Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Profesiunea didactică în România este o profesiune reglementată prin lege. În consecinţă, pentru un
nivel educaţional dat, cadrele didactice lucrează în condiţii similare în întreaga ţară, iar variaţiile de
la un loc de muncă la altul sunt mai degrabă minore.

Conform prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare,

formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde:

1. formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe
acreditate potrivit legii
2. master didactic cu durata de 2 ani
3. stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub
coordonarea unui profesor mentor.

Prin excepție de la prevederile legii, expuse mai sus, formarea personalului din educaţia
antepreşcolară (copii de la naștere la 3 ani), pentru funcţia de educator-puericultor, se realizează
prin liceele pedagogice.

De asemenea, formarea personalului din învăţământul preşcolar (care lucrează cu copii cu vârste
între 3 și 6 ani), pentru funcţia de educatoare/educator şi din învățământul primar (care lucrează cu
elevii din clasa pregătitoare și din clasele I-IV), pentru funcția de învăţătoare/învăţător se realizează
atât prin liceele pedagogice, cât și prin universități, specializarea Pedagogia învățământului
preșcolar și primar.

În prezent, în învățământul preșcolar și primar, există în sistem cadre didactice care au parcurs
următoarele rute de formare inițială:

Liceul pedagogic (cu o durată de 4-5 ani)

Școala postliceală (cu o durată de 2 ani)
Institutul pedagogic (cu o durată de 3 ani)
Colegiul universitar pedagogic (cu o durată de 3 ani)
Facultatea de Psihologie și Științele Educației – specializarea Pedagogia Învățământului
Preșcolar și Primar (cu o durată de 3 ani).

Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi

evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, prin intermediul
ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.

Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic din cadrul formării inițiale este condiţionată de
obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic.

Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au

obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.

Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei Naționale
și Cercetării Științifice într-o instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la
bugetul de stat.

În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea
permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între
unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.

Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu
în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a
profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale
pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice
şi se acreditează conform legii.

Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se
realizează prin:

concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate

repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile
rămase neocupate în urma concursului.

Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod

corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile legislaţiei în vigoare.

Numai persoanele care satisfac condiţiile expuse mai sus sunt considerate calificate pentru funcţiile
didactice respective.

În condiţii speciale, funcţiile didactice în învăţământul preuniversitar pot fi ocupate pentru perioade
limitate de timp cu personal necalificat.

Instituții, niveluri și modele de formare

Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei

profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic
cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi
colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea
performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea
rezultatelor acestora.

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice este autoritate publică şi este abilitat să
urmărească, să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul
învăţământului superior şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni. De asemenea, Ministerul Educaţiei
Naționale și Cercetării Științifice controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia
universitară, îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică.

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie.

Libertatea academică este garantată prin lege.

Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe

ideologice, politice sau religioase.

Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie,

strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea
resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare. Aspectele fundamentale
ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în
concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.

Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de învăţământ
superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice:

facultăţi
departamente
institute, centre sau laboratoare
unităţi de proiectare
centre de consultanţă
clinici universitare
studiouri şi ateliere artistice
teatre, muzee
centre pentru formarea continuă a resurselor umane
unităţi de microproducţie şi prestări servicii
staţiuni experimentale sau
alte entităţi pentru activităţi de producţie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie.

Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea
corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

Formarea iniţială pentru toate funcţiile didactice în România este bazată pe un model paralel
(concurent) - însemnând că educaţia şi formarea în specialitate este combinată cu formarea
profesională pentru cariera didactică în cadrul aceleiaşi secvenţe educaţionale.

Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei Naționale și

Cercetării Științifice poate echivala, printr-o metodologie specifică, învăţământul universitar de
scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani,
cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.

Cerinţe privind admiterea

Numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă pot fi admişi în învăţământul
superior (ciclul I de studii universitare – studii de licență).
Pentru ciclul II de stuii universitare (studii de master) sunt admiși numai absolvenții cu diplomă de
licență sau echivalentă.

Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea
unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Condițiile de admitere
sunt: diplomă de master sau echivalentă acesteia.

Instituţiile de învăţământ superior stabilesc metodologia de admitere pentru fiecare ciclu de stuii în
parte, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării
Științifice.

Procedura de selecţie şi admitere în ciclul I de studii universitare se poate baza pe:

media obţinută de candidaţi la examenul de bacalaureat şi la diverse discipline studiate în

timpul liceului,
nota obţinută la un examen de admitere organizat integral de instituţia de învăţământ
superior.În cazul organizării unui examen de admitere, instituţiile de învăţământ superior
trebuie să ia în considerare programele şcolare de nivel liceal pentru disciplinele la care se
susţin probele de admitere, precum şi manualele şcolare alternative aprobate pentru utilizarea
în învăţământul liceal la disciplinele respective.

Candidaţii pot susţine examenul de admitere în limba în care au studiat disciplinele respective.

În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este:

gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi,

cu taxă.Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii.

În instituţiile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este
stabilit de către consiliul de administraţie, conform legii.

Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să

le comunice tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii.

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice stabileşte în fiecare an criteriile generale de

admitere fără examen pe locurile finanţate a studenţilor care au obţinut în timpul studiilor liceale
rezultate remarcabile la concursurile şcolare naţionale şi/sau internaţionale.

Curriculum, nivelul de specializare și rezultatele învățării

Curriculele sunt stabilite independent de instituţiile de învăţământ superior, conform strategiilor

naţionale de dezvoltare a învăţământului superior şi standardelor academice naţionale.

Tematica cursurilor de formare iniţială pentru profesia didactică, numărul de ore alocat, numărul de
credite şi forma de examinare sunt stabilite prin OMECT nr. 4316/2008.

Astfel, în cadrul modului I, disciplinele obligatorii sunt:

Psihologia educaţiei
Fundamentele pedagogiei
Teoria şi metodologia curriculumului
 Teoria şi metodologia instruirii
Teoria şi metodologia evaluării
Managementul clasei de elevi
Didactica specialităţii
Instruire asistată de calculator
Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar.

În cazul modulului II, disciplinele obligatorii sunt:

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale
Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii
Practică pedagogică în învăţământul liceal, postliceal şi universitar.
Pe lângă disciplinele obligatorii, există două pachete de discipline opţionale din care se alege
pentru studiu câte o disciplină (de ex.: Sociologia educaţiei, Educaţie interculturală, Consiliere
şi orientare, Comunicare educaţională etc.).

În cazul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar, formarea iniţială este organizată în
cadrul facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei, prin specializarea Pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar.

Anterior Procesului Bologna, formarea iniţială era organizată în colegii universitare cu durata de trei
ani.

În ceea ce priveşte dezvoltarea curriculum-ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, se pot
face următoarele precizări:

Programele şcolare pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar sunt
definite la nivelul fiecărui departament din cadrul facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei.

Formarea iniţială oferită de aceste departamente cuprinde:

cursuri cu caracter general

cursuri şi activităţi practice pentru formarea pedagogică.

Curriculum-ul pentru formarea iniţială a profesorilor din învăţământul secundar şi terţiar este
dezvoltat de către fiecare departament de formare a cadrelor didactice din cadrul universităţilor, pe
baza prevederilor OMECT nr. 4316/2008.

Pentru fiecare dintre disciplinele de studiu, se completează o fisă a disciplinei care descrie
obiectivele sau competenţele care sunt vizate a se forma prin respectiva disciplină, tematica de curs
şi pentru aplicaţii, numărul de ore alocat, forma de examinare, recomandări bibliografice.

Formatori de cadre didactice

Persoanele care asigură activităţi de predare şi formare în cadrul educaţiei şi formării profesionale
initiale/continue sunt cadre didactice din învăţământul superior.
Calificări, evaluare și certificare

În prezent, formarea iniţială pentru cariera didactică a personalului din învăţământul secundar este
asigurată prin structuri specializate din cadrul universităţilor (Departamentele pentru Pregătirea
Personalului Didactic).

În acest context, dobândirea competenţelor pedagogice se realizează modular, prin pregătire

teoretico-practică, de-a lungul anilor de studiu academic, fiind bazată pe un model paralel
(concurent).

Promovarea formării profesionale oferite astfel este atestată printr-un certificat de absolvire emis de
instituţia de învăţământ superior.

Alternativ, absolvenţilor de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică li se oferă
posibilitatea de a urma cursurile DPPD-urilor după angajare.

Astfel, formarea iniţială pentru cariera didactică se realizează în paralel cu cea ştiinţifică – de
specialitate, de-a lungul anilor de studiu în universitate.

Evaluarea studenţilor în învăţământul superior se realizează prin examinări periodice (sumative)

organizate pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Evaluările sunt realizate sub forma de:

probe orale
probe scrise
probe practice
prezentări de proiect (în anumite cazuri).

Criteriile de evaluare pentru performanţele academice şi profesionale ale studenţilor sunt stabilite
de instituţiile de învăţământ superior, conform autonomiei universitare.

Cerinţele concrete şi criteriile de evaluare pentru fiecare disciplină sunt stabilite în curriculum (în
partea introductivă a fiecărei discipline).

Evaluarea performanţelor studenţilor în cadrul învăţământului superior se materializează prin note

de la 1 la 10.

Examinarea studenţilor pentru fiecare disciplină este realizată de o comisie din care face parte
cadrul didactic care susţine cursurile disciplinei respective, asistat de cel puţin încă un specialist din
aceeaşi catedră sau acelaşi departament.

După fiecare examinare, notele acordate studenţilor se înregistrează în carnetele studenţilor şi în

documentele oficiale ale instituţiei.

Rute alternative de formare

Nu este cazul.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

 YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/initial-education-teachers-working-early-childhood-and-s
chool-education-63_ro