ROMÂNIA

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAŞI

REGULI SI MĂSURI
specifice de apărare împotriva incendiilor
corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale
 C U P R I N S:
CAPITOLUL I Pagina
PREVEDERI GENERALE PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 3
1.1.Dispoziţii generale privind apărarea împotriva incendiilor; 3
1.2. Obligaţii generale privind apărarea împotriva incendiilor; 3
CAPITOLUL II 4
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 4
2.1. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la nivelul administraţiei publice; 4
2.1.1. Obligaţii generale; 4
2.1.2. Obligaţiile Consiliului local şi ale primarului; 4
2.2. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la nivelul instituţiilor publice şi
5
agenţilor economici;
2.2.1. Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice şi agenţilor economici; 5
2.2.2. Obligaţiile utilizatorilor; 6
2.2.3. Obligaţiile salariaţilor; 7
CAPITOLUL III 7
REGULI ŞI MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI STINGEREA INCENDIILOR 7
3.1. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcţii administrative; 7
3.2. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcţi de locuit şi anexe ale
8
acestora;
3.2.1. Instalaţii de încălzire centrală; 8
3.2.2. Mijloace de încălzire cu acumulare şi fără acumulare de căldură; 9
3.2.3. Instalaţii electrice şi de paratrăsnet; 10
3.2.4. Adăposturi de animale; 10
3.2.5. Depozite de furaje şi magazii de cereale; 11
3.2.6. Alte prevederi pentru anexe gospodăreşti şi dependinţe; 11
3.2.7. Folosirea maşinilor de gătit, aparatelor electrice, aparatelor de uz casnic ; 11
3.2.8. Focul deschis şi fumatul; 12
3.2.9. Construcţii de locuit; 12
3.3. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcţi cu funcţionalităţi multiple; 13
3.4. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la organizarea şi desfăşurarea unor
13
activităţi în aer liber, care presupun prezenţa unui număr mare de persoane;
3.5. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la unităţile de învăţămînt; 14
3.6. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcţi pentru cultură; 15
3.6.1. Prevederi generale; 15
3.6.2. Expoziţii şi muzee; 15
3.6.3. Arhive şi biblioteci; 16
3.6.4. Case de cultură; 16
3.6.5. Circuri mobile; 17
3.7. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcţii de cult; biserici, catedrale,
17
capele şi alte construcţii de cult;
3.8. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la arene pentru sport, stadioane; 18
3.9. Reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la
18
arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale;
CAPITOLUL IV 19
ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE INTERVENŢIE 19
4.1. Surse de alimentare cu apă; 19
4.2. Sistemul de comunicare, anunţare şi alarmare; 19
4.3. Asigurarea posibilităţilor de acces pentru autospeciale de intervenţie; 20
4.4. Reţele de alimentare cu apă în caz de incendiu; 20
CAPITOLUL V 21
ACTIVITATEA INSTRUCTIV – EDUCATIVĂ ŞI DE INFORMARE PUBLICĂ ÎN
21
DOMENIUL PREVENIRII ŞI STINGERII INCENDIILOR
2
 CAPITOLUL VI 22
DISPOZIŢII FINALE. 22

CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR

1.1. DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Art. 1. (1) Prezentele reglementări stabilesc reguli, recomandări şi măsuri ce trebuie avute în vedere
pentru apărarea împotriva incendiilor. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările
tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor,
viaţa, bunurile şi mediul.
(2) Totodată, prezentele reglementări sunt aplicabile corespunzător pentru bunurile ce aparţin
domeniului public şi privat al municipiului Călăraşi care, după caz, sunt date în administrare, sunt
concesionate sau închiriate regiilor autonome, agenţilor economici sau instituţiilor publice.
Art. 2. (1) Apărarea împotriva incendiilor, apărarea vieţii oamenilor, a bunurilor şi a mediului, constituie,
conform legii, o problemă de interes public la care trebuie să participe autorităţile administraţiei publice,
persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul municipiului Călăraşi, precum şi celelalte persoane juridice şi
fizice, care desfăşoară activităţi ori se află în tranzit, după caz, în municipiu.
(2) Situaţia de pericol existentă din momentul observării, semnalizării sau anunţării unui incendiu,
până la terminarea operaţiunilor de intervenţie constituie o urgenţă publică de incendiu.
Art. 3. (1) Prezentele reglementări au la bază, legile, hotărârile, ordinele, normele generale şi dispoziţiile
generale elaborate la nivel naţional şi se aplică cumulativ cu celelalte acte normative din domeniul prevenirii
şi stingerii incendiilor;
(2) Termenii specifici utilizaţi în cuprinsul prezentelor reglementări au înţelesul celor utilizaţi în
legislaţia specifică domeniului apărării împotriva incendiilor.

1.2. OBLIGAŢII GENERALE PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Art. 4. Persoanele juridice şi cele fizice răspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor,
care decurg din existenţa sau utilizarea construcţiilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice,
pe care le deţin sau le administrează, de activitatea desfăşurată sau în legătură cu aceasta, de produsele pe
care le folosesc, le prelucrează, le furnizează, le transportă, le stochează sau le comercializează.
Art. 5. (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în orice împrejurare normele de prevenire
şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască prin deciziile şi faptele lor viaţa, bunurile şi mediul;
(2) Orice persoană care observă un incendiu are obligaţia de a anunţa prin orice mijloc pompierii,
primarul sau poliţia, după caz, şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea
incendiului;
(3) În caz de incendiu, orice persoană are obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional
posibil, semenilor aflaţi în pericol sau dificultate, din proprie iniţiativă sau la solicitarea victimei, a
autorităţilor administraţiei publice sau a reprezentanţilor acestora, precum şi a personalului serviciilor de
urgenţă;
(4) În cazul incendiilor produse la păduri, la plantaţii şi la culturi agricole, orice persoană aflată
în apropiere, are obligaţia să intervină cu mijloacele de care dispune, fără a fi solicitată.
Art. 6. (1) Persoanele fizice şi juridice care deţin cu orice titlu terenuri, construcţii sau instalaţii
tehnologice au obligaţia de a permite accesul personalului serviciilor de urgenţă profesioniste şi persoanelor
care acordă ajutor, precum şi utilizarea apei, materialelor şi mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare,
de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile lor ori ale altor persoane;
(2) În cazurile prevăzute de lege, pentru limitarea propagării incendiilor şi evitarea producerii
unui dezastru, persoanele menţionate la alin. (1) trebuie să accepte şi alte măsuri stabilite de conducătorul
intervenţiei, cum sunt: degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie,
oprirea temporară a activităţii, evacuarea din zona periclitată, după caz;

3
 (3) Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii, ori de instalaţii şi echipamente tehnologice de
producţie au obligaţia să conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale
acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea în aplicare a planului de intervenţie în caz de
urgenţă publică de incendiu;
(4) Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea
efectelor acestora, consiliul local şi persoanele juridice prevăzute la alin. 1 au obligaţia să colaboreze între
ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra unei plăţi.
(5) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii
încheiate între părţi, se prevăd în planurile de intervenţie ale fiecărui participant la convenţie şi se comunică
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „barbu Ştirbei” Călăraşi.
Art. 7. La încheierea contractelor de către societate, respectiv; de concesionare, de închiriere, de
antrepriză sau de asociere, părţile sunt obligate să consemneze în actele respective răspunderile ce le revin
privind asigurarea apărării împotriva incendiilor.

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR

2.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA NIVELUL

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A MUNICIPIULUI CĂLĂRAŞI

2.1.1. Obligaţii generale.

Art. 8. (1) Autorităţile administraţiei publice şi persoanele juridice care administrează bunuri aparţinând
domeniului public şi privat al municipiului Călăraşi, vor asigura controlul respectării prezentelor
reglementări de apărare împotriva incendiilor.
(2) Organele administraţiei publice locale, precum şi agenţii economici de interes local şi
instituţiile publice, încadrează cadre tehnice, respectiv personal tehnic, cu atribuţiuni de îndrumare, control
şi constatare a încălcării legii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, atestate conform actelor
normative în vigoare.
Art. 9. Autorităţile administraţiei publice locale asigură integrarea măsurilor privind dezvoltarea şi
perfecţionarea activităţii de apărare împotriva incendiilor, în programele de dezvoltare economico-socială ce
se întocmesc la nivel local.

2.1.2. Obligaţiile consiliului local şi ale primarului

Art. 10. (1) La nivelul municipiului Călăraşi, activitatea de apărare împotriva incendiilor este organizată
de către consiliul local şi primar.
(2) Consiliul local şi primarul, conform prevederilor legale, au următoarele obligaţii
principale:
I. Consiliul local:
a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o
reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia
funcţionează;
b) emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor
în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
c) instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;
d) înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă
regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;
e) desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea
organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare
înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;
g) cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor
de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru
4
asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile
de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în
timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice;
h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a
căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi
de alimentare cu apă în caz de incendiu;
i) analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a
unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile
stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar,
precum şi mijloacele de comunicaţii necesare;
k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.
II. Primarul:
a) asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;
b) asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi
elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
c) coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi
conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului;
d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al
manifestărilor publice;
e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile
tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la
instituţiile publice;
f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le
emite;
g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare,
alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
h) organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare
împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi
de intervenţie în caz de incendiu;
i) asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi
pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
j) asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a cercurilor de
elevi Prietenii pompierilor;
k) asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare
împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare
susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă
durată;
l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace
proprii, a oricărui incendiu pe raza unităţii administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare
completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie;
m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea
acesteia, conform normelor în vigoare;
n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei autospeciale de
intervenţie, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi;
o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie
antiincendiu a populaţiei;
p) analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor;
q) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a comunităţii
locale.

2.2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA NIVELUL

INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI AGENŢILOR ECONOMICI

2.2.1. Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice şi agenţilor economici

5
 Art. 11. (1) Prin conducător în sensul prezentelor reglementări, se înţelege, persoana fizică cu atribuţii de
conducere, care angajează salariaţi cu contract individual de muncă sau cu convenţie civilă de prestări
servicii în numele persoanei juridice pe care o reprezintă; termenul “conducător” utilizat în prezentele
reglementări include şi semnificaţia termenului “patron” pe care acest din urmă termen o are în legislaţia
specifică domeniului apărării împotriva incendiilor;
(2) Conducătorul are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la
cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricărei persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să justifice autorităţilor
competente că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, prevăzute de lege;
d) să întocmească şi să actualizeze permanent lista cu substanţele periculoase, clasificate astfel potrivit
legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de
identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate,
metodele de prim-ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
e) să elaboreze instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce revin salariaţilor,
pentru fiecare loc de muncă; să asigure organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor, a
persoanelor angajate sub orice formă, în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;
f) să verifice că, atât salariaţii, cât şi persoanele din exterior, care au acces în unitatea sa, primesc, cunosc
şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;
g) să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi
supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare şi personalul necesar intervenţiei în caz de incendiu,
precum şi condiţiile de pregătire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activităţii şi
mărimea unităţii;
i) să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru ca acestea să fie operaţionale în orice
moment;
j) să asigure contactele, înţelegerile, angajamentele, convenţiile şi planurile necesare corelării în caz de
incendiu, a acţiunii forţelor şi mijloacelor proprii cu cele ale serviciilor de urgenţă ce pot fi solicitate în
ajutor; să permită accesul acestora în unitatea sa în scop de recunoaştere, de instruire sau de antrenament şi
să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate;
k) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice,
echipamentele de protecţie individuală, substanţele de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din
existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi medicamentele şi antidotul necesar acordării primului
ajutor;
l) să prevadă fondurile necesare realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi să asigure, la
cerere, plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea
incendiilor în unitatea sa;
m) să stabilească şi să transmită, către utilizatorii produselor rezultate din activitatea unităţii sale, precum şi
către terţii interesaţi, regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu
riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor respective;
n) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege.
Art. 12. (1) În cazul în care conducătorul nu-şi poate îndeplini, cu mijloacele şi personalul propriu
obligaţiile prevăzute la art. 11 alin. 2 lit. b), e) şi h), el este obligat să încheie contracte sau convenţii cu
persoane fizice sau juridice din exteriorul unităţii sale, în care caz va asigura acestora toate informaţiile şi
condiţiile necesare realizării scopurilor propuse;
(2) Conducătorii care deţin părţi din aceeaşi construcţie trebuie să conlucreze pentru îndeplinirea
obligaţiilor ce le revin din prezentele norme sau prin alte prevederi legale, în vederea asigurării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor pentru ansamblul construcţiei.
Art. 13. (1) În toate cazurile, salariaţii desemnaţi potrivit art. 11, alin. 2, lit. g) şi h), ori persoanele sau
serviciile angajate conform art. 12 alin. (1) trebuie să aibă competenţa profesională şi după caz, mijloacele
tehnice de intervenţie, la nivelul de performanţă prevăzut de reglementările specifice;
(2) Pentru salariaţii desemnaţi potrivit art. 11 alin. (2) lit. g) şi h), conducătorul este obligat să
le acorde timpul necesar executării atribuţiilor stabilite.
2.2.2. Obligaţiile utilizatorilor

6
 Art. 14. (1) În sensul prezentelor reglementări, prin utilizator se înţelege orice persoană care foloseşte un
bun aflat în proprietatea altei persoane, în baza unei convenţii, ori prin punerea acestuia la dispoziţie pentru
utilitate publică, în mod gratuit;
(2) Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite şi date, sub orice formă,
de conducător, proprietar, producător sau furnizor, după caz;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate dotările pentru apărarea împotriva
incendiilor, asigurate de conducător, proprietar sau de producător;
c) să respecte normele de apărarea împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau
desfăşoară, în care caz utilizatorului îi revin, în mod corespunzător şi obligaţiile prevăzute la art. 11.
d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al
construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert
tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare.

2.2.3. Obligaţiile salariaţilor

Art. 15. Fiecare salariat, indiferent de natura angajării, are în procesul muncii următoarele obligaţii
principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărarea împotriva incendiilor aduse la cunoştinţă, sub orice formă,
de conducător sau de persoane desemnate de acesta;
b) să utilizeze potrivit instrucţiunilor date de conducător, sau de persoanele desemnate de acesta
substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;
c) să nu efectueze manevre şi modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de protecţie sau de intervenţie
pentru stingerea incendiilor;
d) să comunice imediat, conducătorului ori persoanelor împuternicite de acesta, orice situaţie pe care este
îndreptăţit să o considere pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele de protecţie
sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de conducător, atât cât îi permit cunoştinţele şi sarcinile sale în
vederea realizării măsurilor de apărarea împotriva incendiilor;
să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil oricărui alt salariat aflat într-o situaţie de pericol.

CAPITOLUL III
REGULI ŞI MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A
INCENDIILOR

3.1. REGULI ŞI MĂSURI DE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA CONSTRUCŢII

ADMINISTRATIVE

Art. 16. La proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor administrative şi a instalaţiilor utilitare

aferente (de alimentare cu apă, cu energie electrică, cu gaze, de încălzire, de ventilare, de paratrăsnet etc.) se
vor respecta normativele, standardele, prescripţiile tehnice şi alte instrucţiuni în vigoare, privind prevenirea
şi stingerea incendiilor.
Art. 17. Construcţiile independente, grupate sau comasate, potrivit reglementărilor tehnice, se
amplasează la distanţe de siguranţă faţă de vecinătăţi sau se compartimentează astfel încât, în caz de
incendiu, să nu pună în pericol alte construcţii, compartimente de incendiu, instalaţii sau vecinătăţi.
Art. 18. Construcţiile supraterane civile (publice), de producţie, sau de depozitare se amplasează astfel
încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbuşirii să nu afecteze
obiectivele învecinate, respectându-se distanţele minime de siguranţă.
Art. 19. Instalaţiile şi sistemele de încălzire, coşurile de fum se execută şi izolează faţă de elementele
combustibile ale construcţiilor, conform reglementărilor tehnice în domeniu, astfel încât să nu conducă la
incendii datorită transmiterii căldurii sau a scăpărilor de gaze fierbinţi, flăcări, scântei etc.;
Art. 20. Finisajele pe căile de evacuare a persoanelor trebuie să fie, de regulă, incombustibile; la placarea
cu materiale combustibile a pereţilor se vor lua măsuri corespunzătoare de protecţie, cum sunt: tratarea cu

7
substanţe ignifuge, întreruperi locale ale continuităţii materialelor combustibile, prevederea instalaţiilor
automate de stingere etc., în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice.
Art. 21. În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spaţii de lucru, de depozitare ori cu alte
destinaţii şi nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru
lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale.
Art. 22. Traseele căilor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementărilor tehnice.
Art. 23. În funcţie de riscurile de incendiu, de condiţiile de propagare a incendiilor, de categoria de
importanţă a construcţiilor, de importanţa şi de valoarea acestora, precum şi de posibilităţile reale de
evacuare, alarmare, alertare şi de acţionare a forţelor de intervenţie, în scopul realizării siguranţei la foc a
utilizatorilor, se prevăd instalaţii de detectare, de semnalizare, de iluminat de siguranţă şi instalaţii de
stingere a incendiilor, precum şi alte instalaţii şi echipamente de apărare împotriva incendiilor, potrivit
reglementărilor de specialitate.
Art. 24. Pentru asigurarea condiţiilor de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu, la construcţii şi
instalaţii se prevăd şi menţin în permanenţă libere, practicabile şi curate, căi de circulaţie (drumuri)
corespunzător amenajate pentru accesul utilajelor şi autospecialelor de intervenţie ale pompierilor;
Art. 25. Clădirile civile (publice) se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu pulbere la
300 m.p., dar minim 2 stingătoare pe fiecare nivel de clădire.

3.2. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA CONSTRUCŢII DE

LOCUIT ŞI ANEXE ALE ACESTORA

3.2.1. Instalaţii de încălzire centrală

Art. 26. (1) Instalaţiile de încălzire centrală se pot amplasa în ansamblul unei clădiri sau în clădiri
independente ori alipite acestora, în conformitate cu prevederile normativelor tehnice specifice;
(2) Proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală se vor face în conformitate cu
prevederile normativului specific din domeniu, respectiv a prescripţiilor date de producător, pentru fiecare
instalaţie în parte;
(3) Coşurile şi canalele de fum se realizează din materiale incombustibile rezistente la foc şi la
acţiunea corozivă a fumului şi gazelor de ardere; acestea vor fi izolate corespunzător faţă de elementele
combustibile ale pereţilor, planşeelor sau acoperişurilor;
(4) Coşurile sau canalele de fum de la instalaţiile de încăzire ale unor construcţii aflate la distanţe mai
mici decât distanţele de siguranţă, în raport cu construcţiile sau amenajările învecinate care au acoperişuri
combustibile, vor fi prevăzute cu dispozitive pentru prevenirea degajării şi împrăştierii scânteilor şi
particulelor aprinse;
Art. 27. Pe timpul exploatării instalaţiilor se interzice:
a) depozitarea în centrala (minicentrala) termică a unor obiecte sau materiale ce nu au legătură cu
exploatarea acesteia;
b) neechiparea centralei cu aparate de măsură şi control a temperaturii, presiunii din cazan şi conducte,
indicatoare de nivel pentru combustibil, supape de siguranţă sau nefuncţionarea acestor aparate;
c) neizolarea corespunzătoare a coşurilor de evacuare a fumului faţă de materialele combustibile;
depozitarea combustibilului în interiorul centralei (cu excepţia combustibilului din rezervorul de consum
zilnic, la centralele pe combustibil lichid).
Art. 28. (1) Punerea în funcţiune a injectoarelor de combustibil lichid sau a arzătoarelor cu combustibil
gazos se va face cu respectarea strictă a regulilor de aprindere, după cum urmează:
a) verificarea instalaţiei şi echipamentelor în vederea depistării eventualelor scurgeri sau scăpări de
combustibil;
b) ventilarea focarelor şi canalelor de evacuare a gazelor înainte de punerea în funcţiune, timp de 10
minute;
c) la aprindere se va respecta principiul “gaz pe flacără” şi se va folosi un mijloc de aprindere
corespunzător.
(2) Sub injectoarele de combustibil lichid, în faţa focarelor, vor fi prevăzute tăvi metalice umplute cu
nisip, pentru colectarea eventualelor scurgeri;
(3) Centralele termice pe combustibil gazos vor fi puse în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor
şi controlul presiunii în conducta de gaze;
(4) Pentru asigurarea închiderii, circuitul de alimentare al arzătorului va fi prevăzut cu două ventile
montate în serie, din care unul cu acţiune manuală, marcându-se vizibil poziţia “închis” sau “deschis”.
8
 3.2.2. Mijloace de încălzire cu acumulare şi fără acumulare de căldură
Art. 29. La exploatarea sobelor cu acumulare sau fără acumulare de căldură se vor respecta următoarele
reguli:
a) în faţa focarelor nu se vor amplasa materiale combustibile la mai puţin de 1,25 m;
b) depozitarea sau amplasarea materialelor combustibile se face la distanţa de minim 1 m faţă de sobele
fără acumulare de căldură şi 0,5 m la sobele cu acumulare de căldură;
c) în faţa uşiţei de alimentare, pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică, având
dimensiunea 70x50 cm;
d) înainte de utilizare şi periodic, sobele de încălzit şi coşurile de fum vor fi verificate pentru depistarea
eventualelor fisuri, crăpături, înfundări sau alte nereguli;
e) în timpul funcţionării sobelor, uşiţele focarului şi cenuşarului vor fi menţinute închise şi zăvorâte;
f) cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop (groapă), numai după ce se
vor stinge resturile de jar cu apă; locul special amenajat se va afla la o distanţă de 25-30 m faţă de depozitele
de furaje sau de construcţii şi alte amenajări ce au în componenţă elemente de construcţie combustibile;
g) coşurile de fum vor fi tencuite la exterior, pe porţiunea cuprinsă în podul clădirii, asigurându-se o
izolare corespunzătoare a coşurile faţă de materialele combustibile ale elementelor de construcţie; la
traversarea plafoanelor sau acoperişurilor care conţin elemente combustibile se va asigura o distanţă de
minim 15 cm între coşul de fum şi materialele combustibile; înălţimea coşului de fum, precum şi alte
dimensiuni constructive de poziţionare ale acestora, sunt prevăzute în normativele tehnice specifice; spaţiul
podului traversat de coşuri de fum nu se utilizează, de regulă, ca spaţiu de depozitare a materialelor
combustibile, iar amplasarea unor materiale sau obiecte combustibile la mai puţin de 1 m de coşul de fum e
strict interzisă;
h) uşiţele sau locaşurile speciale prin care se curăţă de funingine coşurile şi sobele trebuie închise sau
astupate ermetic după terminarea operaţiunii de curăţire, orice defecţiune putând conduce la pătrunderea
scânteilor sau particulelor aprinse în spaţiile din jur;
i) coşurile de fum şi sobele care funcţionează cu combustibil solid se vor curăţa de funingine o dată la trei
luni, iar în cazul funcţionării cu combustibil lichid sau gazos se vor curăţa o dată la patru, respectiv la şase
luni.
Art. 30. Pe timpul exploatării sobelor, se interzice:
a) uscarea sau aşezarea pe sobe a hainelor sau altor obiecte combustibile;
b) folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului;
c) utilizarea sobelor fără uşiţe la focare şi cenuşare, sau cu uşiţele defecte;
d) aprinderea focului cu benzină, sau alte lichide inflamabile;
e) lăsarea nesupravegheată a focului;
f) lăsarea copiilor fără supraveghere în încăperi cu sobe în funcţiune;
supraîncălzirea sobelor în timpul exploatării.
Art. 31. La sobele fără acumulare de căldură se vor respecta în plus următoarele reguli:
a) amplasarea sobelor de metal, fără o protecţie corespunzătoare pe pardoseala de scândură este
interzisă;
b) la sobele cu înălţimea picioarele de minim 25 cm, pardoseala combustibilă de sub aceasta se
protejează printr-un strat izolator de cărămidă plină, având grosimea de 5 cm, iar acest postament trebuie să
depăşească perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faţa focarului cu 50 cm;
c) când sobele au picioare mai scurte de 25 cm, stratul izolator se va realiza astfel: pe o folie (bucată) de
azbest de minim 0,5 cm şi una din tablă metalică, cu o grosime de 0,3 cm, se amplasează patru rânduri de
cărămidă (pe lat) cu mortar şi argilă.
Art. 32. La sobele cu acumulare de căldură se vor mai avea în vedere şi următoarele reguli:
a) tavanele combustibile se vor proteja prin tencuire sau acoperire cu un strat de azbest şi tablă, ce va
depăşi perimetrul sobei cu cel puţin 15 cm;
b) atunci când pereţii încăperilor sunt executaţi din materiale combustibile, porţiunea de perete de lângă
sobă se va face din zidărie, depăşindu-se marginile sobei cu 50 cm pe toate direcţiile.
Art. 33. La utilizarea gazelor naturale, drept combustibil se vor respecta următoarele reguli:
a) verificarea periodică şi menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor (conducte, robinete,
arzătoare etc.);

9
 b) când se constată prezenţa gazelor într-o încăpere se va proceda de îndată la aerisirea acesteia;
aprinderea focului se va face numai după înlăturarea cauzelor care au determinat scăpările de gaze;
c) aprinderea focului se va face prin utilizarea unui mijloc corespunzător (torţă, aprinzător etc.) cu
respectarea principiului “gaz pe flacără”;
d) atât la aprinderea focului, cât şi la stingere, gazele vor fi deschise şi respectiv închise mai întâi de la
robinetul principal şi după aceea de la robinetul arzătorului;
e) se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile generale de folosire a gazelor precum şi instrucţiunile
specifice de funcţionare a aparatelor supuse exploatării.

3.2.3. Instalaţii electrice şi de paratrăsnet

Art. 34. (1) Tablourile electrice se vor amplasa în zone uşor accesibile personalului de specialitate pentru
întreţinere şi în locuri ferite de deteriorări mecanice; în apropierea tablourilor electrice nu este admisă
depozitarea materialelor şi substanţelor combustibile;
(2) Tablourile electrice şi celelalte aparate şi echipamente electrice individuale amplasate în încăperi
vor fi prevăzute cu carcase de protecţie;
(3) Montarea cablurilor, echipamentelor (prize, întrerupătoare etc.) şi a tablourilor electrice direct pe
elemente combustibile ale construcţiilor nu este admisă;
(4) Folosirea instalaţiilor electrice provizorii nu este admisă decât în situaţii speciale, accidentale,
strict necesare şi temporare, cu acordul şi cu luarea măsurilor suplimentare corespunzătoare, stabilite de
organele competente, abilitate în acest sens;
(5) Corpurile de iluminat nu se vor suspenda direct de conductoarele care le alimentează, ele se vor fixa
pe plafon cu cârlige sau de perete prin console;
(6) Întreruperea şi restabilirea circuitelor trebuie executate numai prin intermediul întrerupătoarelor şi a
comutatoarelor;
(7) Folosirea instalaţiei cu defecţiuni sau improvizaţii (conductori neizolaţi, prize sau întrerupătoare
defecte, doze de ramificaţie fără capace de protecţie etc.) nu este admisă;
(8) Folosirea siguranţelor supradimensionate la tablourile de distribuţie, sau a dispozitivelor,
echipamentelor sau sistemelor de protecţie defecte, precum şi suprasolicitarea circuitelor de prize, iluminat
şi forţă este interzisă;
(9) Executarea instalaţiilor electrice sau de paratrăsnet se va face cu respectarea prevederilor
normativelor specifice; întreţinerea, repararea sau modificarea instalaţiilor electrice şi de paratrăsnet se vor
efectua numai de către persoane autorizate şi cu respectarea termenelor prevăzute de normative;
(10) Instalaţiile electrice vor avea o execuţie corespunzătoare, în funcţie de gradul de protecţie care
trebuie asigurat şi al naturii elementelor de construcţie ale spaţiului respectiv;
(11) La montarea conductorilor aerieni, izolatorii se vor fixa pe suporturi incombustibile; nu se vor
folosi ca suporţi arborii.

3.2.4. Adăposturi de animale;

Art. 35. (1) Intrarea în grajduri sau alte adăposturi de animale şi păsări cu lumânări, chibrituri aprinse,
sau lămpi de iluminat cu flacără liberă, este interzisă;
(2) Depozitarea materialelor inflamabile în spaţiile de adăpostire a animalelor şi păsărilor este strict
interzisă;
(3) Uşile grajdurilor vor fi construite fără praguri şi se vor deschide în afara. Nu este permisa blocarea
uşilor cu diferite obiecte sau materiale.
(4) De regulă, iluminarea adăposturilor de animale se face natural; iluminatul electric realizîndu-se cu
corpuri de iluminat electric prevăzute cu globuri de protecţie; în cazul iluminatului electric, nu este permisă
folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni; instalaţia electrică va avea o execuţie corespunzătoare
în funcţie de natura elementelor de construcţie ale spaţiului respectiv; în lipsa iluminatului electric, se admite
folosirea în grajduri a felinarelor numai în timpul cât se desfăşoară activităţi în interior;
(5) În grajduri şi adăposturi-fânare este interzis fumatul şi utilizarea focului deschis, cu desăvârşire;
(6) Menţinerea curăţeniei în jurul adăposturilor, înlăturarea paielor şi a altor deşeuri combustibile sunt
necesare în permanenţă;
De regulă, adăposturile animalelor nu se încălzesc; în cazul folosirii unor mijloace de încălzire,
alimentarea acestora se va face manual din exterior.

10
 3.2.5. Depozite de furaje, paie, alte materiale şi magazii de cereale
Art. 36. (1) Amplasarea depozitelor de furaje şi alte plante se face la distanţe de siguranţă; distanţa de
siguranţă este de 25-30 m, faţă de coşurile de fum ale construcţiilor învecinate, prin care pot ieşi scântei şi
particule aprinse;
(2) Terenurile destinate pentru depozitare vor fi curăţate de vegetaţia din jur;
(3) Nu se recomandă depozitarea furajelor în apropierea reţelelor electrice, căilor ferate sau drumuri
publice la o distanţă, măsurată pe orizontală, mai mică de 40 m, respectiv 25-30 m;
(4) Utilizarea focului deschis, fumatul, iluminatul cu flacără liberă şi aruncarea cenuşii fierbinţi sunt
interzise în apropierea depozitelor de furaje, la o distanţă mai mică de 25-30 m;
(5) Se interzice jocul copiilor cu focul şi lăsarea lor fără supraveghere în apropierea depozitelor de
furaje;
(6) Se interzice depozitarea furajelor sau cerealelor cu umiditate ridicată, deoarece prezintă pericol de
încălzire şi autoaprindere şi se va urmări în permanenţă ca temperatura să nu depăşească limitele admise;
(7) În aceste spaţii sunt interzise fumatul şi executarea lucrărilor de sudură electrică sau
oxiacetilenică şi a oricăror lucrări cu foc deschis, precum şi depozitarea unor materiale sau substanţe uşor
inflamabile sau care prezintă pericol de explozie.

3.2.6. Alte prevederi pentru anexe gospodăreşti şi dependinţe

Art. 37. (1) Este interzis a se amplasa şi folosi cuptoare, afumători, maşini de gătit sau bucătării de vară
provizorii în aer liber, lângă casele de locuit, în apropierea grajdurilor şi magaziilor executate din elemente
de construcţie din materiale combustibile şi a altor materiale sau substanţe combustibile (lemn, hârtie,
textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), la o distanţă mai mică de 10 m;
(2) Este interzis a se scoate burlane de metal pe fereastră sau sub streaşină, fără să fie izolate de părţile
combustibile ale construcţiei, izolaţia se face pe o distanţă de 40 cm de o parte şi de alta a locului de trecere
prin lasarea unei distanţe de 5 cm între faţa exterioară a burlanului şi elementel ecombustibile, precum, şi
prin îmbrăcarea burlanului cu un strat gros de 5 cm de azbest;
(3) La utilizarea instalaţiilor electrice vor fi respectate şi prevederile specifice;
(4) Este interzis a se depozita în anexele gospodăreşti orice fel de lichid inflamabil cu excepţia celui
necesar uzului casnic obişnuit, în cantitate de cel mult 25 litri; acesta se va păstra în vase metalice, bine
închise şi la locuri ferite de pericolul incendierii.

3.2.7. Folosirea maşinilor de gătit, aparatelor electrice, aparatelor de uz casnic

Art. 38. Utilizarea oricăror maşini şi aparatelor de orice fel se va face cu respectarea strictă a
instrucţiunilor date de producător.
Art. 39. (1) Este interzis a se mânui şi transporta buteliile de gaze lichefiate, fără luarea măsurilor de
protecţie împotriva lovirii, căderii şi deformării lor;
(2) Buteliile de aragaz nu se vor folosi fără regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtunul de
cauciuc ce prezintă porozităţi, crăpături sau lărgiri la capete sau fără coliere metalice de strângere;
(3) Buteliile de aragaz nu se vor păstra în apropierea surselor de căldură sau sub acţiunea directă a
razelor solare şi nu vor fi culcate; distanţa dintre butelie şi aparat trebuie să fie de minim 1 m, iar faţă de
surse de căldură cu flacără deschisă, de cel puţin 2 m;
(4) Încercarea etanşeităţii nu se face cu flacără deschisă; verificarea se execută numai cu emulsie de
săpun şi apă; aprinderea focului în cazul folosirii gazelor lichefiate se face respectând principiul „gaz pe
flacără”;
(5) Se interzice utilizarea recipientelor neomologate sau defecte şi transvazarea improvizată sau
neautorizată a gazelor petroliere lichefiate dintr-un recipient în altul;
(6) Lămpile de gătit şi de iluminat cu petrol trebuie să fie în stare bună, rezervorul să nu prezinte fisuri
şi să nu aibă scurgeri; umplerea rezervoarelor se va efectua numai când lămpile sunt stinse;
(7) Utilizarea consumatorilor de energie electrică (reşouri, radiatoare sau alte aparate electrice), care
se pot supraîncălzi se va face cu luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile;

11
 (8) Introducerea conductorilor electrici fără ştecher în priză sau legarea direct în tablourile electrice sau
aparent în dozele de ramificaţie nu este permisă;
(9) Lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice sau a legăturilor este interzisă;
(10) Lăsarea în funcţiune fără supraveghere a oricărui fel de aparat electric: televizor,
radio, fier de călcat, reşou, radiator etc., nu este permisă;
(11) Fierul de călcat va fi aşezat în timpul folosirii, pe suport de sârmă, din cărămidă sau alte materiale
incombustibile;
(12) Aparatele electrice de încălzit se vor utiliza fără suprasolicitarea instalaţiei electrice; aceste
aparate trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de materialele combustibile din apropiere; nu
este permisă exploatarea unor aparate electrice de încălzit improvizate, artizanale sau neomologate;
(13) Copiii nu trebuie lăsaţi fără supraveghere în încăperi în care se află maşini de gătit, aparate
electrice sau alte aparate de uz casnic în funcţiune.

3.2.8. Focul deschis şi fumatul

Art. 40. (1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, fără respectarea distanţelor de
siguranţă, sau pe timp de vânt şi lăsarea lui fără supraveghere sunt interzise;
(2) Trebuie înlăturat cu desăvârşire accesul copiilor la chibrituri, brichete, lumânări sau alte
asemenea surse de foc;
(3) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri
amenajate, la distanţe de siguranţă, încât să nu permită propagarea focului, la construcţii, depozite, culturi
agricole, păduri, plantaţii sau alte vecinătăţi;
(4) Utilizarea focului deschis în diferite scopuri, precum şi arderea resturilor vegetale, gunoaielor,
deşeurilor şi altor materiale combustibile, se admite numai în locuri special amenajate, ori pe terenuri
pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se
supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii; în asemenea
condiţii se va asigura o distanţă minimă de 10 m faţă de materiale combustibile (lemn, hârtie, textile etc.,) şi
de 40 m faţă de locuri cu pericol de explozie;
(5) Preîntâmpinarea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii,
constituie o obligaţie a persoanelor care răspund potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea
copiilor;
(6) Fumatul este interzis în toate instituţiile şi în toate locurile unde nu se admite folosirea focului
deschis; locurile de fumat se pot amenaja la 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile
(lemn, textile, hârtie, etc.), 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie şi 50 m faţă de culturile de
cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau în zonele împădurite;

3.2.9. Construcţii de locuit

Art. 41. (1) Proprietari ai imobilelor de locuit au următoarele obligaţii:

a) să desfăşoare activităţi de informare şi instruire pentru cunoaşterea regulilor şi măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor;
b) să stabilească şi să asigure pe baza normelor de dotare necesarul de mijloace tehnice de prevenire
şi stingere a incendiilor;
c) să controleze existenţa şi starea mijloacelor de stingere a incendiilor şi să urmărească menţinerea
în stare de funcţionare a acestora;
d) să dispună măsuri pentru remedierea de îndată a tuturor deficienţelor constatate cu privire la
dotarea clădirilor, precum şi la construcţii şi instalaţii de natură să provoace incendii, a căror remedieri intră,
potrivit legii, în obligaţiile asociaţiilor.
(2) Conducerea asociaţiei trebuie să interzică:
a) realizarea oricărui tip de amenajări sau depozitarea în casele de scări, a materialelor de orice fel
care conduc la reducerea gabaritului sau blocarea căilor de acces şi de evacuare;
b) depozitarea substanţelor cu pericol de incendiu în poduri, subsoluri, garaje sau în case de scări din
clădirile de locuit;
c) utilizarea focului deschis în poduri şi subsoluri fără luarea măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor corespunzătoare, conform dispoziţiilor generale emise de organele abilitate de lege referitoare la
acest domeniu;

12
 d) schimbarea destinaţiei sau modificarea construcţiilor şi instalaţiilor utilitare, de către persoane
fizice şi juridice neautorizate;
e) executarea lucrărilor de verificare, întreţinere şi reparaţii, la instalaţiile utilitare, de către persoane
neautorizate sau fără respectarea prevederilor legale;
f) folosirea în caz de incendiu, a ascensoarelor în scopul evacuării persoanelor;
g) blocarea accesului şi circulaţiei autospecialelor de intervenţie în zonele de locuit sau la sursele de
alimentare cu apă (hidranţi stradali, bazine etc.);
h) exploatarea sistemelor, aparatelor, echipamentelor şi instalaţiilor utilitare (de alimentare cu energie
electrică, de alimentare cu apă, de încălzire, de gaze, de ventilaţie, de paratrăznet, etc.) cu defecţiuni,
suprasolicitate, cu improvizaţii, după caz, sau fără protecţii corespunzătoare faţă de materialele sau
substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate;
i) păstrarea în locuinţe a carburanţilor sau a altor lichide inflamabile în cantităţi mai mari decât
necesarul pentru uzul casnic normal şi obişnuit sau păstrarea lor în ambalaje (vase) necorespunzătoare.

3.3. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA CONSTRUCŢIILE CU

FUNCŢIONALITĂŢI MULTIPLE

Art. 42. La executarea construcţiilor cu funcţionalităţi multiple se ţine cont de rezistenţa structurilor
superioare;
Art. 43. Fiecare funcţiune civilă (publică) distinctă se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee
corespunzătoare în funcţie de riscul de incendiu şi densitatea sarcinii termice;
Art. 44. Prin conformarea construcţiei se va urmări dispunerea distinctă a funcţiunilor cu risc mare de
incendiu, separându-se cu elemente de construcţie rezistente la foc corespunzătoare densităţii sarcinii
termice din spaţiile respective, astfel încât să nu pună în pericol alte funcţiuni civile (publice) adiacente sau
construcţia;
Art. 45. Funcţiuni civile (publice) cu risc mare de incendiu nu trebuie dispuse sub spaţii cu aglomerări de
persoane iar, în cazul în care acesta nu este posibilă, cu justificare tehnică, se vor asigura măsuri de protecţie
compensatorii corespunzătoare;
Art. 46. Funcţiunile civile (publice) dispuse în construcţie se separă între ele şi faţă de căile comune de
circulaţie şi evacuare, prin elemente rezistente la foc, corespunzător destinaţiilor şi tipurilor de clădire;
Art. 47. Prin dispunerea, alcătuirea şi realizarea elementelor despărţitoare se va asigura limitarea
propagării focului şi a fumului la spaţiile adiacente şi se va împiedica propagarea uşoară a focului şi
fumului;
Art. 48. Construcţiile cu funcţiuni mixte civile (publice) pot avea căi de evacuare comune tuturor
funcţiunilor civile (publice) din clădire;
Art. 49. Instalaţiile utilitare aferente vor respecta prevederile reglementărilor tehnice de specialitate,
corespunzător destinaţiilor şi riscurilor de incendiu etc.;
Art. 50. Construcţiile cu funcţiuni multiple vor avea asigurate căi de acces, intervenţie şi salvare, astfel
distribuite, alcătuite, marcate, echipate şi realizate încât să permită evacuarea şi intervenţia uşoară în caz de
incendiu;
Art. 51. Construcţiile cu funcţiuni multiple se dotează cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare
destinaţiei şi clasei de incendiu, potrivit normelor de dotare;
Art. 52. Construcţiile cu funcţiuni multiple se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor,
conform reglementărilor tehnice de specialitate.

3.4. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA ORGANIZAREA ŞI

DESFĂŞURAREA UNOR ACTIVITĂŢI ÎN AER LIBER, CARE PRESUPUN PREZENŢA UNUI
NUMĂR MARE DE PERSOANE

Art. 53. La organizarea unor activităţi publice în aer liber întreceri sportive, manifestaţii, mitinguri,
spectacole, festivaluri, sărbători tradiţionale sau religioase se vor avea în vedere următoarele:
a) organizatorul activităţii va respecta condiţiile impuse de către deţinătorul terenului, stabilite pe bază de
contract sau convenţie, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;

13
 b) în cazul întrecerilor sportive, manifestaţiilor revendicative, a mitingurilor, organizatorul va interzice
participanţilor utilizarea unor materiale sau substanţe care prezintă pericol de incendiu (artificii, alte
substanţe piroforice, mijloace incendiare etc.) şi va asigura respectarea prevederilor legale din domeniu;
c) în cazul în care din motive artistice sunt necesare utilizarea unor substanţe piroforice sau de alt fel care
presupun focul deschis, se va face cu respectarea regulilor tehnice specifice din domeniu, precum şi a
instrucţiunilor date de producător;
d) în toate situaţiile, scenele se vor amenaja în spaţiu deschis, cu cel puţin două posibilităţi de acces;
e) instalaţiile electrice vor fi executate numai de personal autorizat şi cu respectarea strictă a prevederilor
reglementărilor specifice;
f) organizatorul va numi persoane instruite cu sarcini de supraveghere a tuturor activităţilor care pot
conduce la incendii, precum şi pentru stingerea acestora; dacă nu poate executa această activitate va încheia
contracte sau convenţii cu persoane calificate în acest sens.
Art. 54. La organizarea unor târguri, bâlciuri, oboare, pieţe etc. se vor respecta următoarele măsuri:
a) delimitarea locurilor destinate diverselor activităţi ce se desfăşoară în perimetrul târgului
(comercializare animale, cereale, bunuri de consum, scândură şi materiale de construcţie etc.);
b) interzicerea utilizării focului deschis pe timpul desfăşurării activităţii în târguri şi pieţe, fără respectarea
prevederilor specifice;
c) depozitarea jarului şi cenuşii se face în locuri special amenajate după o prealabilă stingere cu apă;
d) asigurarea şi menţinerea în permanenţă a căilor de acces, circulaţie şi de intervenţie în caz de incendiu;
e) organizatorul va asigura un pichet de incendiu cu mijloace şi materiale de primă intervenţie
corespunzătoare riscului de incendiu;
f) stabilirea de către organizatorul sau administratorul activităţii a modului de anunţare a incendiilor la
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judetului Călăraşi;
g) târgurile pentru comercializarea autovehiculelor se vor amplasa la distanţe de siguranţă faţă de
vecinătăţi; se interzice accesul în târguri a autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil;

3.5. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA UNITĂŢILE DE

ÎNVĂŢĂMÎNT

Art. 55. Măsuri preventive;

a) Căi de evacuare şi salvare;
Căile de evacuare şi salvare din unităţile de învăţământ (coridoare, scări, ieşiri) trebuie să fie
permanent utilizabile, iar lăţimea acestora nu trebuie îngustată prin amplasarea de automate pentru sucuri,
dulapuri, etc.
De acest lucru se va ţine seama şi la pregătirea şi realizarea festivităţilor şcolare, serbărilor organizate
de clase şi altor manifestări extraşcolare. Uşile trebuie ţinute permanent închise. În caz de incendiu, pe
timpul parcurgerii traseului de evacuare, se va urmări închiderea tuturor uşilor, fără însă a le bloca.
b) Sistem de alarmare;
Funcţionarea sistemului de alarmare trebuie verificată în afara orelor de învăţământ. Semnalul
de alarmare trebuie să fie cunoscut de către profesori şi elevi. Se recomandă, pregătirea şi a altor
echipamente de alarmare de rezervă (de exemplu: clopoţel, megafon, etc.).
c) Instalaţii de stingere;
Stingătoarele şi hidranţii trebuie să fie permanent accesibile şi în stare de funcţionare.
d) Ocuparea claselor;
Clasele cu copii cu handicap locomotor şi clasele I trebuie amplasate pe cât posibil la parter.
Dacă acest lucru nu este realizabil, se vor alege pentru aceşti elevi clasele din care calea de evacuare
până în exterior este cea mai scurtă.
e) Planul general şi planurile pe etaje;
La parter, în locul cel mai vizibil (în apropierea intrării) se va amplasa dosarul cuprinzând planul
general al şcolii şi planurile pe etaje, pe care se vor desena căile de evacuare şi salvare, echipamentele
de alarmare, stingătoarele si hidranţii, precum şi alte instalaţii tehnice de protecţie (de exemplu:
sisteme de evacuare a fumului, instalaţii de ventilaţie, etc.).
f) Planul de alarmare şi evacuare;
Afişarea numărului de telefon „112” unde trebuie să se apeleze în caz de urgenţă;
Fiecare şcoală trebuie să-şi elaboreze propriul plan de alarmare şi evacuare. Acesta cuprinde măsurile
organizatorice care trebuie luate în caz de pericol.

14
 În prima săptămână de curs a anului şcolar toţi elevii vor fi instruiţi cu privire la comportamentul pe
care trebuie să-l aibă în caz de incendiu. Pe parcursul anului şcolar, în cadrul orelor speciale, în baza
programei de învăţământ, elevilor li se vor transmite cunoştinţele generale în domeniul apărării împotriva
incendiilor. În fiecare sală de clasă se vor afişa instrucţiunile pe care elevii şi profesorii trebuie să le
cunoască şi să le urmeze în cazul declanşării alarmei de evacuare. Profesorii au rolul de a instrui pe elevi în
ceea ce priveşte pregătirea generală în domeniul apărării împotriva incendiilor, cunoaşterea planului de
alarmare şi evacuare şi a comportamentului pe care trebuie să-l aibă în caz de incendiu. La predarea acestor
cursuri pot participa şi pompierii militari şi civili.
g) Exerciţii de alarmare şi evacuare;
După instruire, cel târziu în a doua săptămână de curs din anul şcolar, trebuie să aibă loc primul
exerciţiu de alarmare şi evacuare. Exerciţiul de alarmare şi evacuare se execută în condiţiile cele mai
dificile (de exemplu: unele coridoare şi/sau casa scării pline de fum). Elevii trebuie informaţi corect cu
privire la comportamentul pe care trebuie să-l aibă în caz de incendiu şi anumite pericole la care pot fi
supuşi (de exemplu: să se deplaseze cât mai aproape de podea în încăperile cu fum; semnificaţia uşilor
închise ca protecţie contra propagării fumului şi căldurii; stingerea focului de pe hainele incendiate cu
o altă haină sau prin rostogolire pe podea, interzicerea utilizării liftului în caz de incendiu).
Art. 56. Comportament în caz de pericol
a) Alarmarea;
Directorul şcolii, profesorii sau personalul administrativ al şcolii poate declanşa alarma şi va anunţa
forţele de intervenţie respectând principiul gradual. Evacuarea clădirii are întâietate stingerii incendiului.
b) Evacuarea clădirii;
Elevii părăsesc clădirea sub supravegherea profesorului. Se vor utiliza căile de evacuare şi salvare
fără pericole. Nu se vor lua alte obiecte (ghiozdane, obiecte de vestimentaţie, etc.). La părăsirea clasei,
profesorul se va asigura că toţi elevii au ieşit din încăpere.
c) Locul de adunare;
Elevii vor fi conduşi la locul de adunare dinainte stabilit pentru fiecare clasă. Profesorul face prezenţa
şi anunţă rezultatul directorului şcolii sau responsabilului p.s.i. din şcoală.
d) Informarea pompierilor;
Pompierii sunt întâmpinaţi de directorul şcolii (reprezentantul acestuia), care îi informează cu privire
la:
- numărul şi locurile posibile din şcoală în care mai sunt persoane;
- situaţia intrărilor, pe casele de scări şi pe coridoare;
- locul unde s-a produs incendiul şi propagarea acestuia;
- alte date solicitate de forţele de intervenţie.

3.6. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA CONSTRUCŢII

PENTRU CULTURĂ

3.6.1. Prevederi generale

Art. 57. (1) Toate construcţiile de cultură se vor realiza cu respectarea prevederilor normelor tehnice de
proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului;
(2) Instalaţiile electrice, sanitare, de încălzire, ventilaţie, telecomunicaţii şi paratrăsnet se vor realiza
conform prevederilor normativelor specifice în vigoare;
(3) Pentru toate construcţiile de cultură se vor asigura căi de acces, de evacuare şi intervenţie în caz de
incendiu, conform reglementărilor tehnice specifice în domeniu;
(4) În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se
va face prin ganguri cu lăţimea de 3 m şi o înălţime de 3,5 m;
(5) Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie şi pasajele se vor menţine în permanenţă libere,
practicabile şi curate;
(6) Dotarea cu mijloace tehnice de intervenţie se va efectua cu respectarea normelor de dotare
specifice.

3.6.2. Expoziţii şi muzee

Art. 58. (1) Amplasarea standurilor, vitrinelor şi panourilor se va face astfel încât căile de evacuare şi de
circulaţie a publicului să fie în permanenţă libere;
15
 (2) Vitrinele aflate pe căile de evacuare nu vor cuprinde exponate care se aprind uşor, ard violent
sau prezintă pericol de explozie.
Art. 59. (1) Elementele de structură ale panourilor şi standurilor se vor executa pe cât posibil din
materiale incombustibile, iar lemnăria şi pânzeturile folosite vor fi ignifugate conform normativelor în
vigoare;
(2) Traseele circuitelor electrice care luminează standurile, panourile şi vitrinele nu vor fi amplasate în
spaţiile de trecere a vizitatorilor sau direct pe elementele combustibile.
Art. 60. (1) Circuitul vizitatorilor va fi indicat prin săgeţi, începând cu uşa de intrare în sălile de expunere
până la ieşire, circulaţia vizitatorilor va fi dirijată de către personalul de supraveghere;
(2) Se vor întocmi planuri de evacuare atât a vizitatorilor cât şi a exponatelor;
(3) Vizitatorii vor fi atenţionaţi şi supravegheaţi pentru a nu introduce substanţe inflamabile în muzee
şi pentru a nu se fuma.
Art. 61. (1) Încălzirea sălilor de expunere se va face prin instalaţii de încălzire centrală, de condiţionare a
aerului, iar în cazul că nu este posibil, numai prin sobe cu acumulare de căldură;
(2) Se vor asigura spaţii de siguranţă a minimum 1 m între elementele sistemelor de încălzire şi
obiectele de artă, manuscrise, ţesături etc.
Art. 62. Instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine şi panouri se vor realiza numai
în tuburi din materiale incombustibile (oţel, ceramică).

3.6.3. Arhive şi biblioteci

Art. 63. (1) Spaţiile de depozitare a arhivei, precum şi fondul special al bibliotecilor se amenajează în
construcţii sau încăperi rezistente la foc;
(2) Amplasarea depozitelor de arhivă şi ale bibliotecilor se face, de regulă, la nivelele inferioare ale
construcţiilor, exceptând subsolurile sau demisolurile;
(3) Se interzice amenajarea depozitelor bibliotecilor şi arhivelor în următoarele situaţii:
a) în apropierea magaziilor cu substanţe combustibile ori explozive;
b) în mansardele, podurile, subsolurile şi demisolurile clădirilor;
Art. 64. Se vor respecta următoarele reguli:
a) încăperile destinate pentru săli de lectură, camere de lucru, cercetare, conservare etc. trebuie să fie
separate de spaţiile de depozitare a arhivei şi a fondului special al bibliotecilor prin elemente incombustibile
rezistente la foc;
b) prin pereţii depozitelor, bibliotecilor şi arhivelor se interzice trecerea conductelor de gaze combustibile,
a coşurilor şi canalelor de fum;
c) între corpurile de iluminat electrice cu incandescenţă şi materialele combustibile trebuie să asigure o
distanţă de cel puţin 50 cm; pentru spaţii care adăpostesc mai mult de 100 m liniari de rafturi, circuitul
pentru iluminat se acţionează din exteriorul spaţiilor respective; corpurile de iluminat vor avea capace de
protecţie ;
d) rafturile, fişetele, dulapurile, rastelele, trebuie confecţionate din materiale incombustibile, cele
combustibile se vor ignifuga conform normativelor în vigoare;
Art. 65. În interiorul sălilor de lectură şi arhivelor se interzice:
a) folosirea focului deschis şi fumatului;
b) depozitarea lichidelor combustibile;
c) existenţa prizelor şi a tablourilor electrice.

3.6.4. Case de cultură (teatre, cinema)

Art. 66. (1) Folosirea instalaţiilor electrice se va face după programul stabilit de către conducerea
instituţiilor împreună cu personalul autorizat sau calificat;
(2) Acţionarea aparatelor electrice se va face numai de către electricienii de serviciu, neaducându-se nici
un fel de improvizaţii la instalaţii;
(3) După terminarea spectacolelor şi repetiţiilor, instalaţia electrică se va scoate de sub tensiune, cu
excepţia circuitelor care alimentează circuitul obişnuit strict necesar şi cel de siguranţă;
(4) Toate corpurile de iluminat din scenă vor fi prevăzute cu carcase de protecţie; corpurile de iluminat
din scenă vor fi amplasate la o distanţă de 1 m faţă de perdele, decoruri, recuzită.
Art. 67. (1) În sălile de spectacol nu vor fi introduse scaune suplimentare; în acestea nu se permite accesul
unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată;
16
 (2) Covoarele folosite în săli, holuri, foaiere, scări, etc. vor fi bine fixate pe pardoseală pentru a nu
împiedica evacuarea spectatorilor;
(3) În timpul spectacolelor uşile interioare şi exterioare de pe traseul de evacuare vor fi descuiate; ele
trebuie să se deschidă spre exterior prin simpla apăsare pe mânerul de deschidere;
(4) Deasupra uşilor de ieşire din sălile de spectacole se instalează corpuri de iluminat cu inscripţia
„IEŞIRE”, alimentate prin circuitele iluminatului de siguranţă;
(5) Cablurile electrice folosite pe timpul programului în scenă vor fi ferite de surse de căldură.
Art. 68. (1) În scene se vor introduce numai decorurile şi recuzita necesară pentru spectacolul sau
repetiţia din ziua respectivă;
(2) Între decoruri şi pereţii scenei trebuie să existe o distanţă liberă de 1 m, iar între decoruri şi corpurile
de iluminat, tablouri şi dozele instalaţiilor electrice de 0,75 m (1 m pentru proiectoare peste 500 W);
(3) Se interzice depozitarea sub scară sau în fosele pentru orchestră a diferitelor materiale şi decoruri.
Art. 69. (1) Fumatul pe scenă se admite numai în măsura în care acţiunea spectacolului o cere; în această
situaţie se vor asigura scrumiere necesare stingerii ţigărilor şi chibriturilor amplasate la minim 1,5 m de
draperii, cortine, sau alte materiale combustibile;
(2) Se interzice introducerea în scenă a lichidelor inflamabile, cu excepţia necesarului strict cerut de
acţiunea spectacolului cu respectarea indicaţiilor de la alin. (3);
(3) În cazul în care acţiunea spectacolului reclamă focuri, lumânări, flăcării sau explozii se vor lua
măsuri de siguranţă suplimentare pentru evitarea oricărui incendiu.
Art. 70. (1) În magazii, decorurile şi recuzita se păstrează pe grupe, asigurându-se accesul şi căile de
evacuare;
(2) Decorurile vor fi aşezate în magazii la o distanţă de minim 30 cm de tablourile şi dozele
electrice şi 50 cm faţă de corpurile de iluminat.
Art. 71. (1) Este interzisă improvizarea instalaţiilor electrice în magaziile de decoruri;
(2) Corpurile de iluminat incandescente din magaziile pentru decoruri vor fi prevăzute cu globuri de
protecţie şi grătare de protecţie împotriva loviturilor.

3.6.5. Circuri mobile

Art. 72. (1) Înainte de amplasarea circului, terenul se va curăţa de vegetaţie uscată pe o suprafaţă care să
depăşească cu cel puţin 10 m perimetrul construcţiei;
(2) Amplasarea vagoanelor de circ, a menajeriilor şi a grajdurilor de animale se va face astfel încât să
nu împiedice evacuarea persoanelor şi accesul autospecialelor de incendiu;
(3) Elementele de construcţie combustibile (lemn, pânză, etc.) vor fi ignifugate;
(4) Se va asigura posibilitatea creării de deschideri pe 3 laturi a perimetrului circului;
(5) Instalaţiile electrice vor fi executate şi exploatate conform normelor în vigoare;
(6) În spaţiul circului este interzis fumatul precum şi accesul publicului cu produse şi substanţe
inflamabile sau cu alte mijloace ce pot produce incendii sau explozii;
(7) Punerea în funcţiune se supune, potrivit legii, autorizării privind apărarea împotriva incendiilor;
(8) După terminarea repetiţiilor şi spectacolelor se va executa o verificare amănunţită în toate
punctele (inclusiv sub tribune);
(9) Furajele necesare pentru hrana animalelor vor fi aduse numai în cantităţi strict
necesare;
(10) Se interzice cu desăvârşire folosirea focului deschis în grajduri şi menajerii;

3.7. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA CONSTRUCŢIILE DE

CULT: BISERICI, MÂNĂSTIRI, SCHITURI, CASE DE RUGĂCIUNE ŞI ALTE CONSTRUCŢII
DE CULT.

Art. 73. În aceste spaţii se vor asigura următoarele:

a) cu prilejul serviciilor religioase se va pune în vedere participanţilor respectarea strictă a măsurilor de
protecţie privind utilizarea lumânărilor sau a altor obiecte cu flacără liberă sau foc deschis;
b) interzicerea accesului participanţilor în incintă peste capacitatea bisericii;
c) amplasarea unor suporturi metalice pentru depunerea lumânărilor aprinse la o distanţă corespunzătoare
de elementele combustibile din interiorul bisericilor;

17
 d) la terminarea slujbei religioase lumânările stinse se vor colecta în afara bisericii, în locuri special
amenajate;
e) supravegherea permanentă, de către o persoană anume desemnată, a locurilor în care se utilizează focul
deschis şi a sobelor; exploatarea sistemelor de încălzire pe toată durata funcţionării lor;
f) interzicerea depozitării materialelor inflamabile ori combustibile în poduri şi balcoane ori amenajarea
unor spaţii necorespunzătoare pentru păstrarea lor; focul deschis şi fumatul se vor reglementa conform
prevederilor legale;
g) instalaţiile electrice, de paratrăsnet şi aparatele electrice de uz obişnuit se vor realiza şi exploata cu
respectarea prevederilor specifice;
h) dotarea lăcaşurilor de cult cu mijloace de detecţie, de semnalizare sau de stingere a incendiilor se va
executa în conformitate cu normele de dotare specifice, cu respectarea minimului de dotare tehnică;
i) marcarea vizibilă a ieşirilor şi stabilirea modului de evacuare a persoanelor în caz de pericol, pentru
evitarea producerii de accidente în rândul acestora;

3.8. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA ARENE PENTRU

SPORT, STADIOANE
Art. 74. (1) La organizarea şi desfăşurarea întrecerilor sportive în aer liber organizatorul va asigura
respectarea măsurilor generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi
amenajărilor respectiv;
a) controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a activităţilor, pe timpul desfăşurării
şi după încheierea acestora;
b) stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu ori a consecinţelor
incendiilor;
c) menţinerea condiţiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor în siguranţă şi pentru securitatea echipelor
de intervenţie în cazul izbucnirii unui incendiu;
d) întreţinerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.
(2) Exploatarea instalaţiilor utilitare ale arenelor de sport ale stadioanelor, ale sălilor de sport se va
face cu respectarea prevederilor specifice din domeniu;
(3) Accesul publicului se va limita strict la capacitatea proiectată pentru arena sportivă (stadion sau sală
de sport);
(4) Se vor respecta cu stricteţe regulile şi măsurile privind anunţarea, alarmarea, evacuarea şi intervenţia
specifice acestui tip de construcţii.
(5) Elementele de construcţie combustibile (lemn, pânză, etc.) vor fi ignifugate;
(6) Pe stadioane este interzis accesul publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace
ce pot produce incendii sau explozii;
(7) După terminarea antrenamentelor şi meciurilor se va executa o verificare amănunţită în toate
punctele (inclusiv sub tribune);

3.9. REGULI ŞI MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR PE TIMPUL UTILIZĂRII

FOCULUI DESCHIS LA ARDEREA DE MIRIŞTI, VEGETAŢIE USCATĂ ŞI RESTURI
VEGETALE

Art. 75. (1) În perioadele de caniculă şi secetă prelungită arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor
vegetale este interzisă.
(2) Respectarea prevederilor alin. (1) este verificată de primar împreună cu comitetul local pentru
situaţii de urgenţă, prin şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o persoană desemnată în acest
sens.
Art. 76. (1) Arderea miriştii se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:
a) condiţii meteorologice fără vânt;
b) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;
c) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii,
fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
d) desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
e) asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor
incendii;

18
 f) asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere
necesare;
g) asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a
mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;
(2) Pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei.
Art. 77. (1) Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor
prevederi generale:
a) condiţii meteorologice fără vânt;
b) colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să
poată fi controlată;
c) executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să
nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori
alte bunuri materiale combustibile;
d) curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
e) desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
f) asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
g) supravegherea permanentă a arderii;
h) stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
i) interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
(2) La executarea arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriei cetăţeneşti, condiţia
de la alin. (1) lit. d) nu este obligatorie.
Art. 78. (1) Arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea
permisului de lucru cu focul.
(2) Se exceptează de la prevederea alin. (1) executarea arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în
cadrul gospodăriei cetăţeneşti.
(3) Emiterea permisului se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de
urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.
Art. 79. În zona de siguranţă a căii ferate, vegetaţia uscată şi resturile vegetale se curăţă obligatoriu de
către proprietarii de drept ai terenurilor.
Art. 80. Zona de siguranţă a drumurilor naţionale şi judeţene se curăţă obligatoriu de vegetaţia uscată şi
resturile vegetale de către administratorii acestora şi, după caz, de proprietarii de drept ai terenurilor.

CAPITOLUL IV
ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE INTERVENŢIE

4.1. Surse de alimentare cu apă;

Art. 81. Sursele de alimentare cu apă a autospecialelor de intervenţie sunt de regulă sursele
artificiale, respectiv: bazine, hidranţi, fântâni etc.;

4.2. Sistemul de comunicare, anunţare şi alarmare

Art. 82. Anunţarea incendiilor pe întreg teritoriul localităţi, se va face prin apelarea la numărul unic de
uregenţă „112”;
Art. 83. (1) Construcţiile social-economice de orice tip, instalaţiile tehnologice şi alte amenajări (circuri,
târguri, bâlciuri etc.) vor avea stabilit un sistem intern corespunzător de alarmare a persoanelor;
(2) Sistemul de alarmare trebuie să asigure recepţionarea semnalului de alarmare în toate punctele în
care, în condiţiile normale se pot afla persoane, ţinând cont şi de zgomotul existent în aceea zonă.
Art. 84. În funcţie de necesitate, de categoria de importanţă a construcţiilor, de nivelul riscului de incendiu
se prevăd următoarele instalaţii de semnalizare şi alarmare ale incendiilor:
a) instalaţii de detectare automată a incendiilor;
b) instalaţii de avertizare a oamenilor asupra pericolului.
Art. 85. Echiparea cu instalaţii de semnalizare automată a incendiilor este obligatorie pentru categoriile de
construcţii şi instalaţii tehnologice prevăzute în reglementările tehnice specifice.
Art. 86. Se interzice ca posturile telefonice de la care se anunţă pompierii în caz de incendiu să fie închise
sau încuiate.

19
Art. 87. Cetăţenii, respectiv salariaţii vor fi instruiţi pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi semnalizare
în caz de incendiu, codul de semnale stabilit şi modul de anunţare.
Art. 88. La centralele şi posturile telefonice, în încăperile ofiţerului de serviciu, ale personalului de pază se
vor afişa la loc vizibil numărul de telefon al unităţii şi subunităţilor teritoriale de pompieri (112) precum şi
numerele telefoanelor personalului din conducere care trebuie anunţat în caz de incendiu.

Art. 89. Sistemele de alarmare, avertizare şi anunţare a incendiilor pot avea legături simple, duble
sau triple; în compunerea acestora se folosesc următoarele mijloace:
- sonerii obişnuite sau polarizante;
- sirene, hupe, şi alte mijloace de avertizare sonoră;
- telefoane directe, cap la cap, conectate la centrala telefonică a obiectivului ori la centrala urbană;
- staţii radio, telefon fix, mobil sau portabil;
- instalaţii de alarmare şi de semnalizare a incendiilor;
- semnalizarea intrării în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere, ori alte semnalizări optice;
- staţii de radio amplificare sau de radioficare;
- interfoane;
- televiziune în circuit închis.

4.3. Asigurarea posibilităţilor de acces pentru autospeciale de intervenţie;

Art. 90. Căile de acces şi de circulaţie la construcţiile şi instalaţiile de orice categorie trebuie astfel stabilite,
dimensionate, realizate, dispuse, alcătuite şi marcate astfel încât să asigure evacuarea persoanelor, precum şi
circulaţia şi orientarea rapidă a forţelor de intervenţie.
Art. 91. (1) Asigurarea accesului şi a circulaţiei autospecialelor de intervenţie în incintele agenţilor
economici şi ale instalaţiilor tehnologice, în zonele locuite, precum şi în localităţi este obligatorie conform
reglementărilor tehnice;
(2) În locurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure cel puţin un acces din drumurile publice (direct sau
prin servitute) şi din drumurile exterioare, amenajat, marcat, întreţinut şi utilizabil în orice anotimp;
(3) Căile de acces şi de circulaţie se dimensionează potrivit reglementărilor tehnice pentru autovehiculele
destinate traficului de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenţie;
(4) În cazul construcţiilor de orice tip ce formează curţi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de
pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime minimă de 3 m şi o înălţime de 3,5 m;
(5) Accesele şi parcajele carosabile nu trebuie să fie obstrucţionate prin mobilier urban şi trebuie să fie
păstrate libere, practicabile şi curate în permanenţă;
(6) Prevederea şi realizarea platformelor de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi de
salvare de la înălţimi lângă construcţii, stabilite prin reglementări tehnice şi scenarii de siguranţă la foc, sunt
obligatorii;
(7) Organizarea şi amenajarea căilor de acces pentru autospecialele de intervenţie la sursele de alimentare cu
apă în caz de incendiu şi asigurarea folosirii acestora în orice anotimp, constituie o măsură de siguranţă
obligatorie;
Art. 92. (1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai în cazul în care caracteristicile
acceselor la drumurile publice permit intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor;
(2) În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la
alin. (1), cu avizul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

4.4. Reţele de alimentare cu apă în caz de incendiu

Art. 93. (1) Construcţiile şi instalaţiile industriale, construcţiile civile, centrele populate trebuie să aibă
asigurată alimentarea cu apă pentru stingerea din exterior a incendiilor, prin reţele de hidranţi exteriori,
bazine, rezervoare în sistem combinat şi se realizează la:
a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B), indiferent de volum;
b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de 2 niveluri şi volum construit mai
mare de 5000 m.c.;
c) clădiri înalte, foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate;
d) construcţii subterane civile, de producţie, depozitare, parcaje şi garaje;
e) construcţii de producţie sau depozite cu volum mai mare de 5000 m.c.;
f) depozite deschise pentru materiale şi substanţe combustibile, cu aria mai mare de 2000 m.p.;
g) depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime);

20
(2) Asigurarea instalaţiilor de stingere a incendiilor din exterior nu este obligatorie la construcţiile amplasate
izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) şi care nu sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă,
precum şi la incinte izolate de producţie sau depozitare cu arii sub 2000 m. p. Şi care au construcţii de
maximum 2 niveluri; în asemenea situaţii se recomandă asigurarea posibilităţilor de alimentare cu apă a
pompelor mobile de intervenţie din surse naturale învecinate (râuri, lacuri, fântâni) sau din bazine.
Art. 94. Hidranţii exteriori trebuie să permită deservirea punctelor sau obiectivelor ce trebuie protejate,
considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:
a) maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidrant;
b) 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor;
Art. 95. Echiparea cu hidranţi interiori a construcţiilor se asigură după caz la:
a) construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B);
b) construcţii publice, administrative şi sociale cu aria construită de cel puţin 600 m. p.;
c) clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli aglomerate, indiferent de ariile construite
şi numărul de niveluri;
d) construcţii de producţiei sau depozitare din categoria A, B sau C de pericol de incendiu (minimum
600 m.p.);
e) construcţii sau spaţii publice administrative, sociale, de producţie sau depozitare subterane, cu aria
desfăşurată mai mare de 600 m.p.;
f) parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise mai
mult de 2 niveluri.
Art. 96. (1) Hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinuţi permanent în stare de funcţionare; în acest
scop se verifică:
a) modul de manevrare a robinetelor;
b) starea furtunului să fie corespunzătoare astfel încât să nu cedeze la pornirea apei;
c) accesul la hidranţi să fie permanent liber;
(2) La hidranţii exteriori se va verifica în plus:
a) starea tehnică a cutiilor de protecţie;
b) gradul de etanşeitate a garniturilor;
c) existenţa indicatoarelor de poziţie.
Art.97. Persoanele care lucrează în încăperi prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască modul
de folosire a acestora.
Art.98. Hidranţii interiori şi exteriori vor fi dotaţi cu accesoriile şi materialele necesare în caz de
incendiu conform normativelor în vigoare.

CAPITOLUL V
ACTIVITATEA INSTRUCTIV- EDUCATIVĂ ŞI DE INFORMARE
PUBLICĂ ÎN DOMENIUL PREVENIRII ŞI STINGERII INCENDIILOR

Art. 99. (1) Activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor este o componentă principală a educaţiei populaţiei pe linia cunoaşterii şi respectării normelor de
prevenirea şi stingere a incendiilor şi de popularizare permanentă a acestora;
(2) Prin activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor se înţelege acţiunea permanentă desfăşurată de factorii cu atribuţiuni pe această linie privind
iniţierea în rândul populaţiei a unor activităţi de cunoaştere şi aplicare în practică a normelor şi normativelor
din domeniul apărării împotriva incendiilor, înlăturarea efectelor negative ale calamităţilor naturale sau
catastrofelor;
(3) La nivelul municipiului Călăraşi, activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se desfăşoară sub directa coordonare a primarului, iar de
îndeplinirea efectivă a sarcinilor pe această linie răspund persoanele împuternicite de acesta (cadrele tehnice
cu atribuţiuni în domeniu); în cazul în care există serviciul de specialitate, şeful acestuia răspunde de
aducerea la cunoştinţa opiniei publice a problemelor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor
pe teritoriul municipiului Călăraşi;
(4) La instituţiile şi agenţii economici de pe teritoriul municipiului Călăraşi, activitatea instructiv-
educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se organizează şi se
desfăşoară pe baza dispoziţiei (deciziei) conducătorilor acestora; modul concret de desfăşurare a activităţii
21
de instruire în domeniul apărării împotriva incendiilor, procedurile, baza materială şi documentară sunt
prevăzute în dispoziţiile de specialitate.
Art. 100. (1) Anual, în funcţie de posibilităţi, la nivelul Consiliului Local se vor prevedea pe bază de
calcul, fondurile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii instructiv-educativă şi de informare
publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;
(2) O parte din fondurile alocate de Consiliul Local activităţii instructiv-educative şi de informare
publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor pot fi utilizate, conform legii, pentru organizarea şi
desfăşurarea concursurilor profesionale ale pompierilor, ale concursurilor de elevi şi pentru premierea
acestora.
(3) Fondurile alocate pentru activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor vor fi folosite şi pentru editarea de materiale cu tematică de apărare
împotriva incendiilor (pliante, foi volante, afişe).
(4) Instituţiile şi agenţii economici de pe teritoriul municipiului Călăraşi, sunt obligaţi conform legii,
să-şi prevadă în planul de buget anual fonduri pentru activitatea de apărare împotriva incendiilor care
include şi informarea publică, instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, ce se desfăşoară în
unităţile respective.

CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII FINALE

Art.101. (1) Controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind apărarea împotriva
incendiilor se exercită, potrivit legii, de către personalul compartimentelor de prevenire din cadrul serviciilor
pentru situaţii de urgenţă, precum şi de alte persoane prevăzute de lege;
(2) Cadrele tehnice ale organelor administraţiei publice locale, precum şi personalul tehnic al agenţilor
economici şi instituţiilor exercită atribuţiuni de îndrumare, control şi constatare a încălcării legii în domeniul
apărării împotriva incendiilor în unitatea teritorial-administrativă, respectiv în unitatea care l-a desemnat în
acest scop;
(3) Personalul anume desemnat, din cadrul serviciilor pentru situaţii de urgenţă controlează modul de
aplicare a normelor, dispoziţiilor instrucţiunilor şi măsurilor care privesc apărarea împotriva incendiilor în
sectorul de competenţă.
Art. 102. (1) În activitatea de control privind modul de aplicare a prevederilor legale în domeniu,
personalul serviciilor pentru situaţii de urgenţă, în condiţiile legii şi cu respectarea dispoziţiilor legale, are
dreptul:
a) să intre în orice incintă a unităţii economice cu care s-a încheiat un contract, a instituţiilor publice ori
private, a organizaţiilor social-politice;
b) să intre în locuinţa persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimţământul acestora; în cazul în care se
impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieţii, integrităţii fizice sau bunurilor unor
persoane, consimţământul nu este necesar;
c) să preia pentru verificare planurile clădirilor din administrarea autorităţilor publice, instituţiilor,
agenţilor economici şi persoanelor fizice;
d) să propună sistarea lucrărilor de construcţii, sau oprirea funcţionării sau utilizării unei construcţii;
e) să solicite de la persoanele fizice şi juridice orice date, informaţii şi documente necesare îndeplinirii
atribuţiunilor legale.
Art. 103. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de actele normative în vigoare
din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se fac de personalul serviciilor pentru situaţii de urgenţă cu
atribuţii de îndrumare, control, şi constatare a încălcării legii în acest domeniu, anume desemnat, precum şi
de alte organe abilitate de lege.
Art. 104. Personalul serviciilor profesioniste şi voluntare cu atribuţiuni de îndrumare, control şi
constatare a încălcărilor legii în domeniul apărării împotriva incendiilor, pe timpul îndeplinirii serviciului
este învestit, conform OG 2/12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu exerciţiul autorităţii
publice.
Art. 105. Sancţiunile aplicabile în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt cele prevăzute de Legea
nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi de H.G. nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea
şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire
şi stingere a incendiilor.
22
23