REZOLVARE:

V.

1. Viciile de consimțământ sunt acele împrejurări care afectează caracterul conștient și

liber al voinței de a încheia un act juridic.
Viciile de consimtamant care pot afecta un act juridic sunt:
 Eroarea

Reprezinta falsa reprezentare a unor împrejurări la încheierea actului juridic. Aceasta falsa
reprezentare este spontana, adică nu este provocata de cineva. Eroarea, ca viciu de
consimțământ, poate viza:

-natura ori obiectul actului juridic ce sa încheie. Ex: o parte crede ca încheie un contract de
locațiune, iar cealaltă parte cred ca încheie un contract de vânzare;

-identității fizice a obiectului prestației. Ex: o parte vrea sa vândă un imobil din provincie, iar
cealaltă parte accepta crezând ca este vorba de un imobil situat în București;

-calității substanțiale ale obiectului prestației ori altei împrejurări considerate esențiale de
părți în absenta căreia actul juridic nu s-ar fi încheiat;

-identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia în absenta căreia contractul nu s-ar fi
încheiat.

 Dolul

Consimțământul este viciat prin dol atunci când. partea s-a aflat într-o eroare
provocata de manopere frauduloase ale celeilalte părți. ori când aceasta din urma a omis, în
mod fraudulos, sa îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea sa i
le dezvăluie.
Astfel ca, dolul este o eroare provocata (și nu spontana, precum eroarea propriu-
zisa). Insa nu constituie dol, simplul fapt de a profita la încheierea actului juridic civil de
ignoranta sau lipsa de experiența a unei persoane.
De asemenea, provocarea unei erori din simpla neglijenta, fără rea-credință, nu
constituie dol.
In sfârșit, nu exista dol dacă împrejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealaltă
parte.
 Pentru ca dolul sa reprezinte viciu de consimțământ trebuie îndeplinită o singura
cerință. :dolul sa provină de la cealaltă parte. de la reprezentantul. prepusul ori gerantul
afacerilor celeilalte părți. sau de la un terț, însă în acest din urma caz numai atunci când
cocontractantul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască existenta dolului. Existenta dolului la
încheierea unui act juridic atrage sancțiunea nulității relative a acestui act. Existenta
elementului material din structura dolului. (utilizarea de mijloace viclene) justifica și
exercitarea unei acțiuni în răspundere civila delictuala. Așadar victima dolului are la
îndemână doua acțiuni, care pot fi cumulate. Pe de o parte, o acțiune în declararea nulității
relative, iar, pe de alta parte, o acțiune în repararea prejudiciului.

 Violenta
Este acel viciu de consimțământ ce consta în amenințarea unei persoane cu un rău de
natura sa ii producă, fără drept, o temere ce o determina sa încheie un act juridic. Act juridic
pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Raul cu care se amenință poate viza fie persoane, fie bunuri.
Pentru a ne afla în prezenta violentei, ca viciu de consimțământ, trebuie întrunite
cumulativ trei cerințe, anume: temerea insuflata sa fie determinanta pentru încheierea actului
juridic; amenitatea sa fie injusta; amenințarea sa provină de la cealaltă parte contractanta sau,
dacă provine de la un terț, cocontractantul cunoștea violenta săvârșită de terț. Sancțiunea ce
intervine în cazul violentei este nulitatea relativa a actului juridic civil.

 Leziunea

Prin leziune se înțelege prejudiciul material suferit de una dintre parți ca urmare a
încheierii unui contract. Ca regula, leziunea consta în disproporția vădită de valoare intre
prestații, ce exista, în chiar momentul încheierii contractului. In cazul minorului, noțiunea de
paguba primește un înțeles mai larg. Putând fi vorba atât de compararea prestațiilor din
contractul respectiv, dar și de raportarea obligației asumate de minor la patrimoniul sau.
Astfel ca, pentru a ne afla în fata leziunii, ca viciu de consimțământ , trebuie sa știm
următoarele: în cazul majorului (întrunirea a doua elemente): disproporția de valoare intre
contra-prestații si profitarea de situația speciala în care se găsește cocontractantul;
In cazul minorului (întrunirea unui singur element ): prejudiciul material egal cu
disproporția de valoare intre contra-prestații.
 2. Anulare: a) Contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul,
prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi.
b) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei
temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.
c) Violenţa atrage anularea contractului şi atunci când este exercitată de un
terţ, însă numai dacă partea al cărei consimţământ nu a fost viciat cunoştea sau, după caz, ar
fi trebuit să cunoască violenţa săvârşită de către terţ.
d) Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin leziune poate cere, la
alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor-interese
la care ar fi îndreptăţită.

Reziliere: Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai

rectificarea, afară de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantităţii, a fost
esenţială pentru încheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectată la cererea
oricăreia dintre părţi.

3. Obligaţiile principale ale vânzătorului

Vânzătorul are următoarele obligaţii principale:
1. să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut;
2. să predea bunul;
3. să îl garanteze pe cumpărător contra evicţiunii şi viciilor bunului.

4. Proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii

contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.