I.

INTERNET - MEDIU DE COMUNICARE GLOBALĂ

A. Ce este o reţea? Ce este Internet-ul? Ce este Intranet-ul? Care este diferenţa între
Internet şi World Wide Web?
B. Oportunităţi de marketing în mediul Internet

A. Ce este o reţea? Ce este Internet-ul? Ce este Intranet-ul? Care este diferenţa între
Internet şi World Wide Web?

 Ce este o reţea?

O reţea de calculatoare (network) este un grup de două sau mai multe

calculatoare, denumite noduri, conectate între ele. Scopul conectării calculatoarelor constă, mai
ales, în faptul că în reţea datele pot fi schimbate între calculatoare, se poate avea acces la o colecţie
comună de date, resursele (programe, imprimantă, etc.) pot fi utilizate în comun, cheltuielile de
administrare pot fi micşorate.
Avantajele comunicaţiei de date prin reţele de calculatoare nu sunt însă limitate local, ci ele se
extind şi la scară mai mare.

În funcţie de aria de întindere reţelele se pot clasifica în:

a) LAN - Local Area Network (reţea locală) - este un sistem în care PC-uri individuale
sunt conectate într-o companie sau organizaţie. Spre exemplu, dacă 10 oameni lucrează
împreună într-un birou, are sens să fie conectaţi. Astfel, biroul va avea o singură imprimantă
la care aceştia vor putea printa. În acelaşi mod, dispozitive precum scanner-ele sau
modemurile pot fi împărţite, dar cea mai mare utilitate este aceea că se pot împarţi informaţiile.
b) MAN - Metropolitan Area Network (reţea metropolitană) se întinde pe teritoriul
unui oraş.
c) WAN - Wide Area Network (reţea de arie largă) - permite conectarea
calculatoarelor de pe o arie geografică mare (chiar în altă ţară).
d) GAN - Global Area Network (reţea globală) - este o reţea ce cuprinde tot globul.
Cea mai renumita reţea globală este Internetul.

Reţelele se pot clasifica, în funcţie de tipul de arhitectură, astfel:

a) Peer-to-peer (punct cu punct) - toate calculatoarele din reţea sunt egale în drepturi,
fiecare putând avea acces la resursele celorlalte calculatoare.

b) Client-server - este termenul care se foloseşte pentru definirea reţelelor în care resursele
sunt ţinute într-un loc central pe un server şi sunt folosite local de către utilizatori (clienţi).

1
 Serverele sunt calculatoare foarte puternice sau un grup de calculatoare, în vreme ce staţia de
lucru a clientului este mai puţin puternică.

În funcţie de topologia reţelei (aranjarea spaţială a nodurilor reţelei) avem:

a) Reţele de tip bus (magistrală) – în care nodurile sunt conectate liniar, ca în figura de mai jos.
Există un element de legătură, numit magistrală, înzestrat la capete cu terminatori, la care se
conectează fiecare nod. Dacă magistrala nu prezintă defecţiuni, atunci nodurile funcţionează
independent.

b) Reţea de tip stea (star) – aşezarea nodurilor se face în stea, ca în figura de mai jos. Avantajul
acestei topologii constă, de asemenea, în independenţa calculatoarelor în reţea. Dacă un nod
nu mai funcţionează, celelalte vor putea lucra în continuare nestingherite, cât timp nodul
central este operaţional.

2
 c) Reţele de tip inel (ring) – nodurile sunt aşezate în cerc, ca în figura de mai jos. Realizează o
conectivitate fizică minimală şi nesimetrică între noduri, fiecare nod fiind conectat doar la
vecinii săi imediaţi prin căi dedicate unidirecţionale.

Există reţele formate din calculatoare ce au doar monitor şi tastatură, fără a avea hard propriu
şi un server către care aceste staţii de lucru trimit informaţiile. Aceste tipuri de calculatoare se
numesc terminale neinteligente. În cazul în care staţiile de lucru dintr-o reţea au procesor
propriu şi fac o serie de operaţii cu propriile resurse se numesc terminale inteligente.

Utilizarea calculatoarelor într-o reţea oferă multiple avantaje. Dintre acestea amintim:
 Permite partajarea utilizării resurselor indiferent de localizarea lor fizică;
 Permite accesul programelor de la distanţă, utilizatorii având la dispoziţie ultimele versiuni ale
acestora;
 Permite accesarea bazelor de date de la distanţă;
 Realizează o comunicare mai rapidă între oameni, comunicare ce se poate realiza sub formă de
text, sunet sau imagine;

3
  Se por realiza videoconferinţe utilizate pentru educaţia la distanţă;
 Posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasă (teleworking), în funcţie de timpul
disponibil;
 Reducerea costului.
Ideea unui workgroup este aceea că un grup de persoane lucrează împreună şi îşi pot
împărţi resursele: hard disk, imprimantă, scaner, modem. Workgroup-ul este conectat prin
intermediul calculatoarelor legate la reţea. Grupul poate fi unul simplu, alcătuit din câteva
computere într-o singură locaţie fizică şi conectate prin intermediul unui cablu de reţea, sau poate fi
un grup de computere conectate global la internet. Legarea la reţea a computerelor semnifică faptul că
distanţele dintre membrii workgroupului devine irelevantă.
Multe programe sunt proiectate să fie folosite de către workgroup-uri. Astfel, dacă compania
doreşte să folosească un standard pentru fax, atunci foloseşte într-un procesor de text aşa zisele
templates. Dacă se hotărăşte modificarea acestora, e mai simplu să se modifice într-un singur
calculator unde toată lumea are acces la document, decât să modifici în toate documentele din toate
calculatoarele.
Folosirea workgroup-urilor are atât avantajele cât şi dezavantaje. Dintre avantaje enumerăm:
 stricarea unui calculator nu îi afectează pe restul membrilor workgroup –ului;
 membrii au drepturi de acces, pot da acces la resurse colegilor;
 în birourile mici nu e nevoie de un administrator de sistem şi asta duce la o reducere a
cheltuielilor.
Dintre dezavantajele amintim:
 împărţirea resurselor cu alte persoane poate duce la o încetinire a PC – ului;
 securitatea nu mai este atât de bună ca în cazul reţelelor client / server;
 dacă accesul la fişiere este total, pot fi alterate, şterse de alţi membrii ai grupului de lucru.

 Ce este Internet-ul?

Internet-ul este o reţea globală de calculatoare legate cu ajutorul liniilor de comunicaţie.

Importanţa reţelei constă în volumul imens de informaţie şi posibilitatea comunicării între
participanţi. Reţeaua este formată dintr-un număr mare de servere de Internet, legate între ele, la
fiecare server fiind conectate un număr de staţii sau un număr de alte reţele. Structura este în
permanentă expansiune, atât din punct de vedere teritorial, cât şi din punct de vedere numeric. Astfel,
Internet-ul interconectează guverne, instituţii publice, instituţii administrative, universităţi, companii,
alte reţele, utilizatori individuali.
Internet-ul s-a născut în laboratoarele de cercetare ale armatei. Ministerul Apărării din SUA a
construit în anii ’60 (1963) o reţea de probă, numită ARPANET – Advanced Research Projects
Agency Network. Aceasta trebuia să servească, pe de-o parte, oamenilor de ştiinţă la schimbul rapid
de informaţii la o distanţă foarte mare, iar pe de altă parte, la asigurarea unei structuri solide care să
poată funcţiona când toate celelalte sisteme ar fi căzut, în caz de război.
ARPANET a fost cea mai mică reţea de calculatoare din lume: la început, lega (conecta) trei
calculatoare din California cu unul din Utah; ulterior a cuprins toată America. În 1972, existau deja
50 de calculatoare conectate între ele, atât ale unor unităţi militare de cercetare cât şi ale unor
universităţi. Conceptul de bază era relativ simplu: calculatoarele nu erau conectate prin cabluri (ca la
telefon), ci datele transmise puteau să-şi găsească singure drumul către calculatorul destinat. Dacă se
întâmpla ca un fir sau un calculator să cadă, datele erau transportate pe o altă rută.

4
 Între anii ’70 şi ’80 s-au dezvoltat şi alte reţele, cade exemplu USENET – User’s Network,
BITNET – Because it’s Time Network, NSFNET – National Science Foundation Network şi NREN
– National Research and Education Network. Aceste reţele funcţionau la început de sine-stătător, dar,
pentru a facilita transferul de date între ele, au fost destul de curând interconectate prin intermediul
aşa-numitelor Gateway.
Gateway este un calculator care leagă o reţea de o altă reţea, în situaţia în care reţelele
lucrează cu protocoale de transmisie diferite. În 1983, a fost introdus ca protocol standard TCP/IP -
Transmission Control Protocol/Internet Protocol. Acesta face posibilă transmiterea de date, fără
probleme, de la un calculator la altul. Aşa s-a născut Internet-ul. Companii, universităţi, unităţi
militare şi, în final, persoane particulare din toate statele lumii au fost conectate prin intermediul
acestei reţele. Fiecare calculator din Internet, numit gazdă sau host, este independent.
Reţeaua Internet pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe tipuri de servicii, dintre care cele
mai des utilizate sunt următoarele:
 Serviciul WWW (World Wide Web – pânză de păianjen care înconjoară
lumea) sau WEB, este secţiunea multimedia a reţelei. Constă din milioane de pagini care
se pot afişa pe ecranul utilizatorului. Aceste pagini, numite pagini Web, pot conţine texte,
imagini grafice, animaţii, fişiere audio şi video precum şi hyperlink-uri ( „legături” spre
alte pagini Web). Paginile Web sunt scrise în limbajul HTML – Hypertext Markup
Language;
 Serviciul de poştă electronică (e-mail) gândit ca un accesoriu al Internetului, a
devenit unul dintre instrumentele de comunicare indispensabile. Corespondenţa între
posesorii acestui serviciu este rapidă, uşoară, permite transmiterea unor fişiere ataşate
precum şi trimiterea simultană la mai mulţi destinatari;
 Serviciul de grupuri de informare (Usenet): recepţionarea şi emiterea
mesajelor referitoare la subiecte din grupuri de informare (discuţii);
 Serviciul de transferări de fişiere (FTP – File Transfer Protocol): serviciu
pentru transferul fişierelor în Internet. Este considerat cel mai sigur şi cel mai eficient
mod de a efectua transmiteri de fişiere între utilizatori diferiţi din Internet. Pentru anumite
cazuri, au apărut şi soluţii alternative (descărcarea de fişiere de pe site-uri, transmiterea de
fişiere ataşate mesajelor e-mail);
 Serviciul de conversaţii, cu suport Internet (IRC – Internet Relay Chat):
conversaţie între mai mulţi utilizatori, în timp real, cu suport Internet, prin intermediul
unor schimburi de texte, introduse interactiv de la tastatură şi receptate de către toţi
participanţii la conversaţie.

 Ce este Intranet-ul?

Intranetul este o reţea de comunicare, o reţea privată şi internă a unei companii. Reţea
internă au companiile mari, cum ar fi băncile, instituţiile publice, firmele mari. Intranet-ul foloseşte
tehnologia Internet pentru a permite utilizatorilor să acceseze documentele companiei, bazele de
date, planificarea întâlnirilor şi e-mail-uri. O dată instalat un intranet, este nevoie de un browser
pentru a putea naviga în interiorul acestuia.
Un Web Browser este o aplicaţie cu ajutorul căreia putem face schimburi de date cu diferite
calculatoare din reţea prin intermediul unor pagini ce sunt afişate pe monitor. Atunci când se realizează
o anumită cerere aplicaţia va verifica dacă ea ajunge unde trebuie şi abia apoi va deschide pagina
respectivă. Exemple de browsere web: Internet Explorer, Opera, Netscape Navigator.
Extranetul este un Intranet parţial accesibil din afara utilizatorilor autorizaţi. Este o
modalitate de împărţire a informaţiilor între partenerii de afaceri.
Diferenţa dintre Internet şi Intranet este aceea că Intranet-ul este mai mic şi nu poate fi
5
accesat decât de membrii autorizaţi.
Diferenţa dintre Extranet şi Internet este ca Extranetul este o extensie a unei reţele
Intranet, pe când Internetul nu permite accesul la reţeaua Intranet a firmelor.

 Care este diferenţa între Internet şi World Wide Web?

WWW este unul din serviciile oferite de Internet. Este serviciul utilizat cel mai des. Cantităţi
uriaşe de informaţii ajung la clienţii WWW, cel mai adesea prin intermediul unor aplicaţii speciale
numite motoare de căutare.
Motorul de căutare este un program disponibil pe Internet cu ajutorul căruia se pot căuta
pagini cu informaţii referitoare la un subiect anume. Această coutare se realizează după un anumit
cuvânt sau o anumită combinaţie de cuvinte, având ca rezultate afişarea adreselor paginilor ce conţin
cuvântul respectiv. Exemple de motoare de căutare: Google, AltaVista, Yahoo, Lycos, etc.

B. Oportunităţi de marketing în mediul Internet

Marketing-ul pe Internet este, în esenţă, o strategie de promovare online a site-urilor web.

Conform unei definiţii mai riguroase, este un plan de promovare prin mijloace exclusiv online a
propriului site, urmărindu-se în principal atragerea cât mai multor clienţi noi şi fidelizării pe cât
posibil a celor existenţi, la costuri minime, cu profituri din vânzări maxime. O etapă esenţială a
oricărui plan de marketing pe Internet este optimizarea site-urilor (paginilor) web special pentru
motoarele de căutare şi directoarele tematice de site-uri ale Internetului.
Internetul ca mediu de marketing oferă, proprietarilor de companii mici şi mijlocii, un
potenţial excepţional pentru vânzări şi pentru construirea brand-ului. A face marketing pe Internet
este foarte eficient din punctul de vedere al costurilor, oferă multe avantaje unice pe care advertising-
ul tradiţional nu le poate oferi şi aproape că le dă companiilor mai mici un avantaj nedrept asupra
firmelor mari.
Internetul oferă oportunităţi de afaceri nelimitate şi noi tehnologii pentru web sunt dezvoltate
continuu. Dintre beneficiile unei companii de pe urma tehnologiilor de Internet sunt :
 Soluţii complete de comerţ electronic care vă permit să vindeţi pe Internet şi
care includ funcţii de monitorizare automată a stocului, procesare de carduri de plată şi calcul
al costurilor de transport.
 Medii interactive de lucru online pentru a vă transmite ideile, documentele şi
fişierele - vă puteţi reduce sau elimina costurile de curierat, trimiterile nesigure pe fax şi
cheltuielile cu convorbiri telefonice la distanţă.
 Marketing direcţionat prin e-mail bazat pe datele demografice ale clienţilor şi
pe preferinţele de cumpărare - pentru a vă promova produsele şi serviciile companiei.
 Trimiterea automată de informaţii către clienţi, la cererea acestora - gata cu
cheltuielile pe timbre poştale.
 Sistem de administrare a stocurilor, uşor de accesat de către clienţii dumneavoastră.

Activităţile de Marketing pe Internet pentru o firmă sunt în general concentrate asupra a două
scopuri:
 generarea de trafic pe site-ul firmei (pentru prospectare, creşterea vânzărilor etc)
 creşterea valorii mărcii firmei.
A lansa un site pe Internet este un prim pas - unul mare - dar fără vizitatori investiţia făcută
nu îşi va arăta adevăratul potenţial. Nu aţi deschide un magazin într-o zona pustie, deci de ce aţi avea
un site pe care să nu-l găsească nimeni? Din nefericire, este o problemă obişnuită şi aici eşuează
6
multe companii. De aceea, nu trebuie numai să aveţi un site pe Internet, ci şi să aveţi un flux constant
de vizitatori pe acest site. Acest lucru este realizat pe mai multe căi, dintre care putem aminti:
optimizarea pentru motoarele de căutare, strategiile Pay-Per-Click (plata pentru vizitatorul adus),
construirea de legături, înscrierea în directoare, marketing bazat pe recomandări.
Importanţa faptului de a fi găsit nu este deloc exagerată, întrucât Internetul devine pentru
consumatori cea mai importanta metodă de cercetare în timpul procesului de cumpărare. Puteţi paria
că dacă nu va vor găsi firma dumneavoastră online vor găsi, cu siguranţă, o firmă concurentă.

Motoare de căutare şi Bannere

Pentru a avea mai mult trafic pe website, marketingul în motoarele de căutare este o soluţie
infailibilă. Motoarele de căutare sunt metoda numărul 1 pe care o folosesc consumatorii pentru a găsi
ceea ce caută online. A fi listat şi a obţine un loc bun, atunci când se caută după cuvintele cheie
legate de industria firmei, poate aduce un flux semnificativ de potenţiali clienţi care caută, în mod
activ, tipul de produse sau servicii pe care le oferă firma. Vânzătorii experimentaţi ştiu că a ajunge la
un client potenţial în faza potrivită a ciclului de cumpărare este cheia în transformarea interesului
într-o vânzare reală. Motoarele de căutare au o capacitate unică de a face legătura cu clienţii
potenţiali, exact în momentul în care aceştia caută un produs sau un serviciu pentru a-l achiziţiona.
Dintre avantajele pe care le oferă o strategie de Marketing pentru motoarele de căutare, avem:
 construirea unui flux constant de trafic profitabil pe site-ul firmei;
 intrarea în legătură cu clienţii atunci când iau decizia de cumpărare;
 creşterea eficienţei cheltuielilor cu publicitatea, prin ţintirea exclusivă a cuvintelor cheie
relevante;
 modalitatea cea mai eficientă, din punct de vedere al costurilor, de a-şi extinde piaţa;
 dacă firma nu poate fi găsită de către clienţi, atunci ei ii vor putea găsi pe concurenţii săi.
Alte metode de generare a traficului poate ajuta o firmă să îmbunătăţească strategia per
ansamblu şi să ajungă la clienţii care ar putea fi căutători avizaţi. Aceste metode includ bannerele pe
alte site-uri, schimbul de link-uri, chiar promovarea online care să conducă lumea către pagina de
reduceri online sau către alte zone ale site-ului firmei. Succesul în aceste cazuri, ca în orice altă
situaţie legată de advertising, constă în a asigura firma că reclamele sunt văzute de grupul potrivit de
persoane, la momentul potrivit, iar acest lucru înseamnă că firma ştie care este publicul ţintă şi unde
poate fi găsit acesta. Internetul poate oferi mai multe informaţii despre clienţii potenţiali ai firmei,
decât orice alt mediu de publicitate .

Marketing prin E-mail - rapid, la preţuri acceptabile şi eficient

Poşta electronică sau E-mail permite trimiterea mesajelor aproape instantaneu către o altă
persoană, în orice colţ al lumii. Este necesar ca ambele computere să fie conectate la Internet. Se
pot trimite atât mesaje de tip text, cât şi ataşamente.
Marketingul prin e-mail este atât de eficient (când este făcut corect) şi atât de puţin costisitor,
încât o întreagă industrie a apărut ca să-l susţină. Un nou rival, in acest mileniu, pentru trimiterile
poştale directe tradiţionale, marketingul prin e-mail oferă capabilitatea de targetare fără precedent,
care permite personalizarea mesajelor pentru a atinge diferite grupuri de clienţi, cu o rată de răspuns
mult mai mare. Construirea unei liste de adrese e-mail trebuie să fie o prioritate de vârf pentru orice
antreprenor, dar este mai mult decât o simplă colectare de nume şi adrese. Sisteme de marketing pe
e-mail sunt capabile să împartă clienţii în categorii după aproape orice criteriu. Acesta este un lucru
foarte important pentru că, cu cat este mai relevant mesajul pentru destinatar, cu atât mai bune vor fi
rezultatele. Doriţi să desfăşuraţi o promoţie pentru clienţi care au un anumit cod poştal? Puteţi face
acest lucru. Cum ar fi însă să trimiteţi un mesaj diferit doamnelor de cel pe care îl oferiţi domnilor?
7
Puteţi face şi acest lucru. Puteţi face o împărţire şi mai creativă, pe categorii bazate pe tipul de
produse pe care le-au cumpărat clineţii (şi apoi să îi anunţaţi despre noile accesorii, stiluri şi modele).
Cele mai importante avantaje ale Marketingului pe Email sunt:
 capabilităţi inegalabile de targetare şi monitorizare a clientului;
 cel mai redus cost pe persoană atins în comparaţie cu orice alt mediu de publicitate;
 creează o prezenţă permanentă a mărcii firmei în mintea consumatorului.
Deci, de ce este marketingul pe email important pentru o firmă? Pe scurt, consumatorul de
astăzi are o listă lungă de opţiuni şi o memorie foarte scurtă. A fi în contact permanent cu clientul
este unul dintre cele mai bune mijloace de a reaminti clienţilor că încă mai existaţi şi că vă bucuraţi
să puteţi colabora cu ei. Newsletter-e trimise, promoţii şi anunţuri vor păstra firma proaspătă în
mintea clienţilor, iar aceştia vor aprecia informaţiile relevante şi personalizate pe care le primesc de
la angajaţii firmei. Este vorba despre a construi loialitatea clienţilor, iar Internetul face ca acest lucru
să fie mai simplu ca oricând.

Internetul are un impact puternic asupra oricărei întreprinderi. Poate influenţa sistemul
competiţional, prin accelerarea realizării de noi produse sau servicii şi extinderii pieţei de desfacere.
Se cunoaşte că, în orice întreprindere, factorul timp a fost şi rămâne un element cheie. Astfel,
reducerea timpului de dezvoltare, al ciclului de viaţă a producţiei sau a luării unor decizii are un rol
esenţial. Thomas Robertson a mers mai departe cu această analiză, definind cinci elemente de bază
ale marketing-ului unui produs sau serviciu:
 să ajungă primul pe piaţă
 noul produs să fie anunţat înainte de lansarea efectivă
 produsului să i se aducă îmbunătăţiri permanente
 să ocupe o piaţă cât mai largă, dacă este posibil la nivel mondial
 să se urmărească pătrunderea produsului pe noi pieţe
Thomas Robertson afirmă că totdeauna când se doreşte introducerea unei tehnologii noi
trebuie să se analizeze dacă prin aceasta se realizează unul sau mai multe din elementele enumerate
anterior. Pentru răspunsuri afirmative, întreprinderea poate spera într-un avantaj concurenţial în
domeniul său de activitate.