Primul primar al Sirnei a fost strabunicul meu, bunicul a preluat primaria, se numea Nicolae, el a Commented [ZP1]:

fost dascăl în Şirnea în anii 60 şi era un turist cu rucsacul, cu traseu. Şi fiind cercetat satul de Commented [ZP2R1]: <
turişti Piatra Craiului, Bran, a decis ca tre sa deyvoltam aspectul asta. In anin 63 64 Academia
Romana in bucuresti, era un panou mare cu Sirnea, sat turistic. Abia in 70 tata a fost la Bucuresti
si i a convins ce inseamna sat turistic. Aceasta validare a presupus la nivel national, pe modelul
creat aici au fost create inca 10 sate turistice Sapanta, salistea sibiului un model de turism
organiyat. La vremea ceea pe langa locuri de cazare a considerat ca e necesar sa creeze obiective
turistice in zona, cu o harta , cu nominalizare dar unul dintre ele a presupus sa fie o colecţie
etnografică si intr+o saa de clasa, fiind dascal a facut un mic muzeu in 62+64, cu ii, cu lucruri
vechi care nu se mai gasesc abia in 68 cand primaria s+a mutat de la Şirnea , a reuşit să convingă
autorităţile în vremea aceea să extindă muzeul şi i+a dat clădirea aia să fie muzeu. În 67 a creat
monumentul eroilor tot la iniţiativa lui . Şi a făcut acest muzeu, sunt 7 camere. Şi a început un
proiect foarte interesant şi frumos ont+ul Carpaţi Braşov , un program de 7 zile , turism în zona
Braşovului, şi au venit turişti din 22 de ţări, de pe toate continentele lumii. Aceste 7 zile la Braşov
presupuneau cetatea Făgăraş, Prejmer, Rupea, Castelul Bran, urcau cu autocarele până la şoseaua
naţională apoi erau preluaţi de sănii cu zurgălăi şi veneau la casa din Centru era închiriată de
ONT unde erau aşteptaţi cu ţuică fiartă şi serveau masa. Tata îi ducea să viziteze o casă a unuia
care trăgea cu sania, veneau oamenii , vizitau muzeul, apoi o casă şi apoi în Selişte. Peste 3 mii
de turişti vizitau Şirnea anual , şi asta a fost până în 90. În 86 s+a stins tata dar am mai continuat
noi cu mama . În 90 s+au separat fiecare a devenit privat, poiana Braşov au venit cu programele ,
proiectele , privatizarea.
În Şirnea depopularea satului , in 68 primaria s+a mutat si administraţia nu a mai fost în comună,
Şirnea nu a mai fost comună, a fost un apendice , şi din păcate s+a depopulat foarte mult . Dar
partea spiritual creştină este foarte vie sărbătorile mari ale anului şi tot ce presupune în calendar
ca fiind sărbătoare . În anii 60 70 am lansat 2 sărbători săteşti una la sfârşitul lunii ianuarie , era la
Şirnea o competiţie de ski naţională şi alta vara, la sfârşit de iunie, de sfinţii apostoli Petru şi
Pavel. Vara şi iarna veneau să participe la ski, la sanie, la horă, de atunci le+am mai îmbogăţit,
avem ziua olimpică pe 23 iunie a fost a 37 ediţie . pentru faptul acesta Comitetul internaţional de
la Lozan în 2011 a acordat României trofeul sport şi responsabilitate socială pentru ceea ce aici se
întâmplă de peste 30 de ani. Mai avem de Sânziene, focul lui Sumetru toamna, baile craiului in
martie. Fiind copii mai mulţi avea altă rezonanţă. Din 300 de familii acum sunt 100.

Modernitatea a omorât satuk’l, până în 90 veneau 3+4 autobuze cu oameni la biserică, dimineaţa,
la prânz şi seara la ora 11 . Majoritatea locuitorilor se ocupau cu creşterea vitelor dar erau
angajaţi în anumite locuri. Copii tineri au plecat si doar bătrânii au rămas .
Sunt pensiuni dar multe case sunt în stare bună însă goale de ani de zile, trebuie făcută o fundaţie
pro Şirnea cu oameni care să aibă grijă de aceste case. Aş vrea să pasionez pe câţiva tineri să
preia proiectul acesta . E linişte aici, e o terapie aici. În 10 minute eşti sus.
În anii 60 au fost luate probe de apa şi aer de către un specialist al ministerului chimiei, sunt
izvoare multe în zona, apa de Şirnea este cunoscută etalon de purittate în sud estul europei , au
fost făcute probe de aer, datorită faptului că 1250 1400 pe culmile de sus e Şirnea exact între
Bucegi şi Piatra Craiului , zona asta e un coloar permanent.
Sunt implicat aici, sufletul şi casa mea e aici, am o obligaţie morala sa fac aceste lucruri, vreau sa
pastrez aceste valori de patrimoniu şi văd turişti impresionaţi, şi dacă nu te+ai ocupa de ele s+ar
stinge.
Şi dascăl, şi cu satul, primar gospodar

Le avem an de an la sarbatorile traditionale, pe 23 iunie e zi mondiala olimpica , e cel mai mare

organism mondial. Aiic celebram simbolurile olimpice, copiii sunt actorii acestui eveniment, ei
poartă flacăra olimpică, cercurile, steagul, rostesc jurământul olimpic, avem o arenăolimpică . pe
22 iunie am instituit şi o competiţie pentathlon olimpic şcolar pentru mileniul 3 în ideea spiritului
olimpic citius, altius, fortius, 3 probe sportive, o probă de cultură olimpică , o probă artistică .
Ideea e ca tânărul de la 3 ani până la 18 să devină conştient de faptul că toate 3 sunt importante
trupul, sufletul şi mintea. Armonia asta dacă o reuşeşti ca la 18 ani să le ai pe toate bine te ajută
întru toată viaţa. Sunt două devize, bucurie în duhul păcii şi învinge+te pe tine însuţi. Cei 50 de
copii care se înscriu la concurs în ziua aia pot să devină mai buni decât au fost acasă, ideea e să te
depăşeşti pe tine şi ajută+l pe cel de lângă tine să se depăşească. Pe 23 iunie organizăm o cursă de
maraton Braşov Şirnea , într+un an au participat 127 de ciclişti , cel mai în vârstă 82 de ani cel
mai tânăr 10 ani. Ideea e nu cine ajunge primul la Şirnea dar toţi să se ajute să ajungă la Şirnea.
Am avut anul trecut 5 campioni olimpici la Şirnea şi în fiecare an cel puţin 2 +3,
În anii 90 a fost restructurat tot inspectoratul scolar, pe mine m+au ales inspector sportiv, am fost
timp de 5 ani, am facut un sondaj , mergem ain localitati cu rugamintea sa ne dea un schimbd e
opinii legat de perspectivele zonei, in ideea de a se reprofila scoala in fucntie de necesitatile
locului. Optionalele trebuie create pentru a determina tânărul să rămână aici să nu plece din
Şirnea, din păcate nu s+a putu face nimic. Puteau face o şcoală de croitori, potcovari, mulgători,
de ciobani, francezii au şcoli de ciobani iar noi în România nu mai avem decât 3 copii la şcoală.
Satul moare, muntele moare
E pe lângă viaţă învăţământul românesc
Am fost profesor şi la Şirnea şi în Braşov
Pasiune pentru poezie creştină
Eram bun schior, bun sportiv, am dat la liceu în Braşov, când am ajuns la liceu copil fiind acolo
rupându+mă de sat a fost o mare durere pentru mine am reuşit să îmi alin dorul de casă scriind o
poezie, am scris la poezia aia vreo 2 ani şi mi+am ales ca model floarea de colţ, floarea aia a
reginei. Dorul de casă şi de părinţi m+a determinat să scriu, întâlnirea cu părintele Stăniloaie
Am reuşit să le grupez pe luni, am început cu septembre, am adunat într+un caiet tot ce am scris
timp de 50 de ani , sunt vreo 300 de poezii, atunci am zis să scot şi o cărticică, să aleg din fiecare
lună pe câteva teme. Am ales ce am scris cu ocazia sărbătorilor amri, ce am scris de Naşterea
Maicii Domnului , Înălţarea Sfintei Cruci, Sfânta Parascheva şi a ieşit Prescuria 1, Prescuria 2 am
dedicat+o postului şi rugăciunii. Prescuria 3 şi 4 s e leagă cumva, cprimele 3 virtuţile teologice,
iubirea, speranţa şi credinţa şi cele 4 înţelepciunea, dreptatea, vitejia, cumpătarea. E o casă
practic, 3 am dedicat+o luminii sfinte, de la Ierusalim şi prescuria 5 culege poezii pe tema asta ,
prescuria 6 satul meu dumnezeiesc, 7+ pastel duhovnicesc, 8 + dedicatie oamenilor extraordianr,
9 predici , 10 florilor, 11 olimpism şi euritmie, 12 bucuria cunoaşterii. Şi din toate acestea am
reuşit o Antologie 365 de pagini, 365 de zile. Am pus pe coperta 4 prescuria ofrandă sfintei treimi

Muzeul
Clădirea iniţială, tematica e 1 prima sală e o sală de istorie şi legendă , 2 rezervată pastoraţiei
obiceiurilor de prelucrare a laptelui şi ce ţine de pastoraţie, o altă sală costum popular tradiţional
şi sărbători tradiţionale, alta 4 interior specific casei de munte cu război de ţesut, covoare, 5
legendei Branului, 6 arte moderne contemporane, 7 memoriei lui Nicolae Pluteş.
Acum doi ani a fost aprobat proiectul de restaurare a muzeului
De la toamnă nu mai sunt copii în şcoală
Muzeul din şcoală
Fluierul, eram mic copil şi un rapsod al satului Costică Terci m+a impresioant felul cum canta, la
primul târg la care am fost am cumparat un fluier copil fiind, nu am facut şcoala de muzică, am
învăţat stând cu oiţele, cu văcuţele pe aici. Şi dansuri şi cântece liturgice.