“SALVĂM PIAȚA AMZEI”, UN PROIECT DE“SUCCESS” AL “FIRMELOR USR”

Proiectul “Salvăm Piața Amzei” a luat startul printr-o inițiativă privată, generată de un
producător român - Silvia Nanu, producător de dulciuri de casă - și sustinuntă de trei dintre consilierii
USR S1 : Ilinca Macarie, Manuela Mureșan și Cristian Bulfon.

Motivația inițiativei a fost aceea de a preîntâmpina confiscarea spațiului Piaței Agroalimentare Amzei,
cu valoare istorică și afectivă pentru bucureșteni, de către unul dintre marii comercianți în expansiune -
Carrefour, Mega Image etc. Amenințarea exprimată de inițiativă se referea la o eventuală redefinire a
spațiului dintr-o piață agroalimentară cu tradiție și valoare istorică într-un supermarket.

Practic, scopul final declarat al inițiativei era acela de a “păstra destinația agroalimentară” și stabili
destinația turistică a Pieței Amzei.

Parcursul inițiativei “Salvăm Piața Amzei” a avut ca punct de pornire o petiție online, semnată de toți
cei care considerau Piața Amzei într-un real pericol, urmată de o Hotărâre de Consiliu Local, inițiată de
consilierul USR, Ilinca Macarie, pentru ca, în final, proiectul să fie unanim aprobat în 31 ianuarie 2017.

“În cadrul şedinţei de consiliu al sectorului 1, a fost aprobată în unanimitate Hotărârea prin care se
stabileşte şi protejează destinaţia Pieţei Amzei. Totodată Piaţa Amzei a fost declarată de către
Primăria Sectorului 1 obiectiv turistic”.

USR are toate motivele să-și felicite consilierii proactivi, care, iată, au salvat un loc emblematic
din istoria Bucureștiului.

Rămân însă câteva întrebări, expuse de cei care locuiesc în zonă sau își desfășoară în prezent
activitatea în Piața Amzei și care numesc acest succes “afacerea USR”, motiv pentru care a fost scris
întreg documentul de față. Vom prezenta în cele ce urmează toate evenimentele care au condus către
o asemenea etichetă, rămânând ca fiecare să cântărească pentru sine utilitatea demersurilor USR în
salvarea Pieței Amzei.
1. Era Piața Agroalimentară Amzei într-un pericol real de a fi confiscată peste noapte de
hipermarketuri?

Răspunsul informat este: NU. Piața Amzei avea deja stabilită destinația de spațiu agroalimentar,
și orice eventuală redefinire a destinației funcționale s-ar fi putut face, fie printr-o ilegalitate, fie printr-
un demers de durată prin care să se poată produce o modificare legală a profilului în vigoare.

Chiar și după o primă vedere rapidă, se pot pune niște întrebări logice.

De ce preia o consilieră USR o petiție care cere administrației publice menținerea destinației de
piață agroalimentară a pieței agroalimentare Amzei? În calitate de arhitect, consiliera ar fi trebuit să știe
mai bine decât ceilalți implicați că destinația funcțională a unei construcții se stabilește prin proiectul
construcției și se înscrie ca atare în cartea funciară. Schimbarea destinației se face doar justificat și în
urma unor demersuri și proceduri legale. În cazul Pieței agroalimentare Amzei, după cum spune și
denumirea ei, destinația funcțională este clară și înregistrată ca atare în cartea funciară.

Destinația turistică a unui anume obiectiv trebuie hotărâtă printr-un act oficial ?

Nu, un astfel de demers rămâne pur formal. Destinațiile turistice se impun de la sine, acolo unde există
obiective de interes pentru publicul larg, fie ca obiective istorice, comerciale sau de petrecere a timpului
liber. În cazul Pieței Amzei, funcția sa turistică putea fi încurajată în două moduri: revitalizarea Pieței
Agroalimentare în sine și a parterului comercial al clădirii centrale, ceea ce putea aduce un flux de
vizitatori sau cumpărători și, în mod obligatoriu, păstrarea spațiului pietonal, accesibil celor care făceau
o pauză în drumul lor prin centru.

Arhitectul Andrei Fenyo, cel care a câștigat concursul pentru reamenajarea Pieței Amzei, ne spune într-
un interviu că păstrarea spațiului pietonal a reprezentat o condiție în încredințarea proiectului de către
Primăria S1: “Una dintre principalele cerințe ale primăriei pentru acest concurs a fost ca spațiul Pieței
Amzei să devină spațiu pietonal.

[…] Clădirea centrală, cu teatrul și cu primăria, va avea la parter cafenele, restaurante etc., generând o
zonă ce focalizează oamenii și îi aduce în acest loc. Perimetrul pieței rămâne unul cu funcțiune
preponderent comercială. Am încercat să delimitez zona propriu-zisă a pieței de cea agroalimentară, cu
târguieli etc, de această zonă de relaxare, unde oamenii se adună să vorbească, să relaționeze într-un alt
mod”.
 În concluzie, valoarea turistică a zonei putea fi potențată numai menținând cu grijă și
revitalizand toate zonele componente ale Pieței Amzei (hala agroalimentară, parterul comercial al
clădirii centrale, spațiul de relaxare) pentru că ele au fost gândite de la bun început, și nu întâmplător, ca
un ansamblu. Anularea spațiului pietonal va reduce fluxul trecătorilor, la fel cum anularea halei
agroalimentare va produce un efect similar. Toate elementele componente ale Pieței Amzei sunt egale,
se intercondiționează și se pontențează reciproc. Anularea uneia dintre ele va atrage, în timp, și
falimentul ceileilalte.

Azi, Piața Agroalimentară Amzei a ajuns concurată de un spațiu comercial exterior, care a anulat
nu numai dimensiunea estetică a locului, dar și răgazul trecătorilor pe spațiul pietonal.

2. Dacă Piața Amzei, așa cum am explicat, nu trebuia “salvată”, unde găsim adevărata miză?

Să privim unde ne aflăm azi ca să înțelegem ce s-a urmărit de fapt.

Silvia Nanu, inițiatoarea petiției “Salvăm Piața Amzei”, încheiase deja în 2016 o convenție contractuală
(nr. 54/14.09.2016) cu Administrației Piețelor S1 (APS1). Firma doamnei Nanu, „La pensiune și în
grădina SRL”, urma să organizeze târguri de weekend pe spațiul pietonal al Pieței Amzei. În mod legal, în
zone publice cum este acest spațiu pietonal, nu se pot desfășura activități comerciale fără autorizarea
autorității publice și cu condiția respectării documentațiilor de urbanism. Respectarea documentațiilor
de urbanism, în mod special Regulamentul Zonei Protejate 28, interzicea categoric realizarea oricăror
construcții permanente - inclusiv cele pentru târguri - în zona respectivă. Practic, doamna Nanu avea o
aprobare de a desfășura târguri (nelegală, după cum vom arata mai departe) fără a avea și o certitudine
că această afacere poate căpăta un statut definitiv.

Ce ar fi putut da o mână de ajutor, dar și o aparență de legalitate?

Un HCL care să specifice expres permisiunea utilizării spațiului pietonal în discuție. HCL-ul scris de
consiliera USR, Ilinca Macarie, rezolva în totalitate această problemă.

Prin HCL nu se solicita doar reconfirmarea inutilă a statutului de piață agroalimentară pentru hala Amzei,
ci se introducea, ca o noutate, și spațiul exterior pieței - „platoul” (spațiul pietonal) - specificat într-o
schiță anexată HCL-ului. Așadar, prin HCL se stabilește pentru acest spațiu exterior aceeași destinație
funcțională ca și pentru piața agroalimentară. Așa cum am mai spus, în zone publice nu se pot desfășura
activități comerciale fără autorizarea autorității publice și cu condiția respectării documentațiilor de
urbanism, iar spațiul pietonal Amzei trebuia să rămână în mod nenegociabil spațiu pietonal. HCL-ul în
discuție nu va ține cont de dispozițiile in vigoare și îi va schimba, dupa cum vedem, destinația din spațiu
pietonal în spațiu comercial.

Concluzia vine de la sine: Miza reală nu era, așadar, Piața Agroalimentară care trebuia salvată, ci
confiscarea “platoului”, care altminteri nu putea fi utilizat comercial.

După specificarea sa expres în HCL, “platoul” a devenit punctul central comercial al Pieței Amzei.

Acest “platou” va fi preluat, în mod deloc surprinzător, de către cunoștința celor două consiliere USR
și inițiatoarea petiției, Silvia Nanu. Doamna Nanu va purcede la ridicarea unui “șopron” din PFL, fără
autorizație de construcție și va pune pe picioare o afacere nelegală, concurentă a Pieței Agroalimentare
Amzei care se dorea salvată.

Târgul este de la sine înțeles ca o activitate comercială temporară, contextuală și sezonieră, dar în cazul
de față, târgul este o activitate comercială permanentă. De asemenea, în cazul oricăror târguri, toate
construcțiile plasate în locație pe durata târgului sunt ulterior înlăturare, deodată cu încheierea
evenimentului respectiv. În cazul de față, construcția din PFL care strică și estetic, și funcțional spațiul a
rămas pe „platou” din 2016 și până azi.

Trebuie să facem o precizare esențială: menționarea “platoului” în HCL n-a rezolvat nici pe departe
problema legalității. Spațiul pietonal despre care vorbim nu putea fi utilizat comercial nici înainte de
HCL, dar nu poate fi utilizat legal nici după această decizie, pentru că desfășurarea operațiunilor
comerciale în structuri de vânzare temporară, în zona pietonală Piața Amzei, NU poate fi autorizată de
către autoritatea publică locală în contradicție cu regulamentul de urbanism al zonei.

Așadar, atât Consiliul care a aprobat în unanimitate HCL-ul, cât și APS1 au semnat hotărâri, respectiv
contracte, abuzive în egală măsură.

Cum de a fost aprobată o asemenea decizie în Consiliul Local? Putem răspunde că din motive diferite:
unora le convenea această aparență de legalitate, alții au avut încredere în inițiatoarea-arhitect-cu
reputație bună-USR, altora nu le-a păsat. Chiar și azi, acest “platou”, ca spațiu comercial cu tot cu
aprobarea pe care o deține este ilegal, așa cum era și înainte de aprobarea HCL. E drept că în lipsa
informațiilor juridice, poate părea acoperit de legalitate.

La întrebarea “ce s-a urmărit de fapt?”, răspunsul e simplu de dedus: Inventezi o nevoie cu puternic
efect emoțional (salvarea Pieței Agroalimentare Amzei) pentru a strecura o ilegalitate profitabilă
(platoul) căreia să-i poți astfel conferi o aparență legalitate prin aprobarea HCL.

3. Contradicțiile dintre cerințele expuse în HCL și textele legislației în vigoare

1. HG 348/2004, Art. 21.

(2) Se interzice cedarea folosinței structurilor de vânzare deținute prin contract de închiriere sau
asociere cu administrația pieței, prin orice formă de contracte cu terți, precum și a locurilor de vânzare
atribuite producătorilor agricoli sau comercianților de produse de uz gospodăresc.

2. HG 348/2004, Art. 32.

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) funcționarea pieței fără autorizație de funcționare eliberată de autoritățile publice locale;

3. HG 348/ 2004, Art. 4

(2) Zonele publice pentru exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață sunt delimitate de către
autoritățile administrației publice locale în conformitate cu planurile de urbanism general. Autoritățile
publice locale stabilesc tipul de comerț, cu consultarea asociațiilor comercianților și a consumatorilor,
potrivit actelor normative în vigoare.

4. Regulamentul Zonei Protejate 28 prevede:

d) Utilizări interzise – construcții provizorii de orice natură, inclusiv chioșcuri și panouri

publicitare, de orice dimensiuni și indiferent de modalitatea lor de montare.
 Coroborând cerințele legale din HG 348/2004 cu cele din documentațiile de urbanism, respectiv
Regulamentul Zonei protejate 281, și ținând cont de destinația stabilită prin proiect a spațiilor din
ansamblul Piața Amzei, ajungem la următoarea concluzie:

Desfășurarea operațiunilor comerciale în structuri de vânzare temporară, în zona pietonală a Pieței

Amzei, NU putea fi autorizată de către autoritatea publică locală. Autorizarea se poate face doar cu
respectarea documentației de urbanism, care interzice orice construcție provizorie. Iar funcționarea
fără autorizarea administrației publice locale este interzisă.

Ceea ce înseamnă că cele două convenții contractuale încheiate de APS1 cu organizatori de târguri
(ADALEX, convenție contractuală nr. 50/29.08.2016 și „La pensiune și în grădina SRL”, firma Silviei Nanu,
convenție contractuală nr. 54/14.09.2016) sunt încheiate de către conducerea APS1 în mod abuziv, fără
respectarea prevederilor legale incidente.

Anexă a acestor convenții este o schiță a Pieței Amzei, unde pe spațiul pietonal sunt marcate porțiunile
de teren care sunt închiriate celor două firme. Termenul folosit de conducerea APS1 pentru terenul
închiriat este acela de „platou”. Preluând acest termen, doamna Nanu „concepe” (după propriile
afirmații) site-ul comercial „Platoul Pieței Amzei” .

Conducerea APS1 a considerat aceste „convenții contractuale” ca înlocuitoare ale autorizării de

funcționare cu respectarea regulamentului de urbanism. Autorizarea în cauză nu putea fi dată tocmai
pentru că regulamentul de urbanism interzice desfășurarea oricărei activități care implică construcții
provizorii de orice dimensiune (mese, scaune, corturi, barăci, șoproane, etc.).

De este asociată Piață Amzei cu “firmele USR”?

Interpretarea - “firmele USR” - ține de legătura dintre consilierele USR și beneficiarul principal al
demersurilor eșuate de salvare a Pieței Amzei. Așa cum am mai spus, întreaga operațiune de salvare a
Pieței Amzei s-a soldat, de fapt, cu instalarea unui șopron din PFL, deținut și subînchiriat, se pare, de
Silvia Nanu, cunoștință a consilierelor USR.

1
Anexat este Regulamentul Zonei protejate 28.
 Această legatură dintre consiliere și doamna Nanu este vizibilă încă din 2016, dinaintea
elaborarii HCL-ului în cauză care a venit un an mai târziu, în 2017. Încă din 2016, consilierele USR au
promovat intens în social media afacerea doamnei Nanu și, exclusiv, activitatea comercială de pe
“platou”.

Aceste activități de promovare ale de consilierelor USR încalcă Legea 161/2003, privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Art 114

“(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătură persoanei care exercită
demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate
care aduce profit, cu excepția publicitățîi gratuite pentru scopuri caritabile”.

De remarcat este și faptul că inițiatoarea petiției de salvare a Pieței agroalimentare Amzei, Silvia
Nanu, a deținut inițial un spațiu închiriat în interiorul Pieței Amzei la care a renunțat însă din motive
necunoscute. Însăși salvatoarea Pieței agroalimentare Amzei, renunță la spațiul din Piața pe care
dorește să o salveze.

Deducem, în aceste condiții, că este mai rentabil „platoul” care poate fi nu numai utilizat comercial, dar
și subînchiriat. Așadar, doamna Nanu preferă o locație exterioară care nu numai că nu salvează Piața
Agroalimentară Amzei, dar îi face și concurență și distruge întreg ansamblul Piaței Amzei, cel puțin din
punct de vedere estetic, dar nu numai.

Oricine ar fi intenționat salvarea Pieței agroalimentare, comerciant fiind, ar fi închiriat un spațiu în Piață
în primul rând.

Dacă doamna Nanu accentuează în petiție factorul emoțional/ arhitectural - protejarea unui spațiu cu
valoare istorică și arhitecturală - de alege ulterior maghernizarea acestui spațiu, cu instalații provizorii,
inestetice și interzise de regulamentul de urbanism?

Bilanț: e nevoie de încă o petiție - “Salvați Piața Amzei de consilierii USR”

În prezent, Piața Amzei este chiar mai neproductivă decât era acum 2 sau 3 ani. Nici un
comerciant de “produse alimentare, fructe, legume, flori, produse artizanale”, așa cum ni se spune în
HCL, nu pare a fi intresat de spațiul tranzitat zilnic de atâția bucureșteni. Devine firesc ca nimeni să nu
dorească închirierea unei tarabe în clădire, de vreme ce există un spațiu de desfacere paralel, în zona
pietonală.

Zona pietonală e azi în întregime maghernizată, iar piața agroalimentară e pustie, concurată de
platoul comercial nelegal.

Din păcate, USR a facilitat funcționarea acestei “piețe” concurente cu exact opusul efectului
scontat pentru cauza inițială.

Locuitorii din zonă, deranjați de mizeria lăsată de chiriașii “platoului”, dar și de aspectul
dughenizat al zonei, au început să-și manifeste nemulțumirea în dialogul cu consilierii USR pe care îi
consideră responsabili de întreaga acțiune.

E drept că mulți oameni de bună credință au semnat pentru această „salvare”, dar ei nu aveau
cum să știe că întreg demersul era unul pur sloganistic, iar adevărata miza era de fapt dughenizarea
Pieței Amzei spre folosul economic al inițiatoarei.

Vorbind de fapte și ca o concluzie, putem spune că acest HCL a oferit o bună acoperire pentru
desfășurarea activităților comerciale pe un spațiu unde acest lucru nu putea fi aprobat legal. Piața
Amzei, cu tot ce cuprinde, avea o destinație stabilită prin proiect, care este în concordanță cu cerințele
de urbanism ale zonei și care are o autorizație de construcție. Deci un pericol iminent nu exista la
momentul inițierii petiției.

Dacă urgența salvării Pieței agroalimentare a fost aceea că putea fi transformată în supermarket
(așa cum spune petiția), pe spațiul pietonal, în aer liber, era cu adevărat imposibil de deschis un
Carrefour sau un Mega Image. Și atunci, de ce a fost adăugat în mod specific “platoul” în HCL?

Acestea sunt datele, rămâne ca mai departe, alți colegi să evalueze dacă acuzațiile privind
„interesele USR” în Piața Amzei sunt sancționabile sau nu. Putem spune doar că USR-ul în întregime
nu are nicio vină, dar consilierii USR, da.
 2016

Planurile de viitor nu expun nici “șopronul”, nici “platoul”, ci efectele pozitive, realizate din scenografie.
Fotografiile și textele vorbesc despre o Piață Agroalimentară Amzei revitalizată, pe care o arată cu
tarabele pline și oamenii în jur. O simplă vizită în Piața Amzei convinge pe oricine despre starea actuală a
acestui loc.
Promovarea exclusivă a “Platoului Amzei” și a afacerii Silviei Nanu de către consilierii UR. Acțiuni
derulate înaintea inițierii HCL. Consilierii USR încalcă Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Art 114

“(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea

publică, numele, vocea sau semnătură persoanei care exercită
demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru
orice formă de publicitate privitoare la o
activitate care aduce profit, cu excepția
2016 publicității gratuite pentru scopuri
caritabile”.
Promovarea continuă și în 2017
Consilierii USR promovează argumentele
cu
gre
utat
e
(Pia
ța
Agr
oali
me
ntar
ă Amzei) pentru a strânge semnăturile necesare petiției “Salvăm Piața Amzei”. Niciunul dintre semnatari
nu este informat asupra faptului că salvarea nu este necesară, în primul rând, pentru că destinația Pieței
agroalimentare este stabilită prin proiect, prin autorizația de construire, prin cartea funciară și nici că
eventuala “salvare” va presupune o piață concurentă, instalată pe spațiul pietonal, aflat în posesia
intitiatoarei petiției.

Pagina de Facebook, “Platoul Piața Amzei” (aparținând Silviei Nanu), folosește deruntant în
susținerea petiției, imagini cu hala (Piața agroalimentară în sine) Amzei, și nu pe cele care arată
“platoul”. Semnatarii sunt îndreptățiți să presupună

că susțin cauza Pieței.

Din expunerea de motive,

“Piaţa Amzei a fost înfiinţată în 1841 şi face parte conform HGGMB nr. 279/2000 din zona
protejată nr. 28 Amzei, zona caracterizată printr-un ţesut rezidenţial tradiţional tipic, unicat la nivel
internaţional , cu un fond construit de valoare arhitecturală ridicată. În această zonă sunt amplasate
circa 20 de monumente istorice. Piaţa Amzei reprezintă un brand istoric şi de tradiţie”.

au rămas dughenele, moblierul urban a fost desființat, și peste toate domnește mizeria lăsată
de chiriașii “șopronului”. Piața Amzei este în continuare pustie.