Sunteți pe pagina 1din 9

PROŞTII SUB CLAR DE LUNĂ din punct de vedere moral,dispreţuieşte-mă,din

adaptare de Alex.Nagy adîncul sufletului şi lasă-mă dracului în pace...


dupa Teodor Mazilu C.:Nu-i aşa de simplu,Gogule.Sentimentul se
naşte fără să vrei.Sentimentele nu vin la
SCENA I comandă,Gogule.Acuma rîzi,Gogule...O să te
Clementina,Gogu lovească odată şi pe tine,atunci o să vezi
tu,Gogule,ce-i durerea.Ce pot să fac dacă mi-ai
CLEMENTINA:Gogule,tu pleci.Iţi iei intrat în sînge?
geamantanul şi te duci.Eu rămân G.:Patimă oarbă?Bine,dar raţiunea?!(mai
singură,Gogule... energic)Raţiunea,Clementino!Tu n-ai raţiune?
GOGU:Da,Clementina,o sa rămâi singură cuc... N-ai cap?Nu-ţi dai seama că sînt un tip jalnic,cu
C.:Tu eşti cinic,Gogule,tu mai ai putere sa faci puţine trăsături omeneşti?Tu nu judeci?
glume?! C.(dă din cap în semn că nu,ea nu judecă):Eu
G.:Da.Mai am.Unde mi-e costumul bleumarin? nu judec,Gogule,eu iubesc.
C.(printre sughiţuri de plîns):În şifonier...(cu un G.:Eşti puţin cam tralala...(schimbă tonul)Ţie îţi
efort supraomenesc) În raftul al doilea... las
G.:După cum observ,plîngi... Nu totul:casa,studioul,televizorul,fotoliile,frigideru
plînge,Clementino...Ne aude vecinul de la l,covoarele;eu îmi iau numai discurile şi
parter şi o să spună că ne certăm. îmbrăcămintea.
C.(se închide în suferinţa ei):Am avut încredere C.(exaltată):Eu nu vreau mobila.Eu pe tine te
în tine,Gogule.Credeam că,în cele din urmă,o vreau.
să te schimbi. G.:Fii cuminte,dragă,că ne-aud vecinii.(cinism
G.(cele spuse de Clementina îl nedumeresc în premeditat)Îţi dau tot ce am eu mai bun...
cel mai înalt grad):Foarte rău ai C.(pătimaşă):Nu vreau mobila,Gogule.Vreau
făcut,Clementina.Cine te-a pus să ai încredere sufletul tău,Gogule.
în mine?N-aveai decât să observi că nu eram G.(sincer mirat.aude parcă pentru prima oară
sincer în sentimentele mele.(puţin în viaţa lui asemenea cuvinte):Ce vrei dragă?
familiar)Cam bătea la ochi,draga mea. C.:Gogule,n-am nevoie de mobilă.Am nevoie de
C.(pironită în punctul ei de vedere):Respirai căldură sufletească.
atâta siguranţă.Erai atât de tandru... G.(o linişteşte):Vine şi căldura sufletească
G.(vădit contrariat):Eu,siguranţă?Eu ţi-am dat după aceea.Nu te uiţi ce trusou ai?Ce frigider?
ţie un sentiment de siguranţă?! Ce covoare!Ce fotolii!...Crezi că n-o să găseşti
Siguranţă,Clementino?!Eu m-am purtat tandru un om cu sufletul curat care să vrea să se
cu tine?!(nu mai înţelege nimic)Tu eşti puţin odihnească în asemenea fotolii?N-o să găseşti
cam tralala... un om dintr-o bucată care să vrea să facă un
C.:Gogule,eu îţi spun ce simt eu...Eram absolut duş într-o baie ca a ta?Orice bărbat care o să
sigură că voi muri în braţele tale. se odihnească în fotoliile astea o să ajungă la
G.(cerîndu-i parcă socoteală):Ce motive ai avut concluzia că eşti o femeie
să ai încredere în mine?Ţi-am dat eu vreun superioară.Ascultă,Clementino,ce-ţi spun
motiv?A fost atitudinea mea de aşa natura? eu...Eşti o femeie superioară.O să te
Nimeni n-are încredere în mine.Nici mama,care recăsătoreşti uşor...
m-a născut şi m-a alăptat...Taică-meu se uită C.:Eşti cinic...
chiorîş la mine.Fraţii mei se sperie numai cînd G.:Vezi?Vezi că sînt şi cinic?
mă văd.Nimeni n-are încredere în mine,şi pe C.(printre lacrimi):Văd,Gogule,îţi văd cu
bună dreptate.Absolut nimeni.Nici măcar la precizie toate defectele.Şi totuşi...Şi totuşi,te
serviciu.Tuturor le par neserios,aproape iubesc.
suspect.(cu dispreţ)Te-ai găsit tocmai tu să ai G.(se dă la o parte):N-am caracter.
încredere în mine! C.(vine spre el):Te ador...
C.:Gogule,tu eşti un om inteligent.Tu ştii că G.(încercînd să scape de ea):Sînt un netrebnic.
dragostea e oarbă. C.(copleşită de pasiune):Te iubesc!
G.(neînduplecat):Să nu fie.Cînd o femeie G.(fuge din faţa ei):Sînt un om gol pe
iubeşte,trebuie să deschidă dinăuntru.
ochii,Clementino.Femeia trebuie să se C.(aleargă spre el):Te iubesc cu tot vidul tău
întrebe:cu cine-mi leg viaţa?Ce caracter are sufletesc.
omul?(logică inevitabilă)Ai luat-o G.(din ce în ce mai disperat):Sînt imoral.
aşa...superficial.Ai fost uşuratică... C.:Te ador...
C.(roaba amintirilor):Vrei să spui G.:Te destest...
sinceră?...Nu,Gogule.Eu am citit în sufletul C.:Te iubesc...
tău...Mi-a plăcut felul tău de-a fi. G.(schimbă tonul):Minţi!Nu mă iubeşti.În
G.(ascultă descumpănit spovedania realitate,mă urăşti.Mereu îmi reproşezi că n-am
femeii):Felul meu de a fi?...Care,,felul meu de-a principii,că din cauza mea te-ai retras din
fi’’?N-am nici un fel de a fi.Ce motive ai avut tu cîmpul muncii...N-ai vrut să porţi pantofii ăia.Ai
să te arunci ca o nebună în braţele mele?Nu spus că tu nu porţi pantofi din bani
pot să-mi explic nici pînă în ziua de furaţi.O,parcă văd şi acuma cu cîtă indignare
astăzi.Totdeauna m-am întrebat:ce a găsit mi-ai vorbit!Erai în bucătărie,spălai vasele...
femeia asta la mine?Frumuseţe,nu se poate C.:Eu nu sînt ca tine,Gogule.Vreau să mai
spune...Delicateţe,nici atît.Sînt destul de păstrez ceva omenesc.Puţin,Gogule!Foarte
grosolan.Te-am şi bruscat de cîteva ori.(cu puţin.Ce te deranjează?Poate e un capriciu.
imputare)De ce te-ai îndrăgostit de mine?De G.(ridicînd geamantanul):Bine,eu plec.Rămîi cu
ce? fondul tău cinstit!(Clementina încearcă să-i
C.(din ce în ce mai sinceră):Cum de ce? smulgă geamantanul,nu reuşeşte.Gogu
G.:Ţi-am cerut eu aşa ceva?Ţi-am pretins eu? pleacă)Adio,incoruptibilo!
(omeneşte)Fii sinceră!Dacă te-am dezamăgit C.(fuge după el):Gogule!
felul lui de-a fi.Cînd l-am luat de soţ,aveam o
SCENA II singură speranţă...
C.:O speranţă?
Clementina,Ortansa O.:Da.O mare speranţă.Speram că nu e sincer
în ce-mi spune...Lucra şi atunci la controlul
ORTANSA(o găseşte pe Clementina plîngînd.Îi financiar şi-mi tot spunea că el urăşte
şterge obrazul cu o mişcare maternă):Ce pungaşii.Credeam că vorbeşte şi el aşa,fiindcă
e,mă,cu tine?Iar plîngi?(foarte îngrijorată)Pari aşa se cere acuma...Eram convinsă că,de
foarte schimbată. fapt,minţea...ca să-mi facă mie plăcere.Şi
C.:Nici eu nu mai ştiu cum arăt.(îşi scoate o convingerea asta m-a atras spre el.
oglindă din poşetă şi se examinează)Arăt C.:Şi?
groaznic.Dragă Ortansa,nu ştiu ce să mă O.:M-a indus în eroare.(oftînd)E
fac,sînt momente cînd aş prefera să mor. sincer,dragă,foarte sincer...Mi-e şi lehmite cît
O.(cu duşmănie):Gogu... de sincer e.(cu profund dispreţ)Crede în ceea
C.:Vrea să divorţeze.Zice că eu sînt o femeie ce face.Am încercat să-l îndrept,să-i deschid
superioară şi o să mă recăsătoresc capul.A încercat şi biata maică-mea,şi bietul
uşor.,,Tu,Clementino,o să-ţi refaci repede taică-meu,care tu ştii ce logică de fier are:,,Măi
viaţa...’’Aşa îmi spune sistematic. Emilian,fii şi tu mai culant,mai
O.(zîmbeşte cu amărăciune,înţelege suferinţa serviabil...Emilian,ai trecut de treizeci de
prietenei.O îmbrăţişează cu ani,nu mai eşti un copil,mai închide şi tu
afecţiune):Doamne,cît de naive eram,îmi vine ochii’’.Nu.Zice să mă schimb eu.(uimită de
să rîd cînd îmi amintesc...Nu ştiu,poate sînt eu absurdul situaţiei)Zice că el nu mai stă cu
o nebună,poate cer prea mult de la viaţă.Noi n- mama şi cu tăticul.Auzi,dragă,ce aberaţii!
am avut noroc.Nici în dragoste,nici în alt C.(puterea de analiză critică):Nu seamănă
domeniu.Ai auzit ce noroc a dat peste sclifosita deloc cu Gogu.
aia de Beatrice?A cîştigat o sută de mii de lei la O.:Cum o să semene cu Gogu?!Sînt
loto... diferiţi,Clementina,foarte diferiţi.Ăia de la
C.(încercînd să explice evenimentul):Da.Dar a serviciu l-au stricat pe Emilian.El avea un fond
fost o întîmplare. bun.Cînd l-am rugat să-mi facă un mic
O.(se plimbă îngîndurară):Şi eu sufăr serviciu...nu era cine ştie ce...ştii ce mi-a
mult,foarte mult,Clementino.Stau şi mă răspuns?,,Dragă Ortansa,pur şi simplu nu ştiu
întreb:ce-o să se aleagă din viaţa mea? să fac intervenţii.’’ - ,,Cum nu ştii,dragă – m-am
C.(cu puţină tristeţe şi oarecare invidie):Tu eşti înfuriat şi eu – că doar eşti bărbat în toată
iubită,Ortansa... firea.’’ - ,,Nu ştiu – mi-a răspuns textual – nu
O.(zîmbeşte amar.O mîngîie pe Clementina ca ştiu ce mutră să fac,nu ştiu să discut pentru o
pe o copilă bună şi naivă):Da,dar nu iubesc intervenţie,să dau un telefon pentru o
eu... intervenţie,să aştept un om pentru o
C.(care bănuieşte o dramă asemănătoare):Nu intervenţie,să aştept răspuns la o
te lasă să te încadrezi în cîmpul muncii? intervenţie.’’E nebun de legat.(cu
O.:Nu,invers,draga mea...Mă bate la cap să disperare)Om cu studii superioare,şi să nu ştie
lucrez undeva.,,Du-te şi să facă o intervenţie?!...
munceşte,Ortanso,dacă vrei să t emai strîng cu C.:Trebuie să-ţi fie foarte greu...
patimă în braţe...’’De-atîtea ori mi-a spus să O.:Ţie pot să-ţi spun...Nici mamei nu i-am spus
lucrez,a insistat atîta,încît simt că nu-l mai totul.Ea,biata de ea,crede că sînt fericit.Ea nici
iubesc.Cînd a venit cu pretenţiile alea nu bănuieşte catastrofa...(izbucneşte în plîns)
absurde,am simţit că mă înşeală sufleteşte... C.(îşi desface palmele):Nu plînge.Dacă Emilian
C.:Gogu s-a purtat dur cu mine.Mi-a spus ă te roagă să te schimbi,schimbă-te.
dacă nu mă retrag din cîmpul muncii,eu nu mai O.:Viaţa mea e un iad.
însemn nimic pentru el... C.:Dacă Emilian îţi cere să
O.(îl descoperă pe Gogu):Te-a rugat Gogu să nu lucrezi,lucrează.Gogu mi-a cerut să nu mai
fi încadrată?A insistat să nu mai lucrezi? lucrez.N-am mai lucrat.
C.:Da,Ortansa.A insistat. O.(revenindu-şi parcă):Eu nu-s ca
O.(încîntată de Gogu):A procedat ca un tine,Clementino,eu am un caracter
adevărat bărbat.Atunci at trebui să fii fericită. voluntar...Eu am pretenţii mari de la
C.:Degeaba m-am retras,Gogu tot nu mă viaţă...Ceasuri întregi mă gîndesc ce-aş fi ajuns
iubeşte.Nu sînt nici salariată,nici fericită... eu,cu trupul meu,în Occident!Ce situaţie aş fi
O.:E vina ta,Clementino.Tu nu ştii să-l apreciezi avut...Mulţi bărbaţi inteligenţi şi bine făcuţi şi-
pe Gogu.Gogu e foarte delicat.Emilian nu are ar fi risipit averile numai ca să-mi sărute
delicateţea lui Gogu.Eu,Clementino,îl credeam picioarele...(îşi examinează trupul cu
altfel de om... seriozitate)Spune şi tu,Clementino,fii obiectivă.
C.(cu un uşor avînt romantic):Mai drept?Mai (îşi mîngîie sînii încet,protector.Tresare
bun? speriată,îzbită de sentimentul nedreptăţii)Am
O.(preia avîntul Clementinei şi-l ridică pe cele sîni mici şi duc o viaţă monotonă.Cu asemenea
mai înalte culmi):Mai descurcăreţ,nu ştiu cum sîni,la Nisa,pe Coasta de Azur,dacă i-aş fi
să-ţi explic,Clementino,mai modern...mai fluturat în staţiunile balneare de-acolo...
francez...să-mi fi satisfăcut toate C.(obiectivă):Tu ai un bust foarte frumos...
capriciile.Cînd l-am cunoscut prima oară,îmi O.(bătîndu-se peste şolduri):Aş fi înebunit
vorbea despre munca lui,de şedinţe,activitatea Europa...(Cu fiecar emişcare a mîinilor,care
obştească,situaţia internaţională,revoluţia alunecă de-a lungul trupului,descoperă o altă
culturală,păstrarea avîntului localitate balneară în care ar fi avut
obştesc...adevărul...Giordano Bruno.E foarte succes.)Veneţia,Taormina...Monte-Carlo,Baden-
greu,Clementino.A trebuit să mă lupt ca să-l Baden...În fiecare zi aş fi auzit:,,Ortansa,mi-ai
cuceresc pe Emilian,deşi nu-mi prea plăcea intrat în sînge.Sînt conte,dar nu pot să trăiesc
fără tine.’’Aici,la noi,degeaba am eu un bust O.:Te rog să mă ierţi.(îl mîngîie matern)Ai să
frumos.(înşăturînd o posibilă remarcă a mă ierţi?Să nu mă judeci prea aspru.
Clementinei)Nu,n-aş fi devenit EMILIAN(rezonabil):Nu ştiu despre ce e
curvă,Clementino...Aş fi păstrat întotdeauna în vorba.Te rog să-mi spui despre ce este vorba şi
adîncul sufletului un ideal spre care aş fi după aceea am să plîng sau am să rîd,după
tînjit... cum o să fie situaţia.Dacă o să fie de rîs am să
C.:Tu,Ortansa,eşti o cerebrală,eu am alte rîd,dacă o să fie de plînd,am să plîng...
trăsături caracteristice.La Emilian nu te O.(îl părăseşte pe Emilian,se retrage spre
gîndeşti?Ce-o să se întîmple cu el? ieşire,înfricoşată de ceea ce va urma.Emilian
O.:Eu mi-am făcut datoria.L-am rugat să se vrea să se apropie de ea,Ortansa îi face semn
schimbe,să devină mai realist.E o prostie ceea să nu se mişte):Eu n-am nici o vină.Mă simt
ce face el.A fost destulă vreme cinstit.Ei,pînă extrem de curată.Sînt altfel
cînd s-o ducă tot aşa?El şi-a făcut stagiul de om construită,Emilian.N-are rost să ne minţim.Încă
cinstit,acuma e rîndul altora să fie oameni de de cînd eram mică detestam minciuna.Nu te
trabă...Nu vrea.Spune că el nu ştie să fie dcît iubesc.Trebuie să ne despărţim.Tu ţi-ai găsit
om cinstit.Altceva nu ştie.Auzi ce fericirea în muncă,dar eu...eu sînt femeie...
nebun,Clementino.Zice că eu am concepţii E.(tace o secunda,apoi capătă o expresie
burgheze,că încă nu m-am calmă):Sînt perfect de acord.Înintăm formele
debarasat.Auzi...debarasat!...Divină expresie... de divorţ
C.:N-a zis că te lasă? O.(indignată de calmul bărbatului):Ai şi ajuns
O.(superioară):Exclus!I-am intrat în la latura strict administrativă?Nu-ţi pare rău că
sînge...Omul ăsta nu poate să trăiască fără totul s-a sfîrşit?N-o să-ţi fie greu fără mine?De
mine.Cred că sar sinucide dacă l-aş părăsi. c enu te gîndeşti puţin la situaţia grea în care
C.(simplitate abuzivă):Şi eu mă sinucid dacă t`e afli?
Gogu nu se întoarce la căminul conjugal. E.(nu ştie despre ce e vorba):Care-i situaţia aia
O.:Emilian e un tip slab,deşi face pe grozavu’! grea în care mă aflu?Te rog să-mi explici.
Mi-e şi teamă să discut cu el.N-aş vrea să am O.(jignită şi indignată se apropie de
pe conştiinţă viaţa unui salariat Emilian):Cum nu înţelegi situaţia?Mă despart
disciplinat...Dar n-am ce face.Trebuie să-mi de tine în mod definitiv...N-o să mai fiu soţia
trăiesc şi eu viaţa...Chiar astăzi îi ta.,,La revedere’’ – asta găseşti tu să-mi spui
spun:,,Stimate tovarăşe Emilian,soţia într-o asemenea împrjurare?Nu te gîndeşti la
dumneavoastră,plină de influenţe ale moralei fericirea noastră distrusă?Ce-o să spună
burgheze,nu vă mai iubeşte...’’Asta şi este lumea?Colegii tăi de birou?Ce-o să spună biata
realitatea.Nu-l iubesc.Nu ştie să facă mici maică-ta,femei bătrînă şi suferindă?!Vezi în ce
servicii.Nu ştie să spună anecdote.A încercat o situaţie nenorocită te găseşti?
dată – fiasco total.Nu ştie să fie cinic.Ăsta e E.:Care situaţie nenorocită dragă Ortansa?Mi-ai
bărbat? spus că mă nu mă iubeşti,că eşti altfel
C.(fericire tragică):Gogu e foarte cinic.(Ortansa construită.De ce ar trebui să iubesc un om care
se plimbă,aducîndu-şi aminte de nu mă iubesşte?Nu e nici o
ceva,izbucneşte în rîs)De ce rîzi dragă? nenorocire,Ortanso.Absolut nici o nenorocire.E
O.:O,n-are nici o importanţă.Mă gîndeam la o numai linişte şi ordine...Adio.Şi dacă e
prostie,ceva complet absurd...O să te cruceşti adio...atunci adio pentru totdeauna.
cînd o să auzi.Ştii cu cine m-aş fi potrivit eu? O.:Acuma ţi-ai găsit tu să reciţi din poeţi
(după o scurtă pauză)Cu Gogu al tău... englezi?Într-o asemenea clipa?
C.(rîde şi ea,amuzată de absurditatea acestei E.:Ce vrei dragă de la mine?!Aşa sînt eu
idei):Zău că eşti comică...Ce-ţi mai trece şi ţie făcut...Dacă n-am de ce să sufăr,nu sufăr.Nu-mi
prin cap?!Ai şi tu nişte idei...(rîde cu gura pînă curg lacrimile pe obraz.Sînt o fiară!Altceva
la urechi)Tu şi cu Gogu!...Păi toată ziua v-aţi decît adio nu ştiu să-ţi spun.Ce vrei să-ţi spun?
certa.Se ceartă el cu mine,care sînt mai (omeneşte)Dă-mi tu o idee.
salariată decît tine... O.:După ce că eşti rigid,mai eşti şi cinic?Să-ţi
O.(e de aceeaşi părere):Ne-am fi luat de păr în dau eu o idee?Poate că nu te mai iubesc din
fiecare zi.Ar fi fost o nenorocire.Zic şi eu aşa,ca cauza ta...Poate tu m-ai adus în pragul
să mă amuz. divorţului.Nu mi-ai îndeplinit rugăminţile
C.(amuzîndu-se din toată inima):Eşti o mele,şi rugăminţile acelea nu veneau de la o
nebună,Ortanso.M-ai făcut să-mi uit necazul.Şi străină,ci exact de la femeia pe care o strîngeai
zi aşa,tu şi Gogu... cu patimă în braţe.Înţeleg să nu intervii pentru
O.(bine dispusă):Am fi ajuns de rîsul lumii.Cred străini,dar nici pentru propriul tău cumnat n-ai
că-mi dădea cu ceva în cap.Pa,iubito.Ne-am vrut să intervii.
mai înveselit şi noi puţin...(pleacă) E.:Nu ştiu ce e aia o intervenţie,eu n-am nici o
C.(singură,izbucneşte în rîs):Ce idei are vină.
Ortansa!Ea şi Gogu...Păi toată ziua s-ar fi O.:Faci pe prostu?Cum să nu ştii?
certat !Ce hazlie mai e şi femeia asta!(din ce în E.:Nu ştiu.Mi-ai explicat tu ceva,dar n-am
ce mai amuzată de absurdul situaţiei)Gogu şi înţeles.
Ortansa...(străluminată de o înţelegere digură O.:Îţi mai explic o dată...
şi dureroasă)Chiar aşa o să fie.(disperată)Gogu E.:Sînt greu de cap.N-o să pricep niciodată.
şi Ortansa! O.:Nu ma mai iubeşti,Emilian.(sforţare
dureroasă)Eu sînt Ortansa,soţia ta...
CORTINA E.:(cade pe gînduri):Ortansa ai spus?Am avut
eu o nevastă cu numele ăsta?Te-am şi uitat.De
SCENA III mult te-am uitat.Trebuie să-mi fac nod la
batistă ca să-mi aduc aminte de tine.
Emilian,Ortansa
O.(îngrozită):Nod la batistă?Ce glumă vulgară! O.(cu geamantanul în mînă):Eu nu sînt femeie?
Astea erau sentimentele tale?Nod la batistă?Şi- E.:Am crezut totuşi că eşti o femei
ai tăcut?! cinstităAcuma ,după ce ai arătat atît de
E.:Am avut treaba pînă peste cap.Am fost silit limpede cine eşti,de ce să sufăr?Pentru ce să
să amîn rezolvarea problemelor peronale. sufăr?
(ameninţare uşoară)Acum sînt ceva mai liber... O.:N-ai de ce să suferi?
O.:Noi ne-am iubit.Nu-ţi aminteşti cînd E.:N-am nici un motiv.Pe cuvîntul meu de
colindam străzile ţinîndu-ne strîns de mînă? onoare.
E.:Am colindat noi doi străzile ţinîndu-ne strîns O.:O să regreţi tu expresiile astea!(pleacă)
de mînă?Eu cu tine?Străzile?Parcurile?
O.(izbucnire pătimaşă):Grădina SCENA IV
Icoanei,Emilian.Parcul Ioanid,dragul meu...Mai
fac o ultimă încercare.Intervino pentru propriul Emilian,Mama Ortansei,Tatăl Ortansei
tău cumnat şi am să cad imediat după aceea în
braţele tale... (La început,părinţii Ortansei par a fi un singur
E.:Nu pot să intervin pentru o lichea.Există însă personaj,apoi se despart,potrivit sarcinilor
o soluţie:să se facă om de treabă.Atunci am să fiecaruia.)
intervin.Cezici de soluţia asta?
O.(din nou izbucnire pătimaşă):Eşti MAMA ORTANSEI,TATĂL ORTANSEI:Ce s-a
cinic,Emilian.Cum poţi să pretinzi asta unui om întîmplat?
cu părul alb?(începe să-şi facă E.:Nimic...Ortansa mă părăseşte.
bagajele.Aşteaptă ca Emilian s-o O.(suferinţă demnă):Ne despărţim.O să
împiedice.După fiecare mişcare se uită la rezolvăm mai tîrziu cu locuinţa.
Emilian.) MAMA ORTANSEI:Fiţi copii
E.(în loc s-o împiedice,o ajută să-şi facă inteligenţi,Ortanso.Ascultă sfatul unei mame şi
bagajele):Dragă,rochiile se pun deasupra,să nu pune geamantanul jos.Emilian,tu eşti un om
se şifoneze... cult,nu lăsa fata să plece...
O.(îl împinge uşor la o parte,cu o anume E.:Nu mă iubeşte.Ortansa a fost foarte
blîndeţe):Eşti pur şi simplu inconştient.(Emilian sincere...
vine cu un braţ de rufe în mînă.Ortansa le ia,cu TATĂL ORTANSEI(critic şi autoritar):Ortansa!Ai
un sentiment de uimire şi tristeţe,şi tot cu fost sinceră cu Emilian fără să-ţi întrebi
acelaşi sentiment le înfundă în părinţii?!Mai fii o dată sinceră şi spune-i că-l
geamantan.Emilian vine cu un alt braţ de iubeşti...
rufe.Întinde rufele Ortansei.Ortansanu vrea să O.(demnă):Papa,eu nu pot trăi fără tandreţe.(O
le ia.)Ce faci Emilian?Nu vrei să te gîndeşti la sărută pe maică-sa.În dreptul tatălui întîrzîie
fericirea ta individuală? puţin)Papa iartă-mă dacă poţi...(pleacă)
E.:Nu mă ţine cu rufele în braţe.
O.(ia rufele şi le aruncă în geamantan):O să-ţi SCENA V
fie dor d emine.O să regreţi principialitatea
ta...O să-ţi aduc aminte ce înseamnă o Emilian,Tatăl Ortansei,Mama Ortansei
intervenţie...O să mă rogi în genunchi să-ţi (Cîteva secunde de tăcere apăsătoare)
redevin soţie.(Emilian se duce la birou şi se
apucă să citească un ziar.Ortansa îi smulge MAMA ORTANSEI:Deşi ai vederi de stînga,te
ziarul)Lasă presa cotidiană!Te părăsesc pentru iubesc ca pe copilul meu.(Îşi aduce şi ea
totdeauna,fruntaşule pe ramură!Te las aminte)Dragostea aduce enorm de multă
singur,evidenţiatule! suferinţă...Ortansa se va întoarce dacă o să-i
E.(tare):În clipa grea a despărţirii citesc presa. ceri iertare.E pripită,dar e sensibilă.
(rezonabil)Dă-mi dragă,ziarul,că e o ştire care TATĂL ORTANSEI:Ştiu cît ţi-e greu...Nu-i uşor
mă interesează. să fii părăsit de o femeie atît de frumoasă cum
O.:Faci pe nebunu cu mine?Nu-ţi dai seama că e fiica mea.E o bijuterie(îşi aduce şi el aminte
ăsta e un nonsens?(tare)Sînt foarte de ceva similar)Am cunoscut şi eu chinurile
frumoasă.Am un trup foarte frumos.Te rog să pasiunii.Am stat şi eu ceasuri întregi cu pistolul
te uiţi atent. la tîmplă.(îl bate pe umăr)Să nu faci vreo
E.(o examinează atent):Eşti foarte frumoasă. prostie...Să nu te apuci să bei!
O.:Trupul ăsta n-o să mai fie al tău. MAMA ORTANSEI:Ortansa e frumoasă,nu mi-e
E.(n-are nici o pretenţie):Sînt foarte teamă de ea,ea găseşte oricînd un bărbat.La
fericit,Ortansa.Nici nu ştii cît de fericit sînt.Alţi tine mă gîndesc,de parcă ai fi copilul
bărbaţi se vor desfăta cu goliciunea trupului meu.Doamne,Dumnezeule!...
tău.Dar e normal... TALĂL ORTANSEI:Gîndeşte-te şi la Ortansa,eşti
O.:Normal,suflet de gheaţă?!Normal,canalie?! în pimul rînd mama Ortansei.
Uită-te bine.Uite părul meu.(şi-l flutură)Uite E.(nu vede drama):Divorţăm!
bustul meu.Şoldurile,picioarele.Uită-te TATĂL ORTANSEI(zîmbind amar):Cum o să te
bine,evidenţiatule! desparţi tu de Ortansa?Fără Ortansa,viaţa o să
E.(calm):Şi luna asta am fost evidenţiat. ţi se pară pustie...Vorbeşti prostii,iartă-mă că
O.:Sînt foarte sensibilă şi plină de ţi-o spun deschis.
feminitate.Am simţul umorului.Sînt plină de MAMA ORTANSEI:Eşti un ginere bun,dar fata îşi
viaţă.Ştiu să dansez perfect.Ştiu să vorbesc la are sentimentele ei.Fii tare!S-ar putea să te
telefon ca o adevărată femeie.,,Tu eşti părăsească definitiv.Trebuie să fii gata pentru
Beatrice?Îţi trimit un pupic.’’Ştiu să primesc orice lovitură.
oaspeţi:,,Poftiţi,poftiţi înăuntru!Ce TATĂL ORTANSEI:Nu mai cobi şi tu atîta.Cum
surpriză...Vai ce mare s-a făcut Titel!...’’Ce-i vezi o nenorocire,cum te îngraşi ca o
mai trebuie unui bărbat? prepeliţiă!
E.:O femeie...
MAMA ORTANSEI(încearcă să restabilească E.(o priveşte drept în ochi):De ce fug eu de
armonia):Eu nu cobesc,eu sînt societatea oamenilor?Pătrunde în sufletul meu
optimistă.Ortansa îl iubeşte pe Emilian.O să tovarăşă Vasilica.Întreabă-mă cu cele mai bune
revină ea acasă.Eu,ca mamă,am o presimţire. intenţii:,,Ce e cu tine,tovarăşe Emilian?De ce
TATĂL ORTANSEI:Iluziile sînt stai rezemat de un stîlp?’’
primejdioase,dragă.De unde să ştim noi ce-i în V.(începe să-şi dea seama de situaţie):Chiar
sufletul Ortansei?(îl bate protector pe umăr pe aşa e.De ce?
Emilian).Lasă măi băiete,nu te mai perpeli E.(bucuros că se poate destăinui):Nevastă-mea
atîta,ia viaţa aşa cum e... a părăsit domiciliul conjugal.Acuma înţelegi
MAMA ORTANSEI:Ortansa e o fiinţă stranie. privirea mea pierdută?(Vasilica pleacă de lîngă
TATĂL ORTANSEI:Ortansa judecă viaţa ca o Emilian)...Tu-mi eşti colegă de birou.Trebuie să
fetiţă neştiutoare... mă înţelegi.
E.:Eu seara nu beau decît un ceai... V.(întorcîndu-se puţin):Ce vrei?
TATĂL ORTANSEI:Emilian,băiatule,să nu cazi în E.:Să mă înţelegi,Vasilico!Am încercat s-o
patima beţiei.Alcoolul e o soluţie temporară. uit,cîte n-am făcut pentru asta.Uitarea nu dă
E.(nu vede nici o dramă,dar,enervat de grija rezultate.Totul e zadarnic!O văd pretutindeni...
părinţilor Ortansei,începe să se comporte aşa (transfigurat)Frumoasă şi plinăde prejudecăţi
cum şi-l închipuie aceştia.Capătă o expresie de burgheze.Zveltă şi fără principii...
om distrus)N-o să-mi mai dea telefon la V.:Eu ştiu ce să spun măi Emilian?!Presimt că
serviciu între unsprezece şi unsprezece şi suferinţa ta o să mă lase rece.Nu e vina mea.
jumătate.Simt că mă înăbuş.Mamă-soacră,dă- E.(abătut):O văd pretutindeni...
mi te rog un pahar de apă.Ortanso,Ortanso,ce- V.(observă că Emilian se preface.Bate din
ai făcut din mine? palme):Tovarăşe Emilian,minţi de îngheaţă
MAMA ORTANSEI:Emilian!Fii bărbat!Ce apele.
Dumnezeu!O să fim iarăşi fericiţi toţi patru E.:Se observă?(foarte dezamăgit)Ei,pe dracu!
laolaltă. Nu se vede că fără Ortansa zilele mele vor fi
TATĂL ORTANSEI(după ce observă că serbede şi cenuşii?
sarcina ,,decisivă’’a trecut pe seama V.(simplu):Nu prea.
soţiei):Vezi,dacă te-ai purtat dur cu ea!Te-a E.(dezamăgit de lipsa lui de abilitate):N-am
părăsit,mititica... făcut nimic,atunci.Nu merge-nu merge...Nu ştiu
E.(pătimaş,puternic,sfîşietor):Mamă- să sufăr pentru o femeie lipsită de caracter.Nu
soacră,dacă Ortansa nu se întoarce,mă sinucid! ştiu să oftez,să-mi duc mîna la frunte,să
Chiar în această locuinţă...chiar în locuinţa trîntesc uşile,să capăt o privire pierdută...
asta,mamă soacă! (durere nesfîrşită)Zic că nu sînt
Ce spuneţi,o să se întoarcă Ortansa? complex,Vasilico
Tăceţi?Tăceţi?Nu-mi spuneţi nimic?Mă lăsaţi V.:Ce-ar trebui să faci dacă ai fi complex?
singur cu această suferinţă îngrozitoare?(se E.:Ei,dac-aş fi complex,s-ar găsi o soluţie.Aş
îndraptă dramatic spre mama Ortansei,dar,cînd ruga-o cu lacrimi în ochi să mă ierte,m-aş
ajunge în dreptul acesteia,se răzgîndeşte şi se sinucide,m-aş arunca înaintea trenului,mă
prăbuşeşte în braţele tatălui) rog,aş găsi eu o soluţie...
CORTINA V.:Eu sînt o salariată oarecare,dar ştiu că mulţi
se laudă cu marea lor complexitate,ca
SCENA VI negustorii cu marfă proaspătă.(schimbă
Vasilica,Emilian tonul)Din cauza asta nu-ţi face tu probleme.Îţi
spun eu pentru ce să-ţi faci probleme...De ce ai
luat-o de nevastă,tovarăşeEmilian?Cînd eu ţi-
(Emilian cu o expresie de om distrat şade am spus să nu te bagi în familia aia,mi-ai spus
rezemat de un stîlp) că sînt...îndrăgostită de tine!
VASILICA(manifestă în tot timpul acţiunii o E.:Rea mai eşti şi tu,Vasilico.Am să-ţi spun
modestrie subtilă şi vicleană.Din cochetărie adevărul.Din prostie...Numai din
feminină,se preface mică şi neajutorată şi din prostie.Prostie grasă,zdravănă.M-a dus.Îmi
această postură emite,prin contrast,idei foarte vorbea de revoluţia culturală şi eu o credeam.
lucide şi mature):Ce-i cu tine?Arăţi rău de V.:Mă scoate din sărite ticăloşia mic-
tot...Cel puţin asta-i părerea mea... burgheză,n-o să te superi pe mine pentru atîta
E.(îşi ia o mutră şi mai tragică):Rău e puţin lucru.Aşa sînt eu făcută,Emilian,detest sufletul
spus.Arăt într-un hal fără de hal.Am mutra mic-burghez.
caracteristică omului aflat în pragul E.:Nu fi aşa metodică,Vasilico.Revoluţia
sinuciderii... culturală i se părea drumul cel mai scurt spre
V.(mirare durerosă):La serviciu arătai foarte salariul meu.Îndrăgind salariul meu,îndrăgise
bine.Chiar mă întrebam în sinea mea:,,Ce-i cu totodată şi revoluţia culturală.Nu mă înţeleg
tovarăşu Emilian,aşa de vesel?I-a născut decît cu femeile cinstite sau cu cele pe care le
nevasta?’’Aşa credeam eu,cu mintea mea de cred cinstite.Cum se deschide uşa casei unei
femeie. femei goale pe dinăuntru?Cum se mîngîie o
E.(disperat):Greşeşti,tovarăşă Vasilica.(rîs femeie lipsită de caracter?Cum trebuie să spui
nervos)Taci,te rog,iubita mea colegă de bună seara unei femei fără principii?Nu ştiu.Nu
birou.Taci,te rog. ştiu să fac intervenţii.Nu ştiu să nu-mi iubesc
V.:Da,greşesc?Se poate.Cei care critică ştiu mai munca.Nu ştiu să tac în faţa unei nedreptăţi.Nu
bine decît mine. ştiu să nu ajut un om.Nu ştiu să nu iubesc
E.:Nici nu ştii ce rană ai deschis fără să vrei.De adevărul...
ce mă zbucium eu? V.:Cu toate lipsurile tale,eşti un băiat
V.:Eu ştiu ce să zic?!Poate ai făcut o prostie admirabil.
mai mare decît tine,dar nu sînt foarte sigură. E.(o ia de mînă pe Vasilica):Am să sufăr în
bătaie de joc...Părinţii Ortansei îmi cer să cad
în genunchi în faţa Ortansei,să renunţ la ceva.Munca mă plictiseşte şi mă oboseşte.
principii.Alţii au făcut cu adevărat aşa ceva.Îl (simplu)Nu e oare asta fericirea?
ştii pe Tomescu?De dragul unei femei E.(încordat):Nu înţeleg ce spuneţi...
fluşturatice,s-a sinucis cu adevărat.În ziua G.:După fericirea asta a venit altă fericire.Şi-a
înmormîntării lui,femeia cu pricina s-a dus la părăsit bărbatul pentru mine.Trebuie s-o
cinema... cunoşti.O cheamă Ortansa.O cunoaşte tot
V.:Poate că-şi cumpărase biletul cu trei zile Bucureştiul...
înainte.Cel puţin, aşa judec eu...Dar tu?Tu cum E.(sincer):Ortansa?N-am auzit niciodată de o
o să suferi? femeie cu numele ăsta...
E.:Eu îmi voi îneca amarul în vin.Dar în bătaie G.:Înaltă,voinică,splendid exemplar.
de joc.Şi voi cădea în genunchi în faţa E.(îşi încordează memoria):Ortansa aţi spus?
Ortansei,dar în bătaie de joc.Şi voi face Ortansa?N-o cunosc...
concesii,dar în ătaie de joc.Şi mă voi sinucide G.:Dar totuşi nu sînt pe deplin fericit.Nu mi-e
pentru o femeie fără caracter,dar în bătaie de teamă de moarte.Nu mi-e teamă de bătrîneţe.
joc. E.:Bolile?
V.:Şi acum ce faci? G.:Nu.Bolile vin mai tîrziu.Controlul
E.:Cum ce fac?(vesel)Mă duc să-mi trăiesc financiar.De asta nimeni nu scapă...
suferinţa...Mă duc să-mi înec amarul în vin. E.:Sînt şi oameni cinstiţi...
G.(îl priveşte încruntat):Cum adică?Cine sînt
SCENA VII ăştia?Unde trăiesc?Cu ce se hrănesc?Ce vor?
Gogu,Emilian E.(încercare zadarnică):Cum să vă
explic...Cineva care trăieşte din munca lui...
G(către culisă):Domnu arhitect,dă-mi un coniac G.:Din munca lui?De ce să trăiască din munca
mic.(după o pauză către paharul gol)Ai fost lui?De ce să nu trăiască din munca altora?
atent?Ai văzut cîtă căldură omenească degajă Taică-meu a trăit din munca a o mie de
vocea mea?Am un suflet de copil.Vezi că sînt muncitori,şi a murit cu surîsul pe
şmecher?Păi nu vezi ce repede reacţionez buze...împăcat şi fericit...A jefuit pe alţii,dar s-
eu,ce suflet vibrant am?Acu o secundă te-am a gîndit şi la fericirea lui...Ajunge cu
jignit şi acuma îmi pare rău.Mi-ai spus că sînt amintirile.Apropo,ce spui de complexitatea
şmecher.Gata,m-a şi durut. vieţii?Fostul bărbat al Ortansei lucrează chiar
E.(îşi face apariţia,se aşează,către la controlul financiar...
culică,disperat şi politicos):Vreau să-mi înec E.:Grozavă chestie...Tocmai la controlul
amarul în vin.Dar spune-mi dumneata cum să- financiar!
mi înec amarul,ce să spun,cum să bat cu G.:Faceţi şi dumneavoastră legătura.Ce,n-aveţi
pumnul în masă. putere de asociaţie?E nebun după ea,e în stare
G.:Durerea aparţine clientului.Ei n-au decît de orice.
băutura.Aşteptaţi o clipă să devin şi eu E.(amuzat):De orice?
om...Ambiţia mea cea mai mare e să fiu G.:Absolut orice.Dacă se ocupă el de cazul
om.Trebuie să-mi amintesc gesturile meu,scap.Îi spun doar atîta individului:,,Închide
caracteristice.Am un mare defect,nu prea am ochii şi ţi-o dau pe Ortansa.Ia-o...’’
memorie...Uitasem...Cîrpă,nu? E.:Şi i-o dai pe Ortansa?
E.:Cine? G.:I-o dau,i-o dau.Eu sînt om de cuvînt.Pînă
G.(ştie el ce ştie):Cum cine?Dama pentru care atunci mă şi plictisesc de femeie.Am eu grijă să
suferi!Am avut dreptate.Vin de Drăgăşani.Vin mă plictisesc de ea pînă atunci...Ca să fie o
de Drăgăşani se bea în caz de neplăceri chestie mai omenească,am să şi sufăr puţin la
amoroase.Pentru neplăceri la serviciu se bea despărţire.Aşa e şi frumos.Am iubit-o,trebuie
Muscat-Otonel.Ia spune,e o cîrpă,nu? să şi sufăr puţin.
E.:Nu.Nu e o cîrpă.E o zdreanţă... E.(vrea să-i afle numele,politicos):Cu cine am
G.(concesiv):Şi aşa e bine...Dacă e avut onoarea?
zdreanţă,trebuie să suferi pentru ea.Merită! G.:Numele meu?Ce importanţă are?Am uitat de
E.:M-a înşelat cu un alt bărbat.Unul care nici mult.(iese)
măcar nu seaănă cu mine...
G.(se ridică în picioare):Dacă ai răbdare,îţi SCENA VIII
explic eu de unde vine suferinţa asta.Era cu Emilian,Vasilica
tine femeia,o străîngea,cum e şi natural,de
altfel,la pieptul tău...acum e cu altul;asta-i V.:Ţi-ai înecat amarul în vin?Ei,cum a fost?
diferenţa? E.:Mi-am descoperit rivalul.L-am găsit!
E.(e încîntat că are prilejul să-şi trăiască V.:Aşa repede?Cine e?
,,drama’’.Cade cu capul pe masă):Îmi vine să- E.:Un individ care se teme de controlul
mi iau lumea în cap... financiar.Deşi nu ştie cine sînt,e convins că mă
G.(dezamăgit):Ar trebui să te sinucizi. are la mînă.Dacă închid ochii,mi-o dăruieşte pe
E.(se trezeşte brusc):Să mă sinucid fiindcă nu Ortansa.Trebuie să-i aflu numele.(îi vine o
mă iubeşte?Şi cum se numeşte aşa ceva? idee)Mă duc la Ortansa,cad în genunchi în faţa
G.:Patimă oarbă,domnule! ei,îi spun că fără ea viaţa mea n-are sens,şi
E.(dă din umeri):Nu ştiu ce e aia o patimă aflu numele individului.Peste ticăloşia veche a
oarbă.Poate ştiam,dar am uitat.De-aia crescut altă ticăloşie,apoi încă
beau,vreau să-mi amintesc...(trînteşte alta,straturi,straturi,groase şi grase ca un porc
paharul)Dar nu reuşesc.Vreau să ştiu ce e aia mistreţ.
patimă oarbă. V.(fericită):Aşa,Emilian,înjură,Emilian!...Cînd e
G.:Aşa este.Dar eu sînt fericit... vorba de idioţi şi ticăloşi,şi eu înjur ca la uşa
E.:Aveţi satisfacţii în muncă? cortului.A devenit aproape o obişnuinţă.
G.(se uită îngrozit):Ce-s alea satisfacţii în E.(energic):La revedere,Vasilico!Mă duc să cad
muncă?E pentru prima oară cînd aud aşa în genunchi înaintea Ortansei şi să aflu numele
delapidatorului.(după puţin,Emilian se
întoarce)Ce dracu am să fac?Tare mi-e teamă C.(Un şal negru şi foarte lung îi flutură
că n-am s-o recunosc pe Ortansa.Cum îmi dau dramatic pe spate.Bate nervoasă la
seama că e ea,dacă nu mai ştiu nici cum arată uşă):Deschide,Gogule,e ceva foarte presant.
la faţă?E blondă,e brunetă,e mică de statură,e (Gogu nu răspunde)Nu-ţi cer să mă
înaltă?...Ia spune-mi tu,cum arată? iubeşti,Gogule.E ceva care te interesează pe
V.:Ortansa?(dă din umeri) tine.
E.:Spune-mi cum arată.Vrei să cad în genunchi G(crapă uşa):Nu mă interesează nimic.Du-te
în faţa alteia? acasă.
C.:N-are importanţă că ţipi la mine.Ţipă cît
CORTINA vrei,Gogule.Eu sînt fericită că te văd,că-ţi aud
glasul.
SCENA IX G.(se apleacă în faţa ei):Poţi să-mi şi mîngîi
Emilian,Ortansa părul meu negru ca pana corbului.Mîngîie-l şi
du-te acasă!
E.(o recunoaşte,în cele din urmă,pe C.(durere şi sarcasm):Acasă,Gogule?Există casă
Ortansa.Totuşi nu e foarte sigur.Aleargă după fără tine?Acasă mă trimiţi tu,Gogule?Asta e un
ea):Dacă nu vă supăraţi,dumneavoastră aţi fost nonsens,Gogule!
soţia mea? G.:Ce vrei dragă de la mine?Am avut o dată o
O.(stăpînă pe situaţie):Te faci că nu mă explicaţie...(Gogu deschide uşa.La apariţia
cunoşti?Ridică-te,evidenţiatule! Clementinei,Ortansa îşi pune cu demnitate un
E.:Nu mă ridic,Ortansa.Aici rămîn pînă cînd ai capot peste umeri.Clementina aruncă rivalei o
să mă iubeşti din nou,cu aceeaşi dragoste privire tăioase)După ce mi l-ai răpit,degeaba îţi
curată. mai pui capotul.
O.:Nu mă meriţi,Emilian.Iubesc pe altul! O.(învingătoare):Eu nu răpesc bărbaţii.Ei mă
E.(interesat):Cum se numeşte? răpesc pe mine.
O.(cu demnitate):Numele lui e Gogu Scarlat. C.(se repede asupra Ortansei):Am să te
(Emilian fuge.Ortansa,după el.)Să rămînem ucid,ordinaro!Nu scapi tu de mînia lui
prieteni,Emilian... Dumnezeu!
G.(intervine în această
CORTINA luptă):Fărăscandal,Clementino,eşti doar o
femeie superioară.Trebuie s-o respecţi pe
SCENA X Ortansa...
Gogu,Ortansa O.:Spune-i să-ţi dea fotoliile.Noi n-avem pe ce
sta...
G.(continuă o discuţie începută):Nu mi-e teamă C.:Eu mai am şi anumite criterii morale.Nu
de moarte.Mi-e teamă de controlul multe,dar mai am...Ce-i rău în asta?
financiar.Daccă nimeresc tocmai la Emilian al G.:Vezi,Clementino,chiar tu recunoşti...
tău? C.(pătimaş):Nu-i adevărat,Gogule.Şi eu pot să
O.:Ar fi ideal,dragul meu.Chiar azi mi-a spus că fiu vulgară ca Ortansa.Pot să spun nişte
fără mine nu concepe viaţa. cuvinte deşuchiate de să roşeşti de rusşine.Şi
G.:Dar dacă n-o să fie Emilian?Nici n-am curajul tocmai cînd te aştepţi tu mai puţin...Eu sînt mai
să mă gîndesc... pudic din fire,dar am să fac un
O.:Am o presimţire,iubitule.Emilian o să-ţi efort.O,Gogule,numai puţină răbdare să ai.Ai
verifice actele. să vezi,Gogule,ce-i în stare Clementina ta.Am
G.:Te iubesc! să fiu vulgară,Gogule,îţi jur!
O.(cu superioritate):O să-ţi lipsească
(Gogu şi Ortansa se îmbrăţişează pătimaş) naturaleţea,stimată doamnă.Glumele tale
vulgare or să semene cu o slujbă bisericească.
SCENA XI C.(arată spre Ortansa):Vipera asta...
Emilian,Vasilica G.:Ei,ce-i cu ea?
C.:Gogule,soţul ei se ocupă de cazul tău.Am
V.(continuă o discuţie începută):Tu n-ai sînge aflat asta în mod cu totul întîmplător.
în vine?Tu nu eşti om?Uită-te(îl ia de mînă şi-l O.:Uraaaa!Bravo,Clementina!Eşti
trage mai aproape de planul 2 în care Gogu şi grozavă,Clementina!Eşti superbă.
Ortansa se sărută):Ce patimă nebună!Buzele G.(o sărută pe Clementina):Îţi
lor se întîlnesc într-o sărutare pătimaşă.Uită- mulţumesc,Clementina!
te,Emilian. O.:Nu ţi-ai atins scopul,doamnă.N-ai adus o
E.:Nu văd nimic deosebit.Absolut nimic veste proastă.Ai adus o veste bună,o veste
deosebit.Fosta mea soţie se dăruieşte foarte bună.Vrei o cafea,Clementina?Tu cît
sufleteşte şi fiziceşte unui alt bărbat.Asta e zahăr pui(Bătăi în uşă)
tot... C.:Emilian!O să te ucidă,Gogule!
V.(pătimaş):Asta e tot?...Ucide-ţi rivalul cu o G.(demn):Plecaţi...Lăsaţi.mă singur cu
lovitură de topor!Dacă vrei îţi fac eu rost de un nebunul!
topor.
E.:Care rival?Care topor?Dacă cineva nu mă SCENA XIII
iubeşte,nu-mi aparţine.Ce e aia rival?Vorbeşti Emilian,Gogu
prostii...Nu înţeleg nimic.Sînt greu de cap.
V.(n-are timp să-i răspundă):Încă o femeie.Se E.(încet,politicos):Bună seara!Dacă nu vă
îngroaşă gluma.(Se dau amîndoi la o parte) supăraţi,dumneavoastră sînteţi omul care mi-a
furat fericirea?
SCENA XII G.(se uită înfricoşat la Emilian.Îl
Clementina,Gogu,Ortansa recunoaşte:bărbatul cu care a discutat la
cîrciumă):Parcă am avut onoarea...(brusc)Care C.(profund indignată):Eu detest minciuna?
fericire? Minciuna,Gogule?
E.(explică politicos):Fericirea conjugală... G.:Da.Minciuna.Ai spus că şi tu eşti om.
G.:Ce am eu cu fericirea dumitale? C.:Am spus eu că sînt şi eu om?!
E.(respectuos):O,nu vă G.:Da chiar aşa ai spus.
supăraţi.Dumneavoastră mi-aţi furat C.(dramatic):Nu-i adevărat!
mişeleşte,prin viclenii şi cuvinte dulci,prin fel G.:Ba este!Nu minţi!Vezi ce memorie am
de fle de promisiuni,abuzînd de naivitatea eu,Clementina?Faptul că prezenţa ta mă
ei,femeia visurilor mele? tulbură,ata e tot ceva omenesc,nu-i aşa?
G.(demn):Da.Eu,şi ce doriţi? C.:De ce mă întrebi tocmai pe mine,Gogule?
E.(după o clipă de tăcere,ca şi cum ar vrea să Asta voiam să te întreb şi eu pe tine...Şi eu sînt
se scuze):Am venit să vă ucid...Vă rog să nu vă foarte curioasă.(Extaz)A venit fericirea!
supăraţi...
G.(cu seninătate):Chiar aşa:de ce m-aş SCENA VI
supăra? Clementina,Gogu,Ortansa
E.(rezonabil):Vă ucid şi plec.Dacă lovitura e
bine calculată,durează foarte puţin.Nu stau (Ortansa apare în pragul camerei,distrusă)
mult... G.(o părăseşte pe Clementina şi se îndraptă
G.(tare):Vă poftesc să părăsiţi încăperea: spre Ortansa.Ortansa îşi pleacă
E.(îl linişteşte):Plec după ce dumneavoastră fruntea,zdrobită.Gogu îi ridică bărbia şi o
veţi fi o baie de sînge...Eu fac moarte de om. priveşte în ochi):Niciodată n-ai să ştii
G.:Dumneavoastră lucraţi la controlul tu,Ortansa,cît am să sufăr pentru gestul brutal
financiar?Verificaţi actele mele? pe care-l voi comite chiar acuma...Prin cîte am
E.:Verific actele dumneavoastră. să trec eu după aceea...(O pălmuieşte)
G.(cu o uşoară melancolie):Dacă treceţi cu O.(conştiinţa vinovăţiei e mai puternică decît
vederea anumite contradicţii din actele jignirea suferită):N-am nici o
mele...cu durere,o să mi-o smulg pe Ortansa vină,Gogule.Emilian nu mă iubeşte.M-a aruncat
din suflet.(Sobru)O să-mi fie foarte greu... ca pe o cîrpă.
E.:Mă gîndesc şi vă comunic rezultatul.În C.:Du-t ela soţul tău legitim.Nu mai sparge
sufletul meu se dă o luptă...Nu ştiu încă ce o să casele oamenilor.
aleg. O.:Gogule tu eşti un sfînt!
G.(tare):Cum nu ştiţi?Fericirea!(Şi mai C.:Ascultă ce spune,Gogule!(Ortansei)Te lăudai
tare)Bucuria dragostei! că suceşti capul bărbaţilor...
E.:Mă frămînt şi vă răspund.(cu o voce G.:Taci din gură,Clementino!(Ortansei)Nu sînt
stinsă,pare zdrobit de mari lupte un sfînt,idioato.Sînt o lichea...
interioare)Pentru Ortansa,renunţ la orice O.:Pentru mine eşti un sfînt.Eu aşa te văd.
principii...Nu se poate fără Ortansa...Am G.:Nu,bufniţo,nu sînt un sfînt...Trebuie să te
încercat,m-am luptat...Am să închid ochii apropii de Emilian,el să-şi dea seama că te-ai
G.(îl sprijină):Eşti un om inteligent!Asta se schimbat,să te iubească,să-i faci copii graşi şi
numeşte fericire!(deschide larg ferestrele)Ce dolofani şi eu să scap d eînchisoare...Nu
noapte divină!Uită-te acolo...Nu,nu acolo.Acolo înţelegi?Curvo!
unde e mîna mea.Acolo e Calea O.:Eu,curvă,Gogule?
Laptelui...Dincolo e Ursa Mică... C.:Gogu judecă înainte de a pronunţa fiecare
(Lumina scade treptat.Heblu) cuvînt.
O.:Te iubesc,Gogule!
SCENA XIV G.(dă femeile la o parte,cu dispreţ):Nu v-am
Ortansa,Gogu iubit bufniţelor neputincioase.Nu sînteţi
nimic...Nu sînteţi femei...N-aveţi suflet.Vine
G.(sincer mirat):Vezi că despărţirea de tine îmi controlul financiar.Gogu nu moare!Gogu se
zdruncină sufletul?Uite,simt că se petrece ceva transformă!Adio!Adio!Gogu cel fără scrupule şi
cu mine...Realmente,sînt emoţionat.Dă-mi o principii!Va fi un alt
şuviţă din părul tău. Gogu.Hai,fetelor,repede,repede!Fiţi serioase!
O.(îşi smulge o şuviţă):Eşti mult mai sensibil Fiţi cinstite!Iubiţi adevărul!Detestaţi
decît credeam...Îţi aminteşti,Gogule? minciunea!Aspiraţi să deveniţi mame...Duceţi-
Devenisem,la un moment dat,o singură vă la muncă!Legănaţi-vă pruncii!
fiinţă.Să-ţi păstrezi sănătatea.Să mănînci mai C.:Dacă l-ai iubit cu adevărat...(pauză
mult.Să nu mai fumezi trei pachete pe chinuitoare)ajută-l să devină om cinstit.
zi...Adio,Gogule... (Mai departe nu ştie ce să facă.Clementina îi
face semn Ortansei să-l lovească peste
SCENA XV obraz.Ortansa îl loveşte peste obraz şi
Gogu,Clementina încîntată că şi-a îndeplinit misiunea se retrage
lîngă Clementina.Gogu rămîne stană de
C.:Te-ai întors,Gogule? piatră.A uitat ce trebuia să facă sau nu poate
G.:Nu m-am întors.Unde vezi tu că m-am să o facă.Ortansa şi Clementina îl privesc
întors? îngrozite.
C.:Ortansa nu-i pentru O. şi C.(unite în această clipă grea):Gogule,ia-
tine,Gogule.Gogule,simpla ta prezenţă mă te cu mîinile de cap.Aşa procedează un om care
tulbură.Cînd lipseşti tu,mobila n-are viaţă...Nu regretă ceva...Gogule,Gogule,ia-te cu mîinile
te dau Ortansei!Vreau să te păstrez,Gogule! de cap!...Aşa procedează un om care regretă
G.:Ai spus că ai şi tu părerile tale despre ceva.Regretă,Gogule,că vine
viaţă.Că,în definitiv,nu eşti o roabă.De cîte ori controlul...Regretă,Gogule,regretă!(cu lacrimi
nu ne-am certat pe tema asta?Că tu deteşti în ochi)Nu sta nemişcat,Gogule!Ia-te cu mîinile
minciuna... de cap!Regretă,Gogule,regretă!
(Cortina cade peste strigătele disperate ale
femeilor şi încercările neputincioase ale
delapidatorului Gogu.)

CORTINA