Cuprins

I. Prezentare generală a Republicii Croația

II. Economia Republicii Croația
III. Comerțul Republicii Croația

1
 I. Prezentarea generală a Republicii Croația
Denumirea oficială: REPUBLICA CROAŢIA (și-a declarat independenţa în data de
25.06.1991)
Poziţia geografică: Europa de Sud-Est, 45º 10º N; 15º 30' E
Suprafaţa: 56.594 km²
Lungime litoral: 1.778 km
Număr insule: 1.185 (66 locuite)
Lungimea totală a graniţei: 2.197 km
Ţările vecine: - Bosnia-Herţegovina - 932 km, Slovenia - 670 km, Serbia şi Muntenegru -
266 km, Ungaria - 329 km.
Resurse naturale: Croația nu deține cantități mari de resurse minerale. Minele de cărbune și de
bauxită au fost închise între anii 1970-1980. Există resurse semnificative de minerale nemetalice,
care sunt folosite ca materii prime în construcții (pietriș, nisip, marmură). Croația are propriile
resurse naturale de energie, inclusiv petrol și gaze, și surse regenerabile de energie, cum ar fi
energia eoliană, hidroenergia și energia solară.
Își asigură cea mai mare parte din necesarul energetic și de electricitate din surse interne,
diferența fiind importată. De asemenea, extrage și prelucrează cantități mari de sare de mare
(sare din Pag și Ston). La aceste resurse se adaugă pădurile (în special de fag și de stejar) și un
litoral de cca. 5.700 km (împreună cu insulele), cu un potențial turistic deosebit. Cea mai fertilă
zonă agricolă se situează în Estul Croației (provincia Slavonia), mărginită de râurile Sava și
Drava.
Geografia: ţară cu relief divers-câmpie, podiș, munți de înălțime mică și medie, și zonă de litoral
la Marea Adriatică.
Clima: mediteraneană și temperat continentală.
Populaţia:
a) 4.202.112 locuitori (48,1% bărbați, 51,9% femei), din care 89,6% croați, 4,5% sârbi,
5,9% alte minorități ca bosniacă (0,5%), maghiară (0,4%), albaneză (0,1%), slovenă
(0,3%), macedoneană (0,1%).
b) densitatea: 74,3 loc/km²
c) populaţia urbană: 60%
d) speranţa de viaţă: 75,8 ani.
Vârsta medie: 42,6 ani.
Rata de creştere a populaţiei: -0.55%. Croația se află într-o criză demografică și îi scade
populația în fiecare an. Rata fertilității este de doar 1,5 copii pe femeie, una dintre cele mai
scăzute din lume, iar rata mortalității depășește rata natalității în fiecare an din 1991. Creșterea
naturală este negativă.

2
Culte religioase: romano-catolică (87,8%), ortodoxă (4,4%), musulmană (1,3%), altele (6,5%).
Limba oficială: croată (limbă slavă). Alfabetul utilizat este cel latin. Limba straină cea
mai uzitată în activitatea de comerț exterior este engleza.
Capitala și principalele orașe: Zagreb (688 mii de locuitori), Split (176 mii), Rijeka (141mii),
Osijek (88 mii), Zadar, Pola, Slavonski Brod, Dubrovnik, Sisak, Varazdin.
Organizarea administrativă: 20 de judeţe (regiuni) - Zagreb, Bjelovar-Bilogora, Medjimurje,
Dubrovnik-Neretva, Karlovac, Koprivnica-Krizevci, Krapina-Zagorje, OsijekBaranja, Brod-
Posavina, Primorje-Gorski Kotar, Lika-Senj, Istria, Pozega-Slavonia, SisakMoslavina, Split-
Dalmatia, Šibenik-Knin, Varaždin, Virovitica-Podravina, Vukovar-Syrmia şi Zadar.
Moneda natională: Kuna (HRK). Cursul mediu de schimb în 2017 a fost: 1$= 6,62 Kuna, 1
Euro =7,46 Kuna.
Prefix telefonic internaţional: +385
Domeniu internet: .hr
Fus orar: iarna GMT+1, vara GMT+2 (decalaj faţă de România + 1 oră)
Norme tehnice: electricitate 120/220 V, 50 Hz/AC - tv/video PAL
Ziua Naţională: 25 iunie
Sărbători publice naţionale: 1 ianuarie, 6 ianuarie (Boboteaza), Paște (doua zile), 1 mai (Ziua
Internaţională a Muncii), 60 de zile după Paște (Corpus Christi), 22 iunie (Ziua
Luptei Împotriva Fascismului), 25 iunie (Ziua Națională), 5 august (Ziua Victoriei și a
Recunoștinței Patriotice și Ziua Apărătorilor Croației), 15 august (Sf. Maria), 8 octombrie (Ziua
Independenţei), 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfinţilor), 25-26 decembrie (Crăciun, Sf. Ștefan).
Însemnele naţionale: Steagul - trei culori: roșu, alb, albastru, dispuse orizontal, iar în mijloc
stema reprezentând panoplia medievală.

Scurt istoric: Teritoriul actual al Republicii Croaţia a făcut parte din fostul Imperiu austro-ungar
până la sfârşitul primului război mondial. În anul 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un
stat, cunoscut după anul 1929 sub denumirea de Iugoslavia. După cel de-al doilea război
mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal independent comunist, sub conducerea lui Tito.
Deşi Croaţia şi-a declarat independenţa în anul 1991, au fost necesari 4 ani pentru a fi complet
independentă, în urma conflictelor declanşate între sârbi şi croaţi.
Constituţia: adoptată la 22.12.1990, revizuită în 2000, 2001 și 2010.
Şeful statului: Preşedintele Kolinda Grabar Kitarovic – începând cu 19 februarie 2015.

3
 II. ECONOMIA REPUBLICII CROAȚIA
1. Situația economică actuală:
În anul 2016, Croația a avut o creștere economică de 2,7%. Pentru anul 2017, Comisia
Europeană preconizează pentru Croația o creștere economică de 3,2%, o rată de creștere de 2,8%
în 2018 și 2,7% în 2019.
Deficitul bugetului general se preconizează a fi în 2017 de 0,6% față de 0,9% în 2016, iar în
2018 este așteptat să scadă la 0,5% din PIB, cu un buget echilibrat în 2019 și un excedent de
0,9% în 2020.
Deficitul în scădere a oprit creșterea datoriei publice, care în acest an este proiectată să reprezinte
80,3% din PIB, 76,6% în 2018 și 69,5% în 2020. Scăderea datoriei publice se datorează în mare
parte creșterii PIB-ului și aprecierii monedei naționale, kuna, față de euro, cea mai mare parte a
datoriei fiind în euro.
Creșterea economică este în principal rezultatul creșterii cererii interne, urmată de investiții.
În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, se prevede pentru anul 2017 o creștere (pentru
prima oară după anul 2009) de 9% față de nivelul din anul 2016, urmând să atingă 1,23% din
PIB.
Din martie 2017, agenția Standard & Poor’s a acordat Croației ratingul de credit suveran ”BB”
pe termen lung, respectiv ”B” pe termen scurt și a revizuit, la 23 septembrie, perspectivele
Croației în ceea ce privește creșterea economică pozitivă, acordand ratingul ”BB/B”, ceea ce
reprezintă o nouă etapă înainte de acordarea ratingului grad de investiții pentru țară.
În iunie 2017, Croația a ieșit din Procedura de Deficit Excesiv. Agenția Fitch a anunțat, la 12
ianuarie 2018, că ratingul de credit al Croației a fost îmbunătățit de la "BB" la "BB+",
perspectivele fiind stabile ca urmare a sezonului turistic deosebit și îmbunătățirii finanțelor
publice.
Salariile în Croația: Analiza salariilor în Croația arată că salariul mediu net real lunar în
Croația, la începutul anului 2017, a fost de 6.000 HRK (aproximativ 800 Euro) la o rata anuală
de creștere a salariului de 5%.
Rata șomajului a ajuns la 11,1% la sfârșitul anului 2017, față de 13,4% în 2016 și se prognozează
să scadă la 9,2% în anul 2018 respectiv 7,5% în 2019.
Pe fondul acestor evoluții pozitive în economie, Guvernul croat a lansat o largă dezbatere publică
pentru adoptarea monedei euro, având ca țintă anul 2020 pentru aderarea la Mecanismul
European de Schimb (ERM II).
Conform Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, Croația poate fi inclusă, în privința
dezvoltării economice, în categoria economiilor emergente și dezvoltate, respectiv în categoria
economiilor cu nivel mare al veniturilor. Creșterea economică este preconizată la 2,9% pentru
2017, respectiv 2,7% pentru 2018-2019.
Croația are Indicele Dezvoltării Umane foarte ridicat, conform Programului Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare, ocupând locul 45 de pe o listă de 188 de țări.

4
2. Principalele ramuri ale economiei croate:
Agricultura
Agricultura contribuie cu cca. 4,3% la formarea PIB. Croaţia poate fi împărțită în trei zone
geografice și climatice: zona de câmpie situată în nordul țării, cu o climă continentală, zona
litorală situată în sudul şi vestul ţării şi zona muntoasă, care traversează de-a lungul partea
centrală a țării.
Diferitele tipuri de climă, relief și sol oferă o gamă largă de produse agricole, de la culturi arabile
și industriale, până la podgorii, fructe și legume continentale și mediteraneene. Producția internă
acoperă necesitățile de consum de cereale, zahăr şi plante industriale.
Croația este o țară viticolă, se cultivă struguri continentali și mediteraneeni. Podgoriile acoperă
58.000 de hectare, iar în 2011 au fost produse 1.4 milioane de hectolitri de vin.
Din totalul de 1.566.000 hectare de teren agricol, 57% (897.000 ha) sunt cultivate ca și teren
arabil și grădini, 38% (597.000 ha) pășuni, și 4,6% (72.000 ha) culturi permanente.
Suprafața agricolă este în proporție de aproximativ 83,3% în proprietate privată.
Din totalul de 2.688.687 ha de păduri, 78% sunt în proprietatea statului.
Pescuitul și industria prelucrării peştelui reprezintă activităţi tradiţionale, de mare importanţă,
practicate îndeosebi de-a lungul litoralului croat. Largi cantităţi din aceste produse sunt
exportate.
Principalele produse agroalimentare exportate sunt: vegeta, biscuiți, napolitane, ciocolată,
pește conservat, ulei de măsline, țigări, bere și băuturi alcoolice.
În primele 50 de companii croate cu activităţi de export, 10 sunt producătoare de mărfuri
agroalimentare, băuturi şi tutun.
Industria
Industria contribuie cu cca. 26,7% la formarea PIB.
Principalele mărfuri industriale sunt:
produsele agroalimentare, băuturile, produsele metalice, mașini, produsele petroliere, chimice și
farmaceutice, produsele nemetalice (plastic, hârtie, lemn), mobilier, produse electrice,
electronice și optice, textile, materiale de construcții.
Turismul
Turismul este o sursă importantă de venituri în timpul verii, Croația numărându-se printre cele
mai populare destinații turistice din lume. Destinațiile de top din Croația sunt Dubrovnik și
Rovinj, în timp ce insulele croate (în primul rând Krk, Pag și Losinj) au reprezentat 25% din
numărul total de nopți vândute în 2017. Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate
și produce în jur de 18% din PIB-ul țării.
În ultimii ani coasta croată a atras numeroase investiții străine în domeniul hotelier, acestea
având o contribuție importantă la dezvoltarea acestui sector.
Sezonul turistic din 2017 a marcat performanțe record, în comparație cu anul 2016: cu 18,5
milioane de turistiști (+ 13%), veniturile totale din turism sunt de aproximativ 11 miliarde Euro.

5
În 2017 Croația a fost vizitată, în principal, de turiști din Germania și Slovenia.
Construcţiile
În sectorul construcţiilor forţa de muncă ocupată este de cca. 72.000 persoane, în aproximativ
7500 de firme active.
Construcţia de locuinţe reprezintă o prioritate pentru guvernul croat, legislaţia din acest domeniu
permiţând combinarea resurselor financiare de stat cu cele ale populaţiei şi cu creditele oferite de
bănci.
Transportul
Datorită poziționării geografice excelente - Croația este situată de-a lungul a trei coridoare pan-
europene de transport între Uniunea Europeană și Sud-Estul Europei - sectorul transportului, în
care guvernul croat a investit masiv din anul 2000 ( în primul rând prin finanțare publică) a
devenit un motor important al dezvoltării economiei.
Croația dispune de o rețea de autostrăzi modernă, fapt ce permite tranzitarea cu ușurință a
teritoriului său.
Sectorul feroviar din Croatia se confruntă în schimb cu provocări majore și va necesita investiții
în cazul în care acesta urmează să fie integrat în reteaua UE.

6
Indicatori/Anii u.m. 199 199 199 199 199 1996 1997 1998 2000
1 2 3 4 5
1.PIB-total mld. 122 258 856 9191, 9849, 10039, 10468,
dol. 7 9 3 2 9 5 2
2.PIB-în monedă mld.u.
națională m.
3.Creștere PIB %
4.PIB per capital dol.
5.Export mld.
dol
6.Import mld.
dol
7.Sold BC mld.
dol
8.Sold BC/PIB %
9. Import lunar luni
10. Suficiența mld.
RVI dol
11.Export/PIB %
12.ISD,flux mld.
dol
13.ISD,sold(sf.de mld.
an) dol
14.Remitențe mld.
dol
15.Venituri mld.
bugetare dol
16.Cheltuieli mld.
bugetare dol
17.Deficit/profit mld.
bugetar dol
18.Def.bugetar/PI %
B
19.Inflația %
20.Șomajul %

7
 Populația Rata medie anuală de Densitatea populației
An
recenzată
Populația permanentă
creștere per km²

1991 4.784.265 N/A ▲ 0,39% 84,6

2001 4.492.049 4.437.460 ▼ 0,63% 79,4

2011 4.456.096 4.290.612 ▼ 0,08% 75,8

Sursă: Biroul Central de Statistică

Notă: Densitatea populației în 2011 este calculată conform populației permanente.
Potrivit raportului „Perspectivele populației lumii” publicat de Organizația Națiunilor Unite, populația
Croației va scădea la 3,97 milioane în 2030 și 3,55 milioane în 2050, pentru ca la finele secolului al
XXI-lea Croația să aibă 2.610.000 de locuitori.

Indicatori/Ani u.m. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
i
1.PIB-total mld. 1125 1183 1249 1298 1349 1415 1490 1520 1411
dol. 4,4 8,7 5,9 1,4 7,5 1,2 2,2 7,5 3,4
2.PIB-în mld.u.
monedă m.
națională
3.Creștere PIB %
4.PIB per dol.
capital
5.Export mld.
dol
6.Import mld.
Dol
7.Sold BC mld.
Dol
8.Sold %
BC/PIB
9. Import luni
lunar

8
10. Suficiența mld.
RVI dol
11.Export/PIB %
12.ISD,flux mld.
dol
13.ISD,sold(sf mld.
.de an) dol
14.Remitențe mld.
dol
15.Venituri mld.
bugetare dol
16.Cheltuieli mld.
bugetare dol
17.Deficit/pro mld.
fit bugetar dol
18.Def.bugeta %
r/PIB
19.Inflația %
20.Șomajul %

Indicatori/Ani u.m. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
i
1.PIB-total mld. 1393 1393 1365 1362 1367 1411 1471 1533 1587
dol. 7,1 7,8 8,8 9,5 3,2 7,3 8,9 1,9 0,3
2.PIB-în mld.u.
monedă m.
națională
3.Creștere PIB %
4.PIB per dol.
capital
5.Export mld.
dol
6.Import mld.
Dol
7.Sold BC mld.
Dol
8.Sold %
BC/PIB

9
9. Import luni
lunar
10. Suficiența mld.
RVI dol
11.Export/PIB %
12.ISD,flux mld.
dol
13.ISD,sold(sf mld.
.de an) dol
14.Remitențe mld.
dol
15.Venituri mld.
bugetare dol
16.Cheltuieli mld.
bugetare dol
17.Deficit/pro mld.
fit bugetar dol
18.Def.bugeta %
r/PIB
19.Inflația %
20.Șomajul %

Produsul intern brut pe cap de locuitor în Croația a fost înregistrat ultima dată la 15870,30
de dolari americani în 2018. PIB-ul pe cap de locuitor în Croația este echivalent cu 126 la
sută din media mondială. PIB-ul pe cap de locuitor în Croația a fost de 12809,06 USD din
1995 până în 2018, atingând un nivel de 15870,30 USD în 2018 și un nivel record de 8563
USD în 1995.

10
 III. COMERȚUL REPUBLICII CROAȚIA
De la declararea independenței în 1991, Croația a implementat un program ambițios de reformă,
bazat pe deschiderea treptată a comerțului și a investițiilor, conform angajamentelor asumate în
timpul negocierilor de aderare la OMC.
Aproximativ jumătate din comerțul Croației este cu zona Euro, în special cu Germania și Italia,
iar zona Euro este sursa a aproximativ trei sferturi din investițiile străine directe (ISD) în țară.
Evoluţia schimburilor comerciale:
1. Relaţiile comerciale externe
Comerțul are un rol important în economia țării. Croația exportă, în principal, produsele
petroliere şi chimice, electronice, electrice, produse farmaceutice, material lemnos, echipamente
de transport, mașini, textile, produse alimentare și produse metalice.
Pe de altă parte, Croația importă mașini, combustibili, medicamente, echipamente electrice și
produse alimentare.
Exporturile de mărfuri ale Croației din ianuarie până în noiembrie 2017, au crescut cu 13,6%
până la 95,28 miliarde HRK, față de aceeași perioadă a anului 2016, conform Biroului Național
de Statistică (DZS). În același timp, importurile au crescut cu 10,5%, ajungând la 149,18
miliarde HRK.
Deficitul comercial al țării a crescut cu 2,77 miliarde HRK, cu 5,4% pe an, la 53,9 miliarde
HRK, în timp ce acoperirea exporturilor în această perioadă a fost de 63,9%, în creștere cu 1,8%.
Exporturile către țările Uniunii Europene au însumat mai mult de 61,79 miliarde HRK, o creștere
de 9,9%, în timp ce exporturile către țări din afara UE au crescut cu 21,1%, la 33,5 miliarde
HRK. Importurile din statele membre UE au însumat 116,28 miliarde HRK, cu 10,2% mai mult
decât în aceeași perioadă din 2016, iar importurile din țări din afara UE au crescut cu 11,7%,
ajungând la 32,9 miliarde HRK.
Topul produselor exportate :
1. produsele petroliere şi chimice (9,4% din exportul total)
2. mașinile și echipamentele electronice, incluzând calculatoarele (9,1%)
3. maşinile şi echipamentele electrice (8,9%)
4. produse farmaceutice (6,7%)
5. material lemnos (5,7%)
6. vehicule (3,7%)
7. textile (3,6%)
8. produse metalice (3,1%)
Partenerul comercial principal este Uniunea Europeană (Germania, Italia și Slovenia), iar din
afara UE Bosnia și Herțegovina și Serbia.

11
În fruntea destinațiilor exportului se află Italia, Slovenia, Germania, Bosnia și Herțegovina și
Austria, iar în ceea ce privește importul, Germania, Italia, Ungaria, China și Polonia.

2. Relaţiile comerciale româno-croate

Cadrul juridic/ acorduri importante:
• Acord interguvernamental privind promovarea şi protejarea reciprocă ainvestiţiilor
(1994) – valabilitate 10 ani cu prelungire automată pe perioade de câte 10 ani. Protocol
adiţional interguvernamental privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor
(2010);
• Acord interguvernamental pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe
venit şi pe capital (1996) – valabilitate nedeterminată.
În perioada 01 ianuarie 2013 – 31 octombrie 2017, relaţiile comerciale românocroate au
înregistrat următoarea evoluţie:
- milioane euro –
2013 2014 2015 2016 31octombrie2017
TOTAL 194,40 220,03 284,32 270,04 280,47
EXPORT 112,58 133,49 163,00 159,65 163,95
IMPORT 81,82 86,54 121,32 110,39 116,52
SOLD 30,76 46,95 41,68 49,26 47,43

La 31.10.2017 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Republica Croatia a

fost de 280,47 milioane euro, din care exportul 163,95 milioane euro iar importul 116,52
milioane euro, soldul fiind de 47,43 milioane euro in favoarea României, cu 6,80 milioane euro
mai mult fata de perioada similara din 2016.

Volumul schimburilor bilaterale de marfuri, respectiv exportul si importul au crescut cu 27,05%,

respectiv 25,45% și 29,38%, față de aceeași perioadă a anului 2016.
Soldul balanței comerciale a fost permanent favorabil României, chiar dacă au existat ani,
precum 2012, în care exporturile croate au crescut semnificativ.
Structura schimburilor comerciale ale Romaniei pe relația Croația, incluzând principalele grupe
de produse, la 31.10.2017:
Exporturi: animale vii și produse ale regnului animal (24,1% din totalul exporturilor), materii
textile și articole din acestea (13,4%), vehicule, aeronave și echipamente de transport (11,1%),
metale comune și articole metalice (12,5%), mașini, aparate, echipamente electrice (7,6%).
Importuri: produse ale industriei chimice și conexe (18,7% din totalul importurilor), produse
alimentare, băuturi, tutun (15,8%), mașini, aparate, echipamente electrice (12%), articole piatră,
ipsos, ciment, sticlă, ceramică (11,4%), materii textile și articole din acestea (8,9%).
. Mediul de afaceri în Croaţia

12
Croaţia și-a armonizat cadrul legal cu privire la operațiunile de comerț exterior în conformitate
cu regulile și reglementările OMC.
Importul și exportul de mărfuri este, de regulă, liberalizat, cu excepția unor restricții cantitative și
taxe de protecție, care ar putea fi introduse, în conformitate cu regulile și reglementările OMC.
Anumite mărfuri pot fi exportate și importate numai pe bază de licențe, emise de instituțiile de
profil, precum Ministerul Apărării pentru arme și muniții, Ministerul Culturii pentru opere de
artă, Ministerul Sănătății pentru medicamente, etc.
Certificatele de origine sunt emise de Camera de Economie a Croaţiei iar certificatele EUR1, de
autoritățile vamale.
1. Impozite și taxe
Între România şi Croaţia este în vigoare Acordul interguvernamental privind evitarea dublei
impuneri cu privire la impozitul pe profit şi pe capital.
Reforma fiscală, aprobată în Parlament la 2 decembrie 2016 și intrată în vigoare la 1 ianuarie
2017, a redus cotele anterioare de impozit pe venit de la 25% și 40% la 24% și respectiv 36%, în
timp ce cea mai mică rată de impozit pe venit de 12% a fost eliminată prin diminuarea nivelului
veniturilor impozabile la nivelul salariului minim din Croația.
Reforma fiscală vizează nu numai reducerea taxelor ci și îmbunătățirea climatului de afaceri, cea
mai mare contribuție la creșterea generală a consumului intern în anul 2017 provenind din
reforma fiscală și consumul pentru investiții.
Implementarea tuturor modificărilor propuse pentru sistemul de impozitare croat este de așteptat
să reducă ponderea taxelor în PIB, de la nivelul actual de 37,5% la 36,9% în 2017 și 36,5% în
2018 iar costul nominal al reformei fiscale ar urma să fie în jur de 3,6 miliarde de kuna, conform
Ministerului Finanțelor din Croația. Evaluând primul an de mandat al Guvernului PM Plenkovic,
Camera de Economie a Croației (HGK) și Asociația Patronatelor Croate (HUP) au apreciat, la 18
octombrie 2017, ca fiind pozitive reformele fiscale pentru oamenii de afaceri.
În urma reformei fiscale din Croația, sistemul de taxe are următoarele componente
principale:
• impozitul pe profit se calculează ca diferența între venituri și cheltuieli. Rata generală a
impozitului pe profit este de 18% iar celor cu venituri anuale mai mici de 3 milioane de
HRK (400.000 Euro), li se aplică doar 12%.
• impozitul pe venit este plătit de orice persoană fizică autohtonă sau străină care obţine
venituri taxabile. Cotele de impozitare sunt: 24% în cazul venitului anual sub 210.000
HRK (aproximativ 28.000 EUR) și 36% în cazul în care venitul anual depășește 210.000
HRK. Aceste rate sunt reduse cu 50% pentru anumiți contribuabili - pensionari și
angajați rezidenți în anumite zone cu o rată scăzută de dezvoltare și în Vukovar.
• Taxa pe Valoarea Adăugată (PDV în limba croată) se stabilește asupra operațiunilor
privind transferul proprietății bunurilor și prestărilor de servicii. Cota TVA standard este
de 25%. Cota redusă de 13% se aplică la unele produse alimentare, unele ziare, bilete
pentru concerte, cazare la hotel, restaurant, unele baruri, cafenele și cluburi de noapte,
unele băuturi alcoolice. Cota redusă de 5% se aplică la numeroase produse alimentare
(pâine, lapte și lapte praf pentru nou-născuți), produse farmaceutice (medicamente
prescrise de doctor), unele echipamente medicale, cărți, unele cotidiene, bilete de

13
 cinematograf. Cota TVA de 0% se aplică pentru unele medicamente și aparatură
medicală (specificate de legiuitor), publicații științifice, serviciilor de turism organizat.
Sunt exceptate de plata TVA exportul de bunuri și servicii și transportul legat de acestea,
mărfuri în regim duty-free, livrarea de bunuri și servicii pentru misiunile diplomatice (pe
bază de reciprocitate), servicii efectuate pe plan local de antreprenorii autohtoni pentru
antreprenori străini, în domeniile maritim, aerian și fluvial. Sunt exceptate de plata TVA
importurile pentru ajutor umanitar (cu excepția petrolului și derivaților acestuia),
bunurile aduse în bagajul personal și coletele poștale, cu valoare de până la 300 de HRK,
materialele de publicitate, mărcile, patentele, modelele, donațiile în scop umanitar pentru
sănătate, educație, cultură și sport, serviciile efectuate de Căile Ferate Croate pentru
transportul mărfurilor de import, serviciile bancare, cele de asigurare și reasigurare,
închirierea premizelor rezidențiale.
• Taxa pe operaţiunile de vânzare a proprietăţilor imobiliare în cazul persoanelor fizice
este de 4% din valoarea de bază a acestora (valoarea de piață din momentul vânzării).
• Taxa auto - Guvernul croat a adoptat, la începutul anului 2018, un regulament de
reducere a impozitării la achiziționarea de autovehicule noi, astfel încât autovehiculele
noi cu preț de achiziție sub 150.000 HRK (TVA inclus) vor fi scutite de impozit
(reprezintă două treimi din totalul autoturismelor noi). În ceea ce privește autovehiculele
de peste 150.000 HRK: mașinile cu prețul de achiziție între 150.000 și 200.000 de HRK
vor fi supuse unor taxe de 2.000 de HRK, autovehiculele noi care costă peste 600.000 de
HRK, sunt supuse unei taxe de 60.000 HRK.
2. Reglementări vamale
Legea vamală reglementează mișcarea mărfurilor între Croaţia și țările străine. Prin legea vamală
a fost introdusă o Declarație Vamală unică, conform reglementărilor UE.
Totodată, a fost introdusă o Declarație Vamală a valorii, conformă cu regulile Acordului GATT
1994.
Tariful vamal din Croația foloseşte, începând din anul 2002, Nomenclatorul Combinat al UE.
Documentele pentru vămuirea mărfurilor sunt cele practicate în comerțul internațional.
Din motive de ordine publică, sănătate publică sau de securitate naţională, la graniţele interne ale
UE se pot introduce controale, pentru perioade limitate.
Limitele cantitative pentru introducerea anumitor produse sunt: ţigări 200 bucăţi, 1 litru băutură
alchoolică, parfum până la 50 ml sau apă de toaletă până la 25 ml, medicamente și produse
medicale numai în cantitate necesară pentru maxim o lună de zile, produse homeopatice 1
pachet.
Pasagerii sub 17 ani nu au dreptul de a importa țigări și alcool.
Sunt interzise la introducerea/scoaterea şi tranzitul prin Croaţia a următoarelor:
substanţe narcotice şi precursori, substanţe explozive, arme de foc şi muniţie, articole (plante,
fiinţe vii, obiecte etc.) supuse carantinei, indiferent de stadiul bolii/infestării etc., substanţe
chimice periculoase (produse sau preparate de acest fel), produse alimentare, substanţe chimice
şi alte materiale sau obiecte periculoase sau dăunătoare sănătăţii omului, substanţe produse şi
alte obiecte care folosesc, conţin sau au fost produse folosindu-se substanţe periculoase pentru
stratul de ozon.

14
3. Achizitiile guvernamentale

Cea mai uzitată formă o constituie organizarea de licitații. Anunțul de participare este publicat în
principalele cotidiene croate şi în Monitorul Oficial, iar în cazul în care organizatorul deține informații cu
privire la țara sau partenerii potențiali care pot oferi produsele solicitate, invitațiile de participare sunt
remise și ambasadelor țărilor respective, rezidente la Zagreb. Date complete despre licitaţiile organizate
de instituţiile guvernamentale se pot solicita la Kompass Croatia (https://hr.kompass.com/).

4. Modalităţi de plată utilizate în Croaţia

De regulă, importatorii acceptă plata prin acreditiv, dar în majoritatea cazurilor solicită ca plata să se
facă la 60 sau 90 de zile și uneori chiar 180 de zile. Se recomandă să se solicite plata prin acreditive
confirmate sau garanții bancare.

Croația îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în Croația pe o
perioadă de 12 luni care s-a încheiat în luna martie 2018 a fost de 1,3 %, sub valoarea de referință de
1,9 %. Se estimează că în lunile următoare va rămâne sub nivelul de referință.

Inflația anuală IAPC a rămas negativă în cea mai mare parte a anului 2016 din cauza scăderii prețurilor la
energie și alimente neprocesate. Astfel, aceasta a fost, în medie, de -0,6 % pe tot parcursul anului.
Ratele anuale ale inflației au devenit pozitive la sfârșitul anului 2016, crescând apoi la peste 1 % la
începutul anului 2017 ca urmare a unor contribuții mai mari la inflație ale tuturor componentelor sale
principale. Ratele anuale ale inflației au oscilat apoi în jurul valorii de 1,3 % până la începutul anului
2018. În martie 2018, inflația anuală s-a situat la 1,2 %.

15
16