, care a
avtt astfel de proportil, incest, arti-
colul eoristata, seriitorii antici, vrand-
nevrand, erau nevoirtt sa recunoasca
in parte $i adevarul: Oscilatia cercu-
rilor conducatoare dela Roma intre
dispret $i panics, sau recunoasterea
disperata a superioritati5 militare a
sclavilor, e una din trasaturile carac-
teilstice ale izvoarelor antice despre
Spartacus". Serioetratea rascoalei era
recunosauta print aceea, ca tocmai
lui Crassus eel mai bogat stapan de
robi din Roma" sec. I Lem. i s'a dat
comanda armatei de represiune a ras-
culatitor compusa din peste 120.000
de sclavti $i saraci liberi.
Falsificarea datelor referitoare _la
rascoala gigatrtica a lui Spartacus este
demonstrate de prof, C. Bat Imu$ si pe
baza lucrarilor istoricilor" burghezi
,courternporani (Fusteil de Coutanges,
Eduard Meyer, Last, Careopino), care
vorbesc de framantarile plebeilor, dar
tree cu vederea peste rascoalele scla-
vilor, sau declares ca acestea din ur-
ma nu erau altceva decal rascoala
ocaziontala a unor bande disparate".
Infatisarea adevarata, stiintifica a a-
,cestui eveniment de mare importanta
din epoca sclavap-,ista e asigurata,
dupa et= subqiniaza autorul artiooht-
lui, nurnai de catre oamenii de $tiinta
sovietici, de pilda de igtorIcii Machin
i Mi$ulin, care aratau ca rascoala lui
Spzrtacus nu era ocazionala" .ci,
dimpotriva, ea a fast pregatita de
intregul 'curs premergator al celor-
lalte framantari si rascoale ale scla-
xilor". Acesti istorici infaticau efectul
uria$ execitat ulterior de rascoala in
domenNe vietii sociale. Wsulin con-
sacra acestui fapt $i o lucrare cu -fitful
Spartacus in literatura veacurilor sr
Spartacus in beletristica". Astfel con-
cluzia Prof. C. Balmu$: Istori4A so-
%ieticicunt s:ngurii cercetatori care
au infatisat in mod stiirrtific rascoa-
1(le sclavilor, punand in evidenta im-
portanta acestor rascoale in procesul
de cbezagregare a societatli antice e
intru tottl indreptatita".
In ceeace priveste articolele econo-
mico-juridice, aparute in aceste doua
numere, ele abordeazi probleme im-
www.dacoromanica.ro
199
portante din punct de vedere istoric,
atat In anicolul sells despre problema
monetelor dace, precum $i in eel
despre Norme privitoare la adunarea
pentru cunoasterea ye- 2uZi
matetriattilui
chiului drept nescris".
MK:54
Articolul despre problema monete-
lor dace porneste dela constatarea, ca
s'au lamurit In buns parte chestiu-
nile privitoare la origina, caracterul si
circutatia" lor. Mal aflAm ca dacii au
adoptat acest Instrument de schimb
venind In contact direct cu domettui
grec. Articolul arata ca tipurile mo-
neltelor dace enau mai molt imprumu-
tate de orgina straina. Arata dea-
semenea care a Post conceptia despre
dreptul monetelor $i emisiunea mone-
telor dace care nu s'a fault la In-
tamplare si fares rost, ci dupa un- cis-
tern rnonetar bine chibzuit".
Este insa o lipsa evidenta a artico
It dui !apt!, ca ins'stand prea mutt
asupra originii straine a introducerii
monetelor in Jana noastra si tipurilor
scoate in evidenta tot ce era propriu
$i original In aceasta privinta, de$i
recunoaste in mod fugitiv atit c
exists si cazuri, elnd 2rtistff mone-
tan daci tsi iau indrasnedla sa inter-
preteze mai liber prbtotipul cl4sic
atunci dau lucrari quasi originate de
arta daces barbed". Dar este un aspect
strarnt si nejust de a rnotiva sau pre-
supune aparitia moneelor dace orizi-
naL'e numai pre baza inspiraffor even-
tuate ale unor artiqti, pe and e
dent di aceasta s'a Intamplat in urma
posibilitatilor si necesitaftilor istorico-
economice.
Acest exemplu concludent grata ca,
in practices, numismat'ca noastra nu-
este Inca folosita in mod satisfIca-
tor ca o sursa insernnata de orientare
istorica, ca o *Uinta auxigara in cer-
cetar:le istorice, cu toate ca articolul
insu$i subliniaza aceasta necesitate :
nu pot indeajuns atrage atentia a-
supra importantei monetelor ca docu-
mente istorice". Se impune deci nece-
sitateta ca numismatii sa valozifice In
mod concret practic concluzia finals
a articolului insu$i dupi care ,,mone
tele nefiind legate numai de viata e-
conomica a popoarelor, ci si de viata
tar politica, militara, social& si cuitu-
rale% valoarea for ca documente isto-
200
rice este cu totul exceptienala, mai
ales pentru vrernurlle indepartate".
Articolul acad. Andrei Raididescu tra-
teaza problema interesanta si impor-
(anti a vechiului drept romanesc nes-
cris, cunoscut in relatiile noastre sub
numele ob ceiul pamantului" sau
strangerii materialului respectiv.
straneeerii materialului respectiv.
Dreptul nescris norrna dominarrta fn
rnaterie juradica pans In secolul al
XVII-lea", cedeaza aturnci In mare
parte locul pravilelor, iar mai tarziu,
pe la jumatatea secolului al XIX-lea
legilor no introduse din Apus.
Scurta prezentare a istoriei dreptu-
lui nescris e linsita, In mod grealt,
drs aratarea conditilor sociale si eco-
nomice, care au determinat In ultima
analiza desvoltarea istorica dela drep-
tul nescris pans la dreptul scris. Sunt
gresite mativarle de felul afirmattiei
ern ei variatia dreptului nescris dupa
regiuni mai marl sau mai mici Im-
piedica in oarecafe masuri deplina u-
nitate sufleteasca a paporului".
Dreptul derivand din statute 5ciale,
nu se poate neglija faptul ca dreptul
nescris este impus deasemenea masse-
lor celor ce muncesc, ceeace demon-
streaza dealtfel foarte multe amanun-
te cunoscute ale obiceituilor Oman-
tului". Articolul as trecut cu vederea
acest fapt, pe cand este necesar ca
speciaStii nostri sit considere aduna-
rea materialului dreptului nescris nu
ca un scop in sine, ci ca un ajutor
important in cuneasterea cat ma! buna
a starilor sochle din trecut ale po
pnrului nostru.
0 parte pretioasa a articolului scoa-
te in evidenta faptul ca savantii rua,
au fost in frvintea acelora care, Inca
in secolul at XVIII-lea, au inceput s5
'cerceteze problema dreptului nescr:s
In Ora noastra dupa cum sublini,e
za autorul pe la siarsitul sccolului
al XIX-lea. Hasdeu porrieate la infix-
nurea unui chestfonar pentra culege-
rea bi descrierea moravurilor, institu-
tiilor si datinelor noastre, faciind a-
eeasta tot pe baza Itterariloc seven-
lor rusi.
Din articole:e de istoria literaftrrii,
lucrarea acad. Perpessicius are ca scop
s5 contribue la revaloriFcarea lui
www.dacoromanica.ro
STITDII
Alexandru Vlahuta cu prilejul cele
de a 29-a aniversari a mortii sale. Au-
torul reuseste sa arate, ca atat In
creatia, cat si In atdudinea lui Vla-
huta, a dominat trisatura progresista,
militants. Acest fapt e dovedit ince-
pand cu poeziile sale antimonarhice
si poemul 1997", care a fost un
mare act de curaj" si In care se spu-
ne ca In vaiete se prabuseste o fu-
me Cladita pe minciuni", Ora la
respingerea alegerii sale In vechea
Academie reactionary cu exclamarea:
,;Ce sa taut eu acolo ?" si Orli' la
condamnarea imperialiatilor alresivi
in primul razboi mondial : Tot and
pe unil si pe altii spunand ca admiri
pe Germarri si forta for urlasa. Nu
impartaaesc deloc acest sentiment. E
ca ai cum a adraira haita de aupi care
a bantuit in sat, sau stolul de lacuste,
care a lasat negru Jamul de grau pe
uncle a trecut".
Dar scoaterea in evidenta a acestor
trasaturi predominanrte ale lui Vla-
huita nu e lipsita de un oarecare idea-
lism, atItudinea si linia lui nefiind ex-
nlicata si iegata de conditiile concrete
istorico-sociale, de influenta aparitiei
si desfasurarii miscarii muncitoresti
din Romania, de framantarile taranesti
care au influentat opera ai activitatea
lui Vlahuta sub diferite forme.
Recons'derarea lui Vlahuta necesita
si examinarea mai juste a asa zisului
eminescianism" al poetului. E tan fapt
ca s'au 'prezentat anumite eierrente
ale influentei lui Eminescu Iry poeziile
lui Vlahuta, dar conceptiile lui Emi-
nescu au elernente proprii diferite de
cele ale lui Vlahuta.
Buletinul Stigntific" (Nr. 1), mai
cuprinde via articol literar scris de
acad. G. Calinescu. Articolul sat, re-
prezinta o initiative buna pentru des-
coperirea si popularizarea scriitorilor
populari din trecut. Dar aceste prezen-
tari trebue sa fie sustinute .si de ana-
lize juste. In aceasta privinta ne re-
ferim la explicatia fortata si arbitrary.
a prof. G. Calinescu, confarm carein
tocmai en brigadier artilerist ar fi re-
prezentantul taranimii sarace. far
aprecierile SL caracterimariie sale au-
torul ar trebui sa se fereasea de ex
presii ca: stil bufon" explozie gas-
 NOTE $1 RECENZII
cons de energie", o ;Mu 4..appd vera
un fel de La feuille" $1 a.m.d.
Buletinul atilntifie" and dovada
de un bun Inceput al activitatii Sec-
punilor respective, nu este ferit $i de
anumite greseli $i slabiciuni. Faptul
ca nr. 2 al Buletinului Stant:11c" a
demonstrat o oarecare imbunitatire
fats de nr. 1, area ca poate fi astep-
faia $i pe mai departe imbunitatirea
lul.
Ellrninand lipsurile $i greselile, asi-
gurand pentru revista o lime consec-
vent $tiintifica. Buletinul Stiintifie
va putea contribui mai pozitiv la fn-
deplinirea sarcinilor statutare ale A-
cademie Republicit Populare Romfine,
ajutand cu adevarat si cu toata pute_
rea folosirea organizata si metodica
a cuceririlor stiintei $1 cultuaii pentru
consolidarea democrartiei populare, in
drum spre socialism".
V. V.
1STORIA PEDAGOGIE1
lucrare intocmita de:
acad. Mihail Roller, conf. univ. I. N.
Bilinescu, conf. univ. I. Berca si
prof. univ. E. Weigl (Editura de Stat,
1949, pg. 439)
Scoala si gandirea pedagogic a u-
nel oranduiri sociale bazate pe exploa_
tarea omului de catre cm reprezinta
irrteresul claselor exploatatoare ale a-
celei oranduiri. Clasele exploalatciare
snrijina $i promoveaza acele sisteme
si conceptill pedagogice, care as'gura
cultivarea la tineret a unui spirit de
supunere feta de aceste clase $i, in
acelas limp, cauta sa Innabuse, prin
toate mrjloacele, ideile si conceptiile
revolutionare, care represinta intere-
sele claselor a caror ridicare ameninta
pozitiile asu,prirtortor.
Nici burghezo-mosierimea din .tars
noastra n'a facut exceptie dela aceasti
regula. Pe de o parte, ea a incurajat
$i sprijinit ideile $i conceptiiie natio-
nalist- Bovine, nistico-religioase, anti_
revolutionare $i antisovietice, aservite
ideologiei burgheziei din apus, iar pe
de alts parte n'a crutat niciun mijloc
de represiune impotriva miscarilor
www.dacoromanica.ro
201
progresiste si indeosebi impotriva
Partidului Comunist din Romania, care
se fdica impotriva oricarei forme de
asuprire si care venea cu o ideologic
progresista, menita sa revolutioneze
intreaga societate, inclusiv scoala. Ci-
tarea catorva exemple din manualele
de istoria pedagogiei pentru invata-
mantul superior sau pentru $coPie pe.
dagogice apartde in ultknele doua de_
cenii la not, in Cara, ne arata clar ca
gandirea pedagogica oficiala era aser-
vita intereselor burghezo-mosicresti
$i avea un caracter net idealist reac-
tionar.
Astfel prof. G. G. Antonescu nu
pierde prilejul sa arate ca este impo-
tiriva revOlutiei (Istoria Pedagogiei cd.
IV, p. 29 si Problemele Pedagogie
moderne, ed. II. p. 29). Vorbind despre
individualizarea educatiei el af.rma ca
umanirtarismu internationalist, care
inceard sa patrunda in scoala noas-
tilt', este cea mai periculoasi piedecal)
pentru realizarea unui asemenea ideal"
(Miscarea pedagogics 5i $coala roma-
neasca, p. 31.32). C. Narly sup ne ca
oamenii de geniu vin fatal in con-
flict cu rutina masselor" ( Istoria Peda-
gogic' p. 6) si ca una din principalele
misiuni ale educatiei romanesti este
renasterea credintet In Dumnezeu"
(Metode de educatie, p. 10). I. Popes-
cu Teiu$an, In Istoria Pedagogiei, ed.
V, 1942 este de parere ca rasa este
una din wilorle spirituale ale neamu-
lui, pe care individul trebuie facut,
prin educatie, sa le traiasca (p. 6). In
alt loc afirana ca desavarsirea edu-
catiei integrale a sect:m.11°r in spirit
nationalist se face prin sErnularea
spiritului razboirfic" (p. 324); ca ,,fa-
milia este potrivnica ideii comun'ste"
(p. 318) 6i elte absurditati tipic rea.-
tionare. Intr'un alt manual de Istoria
Pedagogiel, aprobat de minister in
1933 si semnat de N. C. Enescu, ga-
sim aceeasi apoldgie a fascismului (p.
357), si se falS:fica adevarul cu privi-
re la U.R.S.S. In acelas limp ridicS
osanale $coelei engieze si americane.
S. S. Barsenesca (Istoria Pedagogx.ei,
p. 3) scrie urmatoarele: Dealtfel, az;
e in continua afirmare conceptia ca
fenomenul educativ, raspunzand unei
funclii originare a vietii $i destinului

202
Liman, isi are ridacinile infipte adanc
Inter) credintli metafizici"1).
Este star el esti& de mantle si
lucrarl constitue un obstacol In ca_
lea desvoltaril unit spirit progresist
In scot', ca utilizarea for mai departe
ar produce confuzie atat In minters
dascalilor cat si in aceea a elevilor Si
studentilor. Mai mutt, ar Insemoa sa
mentinem scoala pe pozitii reactionare
si retrograde periclitand justa aplicare
a noilor manuale scolare, Intocm'Ite pe
baza unei conceptii stiintifice. Inlatu-
rarea acestor surse de informatie
punerea la dispozitia eorpului didactic
si a tineretului a unei istorii a pedago-
giei scesa In spirit stiintific, avand
la Lanza conceptia materialisti dialec-
tics despre lume, deverfse pentru oa-
menii nostri de stiinta o urgenta da-
torie patriotic;;. Aceasta sarcina si-au
luat-o aced. Mihail Rorer, cont. unlv.
I. N. Balanescu, conf. only. I. Berea
si prof. univ. E. Werigl.
Elaborarea unei astfel de lucrari
este o sarcina grey I plinfi de raspun-
dere. Nu se putea trace la elaborarea
unei astfel de lucrari Vara a cuncaste
cuperirile stiintei sovietice in acest
dornentiu. Intocrnirea unei lucrari
stiintif ice, In orice specialitate, nu
page fi dusa la bun sfarsit farg a
stuidia si cumonste stiinte sovietica in
domenityl respectiv, stiinta care In
condgtianile oranduirii qocialiste din
Uniunea Sovietica, a atins culmi nem-
noscute pans azi, si este stiinta de
avantgarda a oinenirii", (M. Roller,
prefata la Istoria Pedagogiei).
Autorii s'au spri;;:i t indeusebi pe
locrarile aeademicianulti sovieUc E.
N. Medanschi, pe diferitele edttii din
Istoria Pedagogiei" si Istoria Peda-
gogiel ruse". Aceste lucrari, In spe-
cial Istoria Pedagogiei" din 1947, au
servit drept baza pentru Intomire-a
lucrarii de care ne ocupam ad.
Cu toate ca actor* s'ali bazat In
mare mfisura pe opera lui Medanschi
ti dupe cum singuri arata, oapito-
tele care se refers la etapele desvol-
tfirei pedagogiei sovietice au fost a-
prciape in intreghne treduse din editia
aparuta in 1947 a Istoriei Pedago-
1) Sublinierea e a autorului citet.
www.dacoromanica.ro
STUDII
giei", de acad. pFof. E. N. Medanschi",
cu toate acestea eit nu s'au margInit
la traducerea acestei lucrari, Indeosebi
din data motive: 1) au trebuit sa
tine seams de cucerkile stlintei sovie-
tice dela aparitie Istoriei Pedagogiei"
lui Medanschi (1947) iv 2) au trebuit
si se ocupe si de pedagogue din Cara
noastra, indeosebi de reforma revolu-
tionara a trivatimantului, initiate de
P. M. R.
Curand dirpa aparltia ei, Istoria Pe-
dagogiei" a acad. Medanschl a fost su-
si
push unei desbateri ample si unei
critici viguroase. Aceasti metoda este
curedta jn U.R.S.S., pentruca oamenii
sovietiell nu considers niciodata o lu-
crare ca perfecta cis perfectibila. Ori-
cat ar fi de bunts o lucrare,_ea poste
si trebue sa fie perfnctionatil. Lu-
craril lui Medanschi i s'au adus o
serie Intreaga de obiectiuni foarte im-
portante.
De aceste critici autorii s'au MCA-
duit 51 tau reusit In mare masura-
sa ie inlature din Istoria Pedagogiei,
elaborate de dansii.
$tim deasernenea ca In ultirnii ani
au avut Joe discu iile cu privire la
cartea lui Alexandrov Istoria filoso-
fiei occidentale" si discutia cu prtvire
la &Acetic, In stuntele oiologice, ra-
portori fiind in primul caz A. A. Jda-
ngv, ier fm al doilea caz T. D. Lase'_
co. Aceste discuttii, de Insemnatate
istorica pentru desvoltarea stiintelor,
au fost deasemenea avute In vedere
de catre oarnenii nostri de stiinta la
elaborarea Istoriei Pedagogiei. Pentru
e ilustra aceasta este destul sa arnin-
tim definitia data de Medanschi isto-
riei Pedagogiel, pe care au formulat-o
cu tong astfel eutorii rnanualului pe
care-I recenzam, bazandu-se pe deft-
nitiadata de Jdanov istoriei ftloso-
si pe conduziiie sooese pentru
fief,
pedagogie de catre pedagogii sovie-
tic!, alungand astfel la o del Witte mai
conforms cu conceptia marxist-ieni-
nista. Aceasta definitie este cuprinsa
In urmatoarele randuri: Ne-am stri-
duit sit prezentam istoria pedagogiet
ca eparitia is desvoltarea pedagogiei
progresiste materialiste In lupta cu
teetriile pedegintgice ireectimare anti-
stiintifite idealiste, legand-o cu evo-
 NOTE V RECENZII
Julia praclicil scolare, adica cu lupta
impotriva praeLicii setiare reactionare
si pentru tnstaurarea unui invatamant
general unic, progresist stiintific. A-
cest invatamant este stiintific numai
dad se bizue pe invatatura lui Marx,
Engels, Lenin si Stain " (p 7).
Autorii s'au straduit si au reusit in
buns masura sa elaboreze istoria pe-
dagogiei in spiritul acestei definitii. Ei
arata ca to statul divizat in clase an
tag,oniste, scoala gandirea pedago-
$4.
gica oficiala oglindese interesele eta-
selor dominante exploatatoare; ca pe-
dagogie progresista a claselor in as-
censieine s'a desvoltat in lupta cu pe_
dagogia reactionary a claselor exploa-
tatoare; ca dintre taste clasele sociale
care au existat, numai proletariatul este
revdattionar panii la capat, deaceea
numai in urma Marii Revo luVi din
Octombrie s'au treat conditiile des-
voltarii unui invatamant care sa co-
respunda intereselur clasei rnuncitoare
si a masselor largi populare
Spre deosetCre de documentarea ce-i
sta la baza si asa cum este si firesc,
dupd studierea notion tucerirt ale
stiintei sovietise, aproape jucnatate
din cuprinsul lucraril este consacrat
pedagogiei siiintif ice intemeiata de
-catre Marx si Engels si desvoltata de
catre I enin si Stalin, precum si in-
vatamtintului soinetdc.
Autordi au cautat sa cuprinda in
lucrare si transformarile &land pe
care le sufera invatamantul in tarile
de democratie. populara. Reforma in-
vatamantuflui pabdic din Republica
Populara Romans este indeaproape aL
nalizata. Se arata conceptia stiintifka
unitary care sta Ia baza acestei ref or-
me. S'a inlaturart din invatamant orice
forma de interpretare mistica arbitrate,
punandu-se la baza tuturor discVine-
tar sriinta cea mai inadntata, stiinta
marxist-leniniata. In locul scoaleil ye-
chi, rupta de viata, noua scoala care
se desvolta lea'ga invalamantut ctt
prrtica vietia. Reforrna lovatamantu-
lui asigura deplina egaUtate nation 'tar
conlocuitoare cu populatia romani, in
ceeace priveste posibilitatea de a ur-
ma scoala in limba for materna'. S'ati
oreat scoli speciale pentru oamenii din
campul munch. S'a introdus ca dicci-
gni specials, incepand cu clasa a
IV-a a invatamantulud elementar, stu-
www.dacoromanica.ro
203
diul limbic ruse, pentru e usura noitor
generatil it sus:rea bogatiilor culturi
celei rnai inaintate, a culturii sovieti-
ce. Expunerea documentata a refer-
mei invatamantului In R.P.R. constitue
linchelerea fireasca a manualului de
istoria pedagogiei.
Folosind ca indreptar prospectul
pentru istoria filosofiei elaborat pe
baza raportniui lui A. A. Jdanov si
a diScutiilor care au avut loc. autorii
s'au straduit sa stoats la iveala con-
ttibutia Ia desvoltarea gandirii peda-
gogice, a popoarelor orientate si a ma-
relui po'por rus, contributie care a fost
sistematic rrecutli cu vederea de catr^
savantii burghezi.
Cioe cunoaste manualele $i lucrarile
de istoria pedagogiei aparute In Cara
noastra, stie ce mare extindere si inn
portanta s'a datt, in aceste manuale
si lucrari, conceptiilor reactionare ale
unor pedagogi ca I. F. Herbart sau
H.' Spencer, sau conceptiilor mistico-
teologice ale sf. Augustin. In acelas
timp conceptiile progresiste ale soc.a
Astilo utopisti, ale fitosofilor materia
lists francezi, ale filosafilor ma
Caliph' rusi si ale altor pedagogi pro-
tgresisti au fost, fie trecute cu ve-
dereay fie bagatelizate san denatu
rate. Cat priveste conceptiile revolu
tionare ale lui Marx, Engels, Lenin si
Stalin, acestea au fost total ignorate.
lstoricii burghezi al pedagogiei au a-
preciat pedagogia si conceptiile peda-
golgice, nu dupi ceea ce aveau d
pret, ceeace aveau progresist, ci
ca sa utilizam o expresie a lui Er._
gels dupa ceeace era necesar celor
trecatori, dupa ceeace convenea clasei
capitaliste.
Istoria Pedagogiei de care ne ocu
pain aci reprezinta o casturner radi-
cala a acestei sit rani. ConeepOile pe-
dagogice sunt revalorificate in func-
tie de caracterul for idealist reactio-
nal, sau materialist progresist, igr ex-
tinderea data expunerii diferitelor con-
ceptii este in functie de coritributtia
for Ia desvoltarea pedagogiei mate-
rialiste progresiste, a pedagogiei Stiin-
t if ice. Concep t Ille idea I st e reactionare
aunt prezerrtate pentru a vedea man
ale au franat desvoltarea pedagogiei
stiintifice gd lupta dintre aceste con-
ceptii sf conceptiile progresiste.
Cu toate meritele marl si incontes-
204 STUDII
labile, lucrarea are si unele lipsuri,
explicabile dacA avem In vedere timpul
scull de care au dispus autorii pen-
km- elabararee acestei ithcrari, care
era ceruta imperios $i dac5 ne gin-
dim ca In ceeace priveste istoria pe-
dagogiei din tara noastra, totul trebue
Picot dela capat, dela studierea cri-
tics a izvoarelor $i docurnentelor. A-
ceste lipsurl pe care le semnalAm,
sunt subliniate In prefeta si vor pu-
tea fi Indreptate In editiile urmAtoare.
Am aritat ca autorii ghidandu-se
dup5 raportul lui Jdanov si dupa
prospectul de istoria filosofiet watt
straduit sa cuprind5 In luprare si
gandirea pedagogics a t5rilor orien-
tate, de ex. China, India, Califatele a-
rabe de pe teritoriul Iranului, Uzbe-
chistannlui, Tagiohistanulul, etc., lea-
vane ale culturii mondiale, care au
lost siste'matic neglijate de &Atte isto-
rid burghezi et pedagogiei si pe care,
in parte, le-a neglijat si Med5nschl.
Trebue sa suhlinien cA oeeace g5sim
et; privire la aceste tart in Istoria Pe-
daOgiel elaborat5 de autorii romfini,
este foarte putin si foarte schematic.
In acelas timp, Ins5, trebue sa recu-
noa$tem cA cercet5rile stiintifice In
aceasta directie sunt la Inceputurile
lor. In prospectul pentru istoria filo-
sofiel. savintii sovietici $1-eu fixat ca
una din principalele sarcini prezenta-
rea filosoflei ecestor tart Pe mAsuri
ce savantii sov'etici vor da la iveala
creatiile filosofice, culturale, peclago-
vice alP acector tart, ele vor fi fAr5
indoial5 utilizate in editiite viitoare
ale manualului.
Era necesar, deasemenea, sa se dea
n extindere mai mare culturii si scoa-
lei Bizantului, care a fost mutt timp
un insemnat centru al inv5t5m5n4ului
superior, dup5 Intrerunerea activitAtii
scoalei superioare din Roma imperial5
(sec. V).
MentionAm deasemenea ca 'despre
socialistul uffopist John Beller des-
pre care Marx spunea ca ..lateleaee
cu torts claritatea nevoia desfiintarii
actualei educatii" gasim prea putin
In Istoria Pedagozlei. Cu privire la
chartisti, care au cerut (In 1851) in-
troducerea Inv5t5mantului general o-
b1igatoriu ¢i gratuit $i despre partidul
carora Engels spune ca a lost pri_
www.dacoromanica.ro
mut partid muncitoresc al vremii noa-
stre", nu g5sim nimic in lucrare. Se
$tie ca, sub pcesiunea chartistilor, fe-
bricantii au fost obligati (in 1834) sa
deschicia scoli pentru copiii sub 14
ani care lucrau in fabrici. Legea care
a obligat 'pe fabricanti sa deschid5
2iceste Foil este socotita de catre
Marx prima concesiune saracA smuls5
dela capital.
In capkolul Pedagogia In sociela-
tea feudalfi" gasim un subcapito1 inti-
tulat: Scolastica. lezuttii". Gruparea
impreUna a scolastioei si a Iezuitilor
este mecanica. Intre scolastica $i ie-
znitism este in mare interval de time
5i o diferent5 de orientare. Scolasti-
ca reprezentata mai ales prin A-
belard (sec. XII) $1 Torna de Aquino
(sec. XIII) cauta si tnt5reasci cre-
dinta prin ratiune, sa impace ciedinta
cu ratiumea si sa IntlreascA autori-
tatea bisericii, care era subminal5 de
conceptiile progresiste care nAsteau.
Iezuitii al caror ordin is ninth' In
sec. XIV aveau drept scop princi-
pal lupta iimpotriva Reformei $1 men-
tinerea lumii sub auboritatee papala.
0 alt5 lipsa mai insemnata este ab-
senta din lucrare a Istoriei pedagogiei
din tars noastra. In privinta acestei
probleme poate ca n'ar fi prea tntit
de discutat, fiind o lipsA pe care o re-
cunosc MAO autorii in prelate iu-
crArii.... ne darn searna, scrie acad.
M. Roller in prefata, ci este gre$it a
nu prezenta desvoltarea pedagogiei si
scoalei in tara noastra.. La Inceput ant
Incercat sa prezentAm evolutia peda-
vnalei noastre In cadrul istoriei ge-
nerale a pedagogiei, Dar p5n5 astazi
not nu avem un studiu $tiintlfic at
istoriei pedagogiei in tare noastra.
Pentru aceasta este nevoie de studie-
rea tutufror documentelor, a izvoarelor,
de valorificarea for critics ceeace
r5rn5ne abia de fAcut. Am renuntat la
plane initial si am Incercat sa prezen-
tArn o sumara privire asupra evolutlei
cugetAril pedagogice $i e practice! sco-
lare In tare noastra, Inns) capitol e-
parte. Dup5 munoa .deousA, ne-am (let
seatna c5 In conditill'e expuse mat
sus, Intocmirea capitalulul mate s5
dauneze mai mutt dec5t sa foloseasci.
Deaceea am renuntat si la aceasta in_
cercare. CnIectivul Isi permite s5 re-
 NOTE $1 RECENZII
comande cetitorilor ca o masura
vrernelnica textele succirte privind
scoala din lucrarea Istoria Romaniei"
clasa a Xl-a medie".
t.ste perfect adeNarat ca in prezent
nu avem um, studiu stuntittc al istoriei
pedagogiei in Cara noastra si ca este
nevote de stuoierea documentelor, a
izvoare:or si de valoriticarea
entice, munca ce necesita timp. To-
tusi trasarea _iniilor marl ale pedago-
giei romanesti cream ca era nece-
sera si se puma lace, tral ales ea in
Istoria Roman.el" sum. date uu nu
mar Insemnat oe informant si date
privitoare :a ImaiAniant, date care ar
ti putut fi utiiizate in Istoria Peda-
gogie.
Este necesar, pentru a usura mun-
ca profesorilor de pedagogie sa se
scoata la iveala eletnenteid si mcmen-
tele progresiste ale pedagogiei din
Cara noastra.
Reforma care a revolutionat inva-
tamantul nostru de toate gradele este
reforma din 1948. Importanta istori-
ca a acestei reforme, pentru dcsvol-
tarea invatamantului si a culturii in
tare noasaa este succint demonstrate
In Istoria Pedagogiei de care ne o-
cupam acs. Totusi credem el nu se
insists suficient asupra deplinei egati-
tati a nationalitatilor conlocuitoare in
e.eeace priveste posibilitatea de a ur-
ma scoala in limba materna. Este ne-
cesar sa se arate ca datorita politicei
dusa de Partidul Muncitoresc Ro-
man, populatia maghiara din Romania
pentru intala data a ajuns sa aiba
universitate si scoli superioare
anba de predare maghiara.
Istoria Pedagogiei, intoornila d
acad. Mihail Roller, conf. univ. I. N.
Balanescu, conf. univ. I. Berea si prof.
univ. E. Weigl constitue o baza te-
meinicA pentru desvoftarea pedago-
giei stiintifice inn Cara noastra si In
acelastimp constitue un ajutor tn-
semnat to aplicarea cu succes a re-
formai invatamantului. E sigur ca au-
torii se gandesc de pe acutn la lmbu-
natatirile pe care vor trebui sa le
aduca proximei editit, care va fi foarte
curand aetuala. Not suntem constienti
ca recenzia de fats constijue un aju-
tor neinsemnat la perfectionarea aces-
www.dacoromanica.ro
:05
tei lucrari. Suntem insa convinsi de
utilitatea si necesitatea unei desbaferi
'.argi asupra acestei lucrari, desbatere
la care sa partioipe pedagogii din In-
vatam'dritu.1 surpnior si pedagogii mai
ridicati din scale pedagogice si
medii. Aceste discuni care to
U.R.S.S. constitue o metoda curen a d
for munca stiintifica, d5nd rezultate din
cele mai insemnate ar avea nu nu_
tai rolul de a contribui la perfectio-
narea unei opere stiintifice de mare
importanta, indeosebi prin relatarea
- observatiilar f acute cu prilejul puneril
in practice a manualului, ci ar con-
trilmii in acelas timp la desvoltarea
interesului stiintific si a spiritului cri-
tic la dascalii nostri.
Prof. univ. AL. ROSCA
DOUA REVISTE SOVIETICE
DE ISTORIE
Voprosi Worn (Problemele istoriei)
(Nr. 3, 1949)
Aurnarul 3 din 1949 at reistei
InstItutului de Istore at Academies
de Stiinte din U.R.S.S. aduce un im-
po:lant articol-program dm partca
redactiei, cu d rective pentru lucrarile
viitoare ale istoricilor sovietici: Sar-
cini:e istoricilor sovietici in domeniul
istoriei noi Si contemporane. Artie
lul porneste dela cuvattele lul Stalin
in scrisoarea deschisa adresata lui
Ram: Nu se poate pasi inainte si
cu nu se poate promova stiinta, fara o
revizuire critics a pozitiilar invechlte
si a afirmatiilor autoritatilor recunos-
cute".
Desigur, opera istoriograCei sovie
tic- in domeniul istoriei celei ma' noi
este considerabila, in primul rand
In afara lucrarlor lui L.nin pi
Stalin prin colectia de documente
diplomatice (Relatiile Internationale in
epoca imperialismului) si Istoria diplo-
matiei in trei volume sub redactia lui
V. P. Pat'orneltin. Totusi, chiar acea-
sta opera atat de insemnata este con..
siderata ca insuficienta. In special prin
cercetarea istoriei funpurilor noastr
se pot gasi noi argumenle si se
poate intari lupta imp trivl llgarului
206 STUDII
pater lot imperialiste. Acrasia cerce-
tare trebue stimulate pentru a expli-
ca motivele complexe care despart
lumea capitalists de cea socialists sl
mai ales pentru a se duce o campa-
nie stiintifica si de larnurire ,prin ana-
/iza pas cu pas a falslicarilor istorio-
grafiei capitaliste. Lenin socoate ca
principale puncte de cencetare ale isto-
riei contempor.ane urmatoarele rubri-
c/ : rizboaiele, politica economics, di-
plornatia, politica coloniala, miscarile
muncitoresti, partidele socialiste, mis-
carile cevolutionare neproletare, m.
ebrile nationale, problema nationals,
ref ormele democratice, reformele so-
ciale.
Pe temeiul acestor consideratiti pro-
grarnatice se propune istoricilor so-
care se ocupa de Istoria mai
vietici,
noua de a trata, ca fiind de cel mai
mare interes:
Analiza documentatA a politicii ex-
terne a statelor imperialiste si, °data
cu aceasta, respingerea falsilicar:itcr
istoricilor burghezi. In al doilea rand,
cercetarea miscarci muncitoresti din
sanul acelorasi prectun si a
sitate,
miscarilor democratice ce nu au ca-
racter proletar. De o deosebita im-
partanta sunt considerate luptele na-
t :onale pentru eliberarea popoarelor de
sub jugul imperialist. Odata cu acea-
sta si pentru adancirea acestei proble-
me, se vor analiza particularitarle
specilicului national. Se va cerceta
caracterul deosebitor al fiecarui po-
por, &tele concrete ale vietii sale.
0 atentie specials trebue data
celorialte popoare slave., vietii for in
epoca Istor5agrafia
sovietica trebue sA vie in ajutorul ti-
nerilor cadre ale istoricilor marxisti
din alte taxi, dand mai ales atentae
loptei contra monopolismului franco-
englez si a agresiunia germano-Lalie-
nesti. Criza generals a capilalismultd,
cauzele si desfasurarea ei, decaderea
dernocratiei burgheze si antagonismul
/titre burghezia imperialista si masse-
le ce lupta pentru libertate, este o
alt5 terns a istoriografiei sosietice.
Teoria imperialismulul fundamentata
de Lenin si Stalin in lucrarile for de-
Nenite clasice, trebue adancita in lu-
mina ultimelor evenimente. Combate-
rea ideologiei bOrgheze In istOriez a
www.dacoromanica.ro
a,a zisei filosofii a istor:ei, ce urma-
re.ste falsificarea istoriei In folosul
hurgheziei, trebue sä fie foarte vie si
active. Inteun cuvant. principala sar-
cina a istoriografiei sovietice trebue sa
fie anal iza stiintifica a epoch' noastre
si combaterea imperialismului, ultima
etwA a capitalismuldl Aceasta nu In-
seamna, Insa, ca trebue neglijate e-
tapele mai vechi ale desvoltarii capita-
lismulul. Se arata Insa ca ar fi cu
ton) nestiintific s5 se neglijeze ca
neactuale probleme, din s'mplu motiv
cronoloec, tendinta ce s'a aratat in
tcoala azi lichidata a istoriculul Po-
crovschi. Aceasta inseamna ca in te-
matica rrbuncill de cercetare asupra im-
perialismului trebue sA predomine nu
numai prezentarea perioadelor istoriei
capitalismului, ci evolutia for interns...
onal;za relati'l"r internationale, a lup-
tei intern& titre imperialisme, a pu-
t.rilor reactie' si a miscarilor revo-
lutionare, desvoltarea idellor reactio-
nare si a celor progresiste si influen-
ta for asupra masselor ".
Un al doilea articol important din
acelas numar al revistei semnat M.
Chim, este intltulat: Problemele exis-
tentei si ale desvoltarii Statului So-
cialist multinational. U.iR.S.S. este un
stat care cuprinde peste 100 de po-
poace cu 65 de milloane de locuitori
inafara de rusi. Este deci un stat
multinational, dar nu trebue ncidecum
cnnfundat cu statele multinationale ca.
pitaliste, de genul Austro-Ungariei,
sau cu statele coloniale. Aceste state
se intemPlaza pe existenta unui po-
por stapanitor, care subjugi politice-
ste si exploateaza economiceste alte
popoare. Statul Sovietic este un stat
soealist, el se bazeaa pe asocSerea
libera a popoarelor, pe fratia si cola -
horarea for. Aceasta constitue o noua
forma politica, stattl multinational so-
cialist, bazat pe colabararea frateasca,
o forma politica deosebita de forma-
tulle feudale, cat si de cele capitalis-
te. In privinta conceptlei si realizarii,
Statul Sovietic multinational este In
primal rand, opera lui I. V. Stalin,
care, prectun se stie, a fost, Inca. dela
Inceputul existentei Sovietelor, pan5
In 1923, comisar pentru afacerile na-
tionaiitatilor. Problema din punt d.
eflPre social era foarte grea, caci
 NOTE $1 RECENZII
trebuia tinut seama de faptul c5 o
parte a popoarelor vechii Rusii erau
Inca In stadiul pasroresc si nu curios-
teau agricultura, allele nu trecusera de
formele feudale. Ridicarea for la so-
cialism a trebuit s5 se fac5, treand
peste faza capitalist5 a desvoltarr.li so-
cietatii. In acest sens Statul Sovietic
este interesant de studiat pentru isto-
ric, el repr zint5 o faza noun a des-
voltarii politice. Statul Sovietic nu tre_
hue confundat nici cu federlii C.1. El-
vetla si State le Unite ale Americii,
caci acestora be lipseste baza socia-
list5 de colaborare in muncl. Socia-
lismul apropie natiile, el recunoaste
deosebirle nationals si le armonizeaz5
sn vederea trui tel comun, le apara
de asuprirea imperialist5 si de exploa-
tarea colonials". Tot In acelas numar
al revistei remarc5m un stud:u din is-
toria Frarrtei in secolul a1 XIX-lea,
semnat V. Volghin, Ideile socialismu-
lui si ale comunismului in societafle
secrete franceze din anii 1835-1837,
Este continuarAa unui articol al ace-
luias autos publicat in Voprosi Isto-
rii din anul 1947, care cuprindea stu-
diul wearies' probleme dup5 revolutia
din Tulle 1830. De fapt, autorul ceree-
teaza societatile secrete ce due lupta
Impottiva regatulut burghez al lui Lu-
dovic Filip, presa de opozAie legara
si clandestina si cateva carti si bro-
suri ap5rute, .nu numai pang la 1837,
el pans in preajma revolutiei dela
1848. Idege de atunci din Franta sunt
impregnate mai ales de socialismut
utopic si sentimental, care a premers
col& stiintific al tut Marx si Engels.
Unele din conceptiile si chiar forma
de exprimare a acestor sociallsti Si
comunisti francezi au influentat si o-
perele revoluttionarilor romAni dela
1848
La rubrica intitulata, Critica si bi-
bliografia, cunascutul istorrc sovietic
E. Tar le, ale cant' scrieri au fost tra-
duse si in limha romans, semneazI un
articol polem'e Impotriva istoricului
englez H. Temper ley, Falsificari en-
glezesti despre originile Rizbolultti
Crimeii. Intro carte taparut5 de cu-
rand in limba engleza (Anglia si 0-
rientui Apropiat, Crimeia), Temperley
pRstreaza atitudinea obisnuit5 a isto-
riografiei engleze asupra origini'or
www.dacoromanica.ro
20T
razboiului din anii 1853-1856, anume:
Rusia tarist5 si in special Nicolae I
urmarea un razboi de cotropire im-
potriva Imperiului Otoman. Anglia si
Franta, din motive desinteresate, pen-
tru a pune o piedica imperialismului
rusesc si a salva libertatea turcilor,
au 1ntervenit in razboi, salvand Tutr-
cia si chiar Europa de primejdie. Tar-
te, care a studiat si analizat temeinic
izvoarele diplomatice ale Razbolului
Crimeii, in aIrtea saasupra acestor e-
venimente r5spunde pun-and in fata
fat ificArilor istoricului englez o serie
de fapte si de argumente. Fl nu nea
ga existenta unei politic' de cuc rire
a tarului, dar arat5 ca, pe de o parte
Turcia avea ea insasi tend me de a
pune stapanire din nou pe coastele
Marii Netre, lir pe de alts parte po-
zitia statelor apusene era departe de
a fi desinteresat5. Anglia si Franta
erau creditoarele Imperiului Otoman
caruia ii acordau Imprurnuturi si co-
mertul cu turcii, era un izvor impor-
tant de venituri pentru industria lar.
Alianta tithe cele doua puterl atInsem.
nat mai degraba un acord Intre doi rivali
ce se suspectau si se concurau si care
au intrat Impreuna In razboi pentru
a nu lasa unuia singur toate avanta-
jele. In Anglia, p'anurile de Impartire
ale Imperiului Otoman ale tarului Ni-
colae I erau cunoscute demult si
erau aprobate. Inca din 1844 tarut
facuse o vizita In Anglia si ex-
pusese planurile sale, bar mlnistrul
conservator Robert Peel rispunsese,
ridicand pretentil din partea Angliei
asupra Egiptului, care pP atunci era o
provincie otoman5. In 1853, rand Men_
sicov prezen'ta cunoscutele propuneri
ale tarului la Constantinopol, amba-
sadorul englez lord Redclife a fast a-
cela care a Indemnal pe turd sä re-
ziste, promitand sprijinul guvernuluf
sau. El a falstficat chiar in rapoartele
sale propunerile rusesti, ca si le a-
rate exorbltante. Totusi Temperley
vorbeste de zadarnicile Incerciiri de
impaciuire ale lordulu# Redcllfe ". Is-
toricul englez nu pomeneate nimic
despre starea socialfi a Angliei In a-
cea vrerne, lupta pentru Nine" a lui
Cobden si a chartistilor impotriva ma-
rilor magnati ai industriel si comertu_
lui si nici nu trat7,e din aceste fapte
208 STUDII
tire, concluzie asupra politkii raz-
boirrice a guvernului 6i asupra inter-
ventiei In Orient. Precurn se vede, a-
ceasta polenika este deosebit de in-
teresanta si ntinge macar Indirect st
istoria Romaniei, asa de strans legata
de chestrUnea razboiului Crimeei.
Vesinic dre.vneiIstorii (Nr. 2 (28),
1919) revisth Inchinata studiului isto-
r ei antice, este, ca ai Voprosi lstorii,
on organ al Institutului de Istorie al
Academici de Stiinte din Moscova. Pe
langa o serie de articole, munarul a-
cesta cuprinde o bogata bibliogralie
crifka, dad de seams, cu splendide
ilustratil, asupra sapaturilor arheolo-
gice din U.R.S.S. (antichitati romane Si
grecesti din Sudul Rusiei, antichitati
scitice, efe.), iar in supliment con-
tinuarea colectiei lui V. V. Latiaev,
Informatlite scriitorilor antici despre
Scitia si Caucaz.
In fruntea numarului se afla un &-
Vail din partea redactiei, cu indicatii
prdgramatice pentru cercet5torii isto-
riei antice, int:tulat : Problemele cer-
cet5rii formelor de scat din societatea
sclavagista. Aceste probleme sunt
straits legate cu stud:tut prezentului,
de vreme ce alcatuesc un stadiu al
desvoltarit societatilor. Trebue, Irma,
sa ne ferim in cercetarea for de mo-
dernizare", comparare fortata cu for-
mete politice de mai tarziu, precum si
de inglobarea tuturor formelor poli-
tice ale antichitatii lntr'un sablon unic.
Sub forma generals a productiei scla-
vagiste sunt forme politice care merg
dela republici oligarhice la imperil a-
siatice, dela tranie (dictatura) pans la
tormele bizantine dela sfarsitul Impe-
riului Roman. No avem Inca cercetari
suficiente, pe temeiul unui material
concret, ale problemelor legate de via-
la formelor politice in antichitate.
Astfel, redactoril pun In fats Drag-
Dior urmatoarele probleme sl teme de
cercetat : Nu se cunoaste Inca precis
care este origin impeellor orientate
antice centralizate (Persia, Hetiti, f a-
raoni) si a cauzelor care au dus la a-
t:este formatii. Pe de alts parte, o
chestiune Inca destul de obscura este
aceea a ottinii si caracterului tiraniei
In statele grecesti. Istoriografia bur_
gheza este inclinata sa supraevalueze
www.dacoromanica.ro
tmportanta tiraniei si nu face deose-
bire intre tiranii din secolul at VI-lea
inainte de era noastra, In vremea card
se pun bazele sistemului sciavagist si
acei din secolul al IV-lea, (de exemplu,
Dionisie din S'racuza), cand incepe in
orasele grecesti criza acestua sistem.
Deasemenea se face o confuzie Intre
imperiile asiatice si cele din regiunile
agricole si pastoresti ale Europei. Aci
se MIA o interesanta observatie, care
priveate indeaproape istoria Romatiei
Stapanirea Arvernilor (Celtilor) gi cea
dacica a lui Burelfsta si Decebal sunt
numite de istoriografia bungfteza irn-
perr; dar este o deosebire principial5
Intre marile stapattiri antice intemeiate
pe robie ai aceste forrnatiuni politice
ce se ivesc la inceputurile desvoltarii
unor popoare. Fara Indoiala ca indka-
tulle lui Marx ai Engels despre demo-
cratiile militare pot ajuta la rezolvarea
acestor probleme".
Luptele de class In democratiile"
grecesti, in special la Atena, trebue
studiate cu atentie, caci unii istorici
burghezi idealizeaza aceste formatii so-
cial-politice, netinand seami de situatia
sclavilor (Grot), altii dimpotriva le con-
darnna, criticand vechea forma aristo-
critica militara a Spartei (german'
Berve). In sfarsit, studiul istoriei ro-
manilor asteapta Inca cercetatori atiin-
tifici. Se va arata care este mecards-
mut trecerii dela republica aristocrati-
ca, pans la forma de monarhie bizan_
tins. 81 azi sunt istorici care explica
desvoltarea Imperiulta Roman prin Ca-
litatile de legislator' ale romanilor, ne-
dandu-si seams ca imperiul a insemnat
dictatura militara a posesorilor de
sclavi, dupa cum spune cu' dreptate Fr.
Engels. De altfel, istoricul marxist le-
ninist no trebue sa se margineasca la
lumea clasica, ci si lumea asa zisa
barbara" din antichitate trebue SA se
bucure pentru el de o egala atentie.
Mai semnalam in acelas numar al re-
vistei articolul profesorului N. A.
Maschin, Ultimul veac al Cartaginei
punice si al lui M. E. Serghienco, Con-
tributii la istoria problemei colonnlor.
La rubrica criticei si b:blidgrafiei se a-
fli o recenzie critics a lui V N. Iarco,
Falsificatorii americani ai istorici de-
mocratiei atice. In acest articol sunt
analizate lucrarile mai mutter istorici
xm
 MO'rE SI RECENZU
americani din zilele noastre care falsi-
flea in ch'p idealist societatea grecea-
sca, in special W. Prentis (The an-
cient Greeks). Autorul face un anacro-
ni.m c5nd vorbeste de feudalism in
startele grecesti antice si vorbeste de
supunerea de blind vote a taranilor sub
protectorii" lor. In realitate, el igno-
reaza existenta unel taranimi 'there in
Grecia antics si nu-si da seams de exis-
tenta luptei de clasa in aceasta socie-
tate, nu numai intre clasele orasenesti,
dar cuprinzand si pe tarani.
A. O.
LA NOUVELLE CRITIQUE, revue du
marx:sme militant. (Nr. 3, 4, 5, 6, 7
din 1949).
Evolutia unei reviste, .a oricarel
publicatii in general, depinde In mod
direct de pozitia pe care s'a situat, de
interesele de clasa pe care le apara.
La Nouvelle Critique", revista
marxista, a inteles importanta misiu-
nii ei de clarificare ideologica si de
lamurire a intelectualitatii. In La
Nouvelle Critique" strabate ca un fir
conducator ideea luptei antkimperia-
liste straits legate de aceea a luptei
de clasa, cad combaterea interventio-
nismului strain (planul Marshall, etc.)
este si lupta impotriva burgheziei na-
tionale,sprijinitoarea planurilor de
expansiune imperialiste. Aceste planuri
sunt desvaluite cu cinism, Para cea
mai mica urma de puidoare, de ideo-
logii" planului Marshall. Astfel, dupe
cum arata V. Leduc Intr'un articol
intitulat Un Mein Kampf" ameri-
can" (No. 4) vorbind despre cartea
lui J. Burnham Pentru dominatia
mondiala", astfel de carti se lipsesc
de comentarii, hind suficient de grai-
toare prin ele tnsesi. Chiar prea grai-
toare, cad contin o serie de explicatii
,s1 de marturisiri, care au darul de a
lumina si pe cei mai orbiti. Dupe cum
indica si fitlul earful, autorul face o
apologie a actualeti politicl externe a-
mericane, din care reiese cauzele et
precum si formele In care trebuie sa
fie realizata.
Cauza: Impinsi de potentialul uzi-
nelor for cu productie masiva, condu-
catorii economies americane ar vrea sa
STITIDII
www.dacoromanica.ro
209
vada lujmea ca un camp liber astep-
tand ploaia marfurilor, masiniior si bi-
nitor americani".
Bineinteles ca acest lucru nu este
posibil decal in cazul unei dominant
politice deghizate sau nedeghizate.
Este dela sine intes ca tentativa de
a stabili um Lmperiu mondial, nu se va
efectua afisand pe feta ca se tinteste
spre Imperiul mondial. Se vor
folosi fraze mai acceptabile ca Fede-
ratia Mondiala", Republica Mondi a",
Statede Unite ale Luanii", Cruvernrul
Lumii", sau chiar Natitmile Unite".
Aici se desgoleste adevarakul sub-
strat al lozincii unifatii lumii In partea
globului uncle mai statue Inca impe_
rialismul: desficintarea grarftelar din-
tre tars, pentru o mai usoara si ra-
pids raspandire a tot ce -i american.
Cu o tot atat de brutala sinceri-
tate (care jeneaza intr'atat cercurite
proamericane t[anceze, meat nu
men t i on eaz a irnacar car tea lui Burn-
ham), acesta recunoaste ca pacea nil
este si nu poate fi obiectivul politicii
externe" americane. El dovedeste ca
trebue abandonat comp:ect prin ipiul
non-interventiei in afaceri'e interne ale
altor natiuni, care deja nu este deck
o forma loath", iar in privinta rela-
tiilor cu Uniunea Sovi tics" trebue fa-
cuta o declaratie practice de necola
borare".
In urma acestor citate, nu mat per-
sista niciun fel de dubiu asupra poli-
ticii americane si a scopuritor agresi-
ye pe care la urmareste. Dar fortele
pacii care crest neincetat se opun cu
succes crescand tendintelor dominante
ale imperialismului. Analiza nollor for-
me politice aparute in tarile din Sud-
Estul Europei In urma eliberarlf for
de catre Amato Sovietica, compara-
Tea for cu prima Incercare de creare
a unui Stat muncitoresc Comuna
din Paris si cu prima tars care a
realizat soctalismut dovedeste ca po-
poarele n'au nevoie de amerIcanis-
me" pentru a prospera, ca adevararta
libertate an putut-o obtine numai pen-
truca au refuzat ajutoarele" impe-
rialiste. (Victor Joannes : Statul pro-
letar).
In acelas timp, revista subt:niaza
importantul aport In luipta pentru pace
pe care-1 treprezinta declaranile lul A.
I. Visinschl la O.N.U. to legatura cu
14
210
Declaratia asupra Drepturilor Omu lui,
in care ministrul de Externe
U.R.S.S. arata ca, pentru ca aceasta
dec, aralie sa aiba eficacitate, trebue in-
laturat caracterut ei formal, +rebue a-
sigurate conditiil practiee pentru apli-
carca ei In fiecare tiara 5).
0 preocupare centrala a revistei
este dupa cum am spus clatifi-
carea intelectualilor sd antrenarea for
in lupta pentru pace, situarea for pe
pozitiile clasei muncitoare.
Alouillaud in articolul Li-
M cur c
b rtatta de spirit si spiritul de par-
tid" (Nr. 7) arata importanta pe care
a eapatat-o aceasta problema pentru
intelectualul francez. Cine urea sa
exprime cinstit fizionomia conjucturii
intelectuale in Franla, va fi de acord,
cred, ca ea este dominata de o desba-
tere asupra responsabilitatii intelectup.-
iutui". Problema care framanta Inca o
parte a intelectuahlor francezi este :
Cum se poate Impac,a libertatea in-
telectuala" a intelectualului cu liber-
tatea Jul pur si simplu?" Mouillaud a-
rea ca aceasta problema a devenit cu
deosebire actilta in urma clarificarilor
aduse de care Laurent Casanova si
Aragon, care au dovedit ea libertatea
este una si ca libertatea spiritului nu
poate exista fart libertatea politica ;
tar spiritul de partid nu numai ci nu
ing'radeste aceasta libertate dar oferi
an not posibilitati de realize-
re. In schimb, in societatea burgheza,
asa zisa libertate care se trambiteaza
cu mare sgomot, este de fapt Inexis.
tenta. Opresiunea capitalists apasa
In interiorul fiecarei minti, fn interio-
rul fiecarei opere, si daca intelectua-
Iii stint liberi, ei sunt liberi cam In
acelas fel cuan oglinda este liber5 sa
reect ze patul, masa. Sunt liberi en
adevarat de a interpreta dup5 pine sl
tuella ce be este data, liberi de a si "-
lege lumea for tot asa cum orice ore,
Intr'o societate de fet;s1, isi formeaza
liber o parere". Deaceea, libertatea nu
parte exista astazi pentru intelectua-
lul decat in actiime croindu-si an
drum in Hanel, jungtei burgheze".
Libertatea o dobandeste intelectualul
dand proletar,atului motive suplimen-
tare si juetificari nei"... (L. Casanova),
luptand alaturi de clasa muncitoare
pentru elibenarea ei. Numai muncitari-
www.dacoromanica.ro
STUDII
mea si cei atasati cauzei ei poarti cu
al sine iibertatea, erata Boris Tas.itski,
caci Diurnal el au purtaA detstud lantu-
rile si catu,sele pentru a avea dreptul
de a varbi despre libertate".
In aceeasi ordine de idei, La Nou-
velle Critique" publics articolul lui
V. I. Lenin despre Organizetia de
Paitid $i Literature de Partid" (Nr. 6)
si articolul semnat de J. Desanti Le-
nin filosof nou" (Nr. 4) In care autorul
arata ca Lenin reprezinta modelul,
prototipul intelectualului de tip nou
hotarit si simplu, lucid si revolutio-
nar, combativ si savant si, fnainte de
toate servind clasei muncitoare. Fi-
lcxsof de lupta, filosof al clasei mun-
citoare si deaceea filosof cu adevarat
universal: acesta era Lenin".
Intelectualuiui de tip nou f se cere
sa traiasca marile framantari ale cla-
sei muncitoare, sa participe in'te'ns si
activ la luptele ei, la nazuintele si rea-
liz5rile ei. I se cere, Intr'un cuvant,
nu num,ai o ideologie corespunzatoare
ceeace nu este suficlent ci si o
atitudine noun de vie;
Boris Taslitski publics in Nr. 4 Ex-
trase dintr'un carnet de drum. In
care prin observatii scurte, prin re-
flectii pline de miez, arata calea pe
care trebue sa se desvolte intelectua-
lul, felul in care trebue el sit priveas-
ca lumea, mod de concepere a vietii
h care a ajuns prin proprie experien_
la. TAM de fascisti si de colabora-
tionistii francezi din Inchisoare fn tn-
chisoare, si de acct.° In lagar, el: pas-
tra neIntinata credinta In victoria kr-
telor progresiste. Apoi el arata ca
exista o legatura indestructibila intre
conceptia intelectualului despre socie-
tate si aceeo despre anti: ... a fi re-
volutionar Inseamna a lucre pe calea
realismului socialist". Realismul se
naste din tevoia de a clarifica pro-
bleme si de a participa la lupta pert-
tru sprijinirea solutionarli probleme-
lor seciale pe care trebue sa le rezol-
vim. El demonstreaza, analizeeza, ex-
pune, justified, acne& creeaza entu-
ziasmul, mania, bucuria. El partiepa,
imboldeste. Deaceea, el este o arms ".
Pr blemt realismului socialist si a
realismului nat'onal" este discutata
de Aragon, intr'o conierinta din 1937,
si pe care La Nouvelle Critique" o
 NOTE SI RECENZII
publics (Nr. 6) data flind actualitatea
problemei. Poate fi realismul socialist-
'national? Nu este el de apartenenta
pur ruseasca"? $i apol, poate exista
realism socialist intr'o lume ale carei
realitati sunt de cu totul alti natura?
Iata chestiunile care s'au ridicat si pe
care Aragon Incearca sa le Oarlike.
Ca raspuns Aragon aminteste in pri-
mal rand de politica Partidului Comu-
nist Francez, socialista si In acelas
timp singura cu adevarat patriotica,
nationale. El arata ca realismul socia-
list nu este legat in mod indisolubi)
numai de tara In care s'a creat so-
cialismul, ci ea este in primal rand,
o atitudine a spiritului... Dace, con-
ceptia sa despre lume este socialista,
e foarte (natural sa nurnesti realism
socialist realismul artistului... fie el
scriirtior, pictor sau dansator". Dar rea-
lism socialist nu poate exista Vara cu-
noasterea profunda, Integra 11, a reali-
tatilor nationale, pentru a le putea
transforma in sens socialist. Fara In-
susirea traditiilor nationale progresis-
te no polite exista realism socialist.
Realismul socialist nu-si va glisi In
fiecare tars valoarea universals decat
adancindu-si radficinile In realitatile
particulare, nationale ale solullui din
care tasneste.
In numerele 4, 5, 6, .H. Lefevre,
R. Garaudy un grup de psihiatri
pi
reconsidera in mod critic activitatea
for de pang acum, incearca sa ajute
In felul ecesta la clarificarea ideolo-
gica a tuturor intelectualilor.
Lipsurile pe care le releva Lefevre
si Garaudy sunt tipice pentru acea ea-
tdgorie de intelectuali, care, luptand
pentru canna clasei muncitoare n'au
stiut sa uneasca suficient teoria de
practica, n'au folosit in creatiiie for
au destula hotarire marxism-ieninis-
mul. Astfel Lefebvre releva ca una
din cele mai importante greseli, fap-
tul de a fi consIderat leninismul si
stalinismul doar ca aplicari ale akar-
xismailui la conditii istorice no', lira
ea patounda desvdtarea, Imbogatirea
pe care au adus-o. 0 lipsa sirnilara a-
flint si la Garaudy, care n'a sezisat
0,411 de adanc sallul revolutionar _pe
www.dacoromanica.ro
211
care 1-au realizat Marx V Engels,
cazand uneori in gresala de a infati-
ga pe Marx ca pe un simplu continua.
for al kleilor materialist:tor francezi
din sec. XVIII. Marx n'ar fi facut alt-
ceva decat sa adauge la materialis-
mud for sl Oa Ideea luptel de clasa teo-
ria plus-valorii si metoda dialectics.
A.ta greseall sernnafffia este aceea
de -a considera materialismul doar
continut al formai idialectice a gan-
dirii, determinand deci materia cu a-
jutorul si printr'o forma a cunoaste.
rii, ca o necesitate a acesteia. Do
fapt raportul sta 'rivers, forma dialec-
tics a cumasterii provenind din con-
tinut, din malaria.
In afara de aceasta, Lefevre re_
cunoaste ca n'a facut legatura titre
conceptia materialists despre lume si
radacinile' ei de class ; aceeasi lipsa
o regasim redevata la Roger Garaudy
care a omis sa arate ca inconsecven-
ta materialistilor francezi din sec.
XVIII Igi are orkinea tocm,ai In po-
zitia for burgheza de class. $i aid,
drips corn arata Garaudy In conclu-
zie, atingem astfel izvorul tuturor in-
auficientelor filosoiice".
Grupul de psihiatri inarxi$U, facand
analiza teoriei psihanalitice, arata ca
ea este o doctrine burgheza proveni-
ta si aparand interesede acesteia.
Psilianaliza are o nets orientate poli-
tica incercand sa mascheze conflicte-
le social, futile de class, panand fn
locul for conflicte psihologice, indi-
viduate. Psiharalliytii Imping pe prim
plan terra agresivitatii (pe care o con-
cep inerenta ffintei 'mane) si care
este rand pe rand laudata sau respire.
sa,*dupl cuirn este sau nu folositoare
statutui bunghez. Astfel, orientarea
actuala a psihanalizei este de age fel
that ea devine de fapt, pe planul in-
dividuiui, o tehnica a adaptitril sale la
societatea burghezi, pe plan socilal o
arms de preparare ideologica a unui
ou razbol mondial contra fortelor de
Amocratie si pace. Astfel, extinderea,
popularizarea acituala a psihanalizei, se
ksvolta ca un fenomen de triza pe
masura descompunerli regimului din
care s'a nascut". ,
20
lmportanta acest r autocritici meri-
ts odata mai mult sa f e subliniata,
ele dovedind cu prisosinta ca aceasta
metoda stiintifica este eficace sf ca-
pabila sa indrepte pe om spre cu-
prinderea greselilor si in acelas timp
pre depasirea Ior.
La Nouvelle Cr:tique" isi mai i--
dreapta criticele si spre acei ce falsi-
flea marxismul sau isi intituleaza doc-
tr'na revolutionara", pretinzand ca
fec legatura intre marxism tem-P-
le burgheze. 0 astfel de demascare
este necesara in irareg domeniufl ideo-
logic, tar in eoonomie politica ea are
o vitilitate primordiala. Economia po-
litica burghez5 valoreaza exact cat va-
foreaz5 sistemul economic burghez"
(J. Kanapa). Astazi and sistemul e-
conomic capitalist este in putrezire, e-
conomAa lui politica nu mai are cura-
jul sa analiveze decat fenomene eco-
nomice de suprafata, evita desvaluirea
le;r for fundamentale care dovedesc ca
sistemul capitalist nu-i vesnic ci se
afla actualmente in urtirnul sau sta-
diu; economia politica burgheza in-
cearca sa mascheze acest fapt, inven-
teaz5 solutii factice, care, neatingand
ban viciata a economiei, nu pot avea
decal rezultate corespunzatoare. Ana-
liza superficia,15 si falsificarea mar:cis_
rnuflui,iota' cele doua metode intre-
buintate de economia politica burighe-
zi, iat5 ce demasca La Nouvelle
Critique".
Merit5, deaceea s5 fie scoasa in e-
vident5 critca pe care o face J. Hart-
mann cursurilor de Economie Politica
dela Facultatea de Drept din Paris,
tipice pentru intreaga Franta. El a-
rata ca studentii sunt oblir,Aati sä in-
vete du-p5 manualele prescurtate (Pre-
cis Da lloz) in care adunarea eclectics
a tuturor teariilor economice se im-
bin5 cu Otacarea si 'falsificarea teo-
rid economice marxiste. Ac st manual
este o dovad5 elocventa a faptului c5
Economia politica burghez5 este in
zilele noastre antrenata intrun cichl
infernal de verbalism". Neputand corn-
bate in mod cinstit economia marxis-
ta, d 1 Reboud, autorul manualului, o
pnezinta at5t de schemattzata !neat
www.dacoromanica.ro
§Turat
acolo unde n'o denatureaz5 direct o-
mite elementele ei esentiale, facand-o
astfel de neinteles. Aceasta este una
din metodele pe care le folosesc sa-
vanji" burghezi si cu care incearca
sa otr5veasca mintile studentilor din
Odle capitaliste.
0 alta metod5 este aceea care pre-
tinde a face puntea de legatura" in-
tre marxism si teoriile burgheze, 5i
care e raspandita pe scars large in
special in tarile anglo-saxane, Repre-
antativa pentru aceste teorii este
,,Keynismul" doctrina lui Sir John
Maynard Keynes, mare financiar en-
gfez, fort director a. Bancii Angliei,
seful delegatiei britanice la conferinta
d la Bretton Woods. Teoria lui Key-
nes a fast adoptata de Partidul Labu-
rist care i-a descoperit laturi socia-
liste". Pentru a nu lasa sa subsiste
eel mai neinsemnat dubitt asupra ade-
varated esente burgheze a acestei teo-
rib revista publics in nulmerele 3, 4,
6, 7, o serie de studii ale unor
economisti si oameni politici, care des-
value contitnutul capitalist ce se as-
cunde sub fraze mai mult sau mai pu-
tin de stanga. Studiile sunt semnate
de economistul sovietic Trachtenberg,
de presedintefe Partidului Gomunist A-
merican W. Z. Foster si de J. Be-
nard si J. Dessau, care vor sa arate
dupa refatarea econamIca si politica
a keinisrnului, halsitatea tezei dup5
care acesta ar fi o depasire 5i o sin-
te7a a marginalismului 5i marxismu-
lui. Keynes consider5 capitalismul ca
cel mai bun sistem economic, de ne-
inlocuit micile" lipsuri care se va-
desc pvitand fi remediate. Vedem ca
eclectismul n'a disparut odata cu
Dtihring ! Conform teoriei lui, princi-
palul mijloc de progres es e profitul
cazaitalistului privat, care garanteaza
,,libertatea individuals ". Acest profit
este justificat si prin consideratii eco-
nomice, dar in special prin cele mo-
rale si psihologice. In toe s5 cercete-
ze raporturile reale din societatea ca-
pitalista, Keynes exploreazd motivele
psihologice care determin5 comporta-
rea gaanenilor. Problema principals, a
carei solutionare o caut5 Keynes este,
aceea a intrebuint5ril totale a manii
de luau. Sistemul lui Keynes \este,
 NOTE SI RECENZII
in esenta un efort pentru a salva ca_
pitalismud si profiturile capitaliste, Tn-
departand sau eel putin stavilind a-
rneninrtarea crescanda a somajuad, ma-
sh?" (Foster). Acest somaj spume
Keynes ar putea fi remediat priri
investitii masive care ar atrage In
campul muncii toti muncitorif. Aces-
te investitii stint determinate de mo-
tive psihologice pe care e1 le Infat-
seaza pe larg ; astfel pentru a expli-
ca criza, Keynes socoteste ea ea este
determinate de succesiunea de astep-
tari pesimiste yi evaluari optimiste.
Teoria lui Keynes a stat ta, baza mul-
tor conceptii ale capitalismului pla-
nifioat" (Beveridge, Hansen, etc.). Re-
zultatele nu mai trebue aratate, fias-
co-ul a fost suficient de evident. Gu-
vernul fabulist at Angliei wand sa
puns in practica doctrina aceasta a
desvaltft esenta ei: apansrea profitu-
rilor capitaliste si supunerea interese-
tor muncitorimii, intereselor monopo-.
lurilor capitaliste. Dar Keynes nu este
In stare sa stiprime somajul In ca-
drul capitalismulud atat limp cat nu
suppling cauza lui fundamentals.
contnidictia dintre .carac'erul social al
productiei si caracteruil privat at pro-
prietatil. Deaceea, el sustine si o teo-
rie gresitg a statului, ascunzand ca
statul buithez este controlat de ca-
pitalisti si propovadueste colaborarea
Intre clase, posibila datorit5 unor
tendinte psihologice comune. El con-
strueste teoriaL economica a capitalis-
mului de stat, aratand necesitatea ex-
tinderii functiilor startului, dar numai
Tn limite determinate pentru; garan_
tarea investitiilor si profiturilor capi-
taliste. Statul apare clar .aici, asa cum
it a definit Engel's, ca instrument de
exploatare a muncitorului saiariat de
c5tre capital",
Unde se afla aid socialismul" teo-
riei lui Keynes? In dorinta, de a des-
Hi* somajul sau de a plafilfica eco-
nomia? Deslgur ca nu, acestea sunt
door mijloace prin care ar dori sa
poata marl profitur:le capitalistilor si
sa poata amaua, cu o zi m5car, pia-
buisirea soeittipi capitaliste,
www.dacoromanica.ro
213
Care este concluzia pe care o putem
trage rasfoind ultirnele numere din
La Nouvelle Critique"? Indiscutabil
CS revista corespunde din ce in ce
mai bine scopurilor pe care si le,a
propus, luptei de clarificare ideologi-
ca, pe care o duce. Progresul
este evident dela un numar la ce1S-
Jolt. Toate aspectele vietil culturale-
politice de actualitate stint cuprinse,
analizate cu verva si ironie, cu_ pro-
funzime si discernamant in spiritui
teoriei marxist-leniniste.
In acelas timp nu trebue sa uitam
conditiile grele In care La Nouvelle
Gritiq e" Artuice lupla sa: rteroarea de
tip fascist organizata de guvernul
francez, teroare care dela presiunea
morala", merge pang' la crearea de
greutati In ceeace priveste aprovizio-
narea cu hartie a revistelor progre-
siste.
Se remarcit totusi o importa,rda lip-
sa a revistel : este vorba de gresala
de a combate prea mutt imperialismul
numai prin argumente am zice apu-
sene", adica neevddentiind succesele
obtinute ,practic si teoretic de Uniunea
Sovieticg gi tarle de democratie popu-
larg, nerelevand cu destula putere sue-
.cesele pe care le obtine clasa munci-
toare din Intreaga lume, neaccentuAnd
suficient asupra luptei clasei munci-
toare fronceze, nefacand deajuns de
concret legatura Intre intelectuali si
clasa muncitoare a Frantei. Cu toate
aceste Bpsui, revista se Incadreaza
In primele randutri ale luptel pentru
pace, pentru pnogres, Irirleplinind rod-
nic 'sarcinile pe care si le-a pus.
E. SILVAN
PROBLEMA DELICVENTILOR
MINOR! IN STATELE UNITE
In jurul culegeril de studli Delic-
yenta minorilor", Colectia Annals"
(Filadelfia 1949)
Pe masura ce, In Odle imperialiste
capitalsmul se afunda fare speranta
in propriile sale contradictii, Intreaga
via% sociala a acestor tart se desfa-
sura sub semnul desagrdggrii. In sue-
Cal In Statele Unite, conditie grate
tI viata ale marjlor masse; due la o
214 ItTU15
crestere continua a crlminalitAtii, a
prostitutiel si vagabondaiului to ran-
durile tineretului. Informatiile aparutte
In presa ult'rnelor luni ne grata
dung datele of iciale ale autoritatilor din
State le Unite c5 in patria fericita a
gangsterilor, se petrece la fiecare 9
m'nute cate un iaf Si la fiecare 44
minute un asasinat. Insuai seful po-
litiei americane a fast suit a recu-
noaste Ca In U. S. A. criminalitatea
create cu 20% pe an. Cele mai multe
delicte s4tt sityksite de tineri. Acea-
sta situatie Ingrozitoare, la care a tinut mincinos pe care capitalistic nu
ajuns regimul care are ca urmare 4
mitioane de alcoolici si 30.000 crime
sexuale pe an, este mentinut5 si des-
valtart5 prin toate mijloacele educa-
tive" de care dispune guvernul impe-
rialist, Ince') And cu scolile focare
de misticism si sovinism st con-
flatland cu romanele politiste, filmele
pornografTce, etc.
Se Trite lege ca printeo asemenea e-
ducatie, monopolistii si sluirile lor, cu-
fundand tineretul In mocirla imorall-
tit% urmaresc si formeze o armata
de brute In slujba scopurilor for re-
actionare.
Nu este deci de mirare data pe zi
ce trece prohlema dealcventilor minari
devine tot mai gravy pentru State le
Unite.
Informatii in aceasta privinta putem
culeze interpret5nd materialul pe care
cu mita rea credinta ni-I oferi pu-
blicatia Analele Academies americane
dP gtiinte politice si sociale" (Annals
of the American Academy of Political
land Social Science) Philadelfia 1949,
(20 pagini), dedicag problemei delic_
ventitor minors. Pentru a trite lege mai
b'ne rolul acestei publicatii dusmane
progresului, trebue sa preciz5m ca A-
cademia care o editeaz5 1St propune
in statutul ei sa nu is atitudine feta
chestiuni controversate". Sc intelege
ca si aceasta este o atitudine. Sub
pretext ca nu is atitudine, editura Sai
reaerva dreotul de a ini5tura orrice 111-
tormatle adevarata, de a Impiedica
discutatea chestiunilor legate de into;
resele closet muncitoare.
Acela5 statut prevede scopul de a
prezenta o informatie cat mai precisa
pentru ca publicul formeze o ju-
decattl intellgent4 si exacta ", In ye,
www.dacoromanica.ro
derea uneei asemenea informatil pre-
cise", The Annals" is toate rasu-
rile ca nu cumva s5 se strecoare ceva
progresist In randurile el. Chiar in
prima pagina publicatia anunta ca nu
primeste decal articnlele care sunt
scrise la comanda editorilor". Editorti
rat ccananda insa decat ceeace le
convine for fapt care educe o noun
dovada de felti In care e aslgtriata
libertatea scrisului In laggrul imperia-
list Judecata inteligenta" a publicu-
lui este formats prin art'colele cu con-
se sfiesc a recunoaste ca le comandi.
Drept urtnare, studiile comandate sunt
semnate numai de personalit5ti cul-
turale" denumire dincolo de care se
ascund aces intelectuali care, in schAn_
but unor avantajii materiale top
snot profesori universitari sau condu-
c5tori ar instituttitor de Stet s'au
pus cu trup si stifle in slujba clasei
exploatatoare. E ]impede c5 pretinsa
im'artialitate a numitei Academia este
nurnai un v5I str5veziu, menit sit-I as-
cund5 caracterul de etas/
Majoritatea celor 17 studs publicate
Incearca cu disperare s5 explice cau-
mite" aresterii insp5imant5txtre a de-
licventel In randurile tineretului eme-
rican. Out 5nd explicatil. una mai Wes_
trusuicA dedt alta, toil autorii se fe-
resc ins5 cu gri ja de once ar putea
arunca o lumina adev5rata asunra cau-
zetor actiinci ale delicventei, cauze care
nu not fi desp5rtite de orAnduirea ca-
pitalsta, afiata In ultimul stadia al
descorrtpunerii.
Unit autori sunt de parere ca delic-
yenta este produs5 de decadenta mo-
rata a familiei americane. Astfel arti-
celul lid Harry Schulman intitutat
Fanflia 51 delicventa minorilor" re-
cunoaate ca in State le Unite se merge
sure desorganizarea familiei, care duce
printre aft* si la cresterea dencventet
minlorilor. In lac de a ne area Irma
cauzele reale ale decadentei familiei
in regim capitalist, autorul se afund5
in consideratii diversioniste rasiste,
Para niclun substrat stiintific, despre
"grupele etnice". El ajunge la consta-
tarea, exousa cat scopul de a ne abase
atentia dela adev5ratele Gauze, ca in-
ferlaritatea rasia111" a negrilor face
ca mai ales famillile de negri si and:
 NOTE $1 RECENZII
to desorganizare $i imoralitate. Este
adevarat c5, dna tinem seama de pro-
portia numerics dintre negri st albi,
num5rut negrilor delinuti pentru delic-
venta este de 3 on mai mare deaf
al alblor, in St. Unite. Autorul uita
insa sa ne spina ca aceast5, tole-
rioritate" negrilor nu este innascuta
ci se datoreste groaznicelor conditii
de viata in care sunt tinuti negri! to
State le Unite. S5 nu uitam ca in A-
merica, asa culrn recunoaste in alt5
parte Annals", tut factor important
In proportia numerld mare a delic-
ventilor de culoare este totala absenta
a servciilor de asistenta pentru copiii
negri sau altt copli de culoare". Prin-
tre randurt, fArg vole lit, autorul sea-
p5 totusi unele indleatii asupra situa-
tiei din State le Unite: examinand
frecventa delicventelor, este foarte
semnificativ faptul c5 in majoritatea
cazurilor ele au la baza mizeria ;
b5ietii sunt deobicei condamnati pen-
tru furt, tar fetele pentru delicte
sexuale, mai ales pentru prosfitutie.
Aceiasi autori se feresc de a vorbi
despre partia:itatea justitiei americane,
care constitue, deasemenea, unul din
motivele pentru care proportia delic-
ventilor negri este mai mare. Este
stiut ca delictele pentru care un copil
alb este judecat cu indulgent5, sunt
aspru condamnate, etunci cand f5ptui-
torul este un negru.
0 alt5 explicatie" a delicventei In-
ceard sa ne-o dea Henry McKay in-
articolul sau intitulet Vecfn5tatea si
purtarea c.opilului". Oelicventa mini/.
rilor se datoreste snune el --. in-
fluentelor d5un5toare ale vecin5falii",
adid ale cartierului in care locuesc
copiii. El priveste copilul ca pe o fiin-
ta in care instinctul crimei nu astemp-
t5 decat ocazia favorabila sa se ma-
nit este.
Dupa acest autor, dellcvemla tsi are
rincina in instinctele sau in nevorle
copilului. McKay afirma printre altele
c5 recreatia M delicvento sunt acting-
tatf colective si desi una este legal5
tar cealalt5 ilega15, ambele satisfac
multe nevol de baza ale copilulut"
(pag. 41), Asa dar criminalltatea ar fl
un fenomen absolut natural 0 de ne-
tnlaturat, care se ascunde chiar to
jocurile tielvinovate ale copiilar. Se
www.dacoromanica.ro
215
vAdeste aci tendinta fascist5 a stal-
vantilor" imperialist', de a considers
crima drept ceva obisnuit. Din intre
acest studiu se desprinde concluzia c
Vine cea mare in desvoltarea crireina
MAO la minor! o are cartierul in care
locueste copilul: cartierul desteapt
instinctul delicventei. Dece domnesc
insa moravuri care imping la crWria?
lat5 o problems pe care autorul se fe-
reste sa o atinga. Ca si in celelalte
stud!!, remarcarn $1 aci lipsa totala a
unor concluzii pract:ce care sa aiute
la rezolvarea problemei.
Intr'o aparenta discordanta cu arti-
colele de mai sus intainim in conti
nuare studiul lui Marshall Clinar
despre Influiente secundare ale comu-
nitatii asupra delicventei la minori".
Clinard ataca cu vehementa teoril
dup5 care delicventa minorilor ar fi
provecata de influenta familiei sau a
cartlertaui. El le ataca insa numai
pentru a da mai mult5 lane teor:ei
sale care slujeste acelas scop: Maui
rea adev5ratelor cauze intr'o tesatura
de minciuni. Clinard pune accent4 pe
rolul influentelor secundare", 'dent
mire sub care el Intelege influenta
presei. a cinematografului, a literatu-
rii, a emisiunilor radiofonTce, a Insti-
tutiilor publice. Toate aceste influente,
secundare", recunoaste el, joaca fn
Statele Unite un rot foarte d5unator.
Filmele de cinematograf ca si emIstu
nile radiofonice pervertesc itneretul
In general, purtarea adultilor, vata in
baruri si taverne, exercita o influent:1
primejdioas5 asupra tineretului. Auto
rul arata ca insisi judedtorii $i poll-
tistii, at5t prin purtarea for in servi-
ciu cat $i prin cea din viata part'cu_
!era n'au o atitudine care s5 incurn-
jeze sespectuIlegli". Ni se dau indica-
tii despre gravele sl5bicluni a'e sco111
americane. Niol presa trusturilor nu
rimine mat prejos in rictiunea de
distrugere a oricaror urme de moral5
In constiinta tineretului: ,,stilui si eon_
tinultul ziarelor aduc edesea o glorifi-
care a criminalit5Iii $i a criminalilor ".
Ca si ceilalti autori insa, Clinard 10
lncheie studiul f5r5 a trage vreo con-
cluzie, f5ra a Indica vreo solutie. El
are aceea0 atitudine ca $i a autorilor
pe care pretinde a /1 combale: refuz5
sa-0 puni problema cauzelor adanci
216
care provoaci ceeace el numeste :n_
fluencele secundare".
Noi stim c5 influenta familiei, a car-
tierului si a intregulUi mediu social nu
are acelas caracter negativ In 1umea
intreaga; noi stim ca in Uniunea So-
vietica familia este un factor educativ
de mare Mportanta in formarea ,ge-
neratiei eroice de constructori ai co-
munismului; noi stim, deasemenea, ca
fntreg medial de viata al societatii so-
vietice of era tineretului exemple ma-
rete de munca si lupta pentru binele
comun, de patriotism fierbinte, de res_
pect pentru proprietatea obsteasch, de
rel4ii curate hare sexe, bazate pe
dragoste si nu pe interes. Mai stim
ca in Cara noastr5, ca si in celelalte
democratii populare, pe masura ce
InaNt5m spre socialism, mediul so-
cial in transformare exercita 'o in-
fluenta educative foarte insemnata
pentru formarea constructorilor soda-
lismului. La noi, tineretui 1nvat5 as-
t5zi sa respecte si s5 admire, nu pe
eroii" faptelor criminate sau ai aven-
turilor galante, ci pe eroii muncil sau
pe lupt5torii neinfecati impotriva ex-
ploatAril capitaliste. Cum se explica
faptul c5 familia, cartierul, influen-
tele secundare", exercLI5 in Uniunea
Sovietica si In buna masura In de-
mocratille populare, o influenta at5t
de deosebita de cea pe care o exer-
cita In tarile din lag5rul imperialist ?
Singura explicatie sta in faptul ca In
lagarul pact sl al socialismului putte-
rea politici este In m5inile clasei
muncitoare, in timp ce in Wile ca-
pitaliste mai domnesc exploatatoril,
care folosesc aceste influente In sco-
purile for de clasA. Nu familia In ge-
nere exercita o influenta daun5toare,
ci familia burghez5, care poarta am-
prenta neagr5 a imoralit5tii bur'gheze;
acelas lucru card vorbim de radio, de
press, de carter sau de literature. De-
sigur ea redactorii pulblicatiei An-
nals" au sarcina se fereasca cititorii
sä inteleaga toate acestea. Deaceea et
se marginesc sa se plAnga de rolul
nefast al literature polltiste, afirmand
ea frtreaga literature este o pacoste
pe capul educatorilor Si ascunzand
valoarea f &cat ivA de nemasurat a in-
tregii litelaturi progresiste, In frunte
cu literatura sovietica a unor roman
www.dacoromanica.ro
STUDU
ca cele ale lui Gorchi, Ostrovschi sau
Boris Polevoi.
Pentru a iamuri definitiv" proble_
ma, Annals" publica In acelas volurn,
studful profund idealist al psileatrului
Karl Birnbaum, intitulat Punctul de
vedere al psihiatrulut in problema de-
licventei minorilor". In aparent5 si a-
cest articol inceard sa combats teu-
riile amintite mai trA. In fond, el ur-
mareste sa tale drumul oricarei ce,-
cetani stiintifice in aceasta directie.
Prrincipala lui grija estle de a nu
contrazice conceptul criminalitafii
innascute" (pag. 59). Stiinta nu trebue
BA se mai oboseascA deci cautand ex-
plicatii delicventei: explicatta se afli
in lipsa de maturitate mintala si a
personalitatii" cu care se nasc unit co-
pit. Fiecare caz este, sups pArerea Dui
Birnbaum, o combinatie Intre fzctorii
patologici innascuti si cauzele sociale,
care cad astfel pe al doilea plan. De-
se nasc delicventi, iar
licventii deci
mediul nu face cleat sa le desvolte
tendintele spre delicventa. Unele ca-
zuri sunt expficate de Birnbaum prin
sexualitatea nedesvoltata" care face
ca energia sexual5 sä se indrume In
directia delicventei.
Dincolo de diferitele cazuri prezen-
tate, Bilrnbaum vede imaginea cri-
minalului rinnAscut", lipsit de stmt
socio-etic" si de simpatie pentru oa_
meni'.
Cititorului acestor elucubratii anti-
stiintifice nu i-ar veni sa creadA ca ele
sunt scrise in 1949 ci cu cateva se-
cole Inainte, dac5 n'ar sti ca ele all
fort tip5rite rintr'o tars in care inte-
resele imperialistilor cer ca adev5ru-
rile se fie, sau Ingropate, sau in asa
fel deghizate Meat sa nu le mai re-
cunoasca nimeni. Exploataitorii isi In-
chipue ca scapN de once raspundere
expland delicventa, care e o urmare
fireasca a blestematei for oranduiri,
prin instincte si tendinte innAscute.
Ei dau aceast5 explicate tocmai pen-
tru a absolvi societatea capitalists
de marea ei vine In aparitia si des-
voltarea 'delicventei. Marxism-leninit-
mill ne Invat5 ca manifestArite soda-
le nu sunt Innascute el apar in acti-
vitatea indivklului, In raport cu me-
diul In care traieste. Dup5 oamenii
de stiinta" ca Birnbaum disparitia
 NOTE $1 RECENZII
trilnorilor delicventi in Uniunea So-
vietica trebue sa se datoreasa faptu-
lui ca, printr'o stranie intamplare nu
se mai nasc copii cu instinctele res-
pective...
Explicarea delicventei prin instincte
thrtAscute este cea mai bung elovi d5
ca psihiatrii" Ca Birnbaum au rup
once legatura cu stiinta.
Un alt articol incearca s5 priveasc5
problems si dintr'un punct de vedere
,.f:losofic ". Este vorba de stud:tit WI
Gustav Schramm intitulat Filosofia
curtii de minori". Aceast5 filosofie se
reduce la o afirmaitie cinic5: once ju-
decator, atunci cand da sentinta, tre-
bue sa puns interesele statului bur-
ghez, mai presus de once considerente
omenesti. 0 fElosofie ca cea a lui
Schramm are mislunea de a intuneca
.si ultimele lic5riri de omenie care s'ar
mai afla in constiinta judecatorului a.
mer'can.
Ne =intim c5 $i in tara noastra
se puneaul pe vremuri asernenea pro-
bleme, isvorite din contradictia Mire
intereele statului $i cele ale indiYki-
lor. Aceste contradictii dispar la nob
din ce in ce, far In justitie asesorit
popular] au gri-ja de a lovi in inte-
resele recurate ale exploatatorilor. In
Uniunea Sovietr"ca, regimul socialist
dm de multa vreme la armonia intro
interesele individuate si cele saciale.
Foarte aprapiat5 de filosofia" 11,]
Schramm este sl conceptia expusa de
Sol Rutin in studiutb s5u despre Ca-
racterui legal al delicventei minarilor"..
Despartind legea" de morals" (des-
p5rtire Yoarte frecvent5 in viata ame-
ricans), el afirma cu acelas clnism ca
nu 1 intereseaza ce spune psihologia
si sociologia despre delicventi, c5 nu
is in corsiderare diferitele acte care
primejduesc s5altatea copilului si eh'
problems delicventululi trebue privity
numai in report co prejudiciile pe care
acesta le aduce societatii" (bine inte-
cles societalii capitalisten. Studiul lui
Sol Rubin ne dovedeste odala in plus
ca aceasta societate care nu cunoaste
alt5 Terre decat oea a castigulul, area'
o total5 indiferenti soartel ropillor. In
continuare Iqutorul se Pl5ncze c5 insti-
tutttle americane nu pot disciplina co-
pill. El pomeneste de aproape 10.000
cazulri de minori care nu se lass con-
www.dacoromanica.ro
217
dusi. Dupa parerea lui, delicventii nu
pot fi educati filndc5,.. nu von el sa
f e educati. Astfel Sol Rubin, pretins
dusman al teoriilor psihologiste, cade
si el in explicatia idealists dup5 core
delicventa ar avea cauze Inniscute.
Aceasta parte a studiului sau ilutstrea-
z5 nepufnta pedagogiei americane.
Fats de caracterul vldit nestliatific
al tuturor explicagilor pe care asa zigii
teoreticieni" incearca- s5 be dea pro-
blemen delicventei, alti autori iau alta
atitudine: el renunti la once incerca-
re de a explica fenomenul si se mul-
tumesc sa insire cifre si statiAici.
Desi statistleile sunt, dy;o5 chiar rela-
t5rile autorilor, cu tutu] incomplecte,
totusi ele ne dau indicatii intcretnte
despre desvoltarea delicventei in Sta-
tele Unite. SS 1u5rn de exemplu c5-
teva cif re din articolul lui Ed. Schwartz
(Statistica delicventei minorilor in
Statele Unite") care ne area cum e
crescut delicventa tinerilor sub 18 ani,
dup5 informatii, proverind dcla 76 ch.
instante:
1938 56.451
1943 82.879
1945 84.694
Atte statistici ne arata c5 275.000
tineri sub 18 ani an fost juldecati de
instantele pentru minori, intocmindu-
1i-se acte de judecati si eel putin Inc5
275.000 au fost judecati fara a Ii se
intocmi acte de judecat5. 20% d'n
aceste cazuri sunt tinere fete, majori-
tatea dintre ele (74%) fiind judecate
peritru delicte sexuale. lat5 cum o In-
siruire de cifre reCi ne poate oferi o
Imagine la dec5derli totiale, si pe
plan moral, a societ5tii capitaliste in
fIza imperiaUlsta. Iota la ce se redulc
ifl;licele relatii de familie pe care be
prezint.5 cineastii americani in flmele
for mincinoase. Iota ce apar5 at5I5-
torii antisovietice, pretinsi ap5r5tori al
familiei.
In fata acestei situatii urmearzA sa
ne punem intrebarea: ce face guver-
nul american pentru rezolvarea gravel
probleme a delicventilor minori? Asu-
pra acestei chestiuni, majoritatea stu-
dillor pubtloate in Annals" p5streaz5
cea mai adand tacere. Cate o observe-
 sTuort
218
tie facuta in treadt ne di totuai unele
indicatii,
Unele.studii se piing de Wale ne_
pregatire gi chiar de imordlitatea ju-
decatorlor din majoritatea curtilor de
minori. Cei meniti sa judece al sA fie
un exemplu, ar merita adesea a fie
el judeciati.
Alte stuaii subliniaza lipsa tngrijo-
ratoare a Institutiilor pentru copii. Se
arata" ca instituple americane nu per-
mit internarea decal. a 20.000 minori
anual, cifr5 ou totul neinsemnata fat5
de numgrul arias de delicventi exis-
tents.
Cat priveate caracterul acestor in-
%Meth, e bine s5 ne referim la arti-
colul lui Austin Mac Cormick, singurul
&titre auter!T citati la care intalnim
oarecare spirit critic. (Copiii in tnohi-
sorile noastre"). Acesta ne arata ca
fiecare di ttre inchisorile americane,
luait5 aparte, ar putea II consideratA
drept cea mai proast5 prin neglijenta
al coruptia ca gI prin conditiile fngro-
zitoare de viat5 care domnesc mire
zidtiele ei. In fiecare dintre stafele
americane exists asemenea Inchari
refractare or:cArei refoYme legislative.
in care pulrezesc zei de ml' de copii
(printre aceatii, tnii de copti de 8-9
ann. In aceeti copii, vic'i-ne ale 0-
randulril capitallste, statul bancherilor
nu vede deal: niste duelnani pe ;are
trateaz5 fara mil5. Ni se urrnarestl-
reeducarea tor, el sdrobirea for.
Exorcatia sitt4atiei din inchisorile
americane ne apare mai !Impede atunci
cand autorul ne arata c5 intreg per-
senalul institutiilor de detentiune, dela
director pang la eel din urm5 gard,an,
este numit de catre partidul ponic
(democrat sau republican) cared vine
la putere.
Observatil interesante asupra insti-
tutiilor pentru delicventii mined, asa
cum se prezinti ele in State le Unite
de astazi, face John Costello to ar-
ticolul s5td Institutii pentru delicventii
minori". El imparte eceste institutii
in
a) Insfintii particulare, Intretinute
din donatii si puse in slujba bisericii.
b) Institutii de reeducare de Stat.
Acestea au conditii de viata ai mai
Ingrozitoare decat cele particulare.
Atitorul le comparl cu taste I5zi de
www.dacoromanica.ro
gunoaie' ale oraaelor, folarte praist
arnenajate, in care sunt erutrati la un
loc, fira nicio seectie, tineri bolnavi
de debilitate mintala, cu psihoze po-
tentiate, cu deviatii sexuale si chiar
delicventi agresivi (tineri gangsteri").
In articolul citat ni se mai arata
c5 'acolile pentru delicventi nu au
Inca un statut def:nit in privinta e-
ducatiei copiilor" (pag. 166).
Cat priveate cunoaaterea delicven-
tilor, autorul ne arata ca ei sunt pen-
tru educatori o massy informs /n care
nu se distinkze nimic individual. Nu Ii
se face nici macar un examen fizic
serlos: examenul psihiatric exiSta nu-
mai pe barite; se face numai o exa-
minare superficrIall care urm5reate sa
izoleze pe cei contagioai.
Asa cum ne sent descrise, chiar de
catre oamenii de stiinta" cei ma
reactionari, care se ocup5 de proble-
mele delleventei, Institutille pentru
minori din Statele Unite sunt niate
focare de infectie menite sa abruitize-
ze tntr'o ai mai mare masura pe de-
licventi ai s5-i lege definitiv de dru-
mul cr:rnel, pe care i-a impins socie-
tatea cea mai cce-upta pe care a cn-
nosout-o pan5 acum istoria.
Ce se tntampla cu delicventii minori
dupA eliberarea for ?
Annals" constata ca din momPntui
eliber5rii nimeni nu se mai ocupa de
acesti copii care se intorc In vechea
familie, vechiul cartier, vechile con-
ditii secundare". John Costello pare
a fi specialistul" in probleme peda-
gogice al publicatiei de care ne ocu-
pirn face aci o oritIcA" a societatii
burefieze. S5 nu ne tnchivuim ca el
ar tndrazni s5 se atinga de acea cau-
za adanca care face ca oranduirea ca-
pita:1sta sa nasca delicventa: regimul
de crunta exploatare a omului de ea-
tre om. Cenace este saoru pentru bur-
ghezie este sacru gi pentru pedagogii
oi. Costello se marginate sa crifice
primirea cam rece" pe care society
tea o face dellcventilor minori, is in-
toarcerea for din institute!' de deten-
tilne. Pentru a rezolva aceasta pro-
blem5, pentru a asigura o prunire mai
cald5 acestora, Costello g5seate solu-
 NOTE $1 RECENZII
tia: sal se face din tlmp pregittrea
sufleteasea" a societ5tii. Familia bur-
ghezA, agentiile de plasare, cartierul,
intreaga soc:,etate ar trebui, dupe p5-
rerea 1ui Costello, sä fie ,.educate"
pentru a primi din nou, la sfinul ei
vitreg, pe eel Indep5rtat. N.Mic nu
poate fi mai absurd decal idea de a
educa astfel o societate care, prin
insisl structure ei, genereaza continua
delicventa.
Dupe ialti autori, problema integrArit
in societate a copiilor iesiti din insti-
tuteIe de detentiune, se rez?Ica win
plasarea for In familii adoptive. NI se
vorbeste de asemenea familii binefa-
cAtoare" care isi iau sarcina de a In-
treline si a educe un delicvent minor.
Nu ni se vorbeste deice despre acel
fel de educatie pe care copilul o poate
primi in decedenla familie burgheza
si nicl despre nemiloasa exploatare la
care este deobicei suous de o5tre
binefacatori
Asa dar pe orice drum ar porni Ia
iesirea lui din institutul de detentiu-
ne, delicventul minor va simti pe u-
meri aceeasi ap5sare a orinduirli pu-
trede care i-a h5rAzit calea delicventei.
Am vA7ut c5 difeciti i3utori bur-
gliezi, sub pretext c5 explic5 deltc-
yenta, tind sa prezinte acest fapt so-
cial ca o problem5 f5r5 ies;re. Se in-
teiege c5 exponentii burgheziei se vor
feri intotdeauna sa arate c5 problema
e solutionabil5, ca va putea fi rezol-
vatA odat5 cu inlaturarea explordgrii.
J. B. Costello reed'teaza una din
cele mai claisice solutii" burgheze
prin care noi stim prrea bine c5 pro-
blema nu se va rezolva nicic5nd. Este
vorba de reeducarea temeinic5 a del
eventilor minor!". Exercitind o oe-
liune educative serbasa asupra delic-
ventilor ii putem face oameni de
treab5". Bineinteles ca o asemenea o-
per5 de reeducare nu s'ar tecmina ni-
clodatA In oranduirea btrrgheza, care
produce delicventa ase, cum o viper5
produce ven'nul.
Recunosc5nd c5 actualele institutii de
reeducare din America Flint lipsite de
orice valoare pedagogics, Costello
propune infrntares unor institulii not.
www.dacoromanica.ro
219
recomanand totodata miklacele de
reeducate pe care el le socoteste cele
mai fericite. E faarte interesant pen-
tru noi, care astAzi cunoastem meto-
dele pe care le-a Intrebtfntat pedago-
gla sovietica spre a lichida delicventa,
sa vedem ce se intelege prin peda-
gogia reeduc5rii" in Statele Unite. Ca
sa dam mai intai o idee generals
supra el, trebue sa spunem ea aceasta
asa zisi pedagogie" se reduce la un
amestec haotic al celor mai reactio-
nare idei pedagogice ale secolului tie -
cut. Singurul lucru nou" este accen-
tuarea mistiCismult4i, a desorganizaril
inv5t5m5ntului si afirmarea cinicA, pe
fat5, a conceptiilor dusmanoase clasei
muncitoare.
Costello isi incepe studiul definind
institutia pentru delicventii minori ca
pe o koala pentru Ingrijirea, trate-
mentul si reeduaarea social5 a t'neri-
tor cu turburArri, care eel gasit prac-
tice obiceiurilor sociale curente ate
mediului lor, In conflict cu personalf-
tatea for'. Noi stim despre ce fel de
obiceiuri sociale curente", poate fi
vorba Intro tarn Imperlalist5: este
vorba de otravita morals burghez5,
erre impinge tineretul spre delicvent5.
Intr'o societate In care, asa cum arata
Lenin, domneste Txrincip'ul sau to
jeftiesti pe altul. sau altul is jefueste
pe tine", delicventi devin aceia care
nu stiu as jefu;asc5 in mod legal. Vom
redea c5 educatio care li se da are
drept scot) sii-i invete ca se supunl
exeloat5rii burgheze, sa se lase je-
fuiti. Din restul definitiei se desprInde
conceptia unei .,personalit5ti" care s'ar
fi nascut cu turbur5ri" ce pun indi-
vidul in conflict cur societatea. Ca si
ceilalti peciagogi" sf psihologl" in
slujba impedalistilor, Costello nu vrea
sa recunoasc5 ca in societatea caul-
tatista, la baza confliatului dintre in-
dIvid si societate nu stau turburarile
inn5scute ale indivIzilor ci proasta o-
rAnduire socialA, care opriml majori-
tatea indivizilor.
Programul educatiV, ne spune mni
departe Costello, trebue intocmit pe
baza studiulW individualit5tii copilului.
Pentru aceasta el recomandi aplIcarea
testelor. Prin teste, psih logii v5nduti
burgheziei sent gata sa demonstreze
oricand, la comanda, ca fiii celor ce

220
muncPsc se nasc cu un n vel psihic
atat de redus incat nu sunt buni de
altceva cleat sa -1 slujeasca mai depar-
te pe exploatatori. De multa vreme
stiinta sovieticA, cea mai inaintata din
lume, a desNaluit caracterul proftynd
eactionar si anastiintific al testelor;
se infelege c5 peclagogh am ricani in-
trebuinteaza cu placere o metoda care
are asesnenea caltati. Dupa ce se va
m5sura" inteligenta, starile afecEve
si vocatia, autorul care mAsurarea"
relatiilor copilului cu all] copii si cu
adullii. Dup5 conceptia sa aceste relatii
ar fi deci aceleasi in ()rice imprejurare
si nu s'ar datora decal individualitalii
Innaseute a copilului. Pe baza acestor
masuratori exacte" se va intocmi
profilul psihologic" at copilulti care,
dupa p5rerea autorulul ar putea sa
citprinda lntr'o schema r1gida intreaga
viata psIttica a copilulLii. Pe baza
profilului" se face tin raport rezuma-
tiv, care la randul Itni e revizuit de
o comisie, care in slat-sit intocmeste
programa Aci ni se atrage atentia
sa tinem searna dac5 Clelicventul a
venit pe lume cu o inteligenta co/
creta" sau abstracts" caci, pupa pa-
rerea autoruliti, procesul educativ se
bazeaza pe fortele Innascute ale copi-
lului. Afisarea acested expresiii a ne-
grei ignorante si a relei vointe justi-
ficata prin aplicarea testelor, nu este
l'psita de anumite scopu!ri. In capito-
lul despre Educatia vocational5",
Costello descopera, tot pe baza teste-
lor, ca ninorii din in_stitutille de ree-
ducare n'au nivelul necesar pentru a
putea deeni vreodata, prin educatie,
muncitori calificati, El afirma ca nicio
educatie nu-i va putea face munci-
tori calificati. Printr'o caincidenta`
desigur fericita, autorul constant, ea pa
de alts parte, industria americana nicl
nu are nevoie de brate calificate, In-
teresele industriel am ricane coined
perfect, si desigur nu din intamplare,
cu descoperirle stfintifice" ale asa
zi$ilor savanti", despre psihict41 co-
pillar. In consecinta n'ar mai fi nece-
sar din niciun punct de vedere sa
ne obosim sa dam acestor copii o
instructie serioasa. Reprezentand late-
resele veroase ale oamenilor de afa-
ceri, Costello ne asigura ca o instruc-
tie profesionala serioasa data delicven-
www.dacoromanica.ro
STI1D/1
tilor minori, ar fi o energie cheituita
In zadar". Costello izbuteste astfel sa
lmpace si capra si varza: sarcina edu-
catorului se usurecza, iar industriasul
astfga brate de {ecru ief'ine. Sing*
rul care pierde este copilul; el s'a ales
numai cu studiul profund at perso-
nalitatii" si cu convingerea ca nu e
bun de nimic. Asa dar, prin toate pro-
gramele, graficele, testele gl profilu-
rile psihologice, pedagogul burghez Is/
indeplineste.si aici cu pricepere una
din sarcinile pe care i le-a incredin-
tat dasa dominants: sa justifice ex-
ploatarea si s5 contribue la mentine-
rea ei.
S5 mergem mai departe si sa ye-
nem cum ar trebui sa se desfasure
ealcafia in institutele ideate pe care
le viseaza pedagcgia americana.
In ce priveste organizarea copiilor
din insftutii ni se propune un sistem
a carui ineficacitate a putut-o con-
stata Pestalozzi Inca dela Inceputul
secaluluitrecut. Cora ar trebui or-
ganizatiin forma unor mici famili!,
conduse de un parinte si in interorul
carora s5 damneasca relatii familiale.
Edtvcatortd trebue sa fie un tata" sau
o mama" camplect lipsiti de autarl-
ta.te, action5nd conform capricilor co-
pilului. Pain aceasta organizore, fami-
lia burghe75 deviine modelul de viata
al celor fara -de farnife.
Nu ne mir5 faptul ca burghezia re-
curge, in fata problemelor, la solutii
de mutt ruginite. In realitate ea nu
urmareste rezolvarea problemelor el
tocrnai sa" impledice rezolvarea tor, sa
rnentina situatia existents si sa traga
cat mai molt profit din aceasta situp-
tie. Deaceea burghezia farA vAtor Isi
arunca privirile disperate spre trecut,
spre ceeace a murit, incerc5nd sa o-
preasc5 mersul stiin, ei, sa intoarc5
inapoi mate istoriei.
Pentru a se crea o atmosfer5 fami-
liala Costello propune mai departe, tot
felul de jocuri de carti si de table,
box, water-polo pi, din c5nd in cand,
picnicuri. Ne puem Inchipui lesne ce
fel de educatie ar primi copiii prin a-
semenea mijloace. Toate acestea de alt-
fel stint numai pe hartie, si nu ni se
arati in niciun fel cum s'ar putea
realiza in practica; deocamdata instd-
tutiile de minori simt, asa cum am
vazut 111131 SUS, inChiSOri inchizitoriale
 .VOTE ST RECENZIT
sau lazi de gunoaie ale oraselor".
Trecand la invatarnankul care ar
urma sa se predea in institutiile pe
care le precon'zeaza, Costello ne da
mai intai o indicatie principala": co-
pilul nu trebue sa invete nici din in-
teres pentru materie, nici din convin-
gerea ca trebue &á se instruiasca el
numai.. din dragoste pentru educator.
Aceasta veche teorie gresita conti-
nua sa fie si astazi un bun pretios"
al pedagogilor reactionari, care in-
deamna educatorii sa se rezume la
cultivarea sentimentelor sl sa negli-
jeze preocuparea de a gasi metode
juste de invatamant.
Clara dominanta este interesata sa
domneascA obscurantismul si din a-
ceasta cauza ea este dusmana de
moarte a oricarui invatamant organi-
zat. Pe linia straduintelor cap'talisti-
lor de a smuAge invatarn5ntului ca-
rocterul organizat si legatura cu pro-
blemele masselor, trebue sa priv'm si
alte idei pe care Costello incearca sa
le reinv:e. Astfel el cere ca tot pro-
gramyl sa fie centrat de copil co-
pilul sä rSmana focarul preocup5ri-
1or, toate sa se centreze in jurrul
Mai mutt ehler. El cere sa lasam
copilul sa progreseze in ritmul sau
propritj, &A nu-I zorim la invatatura,
sa nu -1 silim la eforturi, iar dad nu
corespunde, la nevoie 55-1 mutant in-
tro clas5 :inferionra.
Din toate propunerile lui Costello
rezulta o impotrivire apriga fats de
once forme organizate de educatie ;
el pretinde ca educatia trebue sa Fie
liber5", cu alte cuvinte totul sa se
faca la int5mplare, instinctele copilu-
lui sa se desvolte in mod natural ",
totul sa fie lasat la bunul plac al co-
pilului. Prin aceasta, Costello cauta sa
fereasca pe eel educat" de a capata
crinevtinte sistematice despre lame
si societate.
La baza invatam5ntului propus, ca
o garantie ca vor fi stinse once Ilea-
rid de lumina din constiinta copilului,
Costello pulse religia. El ne asigura
ca indrumarea religioasa este esen-
tiala =ar lipsa ii face pe copii sa nu
aiba Intelegere fatal de legile morale".
Nu mai e necesar sa ne intrebam des-
pre care legi morale e vorba: auto-
rul se ref era la morala burgheza, care
desbina oamenii muncil, In numele
www.dacoromanica.ro
221
n iotualisibului soNin, aurii de ra a
etc. CA institutiile am (cane de ree
ducare nu au educatori este pentr
Costello o coe,.tiune -ecundard, el a e
grija sa ceara insa, pentru fiecar
institutie, atalia tpreati cite o'onfe
siuni sunt reprezentate printre copii
In conbinuare, Costello desvalue scopul
invatarnantulut rergios: prin religie
trebue sa se instille copilului respec-
tul pentru legile statului Fiind vorba
de statul conaus de imperialisti, In-
cernneaza ca religia capata rolul de a
transforma oamenii in sclavi supusi ei
chsei dominante.
Alaturl de invatamantul religios, in
lucrarea lui Costello se mai reflects
o trasatura caracteristica a pedago-
giei amerlcane. Stim ca aceasta pe-
dagogie urmareste sa faca do fiii bu-
gheziei niste buni oameni de afaceri,
tot asa, corn urmareste sa faca din
fiii celor ce muncesc niste slugI supu-
se si smerite. Costello recomanda deci
in cadrul institutiilor sale si instruc-
tia pentru viata de afaceri". Am va-
zut insa mai sus ca in reartate delic-
ventilor minori nu li se da o asPme-
nea instructie. Ea este rezervata iii-
mai pentru dekventii legali" din fa-
mlliile capitallstilor.
Costello fsi incheie stud'ul arat5nd
ca dupa ce primeste aceasta educa-
tie" delicventul minor tr bue sa trea
ca prin fata diferitelor instante, sa
primeasca diferite avize, pentru ca,
in slat-sit, sa fie eliberat si sa se rein-
toarca in mijlocul societatii. Inarm it
cu o conceptie religioasa, cu o atitu
dine de respect fata de statul burgher,
cu o atitudnie de intelegere", (care
renunta la lupta de clasa) si cu o
meserie necalfficath, delicventul de-
vine de acorn ina'nte si mai twyr
victima oranduirii cnpitaliste. Veden
deci ca prin educatia propusa, Costello
si-a indeplinit datoria" de savant bur-
ijhez, slujind interesele cele mai re-
actionare.
In reetate insa nici mAcar princi-
piile" sale nu sunt aplicate si institu-
tiilepentru delicventii minori din
U.S.A. rarn5n si rruai departe peftiere
de gangsterl.
Problema delicventilor minori a fost
Pn intregime rezolvati /n U.R.S.S. In
 STUDr1
222
conditille socblismuPui, datorit5 socia-
lizarii mijloacelor de productie, &spare
contradictia Intre interesele sociale si
ce'e personale. Societatea socialists
ne Invata I. V. Stalin reprezinta u-
nica garantie solids a apar5rii interese-
lor personale. In Uniunea Sovietica,
viata fericita a muncitorilor se desfa-
aura calauzit5 de principille moralei co-
muniste, Partidul Comunist (bolsevic)
al Uniunii Sovietice educa tineretul in
r,pritul dragostei fata de munca. al
patriotismalui gi internationalismuaii
proletar, at respectului fah" de pro-
prietatea obsteasca $i al unor rapor-
turi Intre sexe, bazate pe dragoste
tovarAseasca. Se inte:ege ca atat con,
ditlile materiale de viata, cat si In-
treg mediul social si familial contri-
hue la formarea unui tineret cum nu
mai exlsta in lume, 'care lupta cu
hotirire pentru construirea socialis-
mului. Se intelege c5 in randurile
unui asemenea tineret nu are ce cauta
delicventa; aceasta plaga a rams nu-
m& o amintire pentru oamenii sovie-
tici.
Cu multi ant inainte, mares educe-
toare sovietica Nadejda Constantinov-
na Grupscaia a demascat teorii:e min-
cinoase burgheze despre moral insa-
nity" despre delicventa inrthscut5. In-
tram articol publicat in 1923, tovara-
aa de viata $i lupta a lui Lenin denun-
ta idealismul acelor pedagogi care
vorbesc despre deficienti morali". In
acel articol Grupscaia spunea: Pentru
tin marxist, lermenul deficient moral"
este cu total inacceptabl! Ea 1sta copii
Ipersecutati, 5fti, chIntati, bolnavi,
dar nu exists deficienti moral.. Ter-
menul deficient moral" i-a eliberat
(pe eduaator) de orice raspundere in-
terioarA ai exterioara, i-a eliberat de
necesitatea de a tine seama de copii,
de a gespecta demnitatoa for uman5,
personal:tatea lor, de a invala sa se
apropie de el, I-a tliberat de eel mai
simplu impuls uman de a ajuta pe
eel slab... Jos cu termenii burghezi
care libereaz5 de mice raspundere, In
genul termenului deficient moral
In acelas articol Crupscaia afirma:
Nu este uaor sa educi copiii Inraiti,
bolnavi, care au trait timp tnaelungat
in conditii grele de lupta bestiala pen-
tru existents, lute° atmosferi de des-
www.dacoromanica.ro
frau... Unde sunt la nol pedagdgii apti
pentru aceasta ?".
La acest ape] a raspuns in mod
otralucit marele pedagog sovietic A.
S. Macarenco. Prin munca sa practi-
ca in diferitele colon,1 de del'cventi
pe care le-a condus, luminat de in-
vatatura marxist-leninist5, Macarenco
a gasit metodele juste pentru reedu-
carea delicventilor mlnori pe care re-
gimul sovietic Ti moatenise dela ve-
c. i'L 1 regim tarist.
Macarenco nu s'a temut nicto clips
de asa aiseie instincte criminale innas-
cute la copii, care -i preocupa pe pe-
dagogi burghezi. El a inteles ca pur-
tarile rele se datoresc unei educatii
role, primita Intr'o societate in (lea-
dere. Delicventii sunt anormali in ma-
sura in care oranduirea care I-a crest
este anormala. Conceptia lui Macaren-
co se caracterizeaza printrtun viguros
optimism pedagogic: ea ne invata 65
credem cu toata tAria in educatie, in
posibiltatea de a Iransforma ornal.
Macarenco ne-a invatat sä avem In-
credere in om, sa -1 stimam, sa -I iu-
bim. El afirma adese.a ca educatorii
trebue sa invete optim:smul dela scril-
torul Maxim Gorchi, care stia sa ob-
serve tot ce este mai bun Intr'un
Oln.
Dragostea $1 respectul MO de om
trebue aratata prin ceeace fi cerm.
,,Intotdeauna principiul meu de baza,
spun Macarenco, a fost sa pretind
cat mai mult dela om dar in acelas
timp sa-1 port cat mai mita' stima ".
Aceasta pedagogie a cerintelor este
cu total opusa pedagog:ei cocoloatrii
copilului, pe care o propovaduiesc e-
duaatoril burghezi. Cu cat cerem co-
pilului mai mult, cu at5t el este sti-
mulat sa realizeze mai mult $i asttel
desvoltarea Jul Lirmeaz5 drumui just.
Binetnteles ca desvoltarea copilului
caruia nu-i cerem niclun efort va ff
infranti.
Cerintele adresate flecarul individ
sunt cerinte legate de viata Intregului
colectiv in care acesta traieste. Ma-
carenco are marele merit de a fi mi-
tiat in aceasta directie un princpu
nou In pedagogie, existent numai In
atanta sovietica: educatia perspectivei.
A educa un om, spun Macarenco,
inseamna a desvolta In el vizumea
perspective! care fi va aduce bucuria
 NOTE ga RECENZII
de main ". Colectivul trebue sa tie
legat de anumite teluri, mai apropiate
sau mai departate, care sa mobilaeze
la actiune organizata pe toti membril
colectivului. Asa cum spune pedago-
gul sovietic V. Gmurman patosui na-
zuintei sovietice spre un viitor, forta
din ce in ce mai mare a InaIntarii
sovetice spre comunism, si-a gasit
In teoria perspectivel o expresle con-
crete".
Manati de asemenea perspectiNA, de-
venItid din ce in ce mai cinstientl de
drumul societall: sovietice, delicvenlit
din colonlile conduce de Macarenco au
dus o viatA de murncil rodnica in co-
Wetly. Cu multa maestrle a strut Ma-
carenco sa Imbine munca manuals cu
cea intefectuall.
Macarenco nu s'a ternut ca pC-
clagagii .reaclionari amerlcani sa
dea delicventilor o meserie calificata,
ci I-a facut ingineri, medici, militarl,
educatori. El a izbutit sa transforme
hop, vagabonzii, cersetorii, prostitua-
tele in oameni adevaratt, foiositori pa-
triei tar. Desigur ca aceastA educatie
si roadele el n'ar fi fost posibile in
alt regim deck In cel socialist.
In State le Unite problema acute a
delicventilor reprezinta unul din sump-
tomele descompunerii societatii capita-
Este In faza imperialists, Teoreticie-
nil" vanduti trusturilor se straduesc za-
darnic sa ascunaa adevarui: delicventa
e produsa de mizeria fizica si morada
in care se afunda poporul american.
So luliile" prin care ei Incearca sa
rezolve problema poarta amprenta o-
randuiri, ale carei interese ei le slu-
jesc. Niciuna din ..solutiile" for nu
poate avea vreo eficacitate. Peda-
gogia reeducarit ca si intreaga peda-
gogie americana nul are nimic comun
cu st:Inta: ea este o arma contra ii-
bertatilor poporulul american si contra
libertAtilor tuturor popoarelor. Savan-
tii nu urmaresc In realitate
reeducarea delicventilor minori cl se
sbat zadarnic sa justifice exploatarea,
sa mentina democratia" burghezi
care seamana din ce in ce mai mull
cu fascismul. Oricat s'ar sbate acesti
pseudo-savanti, ei nu vor putea re-
zolva problema delicventilor minori to
conditiile de astazi din State le Unite,
In care pervertirea tlneretului e un
www.dacoromanica.ro
223
fapt curent. Rezolvarea problemei e
legate de Inlaturarea marilor contra-
dictii care macina societatea america
na; rezolvarea ei va veni numai a-
tunci and o adevArata democratic va
Inlatura domnia trusturilor.
Din cercetarea lucrarilor americane
cele mai actuale asupra delleventei
vedem asa dar ca stEnta apuseana
este numai o masc.& menita sa ascun-
da tin viespar de minciuni tenden-
tioase. Toate aceste lucrari nu ne a
pita n:el macar la rezolvarea unei
singure probleme, cat de simply ar fi
ea. De aci Invalam ()data In p:us Ca
nu In ideologia otravita a imperialis-
mului putem gasi vreo solutie pen-
tru problemele ce ne framania. Pen-
tru a Intelege si a rezolva chestiunea
Jelicventei minorilor, singurul far ca-
lauzitor ne poate fi sttinta sovietica.
Macarenco spunea ca rolul pedago-
gici este de a educe tut om fericit.
Aceasta Idee, expresia umanismului
socialist, oglindeste prapastia d ntre
pedagogia sovietica si cea burgheza si
ne arata clar ca numai stlinta sovietica
ne poate ajuta in drumul spre o viala
mai bung pe care -1 strabate azi Ora
noastra.
MIRCEA STEFAN
CARP NOI DESPRE ISTORIA
MISCARII MUNGITORESTI
GERMANE
In editura Dietz, editura Partidu-
JulSocialist Unit German au aparut
doui carp, are anerita o deasebita
atentle :
Wilhelm ,Peck Zur Geschichte der
KornmunistIschen Parte! Deutschlands.
(ContribuO la Istoria Partidului Co-
munist German).
Otto Groltewohl: Dreissig Jahre
spatter. (Treizeci de an! ma! tarziu).
Niciuna din aceste doutt cart! nu
constitue c Iexpunere compEeoti
miscirii muncitoresti germane din se-
colul nostnu. Dealtfel &input pe care
ei-1 propun Wei nu este acesto, ci a-
cela de a aprecia evenirmeritele In
lumina concept I ilor marxls t-tierulniste
si de a scoots din ale Invataminte
pentru prezent fi vigor.
214
Dar fin ce consti importanta sl orl-
ginatitatea acestor ciirti ?
Miscarea muncitoreasci germane* nu
duce deice lipsi de lucriri istorice.
Despre liecare perioada a el, cu ex-
ceptia celei de sub dominatia lui Hit-
ler, s'au scris volume considerabile.
Cele mai numeroase el mai emit-Ain-
tite sunt serierile care trateaza pe-
rioada pang Ia primul razboi mondial,
exists chiar incriri speciale penftru
fiecare oral mai important.
Pang la instaurared regimului hitle-
rist gi comunistii si-att avut lucrarile
for 'stories relativ multe ca nurdir si
destul de bogate ca continut. In Cam
ce Zan celelalte tari strangerea mate-
rialului Istoric prezinti adesea dificui-
titi serioase, In Germania, dupe* cum
am spur, cu exceptia dominatiel lui
Hitler, nu poate ffi vorba de asa ceva.
Asadar, irnportanta cartilor mat sus
amintite rnu consti 4n materialin pre-
zentat, ete pa d.Cosebesc kle IucYat
rile apirute inainte de 1933 mai ales
prin punctul for de vedere nou. Un
rod hotgritoi In cristalizarea punctu-
tut de vedere tmarxist-leninist in Inter-
pretarea istoriei miscaril muncitoresti
germane fl-a jutart iira indoiala Isto-
rigPartidului Comunist (bolsevic) al
Uniunii Sovietice". Tot atat de impor-
tant a fast si rolul lucrgrij lui Stalin:
,,Despre unele probleme ale istoriei
bolsevismului (Scrisoare adresatg ke-
.lactiel ziarului Proletarscaia Rev,
lutia") caci in aceasta scrisoare Stalin
supune activitatea stangil din sanul
social democrat iei germane dinainte de
rizbolul mondial, din randurile ea-rem
s'au recrutat mai tarziu tntemeletoril
Partidului Comunist German, unui
amAnuntit Studiu critic
Printre problemele, care in lucrarile
eecenzate sunk pitrunse cu o vIztune
!storied mutt anal clari decat In sfu-
diiile germane publicate Ineinte de
1933, se numiri:
1) In timp ce citind serierile mat
vechi rimaneal cu impresia ca hida-
rea social-democrattel germane din 4
August 1914, nand deputatil social-de-
,nocrati, au votat creditele de rizboi,
a cazut ddmrrt cer, pe neasteptate, negi-
Sindu-l-se niclo explicatie, IncrirIle de
mai sus data la tveali ca- atitud1nea
de atuntil a soclal-clemocratiel ger-
mane a lost o urrnare fireasca a pro-
cesului de descompunere littera, care
se desfisura demult si ale caret cauze
www.dacoromanica.ro
STuDri
trebue ciutate In imperialism, In for-
marea unel aristocratii muncitoresti.
2) 0 juste* apreciere a greselilor
Rozei Luxemburg, greseli care au 'lost
omise In serierile germane mai vechi.
3) 0 critics juste* a slibiciunilor
P.C.G. din perioada 1918--1933.
Si studiem mai intal cartea lui Otto
Grotewoht carte conitine tin anexa
Rezolutla Biroului Executiv al Parti-
dului Socialist unit German din 16
Septembrie 1948: Revolutla din
Noembrje si Invitaanintele ei pentru
miscarea muncitoreasca germane*."
In prima parte a cartii autorul ire-
teaza despre evolutia miscirfi mullet-
toresti germane pang la revc4utia din
Noembrie 1918. Inceputurile aniscarii
muncitoresti germane din secolui tre-
cut au fost pline de &tie. Sub directs
si continua Indrumare a lui Marx si
Engels, miscarea muncitoreasci ger-
mane* ajunsese beg din 1875 la o
orientare predominant cmarxisti cu
toate a se mai eimiegu inc. rima-
sitele lassalianisanului oportunist. Cu
toati teroarea aspri deslintaifa Impo-
triva ei printeo lege exceptionala, le-
gea anti - socialists a lid Bismarck, care
a fost In vilaare lntre 1878_1890, so-
cial-democratia germana use desvOlti
rapid ajungand un partid de masse*.
Un partid care, dupe* cum s'a expri-
mat Engels In 1895 In introducerea sa
la opera lui Marx Luptele de olasi
In Franta", e cel mai puternic, eel
knai disciplinaft si eel mai rapid In ides-
voltarea sa" si despre care Lenin
spun unmitoarele ouvinte elogioase
in 1910, In scrierea sa Dona Iturni" :
Partidul muncltoresc social-demo-
crat din Germania s'a folosit limp
de o jumitate de secol Intr'un
mod exemplar de legalitatea bur-
gheza creind cele mai bune orga-
nizatii proletare, o presi excelent'e,
rklicand constiinta de clasi si uni-
tatea avantgarzii sociatiste pang la
eel mai Irian grad posibil intr'un
regim capitalist" (citat dupe* Grote-
wobl).
Pentru a da un exempla 1e felul
cum social-democratia germane* a utl-
,izat mijloacele Oegale, reproriucem
cateva cifre date de Grotewohl; In
an/W. 1878 din cele 438.231 de voturi
socialiste din turned Intreagi, 437A58
le-a dat Germania, adica aproape 100%;
In 1890 nurnarul iota], al voturilor atin-
gea dire de 1.794.060 dintre care Ger-
 NO4E $t tthettIttt
Mama daduse 1.427.298: iar in 1905
numarul total al voturilor se ridicase
la 6.686.000 dintre care social-demo-
cratii germani dadusera 3.010.372 in
timp ce socialistii francezi, care deti-
neau numeric al dot:ea loc, reunisera
abia 805.000.
Dar chiar aceasta utilizare a mijloa-
gelor lezale, mai ales parlarnentare.
au dus Inca de pela sfarsitul secolului
trecut la o supra estimare a miiioace-
lor legate de lupta Ia o resuscitare a
iluziilor lassaliene eu privire la disol-
varea capitalismului pe cale pasnica"
in socialism. In 1891 Engels prevenea
socialistii germani s5 se pazeasca de
aceasta cale gresita :
Ei incearca sa se convinga si sä
convinga si Partidul ca societatea
actuala se va transforma pe neob-
servate in socialism, fora sa se in-
trebe daca in fetid acesta ea nu va
sparge cu aceeasi impetuozitate Ca-
drele propriei sale oranduiri socia'e,
cu care si-at sparge un rac crusta
lui veche, ca si cand In Germania
ei n'ar trebui sA sfarmemai Intai
catusele oranduirii politice pe juma-
tate Inca absolutista ¢i pe deasupra
nespus de confuz5...
0 astral de politica poate duce cu
timpul intreg Partidul pe cal gre-
site. Se tree pe planu1 intai proble-
me politice ;generale, abstracte, as-
cunzandu-se astfel probiemele arza-
toare, concrete, probleme care se
vor impune la proximele eveni-
mente marl, .1a prima criza politica
ele singure pe ordinea de zi.
Ce poate rezulta dintr'o astfel de
atitudine ? Nimic altceva deck ca
in momentul hofiritor Partidul se
va vedea dintr'odata perplex, ca in
privinta punctelor hotaritoare va
domni nelamurirea si neintelegerea,
fiinda aceste puncte e'au fost Inca
niciodat5 luate fn discune. (En-
ge!s : .,Critica nrolectului de program
al Partioului Social-democrat, 1891)".
Cu at5t mai periculos se manifesta
aceasta inclinare spre oportunism, fm-
poiriva caneia rt preven6se Engels,
la inceputul secolului el XX-Ilea
cared economia capitarsta itnece in
faza imperialismului. Prin intensifica-
rea exploatarii fin general si in special
in colona in vederea sporirii iproduc-
tiei, intreprinderile capitaliste mAreau
15 Kum www.dacoromanica.ro
225
pentru moment salaritle si imbunata-
teau conditiile de munca pentru o anu-
mita patura suprapusa a clasei mun-
citoare, pentru aristocratia muncito-
reasca, fapt care Ti Jacea pe multi con-
ducatori al aniscarii anuncitoresti sa
nutreasca iluzia ca asprimea exploa-
tarii va disparea ancetul cu incettrl,
ini5turand necesitatea unei rastua-nari
violente h capitalismului.
Imperialismul sclfunbA Inteo large
masura 5tructura social5 a clasei man-
citoresti germane. Dupa Grotewoh ,
trei factori au jucat un rol esential
in aceasta transformare:
1) Proletarisarea a tot mai multe ele-
mente mic burgheze,
2) Formarea unei aristocracti mum-
citoresti, adica a unei paturi de ;nun-
citori priviaegiati, mai bine platiti care
intro in conflict cu marea massa a
muncitorimii,
3) Cresterea numarului cadrelor bi-
rocratice sallariate din sfinui organ'.
zatiiior muncitoresti, care aducea cu
sine pericolul ruperai de masse.
Aceste imprejurari noi, create de
imperialism au Head ca lupta intro
curentul din sanut social democratiei
germane, care existau in parte din-
namte, sa se accentueze.
Cele trei curente mai importante
erau urmatoarele :
1. Dreapta, care proclama pe rata
devierea dela principiile marxiste si o
p Mica pur reformista fn cadrul 11-
mitegor legate;
2. Centristii, care in vorbe rAma-
neau credinciosi principi'l r marxiste,
dar care in fapte pentru a saliva uni-
tatea aparenta a Partidului faceau
marl concesii oporttunisttilor, im loc
sa i atunge din sanul Partidulul, sl
care in practica se serve= nuniai de
metodele de lupta legate, needucand
proletariatut in vederea cucerlrii pu
terii pe calea revolutionara, desar-
rnandu-1 prin aceasta, cu sau fora
voe. Centristii aveau rolul conducator,
Org'anul de conducere fiind in m5inile
Ion si deaceea el poarta o mare parte
din raspunderea tradarli social-demo-
cratiei germane din tim'pui prlmului
razboi mondial. In clips hotaritoare
eel mai multi dintre ei t¢i dadurli a-
rama pe Tata ca oportunisti, doedind
c5 la ei marxis-nul nu era altceva de
cat fraza revoltrtionara, in reali ate
find gala sa trateze ¢i sit se invoiac,
226
Ca cu reformiotii declarati. Gee mai
tip:ca personificare a acestui curent
o const,tue Karl Kautsky.
3. Stange, din care faceau parte
Roza Luxemburg, Karl Liebknecht,
Clara Zetkin, Franz Mehring, Wil-
helm Pieck, etc. Aceotia se straduiau
sa pastreze puritatea principiilor mar-
xiste of luptau impotriva reformismu-
lui si a centrisrnului,
Dar nici ei nu erau lipsiti de slabi-
ciuni. Inafara de faptul ca n'au apre-
clat In mod just imperiatsmul, mai
tarziu, in 1918, ei 6i -au manifestat in
moduli cel mai funest conceptia for
greoita despre irnportanta spcartartei-
tatii. lncrederea for netarmurita in
Inevitabiliteea miocarilor de massa
spontane, i-a facut sA nesocoteasca
raini organizatoric al Partidu:ui of ne-
cesitatea unei pregatiri metodice in
vederea evenimentelor revolutionare
lminente. Aripa stanga a Partidului
Social-democrat German a nesocotit of
necesitatea aliantei proletariatului cu
teranimea muncitoare. Deaceea n'a
lost Inca in stare sa creeze un par-
tid de tip nou care sa poata conduce
proletariatul In timpul revolutiei. Din
randurile acestei aripi stangi s'a nas-
cut mai tarziu Partidul Comunist
German.
Primul rizbol mondial duse la sci-
ziunea dinthre aripa dreapta of centru
pe deoparte gi aripa stanga pe de alta
parte. Evenimentele din 4 August 1914
au dat la iveala faptul ca In Germa-
nia nu exists un partid revolutionar,
un partid marxisst. Aripa Stanga con-
sidera de datoria el sa creeze un ast-
fel de partid, In timp ce aripa dreap-
ta si centriotil sprijineau imperialis-
mul, livrandu-1 arme ideologice ai tri-
mitand muncitorli la razboi.
In primavara anului 1915 aripa stan-
gi Interne le o grupare ilegala In-
ternationale" din care, la 1 Iannarie
1916, a That naotere liga Spartacus".
In timpul revolutiei din Noembrie
1918 care a izbucnit ca o urmare a
trdrangerilor suferite de trupele ger-
mane St a Revolutiel din Octombrie,
liga Spartacus" a jucat mai curiad
rolui unui curent Ideologic decal al
untd partid revolutionar care sa fi Post
capabil sa is conducerea masselor
proletare.
0 parte din centriotli oportunioti
din aripa stanga au tntemeiat in A-
pril() 1917, Partidul Social-democrat
www.dacoromanica.ro
sfiubrt
Indepelident al Germaniei, din care
facea parte in mod formal ai liga
Spartacus". Abia in Decembrie 1918
aceasta grupare se separa din randu-
rie Partidului Social-democrat Inde-
pendent, interneind Partidul Comunist
German.
Congresul de infiintare a Partidului
din 29-31 Decembrie 1018, declara
lupta pentru instituirea puterii sovie-
tice al a dictaturii proletariatului ca
urea din sarcinile imediate ale clasei
muncitoare germane lira a crea Irma
in sanut Partidului bazele organizato_
rice necesare pentru ducerea el la
bun sfaroit. Pe lenge' sllabiciunite teo-
retice ale aripii stangi, care ai-au ga-
sit expresia oi in rezolutiile Congre-
sului de infiintare, Congresul mai co-
mise oi greaeli privind munca in *r,a-
&rut sindicatelor, care au constituit
muLta vreme o piedica serioasa In
desvoltarea Partidului Comunist Ger-
man. Impotriva punctuf,ui de vedere
sustinut de Roza Luxemburg si Kart
Liebknecbt care erau pentru partici-
parea la alegerile pentru Adunarea
Nationale', CongreSul adopts hotarirea
de a boicota aceste alegeri.
Elementeie foarte eterogene din
care se compunea Partidul Socialde-
mocrat Independent al Germaniei se
alaturara mai tarziu in parte Partidu-
lui Comunist, in parte Partidului So-
cialdernocrat. Din cele de mai sus
reiese ca framantarea revolutionara
care cuprinsese Germania mai cu sea-
ma sub influenta Marii Revolutii So-
cialiste din Octombrie 1917 a lasit
proletariatut german fara un partid
revolutionar, marxist-leninist, deci fara
conducator. Cand In Noembrie 1918,
In urma infrangeril armatei, aceasta
framantare duse In izbucnirea revolu-
tiei oi cand in intreaga Germanie se
instttuira dupe' exempaul revolufiei
ruse soviete de muncitori of soldati
ai ()Mar unele soviete de tarani, so_
cialdernocratii care dispuneau de or-
ganizatii puternice reuoira sa doban-
deasca o majoritate covaroitoare In
toate aceste soviete in limp ce eel
din lig'a Spartacus" erau foarte slab
reprezentati in sanul lor. Deoi eceotia
din urma exercitau o puternica in-
fluents agitatorica asupra masselor
of muncitoare, ei nu puteau contraba2an-
sa covaroitoarea influents organizato-
rira a socialdemocratilar.
 mo'ris 41 RtC1CNZ11
La primul Cangrele al sovietelor din
fritreaga tats, care a avut loc 1nTfe
16-21 Decembrie 1918 la Berlin, de-
legatia unei manifestatii de massa de
peste 250.000 de oameni, organizata
de liga Spartacus", a formulat urma-
toare'e revendicari :
1. Proclamarea Germantel ca Repu-
blica Socialist5.
2. Puteri depline pentru soN ietele de
muncitori ai soldati.
3. Desarmarea Tara intarziere a
contra-tevolutiei $i inarmeree clasei
muncitoare.
Socialdemocratii care se irnpacase-
ra de mult cu statul imperialist $i pe
care nimic nu-1 inspaimanta mai mutt
decat un regirn in care puterea sa
fie in mana clasei muncitoare, cons-
tituind ma joritat ea covaraitoare
Gangresulut sovietelor, respinsera a-
caste revendicarl. Ei hotarira disol-
varea sovietelor ai convocarea cat
mai grabnica a Adunarli Nationale pe
baze burzhezo-democratice, lasaiirf
male si aparatul de stat nealnse in
mainre reactiunii. Prin aceasta ei all
netezit calea contrarevcartiei $i a par-
lamentarismullui burghez. Dupe con-
solidarea aparatulti de gat reactionar
eroicele lupte ale proletariatului, Inca
depe atunci sub conducerea Partidu-
lui Comunist, n'au putut reedita mo-
mentul favorebil din Noembrie-Decern-
bre 1918, deli cei mai buni conduc5-
tori ai Partidulul, Roza Luxemburg si
Karl Liebknecht si-au pierdut viata fn
ele. E; au fost asasinati de ofiterii din
f.Tarzile albe pe care guvernul social-
democrat le chemase la Berlin pentru
a Inmabusi revoltele munCtoresti.
Rczolutia Biroul Executiv at Parti-
dului Socialist Unit German din 16
Sentembrie 1948 .rezum5 invatamin-
tele revolutiel din Noembrie 1918 in
iirmatoarele puncte :
Dirt experientele revoluiW in
Noembrie 1918 si ale ReDublicii wei-
marienP tragem invatamintele :
1. ca clasa muncitoare sl massa na-
menilor muncii nu-ai pot atinge te'u-
rile attic' decat Orin lupta crancenl
impoli I- a impertalismului Intern
extern...
9 ea intre clasa muncitoare Si a-
l'at9 i De deoparte, class capita9st5
s,i ai 9tii ei pe de a'ta, nit poate e-
xisda Intelegere...
3.c5 numai (lase muncitoare e to
to stare sit conduct massele in NMI
www.dacoromanica.ro
227
pentru institulrea oranduiril dernocra-
tice si pentru construirea social's-
mului...
4. ca clasa muncitoare nu poate
Invinge fart un partid marxist-len'-
nist care sa $tie s'o mobilizeze atit
pe ea, cat si massele, sa 1e organt-
zeze in vederea iuptei revolutionare
$i sa le duct la victorie.
S5 trecem acum la lucrarea Con-
tributi; Ia Istoria Partidului Comunist
German", de Wilhelm Pieck, care
poate fi considerate inteun anumit
sens ca o contmuare a cartii lui Gro-
tex.vohl. In limp ce Grolewohl tratea-
za perioada pan5 la 1918, Pieck vor-
a beate mai cu seams despre perioada
dela 1918 $i 0'15 astazi. Pieck fm-
parte istoria Partidului Comunist Ger-
man in 6 etape.
Etapa I: 1914-1918, perioada de
pregatire in vederea Intemeieril ligii
Spartacus" ai de activitate a acesteia,
Incheiata prin infiintarea Partidtfui
Comunist German in 30 Decembrie
1918.
Etapa II: 1919-1923. Perloada re-
volutionara a crizei postbelice. Cu
toete c5 pe Ia garsitud anulul 1918
socialdemocratia a reusit prat masi-
natiile ei sa treaca puterea de slat in
mainile burgheziei, proletariatul ger-
man nu s'a dat totuai battrt. In Ia-
nuarie 1919 muncitorimea din Berlin
s'a rasculat protestand impotriva in-
cercarfor guvernului de a desarma
pe muncitori ai de a le lua dreptu-
rile cucerite prin revolutia din Noem-
brie. Aceasta rascoala a lost numita
In mod inexact rascoala ligil Spar-
tans"; in aceasta revolt5 si-au gaslt
trioartea multi proletari ci dupa cum
am amintit mai sus, cei mai bunt con-
ducatori ai prcletariatului, Roza Lu-
xemburg si Karl Liebknecht, precum
si, indiredt, Franz Mehring.
In Martie 1919 a izbucnit la Berlin
o grev5 generals cu ciocniri armate
care, fist, neflind sustinuta si de alto
$1 centre a putut Ii Innabusita de trupe e
socialdemocrat Noske.
In Aprilie 1919 dup5 o lupt5 sange-
r a it a fost f franta ai Republica so-
vietica bavarez5.
In cursul anului 1919 au avut loc
astfel de lupte in diferite regiun1 ale
Germaniei der faptul ca pe atunci rnt
228 f tUbti
exisla tin Partid Comunist puternic
cart s5 fie In stare sa coordoneze a-
reste miscall disparate si sä le diri-
jeze, a fScut ca toate sa se inchele
prin infrang'ere .
Cu toate acestea in 13 Mantle 1920
clasa muncitoare germana dada dova-
da de forta pe care o reprezint5, CS-
d Arnicind printr'o grev5 general5 in-
cercarea reactiunii de a desfiinta repu-
blitz weimariana si de a pune mana
pe putere prin lovitura de stat a lui
Kapp.
In 4-7 Decembrie 1920 fracjiunea
progresista a Partidului Socialist In-
dependent se ralie cu Partidul Co_
monist german formand Blocul parti-
delor comuniste din Germania si est-
fel num5rul membrilor crescu dela
100.000 la 300.000.
In Martie 1921 In Germania cen-
tralS au avut lot iar5si o serie de fr5-
mantAri care au sfarsilt tot prin in-
fr5ngere.
Din toate aceste esecuri si din 75-
drum5rile lui Lenin exprimate In cu-
vantarea jinutO cu ocazia celui de al
III-lea Conzres al Internationale' Co-
muniste, precurn si in scrisoarea a-
dresara in August 1921 comunistilor
germani, Partidul Comunist German
trase concluzia ca trebue sa inf5p-
tuiasc5 neap5rat frontul unic cu mun-
citorii socialdemocrati. Dar deoarece
toate propunerile pentru Iniantuirea
unui front fink au fast respinse de
conducatorii socialdemocrati ai sindi-
catetor care voiau sa impiedice cu
once pret luptele de massy, in sinful
Partidului Comunist isi f Oen loc con-
cepjia gresit5 ca straduintele de a
crea tin front unic de jos stint zadar-
nice. Inafara de aceasta. noliticsa rear-
tionorS a socialclemocratiei a 15cut ca
Partidul Comunist sa -si indren'e in-
treaa forts combative impotriva el,
lasand lupta impotriva reacjiunii, in
aparentli, pe planul al doilea. Aceste
greseli pc:Vice si tactice au avut re-
nercusiuni si mai tarziu, cad chiar
dup5 ce Partidul incepuse ss apltce o
tactics juste, el n'a mai putut castiga
increderea muncitorilor socialdemo-
crati.
in anvil 1923 avurii loc ultimete
lupte mari ale muncitorimii care -ge-
mea glib povara de nestmortat a re-
paratition de r5zboi si indura o mi-
www.dacoromanica.ro
zerie din ce in ce mai crunt5 din
cauza depresiunii economice.
Forta clasei muncitoare se afirra
din nou cu ocazia unei greve gene-
rale care reusi sa sileascA guvernul
reactionar de sub conducerea lui Cuno
sa bats rapid in retragere.
Tentativa risroalei armate din 23
Octombrie 1923 sub conducerea lul
Ernst Thalmann esua, deoarece ac-
jiunea rarnase izolata la orasul Ham-
burg.
Etapa a Ilia : 1924-1928 fu o pe-
rioadO de relativa stabilitate a capi-
talismului. In aceasta perioada n'au
avut loc lupte politico de proportil
mari. Totusi Partidul ajunse la o oa-
recare consolidare interns mai ales
prin alegerea ca presedinte a lui Ernst
Thalmann, in Julie 1925. Pieck scrie:
Procesul de educare a Partidului in
spirit revolutionar marxist-Leninist a
fast foarte spins si a costat multe
jertfe. Dar f5rA aceasta munca de e-
ducare, crearea unui partid revolutio-
nar de massy, a unei conduceri de
care clasa muncitoare sa ppatO ascul-
ta cu Incredere in lupta ei, n'ar fi
fost posibila.
Nenorocirea clasei muncitoare ger-
mane a constat in faptul ca ea n'a
avut parte de o conducere de nadej-
de nici in Partidul Socialdemocrat In
dependent all Germaniei si ca Patti-
dui Comunist Getman a devenit 11T1
partid de massy cu o conducere fer-
m5, revolutionary si clarvazgoare 2-
h:a cand vremea marilor hatOrirl so-
sise".
Perioada de consolidare a capitalis-
mului aduse cu sine bine Inteles o
intArire a sociaildemocratiei care, prin
teoria ei despre capitalismul organi-
zat", preconiza o disolvare a capita
lismulul pe tale pasnic5 in socialism"
cilutand s5 lege pe muncitori pentru
totdeauna de trustuni.
Etapa a IV-a care a durat din 1929
pans in 1932 a lost perioada marii
crize economice. Perioada de relativ5
stabilitate a capitalismului a f Scut loc
celei mai grozave crize economice,
care a adus cu sine pr5busirea a ne-
numSrate Intreprinderi si un somaj si
o mizerie a clasei muncitoare cum nu
s'a niai pomenit pans atunci. Condu-
cerea socialdemocrata isi cheltuise
toate forjele in lupta impotriva mis-
&aril revalutionare muncitoresti. To-
tusi, ea nu mai constittiia pentru cla-
 terms QI ItifttN211
sa capltalisti o haze' sociali suficient
de solidi In senul muncitorimii. Pieck
scrie :
Datorita crlzei economice, urmate
de nemaipomenita mizerie a intregu-
ltd popor, radicalizarea masselor mun-
ciftoresti ajunsese deja la un grad
destul de malt. Pe la sfarsqul anutut
1930 numirul somerilor atinsese cifra
de 4.400.000 dintre care foarte multi
erau de mai bine de doi ani fare- luau.
Burghezia i¢i dedu seama, ca dace-
ru va stavili acest proces de radica-
lizare, e amenintata si-$i piardi pu-
terea. Prin politica el de colaborare.
Fox ia Idemoora tia se compromisese at5t
de irernediabil In fata masselor largi
incet nu mai prezenta .garantia unei
fortarete destul de puternice yn lupta
pentru apirarea dominatiei capitaiiste
$i impotriva radieai zarfi masselor. $1,
inainte de toate, socialdemocratia nu
mai dispunea de destuli influentg a-
supra masselor In campania, de pre-
glitire a rizbolului. Deaceea burghe-
zia recurse la Partidul national so-
ca la o forcare avea toate
insusirile pentru a insela massele prin
programul ei in aparenta anticapita-
list si pentru a le castiga pentru
ideologia imperialisti, frangand rezis-
tenta poporullui ¢i punand massek In
sluiba scaperilor razboinice ale capi-
talismultd monepollisr.
Renuntand fare' lupti pe rand la
Coate pozitiilerespingand toate
ei,
propunerile comunistilor de a infiinta
un front unic, socialdemocratia nete-
zee salsa lui Hitler. Pane si In 30
Tame:He 1933, clad Hindenburg II in-
sercinase pe Hitler cu formarea gu-
vert:dui, socialdemocratia si conduce-
rea sindicatelor respinsera propunerea
PartiduluiComunist de a lansa im-
preune un apel prin care sa cheme
muncitorimea la greva generals pen-
tru a Impiedica instaurarea dictaturii
lui Hitler.
Bine Inteles ca Partidul Comunist
intreprinde o agitatie intense, atat In
uzine cat si printre . someri, hirer-
cand s.5 castige muncitorimea pentru
cauza comuna. der lira succesul do-
rit, cast pe atunci cea mai mare par-
te din cea 360.000 membri cati nu-
me'ra Partidul erau Fara lucru. numai
11% fiind angajati In procesul de
prnductie.
Etapa a V-a. Teroarea hitleristi
dintre 1933-1945. Partidul Comunist
www.dacoromanica.ro
229
German t¢Y continua activitatea in cea
mai neagri ilegalitate. El nu a reusit
sä antreneze muncitorimea la actiuni
de massy impotriva lui Hitler, nici si
Impiedice ca o parte din rnuncitori, sa
se lase atrasi de banda nazista pentru
politica for criminalli, mai ales dato-
rite' faptului ca, prin pregitirile de
razboi, Hitler reusise sa lichideze so-
majul. Nenum5rati comunisti isi pier-
dura viata in lupta impotriva iui
Hitler.
Pr esed nt de Partidului Comunist
German, Ernst Thalmann fu omorlt de
nazisti in 14 August 1944, dupe- ce Fa-
ct:Ise pesfe 11 ani inchisoare.
Etapa a VI-a, de dupe- 1945. Pe-
rloada de reconstruire a Germaniet
democratise. Partidul Comunist Isi
lui ca sarcini principale urrnitoarele:
Lichidarea complecti a remisltelor
regimului hillerist si a partidului na-
zist, exproprlerea intregii averi a f0S-
tilor conducitori nazisti $i a crimina-
lillor de razboi si redarea ei In mai-
nile poporullul, lichidarea marii pro-
prletitl agricole si Impartirea piman-
turilor la tiranii ruinati de razboi.
trecerea tuturor Intreprinderilor de
importanta vitali In mainile organe-
loi de administratie autonomy, apll-
carea unel pobitici pasnice de bung
vecinetate cu statele inconjuritoare.
rectmoasterea si indeplinirea oblige-
tiei reparatiilor de razboi si o distri-
buire dreapta a sarcinilor care decurg
din aceasta obtigatie.
Wilhelm Pieck caracterizeaza 11nia
de conducere a Part:di:dui Comunist-
German, dela Infiintarea lui si pane
astazI, dupe- cum urmeazi :
,,Oricat de diferiti a fost desvolta-
rea Partidului, realizirile lui si situa-
tia lul interns In diversete etape par-
curse, totusi In toala politica lui pu-
tern urmeri o linie de actiune unitary
care a fost apllicati cu cea mat mare
consecventi :
1. Lupta impotriva imperialismulul
si a militarismului, pentru pace si In-
telegere tntre popoare. pentru o Po-
de prietenie cu Uniunea Sovie-
litic5
tica.
2. Lupta Impotriva fascismului si a
reactiunii, pentru o democratic care
sa asigure, masselor de oameni t.1
muncil o influents hotiritoare astrora
politicii interne si externe a statute!.
3. Lupta pentru cucerirea majori-
OM in senull clasei muncitoare pen-
230
tru inf5ptuitea trattitli el, a aliarrtel
cu t5r5nimea si cu celelalte paturi
muncitoare, cladind, prin aceasta, pre-
misele unel victorii asupra tuturor
fortelor reactionare.
4. Lupta pentru ridicarea continua
a standardului de viata si imbunat5ti-
rea ccraditillor de munca a oamenilor
munch , ap5rarea for de asuprirea si
exploatarea mosierilor si a marilor
capitalisti.
5. Lupta pentru raspfindirea mar-
aism-leninismului, cea mai bun5 arms
a clasei muncitoare In lupta ei pentru
cucerirea puterii politice si pentru in-
f aptuirea socialismului ".
zona sovietica
tin de ocuttie
21/22 Aprilie 1946 a Post infiintat
Parlidul Socialist Unit al Germaniei,
condus in actiunea sa tocmai de
ceste principii, in limp ce in cele-
lane zone, puterkle apusene au int-
piedicat o astfel de unite.
La sfArsituf lucrkii sale, Wilhelm
Pieck a anexat o list5 a tovarasilor
cazuti in lupta impotriva fascismului.
list5 care cuprinde multi dintre cei
mai buni luptatori germani pentru
pace 51 socialism.
P.L.
N. G. PORFIRIDOV, Vechiut Novgo-'
rod. Schite din istoria culturii ruse din
secolele XIXV. (Academia de Stiin-
te U.R.S.S.), Moscova, 1947.
Lucrarea de fal5 reprezint5 o mo_
aagrafie a untie dintre cele mai ye-
chi orase ale Rusieti medievale. Nov-
gorod-ul este un centru de strave-
che cultur5 rusa, care araturi de
Chiev, se distinge printr'o stralucit5
ravilizatie origina15.
Autorul ne Infaliseaza cele mai va-
riate aspecte din istoria culturii a a-
cestui oral: origina orasului, conditlile
materiale de viat5. arta militar5, stiin-
ta, curentele ideologice, folclorul, li-
teratura si arta.
Studiul este bazat pe nturierioa.se
izvoare, privind trecutui acestui o-
ras. Autorul foloseste toate izvoare-
la cunoscute pan5 acuma, si in spe-
cial, rezultatele sapaturilor arheologi-
ce din anii 1923-1940. Toate aceste
izvoare le supune unui nou examen,
www.dacoromanica.ro
ca pe ban acestor cercetirl sa B-
rume o lumina mat jtastA asupra iz-
voarelor vechli culturi rusesti.
Metoda folosill de catre autor se
bazeaz5 atat pe izvoarde scrise, cat
si pe materialul arheologic si folclo-
ristic. Datele care par cateodata in-
doetnice, de exemplu cele de natura
folcloristica, devin sigure atunci and
sunt confirmate pe cafe arheologic5.
Pe de alt5 parte, materialul arheolo-
gic r5m5ne de mai multe on neinsu-
fletit, data nu este pus alaturi de da-
tele ce nu be furrbizeaaa izvaarete
scrise, narative, precum si iconogra-
Pa si miniatura. Ambele categorii de
la lzvoare se intregesc reciproc si din
confruntarea for se pot °Nine eke-
°data rezultate cu totul neb5nuite.
a- Dintre toate problemele de care se
ocup5 autorul acestui studiu, capito-
tele referitoare la origina oraseaui si
la conditille materiale de viatl nt s'au
parut mai putin cunoscute, deaceen
ne vom opri asupra for ceva mai
mult.
aF
Data exacta* a ridicarii acestui oral
nu se cunoaste. La aparitia izvoarelor
scrise, el deja exista. Alaturi de
Chiev, Novgorod-ul reprezint5 un
centru de sine st5t5tor Inca in pe-
r:oada anterioara Vat-Orli statuati
chievean. Deci, Novgorod-ul a luat
parte la toate fazele de desvaltare a
poporului rus. Dup5 ce Novgorod-ul
devine o parte integrant5 a statului
chievean el, alaturi de celelalte o-
rase rusesti, urmeaza cursul de des-
voltare istorica a poporalui rus. A5e-
zarea lui geografic5 1-a pus totusi in
situatie privilegiat5 fats de celelalte
orase rusesti invazia tatar5 n'a
turburat existenta sa si n'a fntrerupt
mersul normal al vietii sale.
InsAsi denumirea orasului Novgo-
rod orasul nou arata vechimea
asezaraor care au avttt loc acolo. Pe
haza de izvoare scandinave, arabe 51
bizantine este inlaturata teoria anti-
stiinti1ic5 a lui Schloezer, dup5 care
slavii de Ras5rit n'au avut orase Ina
Inte de venirea normanztlor. Slav!'
din R5c5ritul Europet au avut nume-
roisc cra5e cu mutt Inainte de apa-
 NOTE $1 IttCENZU
ritia normanzilor. Aceste orase apar
ca puncte intarite, care aveau ziduri
si fortiftatii. Sapaturile arheologice
au aratat ca in aceste orase au fost
concentratl meseriasii. Deci orasele
se desvoltA datonitA cresterii fortelor
de productie si a dtviziunii sociale a
mantic.
In ceeace priveste origina orasu-
lui nu s'au pastrat stiri in izvoarele
sirise rusesti. Cu toate acestea, ora-
sul a fost cu)noscut de cite strAini
sub diferite denurnirf : scandinavii ii
ziceau Holmgard, ier arabii Sla-
v*
Pe haza sapaturilor arheologice,
data aparitiei orasului pe locul actual
de asezare, cu populatie scans, trebue
raportata la secolele VII-VIII. Ora-
sul deja era infarlt cu un val de pa-
mint, ca ceva mai tarziui prin seco-
lul al IX-lea, sa se ridice ziduri de
2p5rare din lenin. In legatura cu mo-
(Jul in care era infirit orasut Novgo-
rod, autorul arata cum trebue pnivita
stirea din cronica,in care se spune
c5 Rune este- acela care a rldicat o-
rasul. Prin faptul ca sap5turile or-
beologice ne-aut ar5tat ca orasul exis-
tase deja prin secolele VII-VIII, Ru-
ric nu poate fi socotit ca intemeife-
torul orasultd, ci ca acela care intro-
duce metode not de fortifiaatie din
!emu In secolele IX-X orasul are deja
o ceratue din plata Alaturi de ce-
tate, datarita securitAtii, ce o acorda
populatlei, apare suburbia, locuita in
special de c5tre meseriasi. Tot aci se
Infiintem5 p'ata, se ridica si prima
blseric5.
In secolul al XI-lea Novgorod-al re-
prezinta un centru comercial st ad-
ministrativ, este orasul resedintA de
principi, un mare centru religios cu
o vestita biserica din piatra Sft.
Sofia.
Orasul Novgorod devine o republi-
c5 feudala, unde adevaratii stapani
-sunt boierii, marl proprietari de p5-
mant. In secolele XIII-XIV Novgo-
rod -u] este eel mai mare oral, cu le
gaturi comerciale iintinse atat cu ti-
nuturile rusesti cat si cu Occidentul,
care cunoaste epoca de infiorire.
Autorul subrtniaza ca, ceeace de-
termini caracterul si nivelul culturit
www.dacoromanica.ro
231
novgorodiene nu stunt influente eni-
te dinafara, ci raporturle locale eco-
nornice, soc:ale, politice si cuiturale.
Pentru Novgorod este caracteristic
faptul ca aci, alaturi de boieri, pru-
prietari de pamant. care au pastrgi ro-
itd de conuucere in republica feudala
novgorodian5, se desvolta mai mult
decal. in alte orase rusest oraseni
meseriage, fortA soctala prOgresis-
td in decursul Evului medlu euro-
pepn.
Autorud consacra aproape o sut5 de
pagini culturii novgorodiene, sub as-
pectul e: material. Se opreste in deo-
sebi asupra economiei agricole, me-
seriilor si productiei, tehnicei. si artei
mill tare.
In sectorul ingr:col se bazeaz5 pe
concluzi le acad. B. D. Grecov, care
a dovedit pe deplin ca societatea rusk
in momentul injghebarii statului chic-
wean, era mina -itnte agricola. In
aceasta privint5, Novgorod-ul nu face
exceptie, deli fertilitlatea redusa a su-
lului novgorodian, ar fi putut sA con-
stitue un angument serios. Din iz-
voarele novgorodiene, rezult5 ca mai
toate caracterele specifice pentru o
societate care are la bazA agricultu-
ra sunt prezente sl aci, la Novgorod,
Sapaturile movilelor funerare, au scos
la iveala tot felul de unelte agricole
ca: topoare, seceri, coase, furci, brAz-
dare de her dela plugul primitiv si
altele. Alaturi de aceste date arheo-
logice folciorul novgorodian caprinde
numercose elemente care reflecta ca-
racteiTta agricol al populatiei in acest
sector al Rusiei medievale. S'ar putea
spune c5 literatura epics ne-a pistrat
o descr:ere realists a modului de a
ara in Nordul Rusiel, precum si ima-
ginea poetizatil a agricultorulul. Cul.
tul unor sat* neflectil deasernene
caracterul agrar al Novgorodienilor
Aceasta se reflects in iconografia
vremii. Pe de alta parte, croncile
novgorodiene denota un interes foar-
te pronuntat lap de toate arwmptliile
naturii, care au avut repercusiuni gra.
ve asupra agricutturii, ca: seceta,
plot prelungite, inundatii, ger tImpu-
riu, care desorganizau lucrarlle agri:
232 sTVDit
cole sl produceau scumpirea painli si
foamete. In sfarsit baza agricola a re.
fatiilor sociale la Novgorod se oglin-
deste si in actele juridice ale vremii,
ca si in codurile feta:late, care re
prezinta fixorea in scris a dreptului
obismtelnic.
Toate aceste date obtinute prhn cer-
cetarea diferitelor izvoare, au fost
confIrmate si prin sapaturile arheolo-
gice, ce au avut loc in cursul anilor
4938-1940 si in 1945 in reg,unea La-
doga Veche.
Autorul arata ca pe baza a diferi-
te izvoare, se poste atirma ca in o.
casele rusesti din secolele X-XI au
existat piete uncle populatia putea
sisal achNitioneze diferite obiecte de
prima necesitate ca : vase, haine, tn-
caltarninte, unelte jagricole etc. Des-
voltarea meseriilor pe o scars foarte
intinsa la Novgorod, este atestata de
catre isvoarele sense, datele epigra-
flee, topanimice, icanografice si,k in
sfdrsit, de catre datele arheologice.
Aceste izvoare ne vorbesc despre
meseriasi in ceramics, dulgheri, fie-
rarl, pielari, bijutieri, sculptor', tur-
natori, icanografi si altii. In aceastd
priviInta cele mai preticase materiale
provin din sapaturile nrheologice din
viltimii ani, care au dritt posibilitatea
sib se precizeze ldcul atelierelor 4n
oras, precwn si date concrete In ceea-
ce priveste organizarea si partea leh-
nica in productie a diferilelor me_
serif.
Datele cu privire la ceramics sunt
extrem de bogate. Inafara de vase,
care avetau intrebuintate practica, se
faceau sl diferite obiecte de arta. Ast-
fel au Most glsite figurine in forma
de pasari colorate in diferite cu:ori :
rosu, Oben si! verde. Felu invaria,
tall in care sunt executate aceste fi-
gurine, ne dovedeste ca este vorba
despre productia in massa pentru or-
namentatia caselor sau folosite ca ju-
card pentru copii.
Lucrul in metal deasemenea repre-
zinta acs unja krtntre cele mai vechi
meserii. Se produce atat pentru nevoi-
le gospodariei, cat si pentru arma-
ment. De timpuriu se produce o di-
ferentiere in randurle fief arilor nov_
frorodieni. Unii fae nuirnai cuie, altii
www.dacoromanica.ro
numai ace, lacate, cutite, sabii, pot-
coave, sageti, sulite etc.
Lucrul in lemn este si el foarte Ye--
chi, deoarece Novgorodienii erau lo-
curtorli locurilor paduropse. Erau iscu-
siti tarnplari si dulgheri, care stiati
sa fac din lemn cele mai variate o-
biecte. Desi ca regula, obiecte din
lerrin nu se pastreaza, totusi din sa-
paturl au reaultat numeroase obiecte
ca : furci, greble, bucati de luntre,
vasle, butoale, piulite, linguni etc.
Deasemenea se lucra mult si in os
ca ; piepteni, manere de cutite ere.
Lucrul in piete a lust o foarte mare
desvoltare la Novgorod, in spec:al
cismaria. Ceeace este caracterist'c
pentru meseria cismarilor din Novgo-
rod este ca, fn atelierele lor, execu-
tarea propriu zisa a incaltamintel ertt
legata de insasi prelucrarea pieilor.
Sdpaturile arheologice (acute pe lo-
cul atelierelor .de incaltaWninte, dart
posibilitatea de a conchJde, ca erau
foarte muitte feluri de incaltaminte
dela ceta mai find pans la cea ordi-
nary -- si ca incaltamintea se fabri-
ca in massa.
Tesaturi pentru imbracdminte, dea-
sernenea, erau literate in atelierele
novgorodiene. Resturi de tesituri s'au
pastrat relativ foarte putine; acestea
stint panza de in si postay. Tess_
turile de lux, intrebuintate de catre
patura superioara a societatii, erau
irnportate din strainatate, In special
1
din Bizant.
In imbracarrantea femeiei uin rol
insernnat ii jucpu podoabele din mar-
gale s9 bratarile de sticla, care s'at,
gdsit pe tot teritoriul locuit de rusi
dela Ladoga pans la Tmutaracan. A
ceste obiecte de impodobire erau so-
cotite deobicei ca importate din B -
darn. Insa raspandirea for pe o su_
prafata foarte intinsa ducea la con-
cluzia ca ele s'ar fi fabricat in Ru-
sia. Si intradevar, atel:erele pentru
fabricarea acestor paloabe, au fest
descoperite la Chlev. La Novgorod a-
semenal ateliere n'au fost inca des-
coperite. Fara indoiala Insa Nom°_
rod-01 a fost un mare centru do me-
seriasi bijutieri, care lucrau in our si
argint, in primul rand pentru nevoi-
le cultului vase, cruel, imbraca.
 NOTE $1 RECENZII
minte pentru evanghelii sl icoane etc.
Deasemenea dlerite podoabe pentru
femei ca: inele, cercei, bratki etc.
Un forirte interesant capitol este
consacrat constructiei locuintel)r, a-
menajarii ora$elor, lucrarilor de for-
tif :cat ie.
Capitolul consacrat meserillor arata
Dela Institutul de Istorie i Filosofie
al Academiei R. P. R.
Miercuri 10 August a. c., 'a avut
loc o $edinta a Directiunii Institutului
de Istorie sf Filosofie al Academiei
R.P.R., la care s'a diScutat felul in
care se desfawara campania de sapa-
turi arheologice pe anal 1949..
Pe langa uncle masuri luate in ve-
derea ducerii la bun sfarsit a acestel
campanii, s'a hotkit :
a) convocarea unei consfatuiri, la
inceputul Iunii Octombrie, a colecti-
velor stiintifice (inclusiv studentii cars
au participat pe $antiere) pentru a dez-
bate rezultatele campaniei arheologice
pe anul 1949 $1 noile sarcini care
.decurg ;
b) publicarea unui volum special
cuprinzand rezultatele obtinute in a-
ceasta campanie;
c) --asigurarea conditiilor materiale
pentru publicarea tuturor rezultatelor
sapkurilor anterioare nepublicate pang
astazi;
d) crearea conditiror necesare pen-
tru specializarea studentilor care s'au
evidentiat in timpul campaniei de
*Mull ;
e) editarea une1 reviste semestriale
de istorie veche, al caret prim nurnk
va apkea eel mai tarziti la sfk$itul
anului curent.
DISCUTII CU PRIVIRE LA INTOC-
MIREA PROGRAMULUI CURSU-
LUI UNIVERSITAR DE ISTORIE
A ROMANIEI
In ziva de 23 Serptembrie 1949 a
avut loc, la Institutul de Istorie $i
Filosofie, o consfatuire la care au
luat parte membri at Sectiei de is-
www.dacoromanica.ro
233
pe deplin cat de mare desvoltare au
capatat ele la Novgorod. Alkuri de
monumentpia lucrare lui B A. Raba-
-cov, consacrata meseriilot in Rusia
veche, (Moscova, 1948) studiul lui N.
G. Porfiridov aduce o prettoasA con-
tributie la cunoasterea vechii cultual
rusesti.
Conf. N. COSTACHEL
torte a Academie' R. P. R., direc-
tia Institutului de Istorie $i Filoso-
fie, profesorii $i conferenfarii de
la catedra de istanle a Romaniel
dela Universitatea C. I. Parhon. 0-
biectul consfatuirii a Post discuta-
rea intocmirii prcgramului cursului
universitar de istorie a Romaniel.
Acad. Prof. - P. Constantinescu-
lcsi, directorul Institutului de Isto-
rie si Filosdfie, in cuvantul de des-
chidere a sedintel arata ca Dian-
tutul Isi asuma o noud sarcina, a-
nume de a ajuta catedra de Istorie
a Romaniei. Primul pas in acea-
sta directie este intocmirea unui
program al cursului, cu totul ine-
xistent pang astazi, $i folosirea re-
zulbatelor ce s'au obtinut la Insti-
tut cu prileju1 cercerarilor din do-
muniul stiint_lor isborice pentru o
mai -tuna predare a eursului.
Urzneazd in cuvant tov. Prof.
Popeseu-Doreanu care arata ca
piotesorii cursului de istorie ge-
nerala gasesc un sprijin larg in
programele $i tratatele sovietice.
Ele pot folosi si cat-drei de isto-
rie a Romaniel. Dar la aceasta din
urma catedrd prelucra:ea si adap-
tarea la materie cere un efort al
tuturor specialistilo-. El arata ne-
cesitatea stabiliril unor legaturi or-
g_nice intre Institut $i catcdre mai
ales pentru cursul de istorie a Ro-
mantel.
Se propune discutarea progra-
mului de istorie veche a Roma-
niei.
prof. Gheorghe ,Stefan expune
Kumar punctele din programul
234 STUDII
cursului predat in anul scolar 1948-
.1949, aratand ca s'a straduit sa tra-
teze urmat_esele capitole: salbati-
°la, barbariG, aparitia rnetalelor,
scitii, tracii, geto-dacii; colonlile
grecesti, cucerirea romans, migra-
tlunile, influenta slava, ultimele
migratiuni, etc. Pe baza expunerii
Prof. Gh. Stefan au avut be vii
discutii.
Toy. Conf. D. Berciu propune sa
se fixeze periadizarea istoriei vechl
a Romaniei frana, la interneierea
Principatelor terminelogia ace-
stel periadizari, Mai propune ca
istoria societatii primitive de pe te-
ritoriul de azi al R. P. R. sa nu se
trateze izolat de istoria societatii
primitive din Wile vecine. In a-
cest soap, propune un nou capitol
in program: Istoria societatii pnmi-
tive la vecini.
In legatura ou predarea cursului
de istorle veche a Romaniei, toy.
Berciu mai propune ca acesta sa
lie predat de trei profesori:
unul sa predea societatea pri-
mitlya de pe teritoriul de azi al
patriei noastre;
altul societatea sclavagista (in_
oepand cu scitii pand la 721);
al treilea migratiunile.
In curs sa se inclua si cerceta-
rea vietii ilirilor.
Toy. Prof. Condwrachi, se decla-
ra de acord cu cele trei capitole
marl, discutate. In plus, propuno
un capitol privind istoria limbilor.
Arata apoi ca din preocuparea
cursului nu trebue sa lipseascLi as-
pectul bizan'in al epoch vechi a
istoriei Romaniei.
Toy. Conf. Barbu Cetrapina, lu-
and cuvantul se cleclara impotriva
propunerii de a se include in curs
un capitol privind Istoria societa-
tii primitive la vecini, deoarece inn
programul ansamblu al Facul-
tatii de Istorie vor exista cursuri
speciale in acest seas.
Tay. Conf. Letitia Lilzare:s.ca, ob-
serva Ca s'au orris, dintre popoa-
rele migratorii, Avarii. Propune a-
poi ca sa nu se trateze m'gratin-
nile ca un tot unif_rm, ci sa se
fixeze problome din aceasta lunga
perioada a istoriei vechi a Roma-
niei (ex.: parasirea Daciei, viata
www.dacoromanica.ro
populatiei din Li-adz& in vremea mi-
gratiunii hunilor, etc.).
Tov. Conf. V. .111.zciu, propune
cate o lectie la fiecare catedra
despre izvoarele si 1ucrarile de sea-
ma ale perioadei istorice restpec-
tive. Sa se faca o prezentare cri-
tied a izvoarrelor.
Tov. Conf. lorgu Stoian, propune
sa se prevada in programul de an.-
samblu si alte discipline auxiliare,
inafara de istoria limbilor : liMba
greaoa, epigrafie greco-Latina.
Toy. Constantinescu-Iasi subli-
niaza necesitatea de a se urmari
continuarrea asezarilor omenesti
de pe teritoriul de azi al patri_i
noastre, din cele mai vechi vremuri
pand la intemeierea Principate-
lor. Aceasta sa." constitue o prcble-
ma generala permanents, sa fie
firul calauzitor al cursului. Arata
apoi cum in trecut se insista asu-
pra influentelor strains, ticglijan-
du-se via% autohtonilor.
In inchciere is cuvantul toy.
Acad. M, Roller, care trage con -
cluziile discutiilor, Toy. Roller su-
bliniaza ca, problemele ridicate in
so.dinta, sunt foarte insernnate. Eli
doyec:esc insa necesitatea grabirii
intocmirii programului. Undi au e-
xaminat progIamul in mod sche-
matic, pierzandu-se in gcn.erali-
zari furs a pune accznt-ul asu-
pra caracterului desvaaarii socie-
tatii ornenesti de pe teritoriul tarn
noastre in perioada antica. Ferio-
dizarea trebue sa o luam dela, o-
pera clasicilor marxismului. Acea-
sta periodizare a fast recent des-
batuta in U. R. S. S. si materialul
ne 14ureaza mult $i in aceasta
privinta.
Vorbitorul propane sa aprofun-
clam :
1. Societatea om.eneascA ae. pe
teritoriul tarn noastre in vremiarile
primitive, foimele de manifestare
in Romania a saibaticiai, balbarii
sfazele lor, inceputul de descom-
punere a societatii primitive, for-
marea statului dac ;
2. Formarea statului dac, carac-
terul de class al statului dac, onga-
nizarea sociala de pe teritoriul din
R. P. R. ca.e nu era cuprins in
statul dac ; cucerirea romana, in-
 DELA INSTITUTUL DE. ISTORIE $1 FMOSOFIE
fluenta ei, luptele s..ciale, in timpul
cuceririi romane, retragerea aure-
liana ;
3. Descompunerea sclavagismului
pe teritoriul lath noastre sl ince-
puturile indepartate ale feuidalis-
mului, influenta migratiunii po-
poarelor asupra populatiei autohta--
ne, influenta slava, formarea ma-
ellor enezate pe teritoriul R. P. R.,
crestinarea in massy si rolul, cresti-
narii in procesul intemelerii Prin-
cipatelor etc.
Trebue sä accentuam foarte mutt
asupra societatii omenesti si orga-
nizarii statului dac, anterior cuce-
rirli romane ¢i dupe retragerea au-
reliana, neglijate Varna azi. Rezul-
tatul cercetarilor not indices exis-
tenta runei civilizatii insemnate
inaintea foritaarli statului condus
de Burebista. Sa urrnkthrim apoi cu-
cerirea romans, descompunerea o-
randuiril sclavagiste, si aparitia
primelor elemente de feudalism. 0
atentie deosebita trebue acordata
tormaril limbii si poporulul roman.
Sa cercetam pas cu pas populatia
autohtona, lupta ei, fazele trans-
formarilor suferite de ea Pia la
intemeierea Principatelor.
Toy. Roller propune formarea
unor camisii care pe baza celor
discutate sa intocmeasca un pro-
tect de program care sa fie supus
discutfei intr'o sedinta ulterioara.
Se formeaza un colectiv alcatuit
din prof. Gh. Stefan, Conf. D. Ber-
ciu, a Prof. Condurachi - care sa
pregateasca un protect de program
prntru istoria veche a Romaniei ;
Un colectiv alcatuit din tov.
www.dacoromanica.ro
235
Prof. Gr, Preoteasa, Conf. Letitia
Lazarescu, Conf. Barbu Campine,
pentrti proiectul de program de is-
torie medic a Romaniei si
Un colectiv format din tov. Conf.
Georgescu-Buzau, Conf. V. Maciu
si Conf. Gh. Matel care sa a1 -
tuiasca proiectul de program pen-
tru istoria moderns si contempo-
rana a Romania.
0 comisie formats din Acad.
Prof. P. Constamtinescu-Iasi, Prof.
Popescu Doreanu si Acad. Mihail
Roller, vor da forma definitive a
proiectului de program, care va Pi
supus spre aprobare Ministerului
Invatamantului Public.
*6
/nstitutu/ de Istorie Filoscrfie
al Academiei R. P. R. a trimis Fa-
cultettitor de Istorie, $colilor Peda-
gogice, liceelor, .etc. urmiltoarea a-
dresci :
Domnule Director,
InstItutul nostru urmareste, conform
liniei Partidului Muncitoresc Roman
si a Guvernului R.P.R., incurajarea *i
sustinerea tuturor celor dornici sa
luereze in domeniul siiintelor istorice
si filosofice.
In acest scop, va rugam sa, bine-
voili a .ne inainta o lista de toll pro_
fesorii apartinand institutiei P-voas-
tr,i, care fac cercetari in domeniul
stiintelor istorice si filosofice, pentru
a lua contact cu ei, a le sprijini cer-
cetarile si a inlesni publicarea lucre_
rilor lor.
 www.dacoromanica.ro
Intreprinderea Industrials de Stat Universal"
www.dacoromanica.ro