Anemiile feriprive

Cantitatea totală de Fe în organism este de 4g. Ea este înglobată în diferite

hemoproteine: hemoglobina, mioglobina, citocromi. Cea mai mare parte a Fe din
organism este conținută în Hgb.
Există 2 forme de stocare a Fe: feritina și hemosiderina.
Fe circulă în plasmă legat de o proteină denumită transferină sau siderofilină.
Marea majoritate a Fe circulant provine din distrucția zilnică a hematiilor, care
eliberează aprox 20mg Fe, restul din absorbția intestinală, în jumărtatea
superioară a intestinului subțire. Acidul ascorbic stimulează absorbția de Fe.
Stadiile deficienței de Fe
Stadiul Depozitele Fierul Anemia Hipocromia Observații
de fier plasmatic Microcitoză
Normal Normale Normal Absentă Absente -
Deficiența Reduse Normal Absentă Absente Crește
pre-latentă absorșia
fierului
Deficiența Absente Redus Absentă Absente Crește PLE
latentă
Anemie Absente Redus Ușoară – Prezente în
feriprivă în medie unele
stadiul eritrocite;
inițial indici
normali
Anemie Absente Redus Severă Prezente Modificări
feriprivă în 100% epiteliale
stadiu VEM
avansat scăzut
CHEM
scăzută

În stadiile inițiale ale deficienței de Fe nu există semne de anemie, iar

conentrația plasmatică a FE este menținută în liite normale, prin golirea
progresivă a depozitelor. Sideremia începe să scadă în momentul dispariției
complete a depozitelor de Fe, stadiu denumit sideropenie, fără anemie, deoarece
valoarea Hgb nu este încă modificată. Dacă deficiența se accentuează Fe nu va

1
mai fi într-o cantitate suficientă pt a menține masa eritrocitelor, cu apariția
consecutivă a anemiei feriprive.
Incidența anemiei atinge cele mai mari valori ala n-n și la gravide. Carența de Fe
este mai mare la femei decât la bărbați.

Cauzele deficienței de Fe
- Depozite de Fe reduse la naștere (prematuritate, sarcini repetate)
- Alimentație inadecvată (alimentația naturală sau artificială a sugarului fără
suplimentare de fier, dieta vegetariană, lipsa mijloacelor materiale de
procurare a hranei)
- Nevoi crescute de fier (sarcina și lactația)
- Malabsorție: aclorhidrie, gastrectomie, boala celiacă
- Hemoragii cronice:
a. Uterine: menoragii, metroragii;
b. Gastro – intestinale: hernie hiatală, varice esofagiene, ulcerații peptice,
carcinom gastric, diverticul Meckel, colita ulceroasă, diverticuloză
colonică, carcinom de colon sau de rect, hemoroizi, teleangiectazia
ereditară, infestare cu paraziți;
c. Hematurie recidivantă
- Hemoliza intravasculară cronică cu hemoglobinurie și hemosiderinurie.
La nou-născuți există 2 factori predispozanți pt deficiența de Fe: depozitele reduse
ale mamei și alimentația inadecvată. Laptele matern are o concentrație scăzută de
Fe, de aceea este necesar introducerea unor preparate de Fe ca supliment
Deficiența de Fe este o complicație frecventă a gastrectomiei. La ac pacienți cauza
principală a anemiei feriprive este tranzitul intestinal accelerat – sindr dumping –
cu scăderea disponibiltății pt absorbție a Fe și mai puțin aclorhidria consecutivă
gastrectomiei.
La femei pierderile se pot datora sângerărilor uterine, prin sângerări menstruale.
În timpul sarcinii prin hemodiluție și creșeterea masei eritrocitare. Femeia
însărcinată are nevoie zilnică de 2-3mg Fe., necesarul fiind mult mai mare decât
poate fi obținut prin dietă, astfel se impune administrarea suplimenatră de Fe.
La B sângerările GI sunt cauzele cele mai frecvente a deficienței de Fe, unde
sângerările cronice oculte predomină.

2
Tablou clinic
Anemia feriprivă se dezvoltă insidios și este tolerată bine de pacienți, datorită
intervenției mecanismelor adaptative.
Simptomatologia devine evidentă când Hbg scade sub 8g/dl: oboseală,
iritabilitate, palpitații, dispnee, cefalee și amețeli, disfagie, stomatita angulară,
atrofia papilelor linguale cu glosită, ozena – atrofia cr a mucoasei nazale.
Asocierea disfagiei, stomatitei angulare și a modificărilor linguale cu anemie
feriprivă este denumită sindrom Patterson-Kelly sau Plummer-Vinson.
Un simptom mai deosebit este pica, de pământ, gheață sau creta.
Un semn care trebuie reținut este splenomegalia, datorită activării focarelor de
hematopoieză extramedulară din splină, în condiții de hipoxie marcată și de lungă
durată.

Teste de laborator în anemia feriprivă

Pe frotiul din sg periferic se constată modificări în raport cu gradul de deficiență.
Pacienții cu anemie oderată au în stadiul inițial indici eritrocitari normali, dar
apare anizocitoza. Ulterior hematiile devin mai mici, scade VEM, care este însoțit
și de scăderea concentrației de hemoglobină (CHEM).
La examinarea frotiului de sg periferic se constată hematii palide, hipocrome, cu
un diametru redus (microcite) sau cu o mare variație în dimensiuni (anizocitoză)
și în formă (poikilocitoză).
Hbg are o valoare scăzută în funcție de gradul anemiei. Reticulocitele și
leucocitele sunt normale, iar trombocitele pot fi crescute.
Examinarea măduvei ososase nu este în general utilă în dg.
Concentrația plasmatică a Fe – sideremie este de obicei scăzută sub 50ug/dl (n
80-120).
Capacitatea totală de legare a Fe (transferina) – TIBC este crescută în anemiile
feriprive și constituie o metodă utilă de dg.
Saturația transferinei , care este raportul dintre valoarea sideremiei și TIBC,
exprimat în procente, este un indicator fidel al carenței de Fe, situația în care scade
sub 15%.
Nivelul plasmatic al feritinei se corelează direct cu depozitele de Fe din organism,
v.n. 12-325ng/ml. La cei cu deficiență de Fe concentrația feritinei scade sub
3
10ng/ml. Deși ac test este mai dificil de efectuat decât determinarea sideremiei
sau a TIBC, are o valoare mare în diferențierea anemiei feriprive de anemia din
boli cronice, unde feritina este crescută.

Tratamentul anemiei feriprive

Administrarea orală a unor preparate de săruri feroase: clorură, sulfat, gluconat,
glutamat, succinat, fumarat. Doza zilnică de Fe este în medie de 100mg, dar în
formele severe de anemie pot fi necesare 150-200mg.
Tratamentul într-o anemie feriprivă își propune să aducă la valori normale
concentrația de Hbg, dar în același timp să refacă și depozitele de Fe din toate
organele.
Când dozele de Fe sunt corect administrate se produce o ameliorare rapidă a
asteniei și dispneei, înainte de răspunsul hematologic. Criza reticulocitară apare
de obicei după 10 zile de tratament.
La 2 săptămâni dipă începerea tratamentului Hbg crește cu 2g/dl, iar după 2 luni
anemia dispare. Pt refacerea depozitelor de Fe este necesară administrarea în
continuare a tratamentului pe o perioadă de 4-6 luni, sub controlul feritinei serice.
Dacă după administrarea preparatelor cu Fe conc Hbg nu crește corespunzător,
trebuie să avem în vedere următoarele:
- pacientul nu ia medicamentele, dat efectelor secundare sau îmbunătățirea
mai lentă a starii de sănătate
- pacientul are un sindrom de malabsorbție
- există o hemoragie ocultă
- dg nu a fost corect.
Pacienții cu sindrom de malabsorbție și cei care nu pot tolera nici un preparat oral,
vor primi Fe pe cale parenterală. Se folosesc coluții coloidale ca : fier dextranul
sau fier sorbitolul, administrate zilnic, i.m. profund 10 zile.
Nivelul de creștere a concentrației Hbg este mult mai scăzut decât în cazul
preparatelor orale, de aceea Fe parenteral nu trebuie administrat în scopul obținerii
unui răspuns rapid.
Cantitatea totală de Fe necesară pt tratament poate fi administrat și sub formă de
Fe Dextran i.v., diluat într-un volum de substanță salină și perfuzat timp de 8-10h.
Preparatele i.v. trebuiesc folsite cu prudență deoarece prezintă risc mare de reacții
anafilactice.

4
Administrarea parenterală de Fe, la intervale de 2 zile, pe o perioadă de maximum
10 zile este indicată la gravidele în ultimul trimestru care au o valoare Hbg de 7-
8g/dl sau la cele din motive de sănătate a fătului și trebuie să suporte o operaie
cezariană.
Tranfuzii de masă eritrocitară.