Funcția publică și funcționarul public în țările Uniunii Europene

Proiect
Încetarea raportului de funcție publică europeană

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializare: Administrație publică
Anul: 2
Grupa: 1

Cuprins
1. Introducere
2. Încetarea raportului de funcție publică europeană
3. Concluzie
4. Bibliografie

Introducere
 Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul
legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică
centrală, administrația publică locală și autoritațile administrative autonome.
Funcţia europeană desemnează atât persoanele investite cu autoritate publică care lucrează
pentru o instituţie sau un organism european dar şi funcţionarii care desfăşoară activitate în
structurile administraţiei publice pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Încetarea raportului de funcție publică europeană

 Aşa cum la investirea pe funcţie sunt stabilite o serie de reguli de procedură şi trebuiesc
îndeplinte o serie de condiţii, şi momentul încetării raportului de funcţie publică presupune
respectarea unnor norme legale imperative.
Conform art. 47 din Statut, iîncetarea raportului de funcţie publică are loc prin:
a) demisie;
b) demisie din oficiu;
c) retragerea din funcţie în interesul serviciului;
d) destituirea pentru insuficienţă profesională;
e) revocare;
f) scoaterea la pensie;
g) deces;

Demisia este un drept unilateral al funcţionarului care se poate exercita fără motivare.
Efectele demisiei sunt însă condiţionate de situaţia concretă a funcţionarului respectiv.
Astfel, încetarea raportului de funcţie publică prin demisie are loc la momentul stabilit de
către autoritatea investită cu putere de numire, dar nu poate fi amânat acest moment cu mai
mult de 3 luni pentru funcţionarii din categoria A şi LA, respectiv o lună pentru celelalte
categorii.
O particularitate este faptul că autoritatea investită cu putere de numire poate refuza
demisia funcţionarului, dacă în ultimele 30 de zile înainte de înaintarea actului scris al
demisiei a fost pornită o procedură disciplinară împotriva funcţionarului demisionar.

Demisia din oficiu reprezintă situaţia de încetare a raportului de funcţie public întruna din
următoarele ipoteze:
- funcţionarul nu îndeplineşte condiţia obligatorie de a fi cetăţean al unuia dintre statele
membre ale Uniunii Europene;

- soţul sau soţia funcţionarului perseverează în a desfăşura o activitate cu scop lucrativ care
afectează obiectivitatea activităţii desfăşurată de respectivul funcţionar;
- funcţionarul este detaşat la o altă instituţie sau autoritate comunitară;
- functionarul se află în concediul pentru interese personale (maxim un an calendaristic);
- disponibilizarea pentru reducerea numărului de posturi de natura celui ocupat de respectivul
funcţionar, la terminarea timpului pentru care funcţionarul disponibilizat a beneficiat de plata
unei indemnizaţii deşi nu a prestat efectiv activităţile aferente functiei;
- funcţionarul căruia i s-a oferit un post corespunzător gradului său în loc de disponibilizarea
sa, poate fi demis din oficiu dacă din ratiuni obiective postul oferit este la rândul său
suprimat;
- în situaţia când sunt îndeplinite condiţiile de pensionare şi nu mai este necesară menţinerea
la serviciu a funcţionarului respectiv.
Demisia din oficiu are loc prin emiterea unei deiczii motivate de către autoritatea investită
cu putere de numire şi se comunică funcţionarului vizat.

Retragerea din funcţie în interesul serviciului este o modalitate exceptională de încetare

a raportului de funcţie publică şi nu are caracterul unei măsuri disciplinare. Funcţionarul care
este privat de postul său şi nu este distribuit pe un alt post sau funcţie beneficiază de o
indemnizaţie calculată în condiţiile fixate expres prin anexa IV a Statutului.
Apreciem că această situaţie se referă la cazurile în care functionarul se poate dovedi mai
util pe un alt post, retragerea din funcţia momentan ocupată neavând loc la iniţaitiva lui sau
din vina acestuia.

Destituirea pentru necorespundere (insuficientă) profesională este aplicabilă doar dacă în

instituţia sau autoritatea administrativăpentru care lucrează nu există un post de un grad
inferior pentru care s-ar putea dovedi competent. Orice decizie de destituire trebuie să fie
minuţios argumentată şi conferă funcţionarului dreptul la o contestaţie pe cale ierarhică şi,
ulterior, dreptul la o contestaţie care va fi soluţionată de Tribunalul de Primă Instanţă.

Pensionarea intervine din oficiu, la împlinirea vârstei de 65 de ani, sau la cerere, în ultima
zi a lunii în timpul căreia a fost prezentată cererea, dacă funcţionarul are cel puţin 60 de ani.
Solicitare pensionării la cerere mai poate fi aprobată şi dacă funcţionarul are vârsta cuprinsă
între 50 şi 60 de ani şi indeplineşte condiţiile cerute pentru acordarea unei pensii de care să se
bucure imediat, diminuată însă cu un anumit procent
Concluzie
 Biliografie

1. Codul de conduită al funcţionarului european