Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Muzeul Poliţiei Române se află pe Calea Domnească din localitatea Târgovişte, în aceeaşi curte în
care se găsesc Muzeul de istorie şi Muzeul de arta, într-o clădire cu valoare istorică. Acest muzeu
este singurul Muzeu de Poliţie din tara noastră, care găzduieşte o colecţie de uniforme, arme şi
documente din istoria Poliţiei Romane.
DISTRACTIE GARANTATA
Situat la un minut de mers pe jos de la Hotelul Dambovita, dupa parcul Mitropoliei, patinuarul este
locul ideal pentru distractie si miscare in aer liber.
Curtea Domneasca a Tarii Romanesti intre anii 1396 si 1714 se afla in Orasul Targoviste si este
cel mai bine pastrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul Romaniei. Incepand cu anul 1967 este
transformata in complex muzeal. Muzeul gazduieste anual expozitii temporare dar si cateva
permanente, in Turnul Chindiei functioneaza o expozitie dedicata lui Vlad Tepes, ctitorul cetatii, un
lapidarium la subsolul Casei Domnesti ridicate de Petru Cercel, iar in Biserica Mare Domneasca, o
expozitie de arta religioasa.
Infiintat in anul 1991 Muzeul de Arta din Targoviste expune colectii de pictura religioasa (fresce si
icoane), mobilier de epoca, podoabe și tesaturi orientale. Printre cele mai importante semnături de
pe lucrarile de arta moderna si contemporana romanească amintim pe: Nicolae Grigorescu, Sava
Hentia, Nicolae Tonitza, Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Camil Ressu, Lucian
Grigorescu, Henri Catargi, Magdalena Radulescu, Matiass Teutsch si Marcel Iancu.
PROGRAM DE VIZITARE
Marti - Duminica 9 - 17
Luni inchis
Construita in stil bizantin, in caramida, cu pridvor deschis, sustinut de 12 coloane este in forma de
cruce greaca inscrisa. La intretaierea celor doua brate ale crucii se inalta turla naosului cu 12 laturi
si 12 ferestre.
Sculptura in lemn a catapetesmei este bogata si aurita. Pictura executata in 1927 de D. Belizarie in
stil bizantin pe fond aurit ramane o lucrare de mare valoare a vremii noastre. Din fosta mitropolie
se mai pastreaza o icoana de argint aurit cu capul Maicii Domnului si un epitaf din 1828 lucrat in
plus rosu cu matase si fir.
Zimbraria Neagra din cadrul Ocolului silvic Bucsani, in judeţul Dambovita, este situata la mai puţin
de 80 de kilometri de Bucuresti, la 30 de kilometri de mun. Targoviste si 35 Km fata de mun.
Ploiesti.
In Rezervatia Neagra Bucsani, in luna mai 2010 exista un numar de 35 de zimbri, 16 masculi şi 19
femele, ce traiesc pe 162 de hectare de padure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu
nume care încep cu RO.
TARIFE - Biletul de intrare în rezervatie este de doar 3 lei, iar cea mai buna ora de vizita este
dimineata, pe la ora 10, cand zimbri vin să manance suplimentele de hrana.
..................................
......................................
Turismul este industria cu cea mai dinamică creştere la nivel mondial. Cifrele de
afaceri înregistrate de jucătorii de pe această piaţă cresc de la an la an, pe măsură ce din ce
în ce mai mulţi oameni călătoresc în scop de afaceri sau leisure.
Într-un recent clasament întocmit de către World Travel & Tourism Council,
România se situează pe locul 7 în lume în ceea ce priveşte creşterea cea mai rapida a
cererii în cadrul Sectorului de Turism si Calatorii, cu un procent annual de 7.4% pentru
următorii 10 ani, urmând să depăşească cifra de 14 milioane de dolari ca şi valoare
absolută.
Ca urmare, din ce în ce mai multe companii sunt interesate de piaţa hotelieră
românească. Cererea de specialişti în domeniul hotelier din România fiind în creştere.
Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări ca o activitate autonomă,
distinctă a domeniului turistic, reuneşte într-un sistem coerent toate procesele desfăşurate
în unităţile de cazare generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul
acestui domeniu a evoluat pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi a implicării lor în
activitatea turistică, amplificându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii.
Studierea unei firme de turism se deosebeşte esenţial de cea a unei firme de comerţ
tocmai prin faptul că produsele acesteia sunt de fapt servicii şi pentru care prima impresie,
dată de ambianţă, comportamentul personalului este foarte importantă. Acestea reprezintă
elemente de materializare a serviciului, mod de punere în practică şi realizarea prestaţiilor.
....................
....................
Clientelă
1.4.2. Concurenţă
Preţurile sunt instrumente care pot atrage sau respinge clienţii, fiind mijloace care
afectează potenţialii turişti.
Putem considera că preţul este un element principal care sugerează calitatea si
accesibilitatea clienţilor, acesta fiind, în general, rezultatul interacţiunii cererii cu oferta.
Un factor esenţial în stabilirea tarifelor este concurenţa, prin intermediul careia are
loc o grupare a consumatorilor, legată de veniturile acestora, cărora să le corespundă un
produs specific cu un raport optim calitate/preţ.
În formarea preţurilor, Hotelul Minerva, adoptă cele două metode de bază:
- Metoda bazată pe costuri;
- Metoda bazată pe cerere.
Pe lânga acestea, Hotelul are în vedere, în anumite perioade, tarifele fixate de
principalii săi concurenţi.
Ca orice altă structură de primire turistică, Minerva adoptă un tarif maxim,
cunoscut sub denumirea de tarif de recepţie sau rack-rate. Pornind de la acesta, restul
tarifelor scad.
Tarifele rack-rate, care sunt exprimate în euro, in funcţie de tipul camerelor sunt
redate în tabelul următor:
Din acest tabel reiese că reducerile oferite copiilor variază în funcţie de doi factori:
vârsta şi facilităţi.
În legatură cu politica de anulare a rezervarii, se au în vedere următoarele aspecte:
o Termenul limită de anulare a rezervării este de 3 zile, dacă nu va respecta
acest termen, clientul se va confrunta cu penalizări drastice;
o O dată cu anularea la termen, clientul va fi obligat sa plătescă preţul unui
anumit tip de cameră pe o singură noapte;
o Nu este admisă nici o anulare în timpul sau după ziua de check-in.
....................
Indicatorii circulaţiei turistice
Din datele prezentate se poate constata o pondere din ce în ce mai mică a numărului
de turişti români, anul 2008 înregistrând un număr de 145 de turişti români cazaţi în
Hotelul Minerva. Totodată, se poate observa o scădere semnificativă a numărului total de
turişti cazaţi în Hotel , anul 2008 înregistrând 12636 de turişti, comparativ cu anul 2007,
care prezintă cea mai mare creştere din ultimii patru ani, cu 16425 de turişti cazaţi în
Hotelul Minerva.
Se poate observa, atât din tabel cât şi din grafic, că majoritatea turiştilor cazaţi în
Hotelul Minerva sunt din străinătate, repartizaţi astfel:
Englezi 13,09%;
Italieni 11,10%;
Israielieni 11,09%;
Germani 10,89%;
Olandezi 8,72%;
Francezi 7,92%;
Americani 5,29%;
Greci 3,22%;
Alte naţionalităţi 28,68%
Tabel nr. 2.2. Modificări absolute şi relative ale numărului de turişti români şi
străini în Hotelul Minerva în perioada 2005 - 2008
Nr. Indicatori absoluţi Indicatori relativi
turişti
yt
∆ t / 1 =y t - y 1 ∆ t / t 1 =y t -y t 1 în lanţ
t / 1 =y t /y 1 t / t 1 =y t /y t 1 R t / 1 =(I t / 1 -
1)∙100 R t / t 1 =
(I t / t 1 -
1)∙100
2005 14014 - - - - - -
2006 12726 -1288 -1288 0,90 0,90 -10% -10%
2007 16425 2411 3699 1,17 1,29 17% 29%
2008 12636 -1378 -3789 0,90 0,76 -10% -24%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
Acest indicator reprezintă numărul de nopţi în care turiştii au fost cazaţi în perioda
respectivă.
Evoluţia numărului de înnoptări, atât a turiştilor români cât şi a celor străini, în
perioada 2006-2007 este redată în tabelul şi graficul de mai jos:
25000
20000
15000 Străini
Români
10000
5000
0
2005 2006 2007 2008
.
Se poate sesiza numărul mic de înnoptări al turiştilor români în comparaţie cu cel al
turiştilor străini.Acest număr de înnoptări în rândul turiştilor străini se datorează faptului că
Hotelul Minerva este destinat, în mare parte, persoanlor care practică turismul de afaceri,
Hotelul câştigand, în timp, încrederea şi recunoştinţa clienţilor străini în privinţa
facilităţilor de înaltă clasă oferite. Pe de altă parte, numărul mic de înnoptări al turiştilor
români este legat de faptul că aceştia, în timpul concediului, preferă destinaţii în care se
practică turismul de leisure, Hotelul Minerva nefiind, în acest caz, o opţiune potrivită
pentru aceştia.
yt
∆ t /1 I t /1 I t / t 1 R t /1 în lanţ
t / t 1
R t / t 1
2005 29007 - - - - - -
2006 27308 -1699 -1699 0,94 0,94 -6% -6%
2007 31779 2772 4471 1,09 1,16 9% 16%
2008 27322 -1685 -4457 0,94 0,85 -6% -15%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
2.2
2.15
2.1
2005
2.05
2006
2
2007
1.95
2008
1.9
1.85
1.8
Din analiza tabelului nr. 2.5. şi a figurii nr. 2.4. rezultă că durata medie a sejurului a
înregistrat o creştere semnificativă în anul 2006 ( 2,14 zile ), urmând ca în anul 2007 sa
înregistreze o scădere drastică, ajungânda la 1,93 zile, pentru ca în anul următor, 2008, să
aibă, din noui, loc o creştere, durata medie a sejurului ajungând până la 2,16 zile.
ys
R s / s 1
2005 2,06 - - - - - -
2006 2,14 0,11 0,11 1,03 1,03 3% 3%
2007 1,93 -0,13 -0,21 0,93 0,90 -7% -10%
2008 2,16 0,1 0,23 1,04 1,11 4% 11%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
Din datele prezentate în tabelul numărul 2.6. legate de modificările absolute a
duratei medii a sejurului pentru turiştii români şi străini se pot observa anumite oscilaţii:
creşteri în 2006 faţă de 2005 cu 0,11; scăderi în perioada 2007 faţă de 2005 cu 0,13, şi cu
0,21 faţă de 2006; din nou, creşteri în perioada 2008 cu 0,1 faţă de anul de bază şi cu 0,23
faţă de 2007.
Cu privire la analiza indicatorilor relativi a duratei medii a sejurului, se constată
următoarea situaţie: creştere a duratei medii a sejurului de 3% în anul 2006 comparativ cu
anul 2005; scădere a duratei medii a sejurului a călătorilor în 2007 faţă de 2005 cu 7%, iar
faţă de anul 2006 cu 10%; pentru ca în 2008 să înregistreze din nou o creştere a indicelui
de dinamica cu 1,04 faţă de 2005 şi cu 1,11 faţă de 2007, respectiv o creştere a ritmului de
4% faţă de 2005 şi de 11% faţă de 2007.
90.00%
80.00%
70.00%
2005
60.00%
2006
50.00%
2007
40.00% 2008
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
Se poate afirma că această mare scădere a gradului de ocupare în anul 2008 este
cauzată de promovarea insuficientă a Hotelului Minerva, atât pe plan intern, cât şi pe plan
extern. O altă cauză poate fi şi criza financiară mondiala survenită în toamna anului 2008,
ceea ce a afectat veniturile populaţiei, şi, implicit gradul de ocupare a Hotelului.
Tabel nr. 2.9. Modificări absolute şi relative privind gradul de ocupare în Hotelul
Minerva în 2005 - 2008
C.U.C. Indicatori absoluţi Indicatori relativi
(%)
yt
∆ t /1 I t / t 1 R t /1 în lanţ
t / t 1 t /1
R t / t 1
2005 92 - - - - - -
2006 86,7 -5,3 -5,3 0,94 0,94 -6% -6%
2007 85,5 -6,5 -1,2 0,92 0,98 -8% -2%
2008 43,3 -48,7 -42,2 0,47 0,50 -53% -50%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
În datele prezentate mai sus se pot distinge scăderi din ce în ce mai mari ale
gradului de ocupare în ultimii patru ani.Cu privire la modificările absolute se constată o
continuă scădere a gradului de ocupare în anii 2006-2008, cu 5,3 în anul 2006, respectiv cu
6,5 în anul 2007 faţă de anul 2005, şi cu 1,2 faţă de anul 2006. Anul 2008 înregistrează cel
mai scăzut nivel al gradului de ocupare, cu 48,7 mai puţin faţă de anul 2005, şi cu 42,2 mai
puţin, comparativ cu anul 2007.
Din analiza modificărilor relative, se poate observa o scădere a ritmului de 6% în
anul 2006 faţă de anul de bază, respectiv o scădere de 8% a ritmului în 2007 faţă de 2005 şi
de 2% faţă de 2006. Anul 2008,comparativ cu anul 2005, înregistreză cel mai mic ritm de
53%, iar faţă de anul 2007 prezintă un ritm mai scăzut de 50%.
2006
2007
2008
Tabelul nr. 2.11. Modificări absolute şi relative ale cifrei de afceri în perioada
2006 -2008
Cifra de Indicatori absoluţi Indicatori relativi
afaceri
(lei)
y CA
∆ CA / 1 I CA / 1 I CA / CA1 R CA / 1 în lanţ
CA / CA 1
R CA / CA1
2006 6740392 - - - - - -
2007 9256754 2516362 2516362 1,37 1,37 37% 37%
2008 11230196 4489804 1973442 1,66 1,21 66% 21%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
Conform modificărilor absolute, sunt prezente atât creşteri din ce în ce mai mari ale
cifrei de afaceri, în anul 2007 faţă de 2006 cu 2516362 lei, cât şi creşteri,în anul 2008
constatându-se o creştere cu 4489804 lei faţă de 2006, respectiv cu 1973442 lei faţă de
anul 2007.
Conform modificărilor relative, se observă aceeaşi creştere semnificativă a cifrei de
afaceri în perioada 2007 de 37% faţă de 2006, iar în anul imediat următor, 2008, având un
ritm cu 66% mai mult faţă de anul 2006, şi cu 21% faţă de anul 2007.
La această creştere a cifrei de afaceri în anii 2007 şi 2008 o mare contribuţie a avut
creşterea veniturilor, în principal, a celor din cazare.
Din analiza tabelului nr. 2.12. se poate observa un nivel din ce în ce mai ridicat al
veniturilor totale de la an la an astfel: anul 2007 a înregistrat un venit total de 9933176 lei,
comparativ cu anul 2006 care a avut veniturile totale în valoare de 6899028 lei; iar anul
2008 a înregistrat o creştere a veniturilor totale în valoare de 11492886.
Această clară creştere poate fi observată foarte bine prin intermediul figurii de mai
jos:
Figura nr. 2.9. Evoluţia veniturilor totale a Hotelului Minerva în 2006 - 2008
14000000
12000000
10000000
2006
8000000
2007
6000000
2008
4000000
2000000
Această evoluţie a veniturilor totale este foarte bine redată prin intermediul
tabelului numărul 2.13. privind modificările indicatorilor absoluţi şi relativi:
Tabel nr. 2.13. Modificări absolute şi relative ale veniturilor totale în perioada
2006 -2008
Venituri Indicatori absoluţi Indicatori relativi
totale
(lei)
yV
∆ V /1 I V /1 R V /1 în lanţ
V / V 1 V / V 1
R V / V 1
2006 6899028 - - - - - -
2007 9933176 3034148 3034148 1,43 1,43 43% 43%
2008 11492886 4593858 1559710 1,66 1,15 66% 15%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
Analizând datele din tabel se poate constata că nivelul cel mai mare de venituri a
fost înregistrat în anul 2008, cu 4593858 lei mai mult faţă de anul 2006 având un ritm de
66% şi cu 3034148 lei mai mult faţă de anul 2007, cu un ritm de creştere de 15% . De
asemenea, se poate observa şi volumul crescut de venituri din anul 2007, cu 3034148 lei
mai mult şi cu un ritm de creştere de 43% faţă de anul 2006.
Această imbunătăţire a situaţiei veniturilor totale în anul 2007 poate fi explicată
prin creşterea capacităţii de cazare datorită construirii unei noi aripi.
12000000
10000000
8000000
2006
6000000 2007
2008
4000000
2000000
Din datele prezentate în tabelul numărul 2.14. şi figura numărul 2.10. reiese o
creştere din ce în ce mai mare a cheltuielilor totale redate sugestiv prin intermediul
indicatorilor absoluţi şi relativi în tabelul numărul 2.15.:
Tabel nr. 2.15. Modificări absolute şi relative ale cheltuielilor totale în perioada
2006 - 2008
Venituri Indicatori absoluţi Indicatori relativi
totale
(lei)
y CH
∆ CH / 1 I CH / 1 R CH / 1 în lanţ
CH / CH 1 CH / CH 1
R
CH / CH 1
2006 6308922 - - - - - -
2007 8945869 2636947 2636947 1,41 1,41 41% 41%
2008 10108195 3799273 1162326 1,60 1,12 60% 12%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
2.2.4. Profitul
Tabel nr. 2.16. Evoluţia profitului brut a Hotelului Minerva în 2006 - 2008
2007 987307
2008 1384691
Sursă: Departament Financiar-Contab
Prin intermediul tabelului nr. 2.16. se constată în mod cert creşteri din ce în ce mai
semnificative ale profitului în perioada 2006-2008, anul 2008 având cel mai mare profit, de
1384691 lei.
1200000
1000000
2006
800000
2007
600000
2008
400000
200000
0
\
Atât tabelul numărul 2.15. cât şi graficul numărul 2.12. surprind tendinţa mare de
creştere a profitului brut. Aşadar se poate observa tendinţa clară de creştere a profitului
brut în anul 2007 faţă de 2006, ajungând la 987307 lei. La rândul său, anul 2008 să
înregistrează o creştere extrem de importantă atât faţă de anul 2006, cât şi faţă de anul
2007, ajungând la suma de 1384691 lei.
Tabel nr. 2.17. Modificări absolute şi relative ale profitului Hotelului Minerva în
perioada 2006 – 2008
yP
∆ P /1 I P /1 R P /1 în lanţ
P / P 1 P / P 1
R P / P 1
2006 590106 - - - - - -
2007 987307 397201 397201 1,67 1,67 67% 67%
2008 1384691 794585 397384 2,34 1,40 134% 40%
Sursă: Prelucrare pe baza datelor furnizate de Hotelul Minerva
...............
Prezentarea principalelor operaţiuni ale departamentului Front Office
Compartimentul Rezervări;
Recepţia;
Compartimentul Concierge.
5. Confirmarea rezervării ;
Confirmarea rezervărilor ;
Formalităţi de anulare ;
Organizarea de evenimente ;
Direct la Hotel ;
- Telefonic ;
- Prin fax;
-rezervare garantată;
-rezervare negarantată.
-dacă hotelul este „overbooked” – se cer scuze şi se explică turistului acest lucru ;
se oferă alternative privind data sau cazarea în alt hotel ;
-dacă turistul se află pe lista neagră, se acţioneză în funcţie de motivul refuzului
(dacă anterior turistul nu şi-a plătit datoriile, acesta este refuzat categoric sau i se va
cere plata în avans, de tip cash).
În legătură cu înregistrarea înformaţiilor privind rezervarea, se foloseşte sistemul
computerizat al Hotelului Minerva în cadrul căruia se introduc direct următoarele
informaţii :numele turistului,data sosirii, data plecării, ora estimată de sosire, numărul de
nopţi de cazare, tipul camerei , numărul de camere, numărul de persoane, tariful
comunicat, adresa clientului, numele companiei, adresa companiei, numărul de telefon şi
fax, modalitatea de plată, rezervarea garantată şi negarantată, numărul cărţii de credit,
confirmarea, observaţii. O dată cererea acceptată şi detaliile rezervării
înregistrate,agentul de rezervări actualizează diagrama disponibilului de camere. Acest fapt
asigură corectitudinea privind disponibilul de camere şi astfel ajută la evitarea cazurilor de
suprarezervare sau a omisiunilor.
Imediat după actualizarea diagramei de camere disponibile, se trec toate detaliile
rezervării, tot prin intermediul sistemului computerizat, într-un jurnal al Hotelului.
Acest jurnal include următoarele informaţii:numele clienţilor, tipul de cazare
solicitat, durata şederii, tariful şi condiţiile stabilite, cum şi când s-a efectuat rezervarea,
numărul de telefon al clientului , semnătura agentului de rezervări , observaţii.
Sosirea la hotel este o perioadă critică, atât pentru clienţi, cât şi pentru hotel.
Aceasta este o perioadă care influenţează puternic impresiile clienţilor.Departamentul
recepţie (numit uneori şi front-desk), este departamentul care se ocupă de cei nou sosiţi.
-3 zile libere ;
În această primă etapă este necesar stabilirea raportului stării camerelor (room
status) care arată dacă o cameră este ocupată, liberă şi necurăţată, disponibilă,
necorespunzătoare :
Occupied (ocupate);
6.Se trece la efectuarea plăţii serviciilor prin diferite metode de plată: cash,
virament bancar, carte de credit;
În scopul de a face mai eficientă calitatea serviciilor prestate în cadrul Front Office-
ului trebuie stabilite anumite norme referitoare la limbajul trupului angajaţilor.
Astfel, se dau spre propunere următoarele reguli:
Corpul trebuie să fie drept, braţele deschise, palmele orientate în sus;
Privirea trebuie să fie senină, în contact cu a interlocutorului;
Angajatul trebuie să s zâmbească clientului;
Perceperea limbajului corpului interlocutorului;
Adaptarea la limbajul utilizat de client;
Să se arate că, necondiţionat, clientul este respectat şi ascultat;
Utilizarea numelui clientului;
Respect acordat colegilor de muncă;
Angajatul trebuie să fie calm şi încrezător.
Pentru nerespectarea acestor reguli elementare se impun aplicarea unor amenzi dure
pentru personalul Front Office Minerva, amenzi ce pot ajunge până la 120 euro.
o Se va interesa de amănunte;
În acest fel un client care reclamă poate fi transformat într-un client satisfăcut.
...................................
Structura organizatorică
Personalul hotelului, care asigură buna organizare şi funcţionare a acestuia, se
ridică la 121 de persoane angajate.
Personalul hotelului, indiferent de departamentul de care aparţin, cele ce iau contact
direct cu clienţii sau cele cu contact redus, îndeplinesc condiţiile impuse de activitatea
de turism în domeniul serviciilor hoteliere, condiţii ce privesc aspectul fizic plăcut,
ţinuta şi comportamentul impecabile, buna educaţie şi instruire, capacitatea de
perfecţionare şi experienţa în domeniu.
O primă subdiviziune a departamentelor generale ale hotelului evidenţiază patru arii
principale de operare:
- Departamentul de conducere şi administrare
- Departamentele interne
- Departamentele furnizoare de clienţi
- Restauraţie
Departamentele de conducere şi administrare sunt:
Resure umane
Economic / financiar-contabil
Comercial
Departamentul resurse umane deşi nu participă direct la prestarea serviciilor
hoteliere, personalul acestui departament contribuie semnificativ la nivelul calitativ al
acestora prin operaţiunile de recrutare, licenţiere, selecţie, gestionare a actelor
angajaţiilor hotelului, a încasărilor salariale, a adeverinţelor, împărţirea bonurilor de
masă, instruirea personalului hotelier şi alte activităţi de acest gen.
Rolul departamentului este unul administrativ, în principal, şi colaborează cu toate
celelalte departamente ale hotelului, pornind de la obiectivele fundamentale pe care le
urmăresc până la legăturile care există între ele.
Recrutarea personalului se face foarte eficient pentru găsirea celor mai competente
şi motivate persoane, necesare pentru obţinerea necesarului numeric şi pentru asigurarea
unei calităţi ridicate a forţei de muncă, dar şi pentru realizarea obiectivelor hotelului.
Eforturile de recrutare a personalului au scopul de a produce efectele aşteptate prin
angajarea noilor persoane dar şi aportul pe care acestea îl aduc la îmbunătăţirea imaginii
de ansamblu a hotelului.
Sursele de recrutare pot fi alese atât din interiorul hotelului cât şi din exteriorul
acestuia.
Recrutarea din interior nu presupune o nouă angajare, ci o schimbare de post, de
acelaşi rang, pe plan orizontal sau prin promovare, pe plan vertical, pe un post de rang
superior.
Recrutarea din exterior se face prin căutarea persoanelor ce îndeplinesc condiţiile
postului, cu pregătire şi calificare bună.
Integrarea personalului nou angajat în grupul şi locul de muncă este foarte
importantă, aceştia primind informaţii despre hotel şi noul loc de muncă.
Hotelul încurajează iniţiativele angajaţilor referitoare la lărgirea experienţei şi
dezvoltarea de noi deprinderi atât în interiorul ei, cât şi în cadrul unor programe externe
de instruire. Activităţile de instruire pot fi desfăşurate în timpul programului de lucru
sau cu întreruperea activităţii profesionale.
Procesul de formare a noului angajat este condus de un instructor care, de regulă, este un
angajat cu competenţe specifice, fără atribuţii manageriale sau de supervizare, care s-a
oferit sau a fost numit de către şeful său direct să acţioneze ca instructor cu normă parţială
în cadrul departamentului, el efectuând activitatea de instruire la locul de muncă ori de câte
ori este necesar, pe lângă activitatea sa obişnuită.
Angajaţilor le sunt acordate sancţiuni şi recompense, în funcţie de activitatea,
performanţele, aptitudinile şi ideile fiecăruia.
aprovizionare
întreţinere
paza şi securitatea
Departamentul de aprovizionare are ca atribuţii aprovizionarea şi depozitarea
mărfurilor, păstrarea şi conservarea mărfurilor, asigurarea calităţii produselor, transport,
monitorizarea stocurilor, cercetarea şi evaluarea pieţelor şi furnizorilor, stabilirea
strategiei de aprovizionare, executarea comenzilor şi contractelor de aprovizionare,
recrutarea de furnizori noi.
Şeful acestui departament trebuie să monitorizeze distribuirea mărfurilor către
colaboratorii aflaţi în diferite sectoare ale hotelului, să cunoască legislaţia de
aprovizionare şi import şi să realizeze previziuni economice.
...................
ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE, CIRCULAŢIEI
TURISTICE ŞI A INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI
Pentru valorificarea potenţialul turistic al unei zone, o serie de condiţii trebuie
îndeplinite pentru a asigura turistului o deplasare uşoară, un sejur plăcut în care să-şi
petreacă timpul liber conform aşteptărilor într-un cadru ce poate oferi o gamă
diversificată de locuri de agrement, unităţi de cazare şi alimentaţie. Serviciul turistic,
prin conţinutul său trebuie să asigure odihna activă a turistului, având ca obiect
satisfacerea tuturor nevoilor, atât în perioada de deplasare, cât şi în legătură cu
acestea.1Astfel, orice persoană, va prefera acea destinţie ce îi va produce cele mai multe
satisfacţii atât în ceea ce priveşte potenţialul turistic, cât şi din punct de vedere al
dotărilor zonei respective ce se adresează şi vizează satisfacerea clienţilor.
Analiza activităţii turistice a adus în lumină un aspect important şi anume relaţia
dintre baza tehnico-materială şi circulaţia turistică. Această relaţie are dublu sens:
amplificarea circulaţiei turistice este condiţionată de gradul de dotare al zonelor turistice
şi de calitatea acestora, la rîndul ei baza tehnico-materială fiind structurată şi amplasată
în funcţie de modul de manifestare a cererii de turism.
Baza tehnico-materială turistică cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare,
balneare, de agrement, alimentaţie, transport şi comunicaţii, destinate satisfacerii cererii
turistice. Baza materială specific turistică apare o dată cu dezvoltarea într-un anumit
teritoriu a turismului, fiind generată exclusiv de turism. Se sprijină pe baza tehnică
generală şi este legată de nivelul de dezvoltare-modernizare a acestuia. Elementul
esenţial al bazei tehnico-materiale turistice este reprezentat de capacitatea de cazare de
care este dependentă însăşi dezvoltarea activităţilor turistice.
Circulaţia turistică are şi un caracter aleator, acesta decurgând din substratul
subiectiv al opţiunii, iar volumul acesteia nu este întotdeauna direct proporţional cu cel
al valorii patrimoniului turistic şi al amenajărilor bazelor tehnico-materiale.
În ceea ce priveşte importanţa bazei tehnico-materiale pot fi precizate următoarele:
- atragerea turiştilor depinde de existenţa unor servicii turistice cât mai diversificate,
care să asigure condiţii recreative de nivel înalt;
- componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a
reliefului, condiţii climatice favorabile, constituie factorul fundamental al activităţii
turistice, factorul decisiv fiind reprezentat de baza tehnico-materială iar cel
permisiv de infrastructură;
1
R. Andrei, M. Copeţchi, L. Dragnea, Manual de tehnici operaţionale în activitatea de turism, Ed.
Irecson, 2006, pg.11
- condiţia de bază a ofertei turistice este existenţa echipamentelor turistice necesare
primirii călătorilor;
- pe măsură ce au crescut exigenţele clienţilor, noi modificări au apărut în
preferinţele călătorilor în ceea ce priveşte alegerea destinaţiei de vacanţă, factorul
decisiv fiind dotările turistice;
- pentru a valorifica potenţialul turistic al unei zone, modernizarea echipamentelor
este esenţială, acestea fiind analizate din punct de vedere caliativ şi cantitativ.
Echilibrul între evoluţia circulaţiei turistice şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi
nu în ultimul rând al infrastructurii generale este esenţial, întrucât ignorarea importanţei
relaţiei dintre cele trei provoacă greutăţi sau chiar imposibilităţi în satisfacerea cererii,
afectând întregul potenţial turistic al zonei.
Cazarea este principala componentă a bezei tehnico-materiale, dimensiunea
acesteia fiind determinată prin numărul de camere şi numărul de locuri de care dispune.
Motivul principal pentru care turiştii aleg Hotelul Petrolul este odihna, relaxarea şi
distracţiile tipice întâlnite în cadrul unui hotel cât şi în afara acestuia aflat pe litoralul
Marii Negre. Odată cu renovarea şi modernizarea hotelului între anii 2002-2003,
capacitatea hotelului de a susţine diferite întâlniri de afaceri, cursuri organizate de
diferite firme şi evenimente speciale a crescut.
Indicatorii turismului surprind şi redau într-o exprimare sintetică, matematică,
informaţii cu privire la diferite aspecte ale activităţii turistice, informaţii utile pentru
măsurarea fenomenului şi a efectelor sale pentru anticiparea tendinţelor de evoluţie şi
pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu. Elaborarea indicatorilor,
diversitatea lor sunt condiţionate de existenţa unor surse primare de celegere a datelor, a
unor metode şi tehnici de lucru adecvate.2
Piaţa turistică în care activează Hotel Petrolul este caracterizată printr-un dinamism
accentuat în sezonul estival, concurenţii de pe piaţă fiind puternici, gradul de ocupare al
hotelului fiind influenţat atât de factori endogeni cât şi exogeni. Astfel, hotelul trebuie
să se adapteze în permanenţă la condiţiile de pe piaţa turistică.
Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează circulaţia turistică exprimă cererea reală
sub diferite aspecte, iar uneori şi pe cea potenţială sau chiar relaţia cerere-ofertă.
Indicatorii statistici folosiţi sunt:
2
D. Firoiu, Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului, Ed.Sylvi, 2002, pg.61
număr sosiri, indicator ce arată evoluţia turiştilor care frecventează Hotel
Petrolul şi numărul de cazări;
numărul de înnoptari, indicator ce arată numărul nopţilor în care turiştii au
fost cazaţi în hotel;
durata medie a sejurului, indicator ce arată câţi turişti au fost cazaţi în medie
în hotel. Se calculează ca raport între numărul de înnoptări şi numărul de
sosiri;
gradul de ocupare, indicator ce este considerat o rată fundamentală şi se
calculează ca raport între numărul de camere ocupate şi numărul camerelor
disponibile x 100, şi are o exprimare la nivel de zi, lună, an (număr camere
existente, număr camere disponibile pe an calculat ca număr de camere
existente înmulţit cu numărul de zile pe an, număr camere ocupate pe an).
2.1 Număr sosiri
Indicatorul număr sosiri arată evoluţia numărului turiştilor ce frecventează Hotel
Petrolul şi numărul acestora care s-au cazat la hotel. Având în vedere că Hotelul
Petrolul este situat într-o zonă cu potenţial turistic foarte ridicat, majoritatea turiştilor
care s-au cazat la hotel sunt persoane cu familii, grupuri sau tineri.
Pentru a analiza numărul de turişti care s-au cazat la Hotel Petrolul în perioada
2004-2007 putem avea în vedere atât structura turiştilor pe naţionalităţi cât şi
modificarile absolute şi relative ale numărului de turişti.
Tabelul 1.1 Evoluţia numărului de turişti la Hotel Petrolul în perioada 2004-2007
2004 6342 0 - 1 - 0 -
2005 6232 -110 -110 0.99 0.99 -0.01 -0.01
2006 4972 -1370 -1260 0.79 0.79 -0.21 -0.21
2007 4852 -1490 -120 0.76 0.97 -0.24 -0.03
Sursa : Documente interne 2004, 2005,2006 şi 2007
10000
5000
0
2004 2005 2006 2007
Număr sosiri 6342 6232 4972 4852
2004 42030 0 - 1 - 0 -
2005 40520 -1510 -1510 0.96 0.96 -0.04 -0.04
2006 33230 -8800 -7290 0.79 0.82 -0.21 -0.18
2007 30948 -11082 -2282 0.74 0.93 -0.26 -0.07
Sursa : Documente interne 2004, 2005,2006 şi 2007
50000
0
2004 2005 2006 2007
Număr înnoptări 42030 40520 33230 30948
Dacă analizăm datele statistice din tabel referitoare la numărul de înnoptări în Hotel
Petrolul, putem observa că evoluţia inidicatorului număr de înnoptări a fost în continuă
scădere ce este în relaţie directă şi cu numărul sosirilor, turiştii reorientându-se către
unităţi de cazare cu o amplasare mai bună clasificate la categorii superioare de stele şi
servicii de cazare mai complexe şi calitate superioară.
Pentru a analiza numărul de înnoptări pe naţionalităţi vom folosi datele din
următorul tabel preluate din documente interne ale Hotelului Petrolul.
Tabelul 1.4 Numărul de înnoptări pe naţionalităţi în Hotel Petrolul
Număr Români Străini
Anii Români Străini
înnoptări (%) (%)
2004 42030 41429 601 98.57 1.43
2005 40520 39977 543 98.66 1.34
2006 33230 32798 432 98.7 1.3
2007 30948 30646 302 99.03 0.97
Sursa : Documente interne 2004, 2005,2006 şi 2007
0
2004 2005 2006 2007
Români 41429 39977 32798 30646
Străini 601 543 432 302
40
20 Grad de ocupare
0
2004 2005 2006 2007
Conform datelor din tabel se observă o scădere relativ lentă a gradului de ocupare.
Diferenţa dintre anii 2004-2005 şi anii 2006-2007 se datorează faptului că în primii ani
hotelul nu îşi desfăşura activitatea doar în lunile mai, iunie, iulie, august şi septembrie, ci
de la începutul lunii martie şi îsi închidea activitatea în luna noiembrie. Un alt motiv pentru
care gradul de ocupare a scăzut este şi numărul sosirilor şi al înnoptărilor turiştilor care au
acelaşi model descendent ca şi indicatorul gradului de ocupare. De asemenea, mulţi turişti
români preferă să-şi petreacă vacanţele în străinătate unde infrastructura şi formele de
agrement din staţiunile turistice sunt infinit mai bune din punct de vedere calitativ.
2.5 Analiza indicatorilor economico-financiari
Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici,
procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea
formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiară a unui
agent economic, identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o,
precum şi rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al
utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.3
2.6 Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază
capacitatea unei întreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente. În
termeni concreţi, ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-
financiare, contribuind la diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii, la
estimarea eficienţei managementului practicat.
Pentru a aprecia activitatea întreprinderii în timp, orice analiză a unui indicator
trebuie să includă şi o descriere în dinamică a acestuia. Caracterizarea evoluţiei cifrei de
afaceri în timp se realizează pe baza metodelor statistice cunoscute. Studiul în timp al
inidicatorilor trebuie să cuprindă informaţii aferente unei perioade de trei-cinci ani, iar
pe baza concluziilor desprinse, pot fi stabilite strategiile de dezvoltare pentru anii
3
M. Niculescu, Diagnostic economic, Ed.Economică, 2003, pg.22
următori, ţinându-se cont de condiţiile interne şi de factorii conjuncturali care pot
influenţa activitatea economică a întreprinderii.4
În analiza cifrei de afaceri din activitatea de bază, în corelaţie cu capacitatea de
producţie şi cerere, se are în vedere măsura în care prin deciziile adoptate s-a asigurat o
concordanţă care să valorifice într-o proporţie corespunzătoare potenţialul productiv al
agentului economic.
Analiza evoluţiei cifrei de afaceri în timp se realizează cu ajutorul mărimilor
absolute şi relative. Foarte importantă este analiza cifrei de afaceri pe elementele sale
componente (venituri din cazare, venituri din alimentaţie şi alte venituri componente ale
cifrei de afaceri).
Pentru analiza cifrei de afaceri a Hotelului Petrolul vom folosi date preluate din
documente contabile ale hotelului.
Tabelul 1.7 Evoluţia cifrei de afaceri a Hotelului Petrolul
4
G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară , Ed. Economică, 2005, pg.55
Cifra de afaceri a Hotelului Petrolul în perioada 2004-2007
5439065
6730428
6603838
5428753
8000000
6000000
4000000
2000000
-2000000
Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net
2004 5568001 5046890 521111 521111
2005 5571534 5718655 -147121 -147121
2006 6730281 6038396 691885 691885
2007 6924498 6154215 770283 770283
Analizând datele din tabelul de mai sus putem observa o creştere continuă a
profitului, cu excepţia anul 2005 în care cheltuielile cu renovarea şi modernizarea
hotelului au depăşit veniturile din acel an. Creşterea profitului se datorează creşterii
preţurilor de vânzare ce au crescut de la an la an, acest fapt fiind determinat de efortul
propriu al hotelului de îmbunătăţire a calităţii serviciilor precum şi datorită raportului
cerere-ofertă, evoluţia cursului de schimb al leului, inflaţia, dar şi datorită creşterii
numărului parteneriatelor cu agenţii de turism sau mijloace de promovare ce au
menţinut un număr ridicat de turişti de la an la an.
Pentru o analiză mai în detaliu a profitului vom urmări structura profitului pe activităţile
de exploatare, financiare şi extraordinare în perioada 2004-2007 folosind datele din următorul
tabel preluate din documentele financiar-contabile ale Hotelului Petrolul.
Tabelul 2.1 Structura profitului pe activităţi a Hotelului Petrolul
Anul Profit exploatare Profit financiar Profit extraordinar Profit brut total
2004 626317 -115015 9809 521111
2005 -123878 -23243 0 -147121
2006 692241 -356 0 691885
2007 768464 1819 0 770283
Sursa : Documente contabile 2004, 2005, 2006 şi 2007
Figura 3.1 Structura profitului pe activităţi a Hotelului Petrolul
800000
600000
400000
200000
0
-200000
Profit din Profit financiar Profit Profit brut
exploatare extraordinar total
2004 626317 -115015 9809 521111
2005 -123878 -23243 0 -147121
2006 692241 -365 0 691885
2007 768464 1819 0 770283
Analizând datele din tabelul anterior se poate observa că profitul din exploatare este mai
mare decât profitul brut obţinut de societate. Practic Hotel Petrolul a obţinut rezultate bune în
activitatea de exploatare dar a pierdut din activitatea financiară ceea ce a dus la diminuarea
profitului brut. Pierderea financiară se datorează cheltuielilor cu dobânzile pentru
împrumuturile obţinute de la bănci de către societate în anul 2005, când datoriile pentru
renovarea şi modernizarea hotelului au avut o influenţă negativă asupra cifrei de afaceri şi
implicit asupra tuturor componentelor acesteia.
Având în vedere faptul că profitul societăţii este în continuă creştere, putem spune că
Hotelul Petrolul îşi desfăşoară activitatea în condiţii corespunzătoare şi pe viitor, odată cu
creşterea stabilităţii financiare va putea obţine profituri mai mari.
2.8 Analiza productivităţii muncii
15
10
5
0
-5
2004 2005 2006 2007
Rata rentabilităţii comerciale 9.58 -2.71 10.47 11.44
Această creştere a ratei rentabilităţii se explică prin creşterea profitului brut şi a cifrei de
afaceri de la an la an, în mare parte datorită creşterii tarifelor şi a ponderii serviciilor auxiliare ce
sunt generatoare de profit. Deşi renovarea hotelului a adus diverse inconveniente pe o perioadă
relativ scurtă, capacitatea financiară a hotelului de a asigura resursele necesare investiţiilor nu a
fost afectată. Creşterea ratei indică faptul că hotelul este în poziţia de a exploata piaţa şi de a cere
preţuri mai mari pentru ofertele turistice şi în acelaşi timp prin creşterea profitului brut şi a CA,
se poate spune că hotelul gestionează în mod eficient activitatea de exploatare.
Rata rentabilităţii financiare se calculează sub formă de raport între profitul net şi
capitalul propriu.
Tabelul 2.6 Rata rentabilităţii financiare a Hotelului Petrolul
Capital Rata rentabilităţii financiare
Anul Profit net
propriu Profit net/Capital propriu x 100
2004 521111 2453422 21.24
2005 -147121 2689322 -5.47
2006 691885 2689322 25.73
2007 770283 5049269 15.25
Sursa : Documente contabile 2004, 2005, 2006 şi 2007
40
20
0
-20
2004 2005 2006 2007
Rata rentabilităţii financiare 21.24 -5.47 25.73 15.25
Unul din motivele principale ale scăderii ratei financiare este imposibilitatea de adaptare
a politicilor comerciale, în vederea creşterii eficienţei vânzărilor. De asemenea, rata
rentabilităţii financiare este foarte sensibilă la structura financiară şi în mare măsură
influenţată de gradul de îndatorare a hotelului. Deşi rata rentabilităţii financiare nu este foarte
mare, cu excepţia anului 2005 când a fost chiar negativă, acest fapt arată că hotelul este
interesat să se împrumute pentru a se dezvolta pe viitor deoarece remuneraţia capitalurilor
împrumutate va fi acoperită de rentabilitatea ridicată. Având în vedere că această rată este
pozitivă rezultă faptul că şi capitalul propriu generează profit şi prin urmare surse de finanţare
proprii pentru dezvoltarea afacerii.
Rata rentabilităţii generale este definită ca raport între profitul brut al exerciţiului şi
cheltuielile totale. Cu cât această rată este mai mare cu atât creşte profitul brut la eforturile
făcute.
Tabelul 2.6 Rata rentabilităţii generale a Hotelului Petrolul
Cheltuieli Rata rentabilităţii generale
Anul Profit brut
totale Profit brut/Cheltuieli totale x 100
2004 521111 5046890 10.92
2005 -2147121 5718655 -2.57
2006 691885 6038396 11.46
2007 770283 6154215 12.52
Sursa : Documente contabile 2004,2005, 2006 şi 2007
15
10
10.92 11.46 12.52
5
0 -2.57
-5
2004 2005 2006 2007
Rata rentabilităţii generale 10.92 -2.57 11.46 12.52
Cu cât această rată este mai mare cu atât se obţine mai mult profit faţă de cheltuielile
efectuate. De asemenea, creşterea continuă a profitului brut determină o putere crescută de
acoperire a cheltuielilor de distribuţie, cheltuielilor de administrare şi cheltuielilor financiare.
O altă explicaţie pentru creşterea ratei rentabilităţii ar putea fi aprecierea monedei naţionale în
perioada realizării cheltuielilor ce nu depăşesc creşterea profitului brut, cu excepţia anului
2005, când datoriile bancare şi dobânzile lunare au afectat serios profitul Hotelului Petrolul,
rezultat negativ ce s-a putut vedea în cifrele negative exprimate în structura profitului.
Din analiza ratelor de rentabilitate prezentate anterior putem trage concluzia că Hotel
Petrolul are potenţial de dezvoltare pe viitor. Deşi valorile ratelor de rentabilitate nu sunt foarte
mari, au o tendinţă de creştere de la an la an, ceea ce rezultă că profitul (analizat sub diverse
forme: profit brut, profit net, profit din exploatare)are un ritm de creştere mai mare decât
investiţiile efectuate.
În concluzie putem afirma că situaţia financiară a Hotelului Petrolul este una bună ce are
şanse mari de redresare întrucât indicatorii economico-financiari sunt în continuă creştere iar
potenţialul hotelului de dezvoltare este foarte mare.
CAPITOLUL AL III-LEA
Analiza sistemelor informaţionale folosite în cadrul Hotelului Petrolul
Se stabileşte strategia, iar Fidelio are grijă de restul. Anularea tuturor tarifelor în afară de cel
de recepţie odata ce s-a ajuns la un grad de ocupare de 90% sau optimizarea unui pachet de
servicii pentru weekend prin introducerea mai multor nivele de tarife pe baza numarului de
vânzări pentru un astfel de pachet sunt doar două exemple a modului în care Fidelio va putea
spori profitul şi veniturile.
PROPUNERE PROFITABILĂ
Fidelio arată utilizatorului ce tarif şi care tip de cameră este disponibil pe baza modului de
Management al Tarifelor şi al profilului oaspetelui. Negocierea şi tehnicile de vânzare sunt
încorporate, iar alternativele pot fi propuse pe baza analizei datelor. Accesul rapid la formularul
de rezervare, combinat cu profilul oaspetelui, al companiei, al agenţiei de turism şi istoricul
asigură eficienţă.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Planul etajelor din Fidelio nu numai că le prezintă pe acestea într-o formă grafică, dar
furnizează şi informaţii suplimentare despre starea camerei sau alte informaţii. Această
operaţiune reprezintă o necesitate pentru personalul care se ocupă de curăţenie.
Operaţiile din Fidelio arată bine şi pe hârtie! Faxuri de confirmare, scrisori, mesaje pentru
clienţi în diferite limbi străine, toate va asistă în asigurarea unui serviciu mai rapid şi de o înaltă
calitate.
Celebra secţiune a casieriei din Fidelio include şi o modalitate graficş de afişaj a operaţiilor
de plecare turişti, facilitînd astfel eliberarea mai multor tipuri de note de plată pentru un turist
într-un mod elegant. Diferite tipuri de note de plată, schimbări, corecţii, ajustări, transferuri,
schimburi valutare toate acestea se pot opera instantaneu.
CONEXIUNI
SISTEME DE OPERARE
FIDELIO poate fi instalat cu uşurinţă în aproape toate sistemele de operare, fiind compatibil
cu toate versiunile Windows, sistemul Linux, Unix etc.
3.2.2. Opportunities – Oportunităţi
MANAGEMENT DE CALITATE
Prin facilitarea tuturor operaţiilor hoteliere creşte şi productivitatea muncii (servicii rapide –
posibilitatea de a acorda timp mai multor clienţi într-un timp mai scurt).
CREŞTEREA PROFITULUI
Creşterea profitului prin reducerea de personal ce poate fi uşor înlocuit datorită diversităţii
funcţiilor oferite de FIDELIO.
POPULARITATE CRESCUTĂ
DEPENDENŢA DE INTERNET
Numărul hotelurilor ce folosesc acest program este foarte mare, astfel, competitivitatea este
foarte acerbă deoarece celelalte hoteluri au servicii asemănătoare datorită utilizării programului
FIDELIO şi trebuie găsite în permanenţă strategii de diferenţiere şi de atragere a turiştilor.