MINISTERUL TINERETULUI SI SPORTULUI

NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN DOMENIUL SPORTULUI

Redactarea finală

Aviz IGCPM nr. 5/17.03.2000

Februarie 2000
1
 MINISTERUL TINERETULUI SI SPORTULUI

NORME
DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR SPECIFICE
ACTIVITĂŢILOR DIN DOMENIUL SPORTULUI

Elaborate de: S.C. A'93 S.R.L.

Contract nr. 101 din 27.10.1999
Coordonator: ing. Constantin Ilie
Emise de: M.T.S. cu ordinul nr. 261 din 2000
Avizate de: INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
Aviz nr. 5 din 17.03.2000

2
CUPRINS
CAPITOLUL I - PREVEDERI GENERALE STABILITE PE BAZA STRATEGIEI PRIVIND APĂRAREA
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 7
I.1. Obiect si domeniu de aplicare 7

I.2. Obligaţii si răspunderi 8

I.3. Organizarea si desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor 12

CAPITOLUL II - MASURI COMUNE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR 18

II.1. Incinte, construcţii, instalaţii, echipamente, utilaje, complexuri si amenajări sportive 18

II.2. Reguli privind fumatul 21

II.3. Reguli privind focul deschis 22

II.4. Efectuarea lucrărilor cu foc deschis 23

II.5. Ateliere de sudura si de taiere a metalelor 27

II.6. Alte ateliere 34

II.7. Spatii de depozitare 41

II.8. Instalaţii utilitare aferente construcţiilor 45

II.9. Instalaţii tehnologice 60

II.10. Căi de evacuare, acces si intervenţie 62

II.11. Sisteme si instalaţii de protecţie împotriva incendiilor 67

II.12. Marcarea cu indicatoare de siguranţa 82

II.13. Lucrări de constructii-montaj in timpul exploatării 84

II.14. Tratarea cu substanţe termoprotectoare 85

II.15. Masuri pentru sezonul rece 86

CAPITOLUL III - REGULI SI MASURI SPECIFICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR88

III.1. Sali de competiţii sportive (specializate sau polivalente), biblioteci, cluburi
sportive si sali de spectacole, expoziţii 88

III.2. Clădiri administrative si complexuri sportive 93

III.3. Spatii de cazare pentru sportivi 95

III.4. Echipamente de calcul electronic 99

III.5. Depozite, magazii, arhive, incaperi pentru multiplicare 101

III.6. Unităţi de alimentaţie publica aferente complexurilor şi cluburilor sportive sau altor spatii si cazare 103

III.7. Sali de antrenamente pentru diferite sporturi si popicarii 105

III.8. Patinoare artificiale si piscine acoperite 106

III.9. Poligoane de tir 109

III.10. Stadioane 111

III.11. Hipodroame 112

CAPITOLUL IV - METODE SI PROCEDURI PENTRU IDENTIFICAREA SI EVALUAREA

RISCULUI DE INCENDIU 113
IV.1. Identificarea riscului de incendiu 113

IV.2. Nivele ale riscurilor de incendiu 116

IV.3. Evaluarea riscurilor de incendiu 117

IV.4. Metode de evaluare a riscurilor de incendiu 118

IV.5. Stabilirea priorităţilor de acţiune 120

IV.6. Controlul /reducerea riscurilor de incendiu 120

IV.7. Gestionarea riscurilor de incendiu. Monitorizarea gestionarii Riscurilor 121

CAPITOLUL V - CRITERII DE DOTARE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE

3
 SI STINGERE A INCENDIILOR 123
V.1. Prevederi generale 123

V.2. Echiparea cu instalaţii de semnalizare si stingere a incendiilor 124

V.3. Dotarea cu mijloace tehnice de prima intervenţie. 124

V.4. Dotarea instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor cu accesorii de trecere a apei

si a spumei 125

V.5. Dotarea de rezerva 126

V.6. Dotarea serviciilor de pompieri civili cu maşini si utilaje de intervenţie la incendii 127

CAPITOLUL VI - Dispoziţii finale

ANEXE
Anexa 1- Dotarea serviciului de pompieri cu utilaje de intervenţie
Anexa 2- Dotarea orientativa cu stingatoare si alte mijloace de intervenţie
Anexa 3- Lista cu principalele tipuri de stingatoare si domeniul lor de utilizare
Anexa 4- Completul de dotare a panoului (postului) de incendiu
Anexa 5- Completele de dotare cu accesorii a hidrantilor de incendiu interiori si exteriori (Hi si He)
Anexa 6- Organizarea apărării împotriva incendiilor pe locurile de munca si planul de evacuare
Anexa 7- Permisul de lucru cu foc
Anexa 8- Structura de principiu a planului de intervenţie la incendii
Anexa 9- Structura scenariului de siguranţa la foc
Anexa 10- Nomenclatorul verificărilor ce se executa la mijloacele tehnice de p.s.i.
Anexa 11- Avizarea si autorizarea privind p.s.i.
Anexa 12- Lista actelor normative
Anexa 13- Fisa model de prevenire si stingere a incendiilor
Anexa 14- Regulament UEFA "Securitatea in stadion pentru toate meciurile din competiţiile UEFA"

4
 CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE STABILITE PE BAZA STRATEGIEI
PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentele norme cuprind obligaţii si răspunderi, reguli si masuri privind apărarea împotriva
incendiilor, precum si de dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, in scopul reducerii
riscului de incendiu, limitării si diminuării efectelor negative ale acestuia, protecţiei utilizatorilor si forţelor de
intervenţie si pentru stingerea cu operativitate a incendiilor.
1.1.2. Prevederile prezentelor norme se aplica la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor, utilajelor,
echipamentelor si amenajărilor sportive, precum si la alte activităţi specifice din unităţile administrate sau aflate
sub autoritatea Ministerului Tineretului si Sportului si la cele cu profil sportiv deţinute de alte persoane juridice sau
fizice, indiferent de forma de proprietate.
Normele se aplica (după caz) si la proiectarea sau executarea lucrărilor noi de construcţii si instalaţii,
modernizarea ori schimbarea de destinaţie a obiectivelor sportive existente.
1.1.3. Regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si cele de dotare cu
mijloace tehnice de prevenire si stingere din prezentele norme nu au un caracter limitativ, putând fi suplimentate si
completate in funcţie de cerinţele cuprinse in scenariile de siguranţa la foc si concluziile desprinse din determinarea
capacităţii de apărare împotriva incendiilor elaborate potrivit actelor normative si reglementarilor in vigoare.
1.1.4. Normele se aplica cumulativ pentru fiecare situaţie in parte, indiferent de capitolele unde sunt inscrise
regulile si masurile de prevemre si stingere a incendiilor, tinand seama si de prevederile actelor normative si
reglementarilor cu aplicabilitate republicana, din domeniul apărării împotriva incendiilor sau cotangente acestuia.
1.1.5. Pentru activităţile desfăşurate in unităţi cu profil sportiv, care insa sunt specifice altor ramuri sau
sectoare de activitate si nu se regăsesc in conţinutul prezentelor norme, se aplica prevederile reglementarilor
emise de respectivele ministere sau autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, potrivit domeniilor
de competenta ale acestora.
1.1.6. La introducerea unor noi activităţi, instalaţii, maşini, utilaje, tehnologii, echipamente, aparate, produse, etc,
factorii implicaţi in domeniu vor stabili reguli si masuri specifice de prevenire si stingere a incendiilor pe baza documentaţiilor
puse la dispoziţie de furnizori si alţi factori implicaţi, in concordanta cu prevederile legislaţiei in vigoare.

1.2. Obligaţii si răspunderi

A. Obligaţiile si răspunderile Ministerului Tineretului si Sportului

1.2.1. Ministerul Tineretului si Sportului elaborează ordine, dispoziţii, instrucţiuni si
reglementari destinate punerii in aplicare a strategiei de apărare împotriva incendiilor in domeniul său
de competenta si verifica modul de respectare a acestora.
1.2.2. Strategia de apărare împotriva incendiilor a unităţilor cu profil sportiv trebuie sa asigure indeplinirea
nivelurilor de performanta privind siguranţa la foc la noile investiţii, reabilitarea si conformarea la foc a
construcţiilor si instalaţiilor aflate in exploatare, precum si a modernizărilor si amenajărilor la obiectivele existente,
imbunatatirea soluţiilor de prevenire si stingere a incendiilor, formarea, perfecţionarea si specializarea
personalului propriu cu atribuţii in domeniul apărării împotriva incendiilor si mijloacele financiare necesare
susţinerii activităţii de apărare împotriva incendiilor.
1.2.3. Prin compartimentele de specialitate intocmeste studii documentare privind riscurile de incendiu specifice
activităţilor din domeniul de competenta, elaborează proceduri si metode de identificare si evaluare a riscurilor.
1.2.2. Acorda sprijin tehnic si financiar agenţilor economici si instituţiilor din structura, in indeplinirea
obligaţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor.
1.2.4. Acorda asistenta tehnica de specialitate instituţiilor sportive administrate, pentru elaborarea
planurilor de protecţie împotriva incendiilor, respectiv planurile de evacuare, planurile de depozitare a materialelor
periculoase si planurilor de intervenţie.
1.2.5. Propune autorităţilor abilitate potrivit legii inscrierea in programele anuale si de perspectiva a unor teme de
cercetare - proiectare privind noi metode si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor specifice activităţilor sportive.
1.2.6. Asigura cuprinderea in planurile de invatamant si programele de pregătire aferente cursurilor de
formare, specializare si perfecţionare a personalului din domeniul sportiv a temelor si aplicaţiilor practice de
prevenire si stingere a incendiilor, specifice domeniului propriu de competenta.
5
 1.2.8. Elaborează planurile tematice cadru de instruire a salariaţilor si personalului serviciului de pompieri
din unităţile si obiectivele subordonate sau aflate sub autoritatea Ministerului Tineretului si Sportului.
1.2.9. îndruma, controlează periodic si analizează anual modul de organizare si desfăşurare a activităţii de apărare
împotriva incendiilor in unităţile subordonate, cercetează incendiile produse, constituind băncile de date necesare, iar pe
baza concluziilor desprinse, asigura după caz reactualizarea si completarea normelor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor, ori emiterea unor ordine, instrucţiuni privind activitatea de apărare împotriva incendiilor.

B. Obligaţiile personalului cu atribuţii de conducere

1.2.10. Stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile si modul de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor in unitate (obiectiv), le actualizează ori de cate ori apar modificări si le aduce la cunoştinţa
salariaţilor, utilizatorilor si oricărei persoane interesate
1.2.11. Stabileşte cadrele tehnice cu atributiuni de prevenire si stingere a incendiilor si/sau
persoanele desemnate cu obligaţii privind punerea in aplicare, controlul si supravegherea respectării prevederilor
normelor de apărare împotriva incendiilor.
Pentru lucrările de investiţii noi si pentru dezvoltări, modernizări si schimbări de destinaţie la obiective
existente se va urmări periodic stadiul si modul de realizare a masurilor si sistemelor de prevenire si stingere a
incendiilor stabilite in documentaţiile tehnico-economice si scenariile de siguranţa la foc, pentru finalizarea lor
inainte de punerea in funcţiune a construcţiilor si instalaţiilor respective.
1.2.12. Asigura identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitate si justifica autorităţilor
competente ca masurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura si nivelul riscurilor.
1.2.13. Asigura intocmirea documentaţiilor tehnice necesare pentru solicitarea si obţinerea avizelor si
autorizaţiilor de prevenire si stingere a incendiilor, prevăzute de lege.
1.2.14. Elaborează, prin persoanele stabilite, instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor si
stabileşte sarcinile ce le revin salariaţilor pe fiecare loc de munca, asigurând insusirea si respectarea acestora.
1.2.15. Asigura intocmirea planurilor de protecţie împotriva incendiilor, verificând periodic modul de
cunoaştere si capacitatea de punere in aplicare a acestora.
Asigura menţinerea in stare de utilizare, la parametrii proiectaţi a cailor de evacuare si acces in caz de
incendiu si interzice folosirea in alte scopuri a mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor.
1.2.16. Asigura dotarea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor inclusiv menţinerea
acestora in stare de funcţionare precum si personalul necesar intervenţiei in caz de incendiu, corelat cu natura
riscurilor de incendiu, profilul activităţii si mărimea unităţii, in conformitate cu reglementările in vigoare.
Aproba, după caz, regulamentul de organizare si funcţionare a serviciului de pompieri civili.
1.2.17. Asigura masurile necesare pentru determinarea imprejurarilor care au favorizat producerea
incendiilor si tinerea evidentei acestora si stabileşte după caz, masuri de preîntâmpinare a unor evenimente similare.
1.2.18. Verifica periodic, personal sau prin persoane desemnate, modul de respectare a obligaţiilor si
răspunderilor ce ii revin privind apărarea împotriva incendiilor, cuprinse in contractele de inchiriere, concesionare
sau de dare in locaţie si, după caz, dispune masuri de indeplinire a cerinţelor si masurilor impuse de acestea.
1.2.17. Aproba planurile tematice de instruire teoretica si practica a salariaţilor, de pregătire si
perfecţionare a personalului serviciului de pompieri civili, verificând direct sau prin persoanele desemnate modul
de cunoaştere si respectare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
1.2.19. Asigura masurile necesare pentru determinarea cauzelor si imprejurarilor care au condus la izbucnirea
incendiilor, tinerea evidentei acestora si stabilirea masurilor necesare preîntâmpinării unor asemenea evenimente.
1.2.20. Asigura alocarea distincta in planurile de venituri si cheltuieli a fondurilor financiare necesare
achiziţionării, reparării, intretinerii si funcţionarii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, precum
si pentru realizarea celorlalte masuri si activităţi de protecţie împotriva incendiilor.
1.2.21. Analizează semestrial si ori de cate ori este nevoie modul de organizare si desfăşurare a
activităţii de apărare împotriva incendiilor.

C. Obligaţiile salariaţilor (angajaţilor)

1.2.23. Sa cunoască si sa respecte intocmai regulile si masurile generale de prevenire si stingere a
incendiilor pentru unitate (obiectiv) si cele specifice locului de munca, iar după caz, atribuţiile stabilite prin
planurile de intervenţie.
1.2.24. Sa respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor si materialelor periculoase, precum
si a instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, aparatelor si echipamentelor aferente procesului muncii.
6
 1.2.25. Sa nu efectueze manevre si modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.
1.2.26. Sa comunice imediat şefilor ierarhici orice situaţie pe care este îndreptăţit sa o considere un
pericol de incendiu si orice defecţiune sesizata la sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea
incendiilor.
1.2.27. Sa participe la instructajele si acţiunile organizate pentru prevenirea si stingerea incendiilor, la
exerciţiile si aplicaţiile de evacuare a persoanelor si bunurilor, precum si la cele de stingere a incendiilor.
1.2.28. Sa verifice locurile de munca la inceperea programului de lucru, precum si la terminarea acestuia in
vederea depistării si inlaturarii unor eventuale pericole si cauze de incendiu; sa menţină permanent curăţenia si
ordinea pe locul de munca.
1.2.29. Sa anunţe imediat şefilor ierarhici si pompierilor orice inceput de incendiu si sa intervină conform
organizării prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca la evacuarea
persoanelor si bunurilor, la stingerea incendiului si înlăturarea urmărilor acestuia.

1.3. Organizarea si desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor

1.3.1. Activităţile desfăşurate pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentelor norme constituie sarcini
de serviciu, care se înscriu ca atribuţiuni in fisele posturilor.
Persoanele cu atribuţii de conducere trebuie sa asigure salariaţilor din subordine care au stabilite prin fisele
posturilor sarcini si responsabilităţi de apărare împotriva incendiilor, timpul necesar desfăşurării activităţilor
aferente îndeplinirii obligaţiilor ce le revin.
Delegarea de competenta pentru îndeplinirea prevederilor normelor, nu absolvă factorii decizionali de
răspunderile ce le revin potrivit legii.
1.3.2. In toate unităţile este obligatorie organizarea si desfăşurarea activităţii de apărare împotriva
incendiilor, care se realizează pe baza prevederilor actelor normative ce reglementează aceasta activitate.
1.3.3. Organizarea apărării împotriva incendiilor intr-o unitate consta in:
a) stabilirea prin dispoziţii scrise a responsabilităţilor si modului de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor in unitate si actualizarea acestora ori de cate ori apar modificări;
b) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor de apărare
împotriva incendiilor (cadre tehnice cu atributiuni de prevenire si stingere a incendiilor si/sau persoane desemnate din angajaţii
unităţii);
c) organizarea si constituirea serviciului de pompieri civili, cu sprijinul si acordul organelor de pompieri
militari, precum si asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;
d) realizarea documentaţiilor stabilite conform actelor normative, privind:
- identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din obiectiv si elaborarea scenariilor de siguranţa la foc;
- întocmirea si actualizarea listei cu substanţe periculoase existente in unitate ; planurile de protecţie împotriva incendiilor;
- elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor.
e) organizarea prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca;
f) asigurarea instruirii personalului încadrat în muncă;
g) organizarea controlului sistematic al respectării normelor, realizării masurilor si îndeplinirii obligaţiilor
si atribuţiunilor ce revin personalului privind prevenirea si stingerea incendiilor;
h) analizarea activităţii de prevenire si stingere a incendiilor desfăşurata la nivelul obiectivului;

1.3.4. Desfăşurarea activităţii de prevenire si stingere a incendiilor reprezintă îndeplinirea, conform procedurii stabilite, a
sarcinilor si masurilor rezultate din obligaţiile si cerinţele prevăzute in actele normative care reglementează aceasta activitate.
1.3.5. Cadrele tehnice cu atributiuni de prevenire si stingere a incendiilor si persoanele desemnate pentru punerea in
aplicare, controlul si supravegherea masurilor de apărare împotriva incendiilor îndeplinesc, in principal, următoarele sarcini:
a) îndrumă si controlează modul de organizare si desfăşurare a activităţii de prevenire si stingere a incendiilor;
b) studiază documentaţiile tehnice de proiectare si execuţie pentru lucrările de investiţii noi, reparaţii
capitale, modernizări, extinderi ori schimbări de destinaţie a construcţiilor si instalaţiilor existente urmărind
realizarea masurilor si sistemelor de protecţie împotriva incendiilor stabilite si propune, după caz, imbunatatirea
acestora potrivit reglementarilor tehnice in vigoare;
c) coordonează efectuarea studiilor privind identificarea si evaluarea riscului de incendiu si de
determinare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor la obiectivele aflate in exploatare si propune conducerii
masurile de creştere a nivelului de protecţie împotriva incendiilor;
d) executa pe baza planificării aprobate, controale tehnice de prevenire a incendiilor la obiectivele in
7
exploatare si in curs de execuţie, verificând respectarea normelor si altor prescripţii tehnice si propunând masuri
tehnice pentru înlăturarea neajunsurilor si aplicarea întocmai a prevederilor legale;
e) urmăresc permanent modul si stadiul de soluţionare a masurilor de apărare împotriva incendiilor
stabilite in cadrul obiectivului, in urma controalelor efectuate;
f) îndruma si controlează activitatea serviciilor de pompieri civili, acorda sprijin la întocmirea si
desfăşurarea planului de instruire profesionala a pompierilor civili;
g) verifica modul de întreţinere si funcţionare a maşinilor, instalaţiilor, utilajelor si celorlalte mijloace de
prevenire si stingere a incendiilor, precum si cunoaşterea de către personalul incadrat in munca a modului de
utilizarea a acestora. Ţin evidenta centralizata a maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, substanţelor chimice si altor
mijloace de protecţie împotriva incendiilor;
h) urmăresc includerea in planurile economice si financiare anuale si de perspectiva a fondurilor
necesare dotării, întreţinerii si reparării mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si pentru
realizarea masurilor stabilite in scopul îmbunătăţirii capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
i) coordonează întocmirea planurilor de protecţie împotriva incendiilor si iau masuri pentru cunoaşterea
acestora de către salariaţi si pompierii civili;
j) supun spre aprobare conducerii unităţilor planurile detaliate privind tematica de instruire si pregătire a salariaţilor si
pompierilor civili pentru cunoaşterea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si participa la desfăşurarea acestei activităţi;
k) acorda sprijin la elaborarea pe baza criteriilor minime de performanta, a regulamentului de
organizare si funcţionare a serviciilor de pompieri pe care le supun, spre aprobare, conducerii unităţii;
l) participa la cercetarea incendiilor produse, ţin evidenta acestora si propun masuri de preîntâmpinare
a unor evenimente similare;
m) întocmesc materialele si sintezele pe baza cărora se desfăşoară analizele semestriale de apărare împotriva
incendiilor.

1.3.6. Constituirea serviciilor de pompieri este obligatorie in cazurile stabilite prin

reglementările tehnice de siguranţa la foc, corespunzător criteriilor minime de performanta stabilite. In funcţie de
fiecare situaţie in parte, conducătorii unităţilor pot hotarâ constituirea unui serviciu de pompieri civili;
1.3.7. Serviciul de pompieri civili se încadrează cu pompieri angajaţi si/sau voluntari, după caz. Personalul
serviciului de pompieri civili trebuie sa îndeplinească cerinţele de calificare pentru profesia de pompier.
1.3.8. Serviciul de pompieri civili are următoarele atribuţii principale:
a) desfăşoară activităţi de informare si instruire privind cunoaşterea si respectarea regulilor si masurilor
de apărare împotriva incendiilor;
b) verifica modul de aplicare a normelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor si masurilor care privesc apărarea
împotriva incendiilor, in sectorul de competenta;
c) executa acţiuni de intervenţie pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor si
protecţia persoanelor si a bunurilor periclitate de incendii;
d) acorda ajutor, in condiţiile legii, persoanelor a căror viaţă este pusa in pericol, in caz de explozie,
inundaţii, alunecări de teren, accidente, precum si in caz de dezastre.

1.3.9. Organizarea prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca consta in:

a) stabilirea in instrucţiunile de lucru a modului de operare, precum si a regulilor si masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor ce trebuie respectate in procesul muncii;
b) extragerea din prezentele norme si din instrucţiunile de lucru a regulilor si masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor comune pentru unitate (generale) si a celor specifice locului de munca si afişarea acestora;
c) dotarea locului de munca cu mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor necesare,
amplasarea corespunzătoare a acestora si intretinerea lor in stare de funcţionare;
d) organizarea alarmării, anunţării si stingerii incendiilor pe locurile de munca, prin constituirea si
activizarea echipelor de intervenţie;
e) organizarea evacuării persoanelor si bunurilor in caz de incendiu, pe baza planurilor de evacuare întocmite;
f) marcarea cu inscripţii si indicatoare de securitate specifice protecţiei împotriva incendiilor, conform STAS 297/2.

1.3.10. Pentru toate locurile de munca este obligatorie întocmirea si afişarea organizării prevenirii si
stingerii incendiilor, in conformitate cu Anexa 6.
1.3.11. Cu personalul de pe locurile de munca care participa la intervenţia in caz de incendiu se executa
8
periodic exerciţii practice, conform planurilor si sarcinilor stabilite, organizate de conducătorii sectoarelor de activitate.
1.3.12. Unităţile coordonate de Ministerul Tineretului si Sportului sunt obligate sa desfăşoare o
activitate susţinuta de instruire a personalului cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor.
1.3.10. Organizarea si desfăşurarea activităţii de instruire privind apărarea împotriva incendiilor intra
in sarcina conducătorilor de unităţi, realizându-se in principal prin:
- conducătorii sectoarelor de activitate si ai locurilor de munca;
- cadrele tehnice încadrate pentru îndrumarea si controlul activităţii de prevenire si stingere a incendiilor;
- serviciile de pompieri civili
Efectuarea instructajului se consemnează in fisa individuala a salariatului;
1.3.14. Instructajele in unităţile ministerului se executa periodic, la datele stabilite de conducătorii acestora (lunar,
trimestrial, anual - după caz). Pentru executarea unor lucrări periculoase (cu foc deschis, etc) in locuri cu pericol de incendiu
si/sau explozie se va proceda la efectuarea instructajului special, inainte de inceperea lucrărilor respective.
1.3.15. Pentru urmărirea indeplinirii atributiunilor si sarcinilor de serviciu si asigurarea apărării împotriva
incendiilor, conducătorii unităţilor vor organiza si realiza controale si analize periodice (semestriale, anuale, etc)
din care sa rezulte neregulile constatate si masurile propuse pentru inlaturarea acestora.

CAPITOLUL II
MASURI COMUNE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

II. 1. Incinte, construcţii, instalaţii, echipamente, utilaje, complexuri si amenajări sportive

II.1.1. In incinta unităţilor complexurilor si amenajărilor sportive, precum si in interiorul construcţiilor sunt
aplicabile masurile comune si specifice de prevenire si stingere a incendiilor stabilite in normele si dispoziţiile
generale, reglementările tehnice si prevederile prezentei norme pentru a se organiza si asigura controlul,
supravegherea si reducerea, pe cat posibil, a riscurilor de incendiu.
Depăşirea nivelului riscului de incendiu si al densităţii sarcinii termice, stabilite prin documentaţiile tehnice de realizare
a construcţiilor si/sau scenariile de siguranţa la foc elaborate si aprobate potrivit prevederilor legale este interzisa. Fac
excepţie cazurile prevăzute de lege când se asigura masuri compensatorii de apărare împotriva incendiilor.
II.1.2. Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor (electrice, incalzire, ventilare, condiţionare, de apa,
canalizare, paratrăznet, curenţi slabi, etc.) se exploatează potrivit instrucţiunilor si reglementarilor tehnice precum
si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire
a incendiilor si/sau de propagare a focului.
II.1.3. Periodic se verifica, reface si menţine in stare corespunzătoare, etansarea golurilor din jurul canalelor,
conductelor sau cablurilor, la trecerea acestora prin elementele de construcţie (pereţi si plansee) care au rol de protecţie la
foc.
II.1.4. La termenele stabilite prin agrementele tehnice ale produselor utilizate in construcţii, instalaţii,
echipamente ori prin reglementările tehnice se verifica integritatea si după caz, eficacitatea lucrărilor de protecţie la foc
a elementelor si materialelor de construcţie (placare, tencuire, ignifugare sau tratare cu substanţe termospumante).
Executarea lucrărilor de ignifugare sau tratare cu substanţe termospumante se realizează numai de către
persoane autorizate si corespunzător instruite, utilizând produse avizate de organele abilitate si după caz,
agrementate tehnic conform legii.
II.1.5. Pentru reducerea riscului de incendiu si a pericolului de explozie, sistemele, instalaţiile, dispozitivele, aparatele,
maşinile si utilajele cu care sunt echipate si dotate construcţiile se vor utiliza, exploata si intretine in conformitate cu
prevederile instrucţiunilor de funcţionare si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice acestora.
II.1.6. Este interzisa exploatarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor,
maşinilor si utilajelor, de orice categorie cu defecţiuni, improvizaţii sau fara protecţia corespunzătoare fata de
materialele sau substanţele combustibile din spaţiul in care sunt utilizate.
II.1.7. Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente construcţiilor, utilajelor si instalaţiilor tehnologice se interzice :
a) utilizarea necorespunzatoare (fara respectarea instrucţiunilor de exploatare) a sistemelor, instalaţiilor,
aparatelor si a echipamentelor;
b) funcţionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare;
c) funcţionarea fara sisteme, aparate si echipamente necesare controlului si menţinerii parametrilor privind
siguranţa in funcţionare sau inlocuirea acestora cu altele necorespunzatoare ori supradimensionate;
d) neintretinerea corespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolarea termica sau electrica, ori pentru separare;
e) suprasolicitarea in funcţionare si depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de verificare,
9
 intretinere si reparaţii, precum si executarea necorespunzatoare a acestora;
f) executarea oricăror lucrări de verificare, intretinere si reparaţii de către personal necalificat sau
neautorizat pentru lucrările respective.

II.1.8. Este obligatorie menţinerea in buna stare de funcţionare a sistemelor si instalaţiilor de captare si
scurgere la pământ a electricităţii atmosferice (paratrăsnet), precum si a electricităţii statice, conform prevederilor
normelor si instrucţiunilor specifice.
II.1.9. Recipientele (buteliile), rezervoarele cu gaze petroliere lichefiate sau comprimate utilizate pentru necesitaţi funcţionale,
se amplasează, păstrează si utilizează numai in condiţiile stabilite prin reglementările si instrucţiunile tehnice specifice.
Se interzice utilizarea recipientelor (buteliilor), rezervoarelor neomologate, neverificate sau cu defecţiuni, transvazarea
improvizata sau neautorizata a gazelor petroliere lichefiate dintr-un recipient in altul si verificarea etanşeităţii cu flacăra deschisa.
II.1.10. La executarea lucrărilor de lipire a covoarelor din PVC, a tapetelor, mochetelor sau a altor materiale
plastice la care se folosesc adezivi inflamabili, este obligatorie respectarea următoarelor reguli si masuri:
a) interzicerea fumatului si a efectuării oricăror lucrări cu flacăra deschisa sau care pot produce scântei;
b) supravegherea permanenta a efectuării lucrărilor si limitarea accesului persoanelor neautorizate in zona de lucru;
c) limitarea cantităţilor de adezivi aduse in incaperea respectiva numai la strictul necesar desfăşurării
operaţiunilor din spaţiul unde se lucrează;
d) montarea de indicatoare si inscripţii la intrarea in incaperi privind interzicerea fumatului si a focului deschis;
e) asigurarea aerisirii incaperilor unde se executa astfel de lucrări.

II.1.11. Se recomanda a nu se executa curăţarea pardoselilor (parchet, duşumea lemn, mozaic, etc.) cu
lichide inflamabile. Aceasta operaţie se poate face numai atunci când este strict necesara, la lumina zilei, utilizând
materiale adecvate cu respectarea următoarelor reguli principale :
a) scoaterea de sub tensiune a tuturor instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, dispozitivelor si aparatelor electrice
(in general a tuturor consumatorilor de energie electrica) din zona de lucru ;
b) inlaturarea sau stingerea tuturor surselor de foc deschis (lămpi, felinare, sobe, etc.) ;
c) asigurarea bunei ventilări a incaperilor respective prin deschiderea ferestrelor ;
d) interzicerea folosirii sculelor si ustensilelor (găleata, lighean, perie, etc.) din materiale plastice, precum
si a cârpelor din fibre sintetice ;
e) interzicerea fumatului in zona ;
f) nefolosirea parchetinului in amestec cu benzina sau cu alte lichide combustibile.

II.1.12. Pulverizarea insecticidelor inflamabile se va efectua la lumina zilei si numai după întreruperea energiei de la tabloul de
alimentare a reţelei electrice existente in incaperile respective precum si după inlaturarea altor surse de foc sau scântei.
II.1.13. Se interzice păstrarea in birouri si in incaperi cu aglomerări de persoane a materialelor inflamabile,
a cârpelor de şters din bumbac imbibate cu ulei, lac, ceara si altele similare.
Materialele textile folosite pentru curăţenie care sunt imbibate cu astfel de substanţe se vor colecta in cutii metalice
prevăzute cu capace si se vor evacua la sfârşitul zilei de lucru in locuri stabilite pentru aceasta, fara pericol de incendiu.
II.1.14. In clădirile administrative lichidele combustibile necesare pentru curăţenie nu vor depasi cantitatea de 25 l.
Acestea vor fi păstrate in bidoane metalice ermetic inchise si amplasate in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
II.1.15. In sălile aglomerate si in general in incintele amenajate pentru activităţi cu public, inclusiv in
complexurile si amenajările sportive se interzic :
a) accesul publicului cu produse si/sau substanţe inflamabile ori cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii;
b) accesul persoanelor in număr mai mare decât capacitatea maxima stabilita si declarata;
c) realizarea spectacolelor (jocurilor) cu artificii este admisa numai cu respectarea normelor si masurilor
specifice de prevenire si stingere a incendiilor si cu avizul autorităţilor abilitate prin lege.

II.1.16. Dispozitivele pentru evacuarea fumului (desfumare) si sistemele pentru evacuarea fumului si a
gazelor fierbinţi existente in construcţii, se menţin in stare de funcţionare la parametrii proiectaţi.

II.2. Reguli privind fumatul

II.2.1. Este interzis fumatul in locurile cu risc mediu si mare de incendiu si/sau de explozie. Fumatul este
interzis si in următoarele spatii:
a. săli polivalente;
10
 b. biblioteci, depozite si arhive;
c. săli de intruniri, cinematografe, săli de lectura si de conferinţe;
d. ateliere, laboratoare, depozite, etc. cu risc de incendiu si anexe ale unităţilor sportive, unde conducerile
unităţilor respective fac precizări in acest sens prin instrucţiuni specifice;
II.2.2. Locurile si zonele in care este interzis fumatul se stabilesc si aproba de către conducerea unităţilor
respective, incluzandu-se in instrucţiunile specifice de prevenire si stingere a incendiilor. Acestea se marchează
prin indicatoare - FUMATUL INTERZIS - realizate conform prevederilor standardelor.
II.2.3. Prin instrucţiunile specifice de prevenire si stingere a incendiilor se vor stabili si locurile special amenajate in care
fumatul este permis. Aceste locuri vor fi delimitate, marcate prin indicatoare cu inscripţia "LOC PENTRU FUMAT" si vor fi
dotate, după caz, cu scrumiere, vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea ţigărilor si a betelor de chibrit.
II.2.4. Zilnic, la terminarea activităţii, locurile in care fumatul este permis vor fi verificate, iar resturile de
tigari si chibrituri vor fi evacuate din clădire.

II.3. Reguli privind focul deschis

II.3.1. Este strict interzisa utilizarea focului deschis in incaperile, spatiile, locurile si zonele cu risc de incendiu si/sau explozie.
II.3.2. încăperile, spatiile, locurile si zonele in care se aplica aceasta interdicţie se stabilesc si se marchează
potrivit instrucţiunilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de conducerea fiecărei unităţi.
II.3.3. Focurile in aer liber, in incinta unităţilor, complexelor si amenajărilor sportive, sunt permise numai in
locurile stabilite de conducerea unităţii si vor fi supravegheate permanent.
Utilizarea focului deschis este admisa numai in locurile amenajate, in condiţii si la distante care sa nu
permită propagarea focului la construcţii si instalaţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau alte vecinătăţi.
II.3.4. Arderea deşeurilor combustibile, a gunoaielor, resturilor vegetale si a altor materiale combustibile se
face numai in locurile special amenajate (crematorii) ori pe terenuri pregătite pentru aceasta, cu luarea masurilor
ce se impun pentru impiedicarea propagării focului la vecinătăţi si asigurarea supravegherii permanente a arderii.
II.3.5. După terminarea arderii jarul va fi stins, iar cenuşa va fi controlata cu atenţie pentru a nu ramane cărbuni aprinşi.
II.3.6. Utilizarea focului deschis pe timp de vânt puternic, este interzisa.
II.3.7. Dezgheţarea ţevilor de apa si canalizare situate in medii cu pericol de explozie si in apropierea
materialelor combustibile se face numai cu apa calda, abur sau nisip fierbinte.
II.3.8. Este interzisa aprinderea focurilor cu benzina sau alte lichide uşor inflamabile.
II.3.9. Cenuşa si zgura din sobe si cuptoare, precum si cea rezultata din crematoriile pentru arderea
deşeurilor combustibile, nu vor fi aruncate la intamplare, ci vor fi depozitate in locuri special amenajate,
controlandu-se in prealabil daca sunt complet stinse.
II.3.10. Se interzice iluminatul cu chibrituri, lămpi cu petrol, facle, bucati de hârtie aprinse si lumânări in
magazii, poduri si in orice alt loc unde exista pericol de incendiu sau explozie.

II.4. Efectuarea lucrărilor cu foc deschis

II.4.1. Este interzisa efectuarea unor lucrări de sudura, taiere, lipire ori folosirea aparatelor sau
dispozitivelor care prezintă pericol de incendiu in clădirile civile (publice) pe timpul programului cu publicul,
precum si in spatiile si incaperile cu risc de incendiu si/sau pericol de explozie, in instalaţii tehnologice, depozite
ori alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile.
II.4.2. Locurile, zonele si clădirile in care se aplica interdicţia de la art. n.4.1. se stabilesc si marchează
potrivit instrucţiunilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de conducerea fiecărei unităţi.
II.4.3. In cazuri justificate, lucrările menţionate la art. n.4.1. se pot executa numai de către personal
autorizat, pe baza "PERMISULUI DE LUCRU CU FOC" si cu respectarea reglementarilor specifice si a masurilor
de protecţie corespunzătoare, respectiv :
a. evacuarea publicului;
b. indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din apropierea locului de munca;
c. golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor;
d. aerisirea sau ventilarea spatiilor respective;
e. dotarea locului de munca cu mijloace de P.S.I., necesare pentru limitarea si stingerea incendiilor;
f. verificarea si asigurarea bunei funcţionari a aparatelor ce se utilizează;
g. instruirea personalului de execuţie, intervenţie, control si supraveghere, asupra masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor specifice;
h. informarea serviciului de pompieri inaintea efectuării lucrărilor.
11
 II4.4. Pentru lucrările ce se executa in locuri sau zone cu risc foarte mare de incendiu sau pericol de
explozie, locuri ce se precizează obligatoriu in instrucţiunile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, este
obligatorie "AUTORIZAŢIA DE LUCRU".
II.4.5. Lucrările de la art. II.4.1. se executa numai de către personal calificat si instruit corespunzător.
II.4.6. Înainte de inceperea lucrărilor de sudura, toate elementele fixe alcătuite din materiale combustibile
(pereţi, duşumele, usi, grinzi din lemn, etc), aflate la mai puţin de 4,00 m de locul vor fi protejate corespunzător.

------------- /////////// --------------

c. alimentarea cu benzina se face numai după ce arzătorul s-a răcit complet, iar rezervorul se umple numai cu 3/4 din volumul sau;
d. dopul orificiului de alimentare va fi bine insurubat, fiind prevăzut cu o garnitura corespunzătoare;
e. aprinderea lămpii cu benzina se va face la cel puţin 5 m de orice material combustibil;
f. lămpile de lipit vor fi prevăzute cu un sistem de siguranţa reglat la presiunea de lucru, iar cele cu
rezervorul mai mare de 3 litri trebuie sa fie prevăzute cu manometru;
g. este interzisa reducerea presiunii prin şurubul pentru aer sau prin orificiul de alimentare atunci când lampa este aprinsa;
h. lămpile de benzina nu trebuie demontate si reparate langa surse de foc deschis. Se interzice golirea
combustibilului din rezervor langa surse de foc;
i. la intreruperea operaţiunilor de lipit se va reduce presiunea, iar lampa va fi in asa fel orientata incat
flacăra sa nu fie indreptata spre obiecte combustibile;
j. când se foloseşte lampa cu benzina la lucrări pe schele, scări, acoperişuri etc, se va asigura susţinerea si
stabilitatea lămpii pentru evitarea căderii acesteia (care poate produce explozie urmata de incendiu);

II.4.14. Se interzice folosirea lămpii de benzina in incaperi unde se afla materiale inflamabile, explozive sau
surse de gaze combustibile, in cele destinate păstrării bidoanelor cu lichide combustibile din care se alimentează
lampa, precum si lăsarea lămpii aprinse fara supraveghere.
II.4.15. La utilizarea becurilor Bunsen cu gaze naturale (pentru incalzire, brunare, calire, lipirea pieselor
metalice etc), se vor respecta următoarele masuri principale:
a. Becul Bunsen se amplasează pe o masa acoperita cu tabla sau faianţa, la distanta de minimum 0,50 m
fata de materialele combustibile;
b. înainte de aprindere se verifica daca furtunul de conexiune este bine fixat la ţeava de gaze si la stutul de conectare al becului;
c. In timpul arderii, becul va fi in permanenta supravegheat de persoana care ii utilizează, iar după folosire
becul se stinge imediat prin închiderea ambelor robinete;
d. Se interzice aşezarea de materiale combustibile sau inflamabile pe mesele de lucru unde sunt montate
becurile Bunsen.

II.5. Ateliere de sudura si de taiere a metalelor

II.5.1. Atelierele de sudura si de taiere a metalelor vor fi amenajate si exploatate conform prevederilor
reglementarilor tehnice in vigoare.
Depozitarea, transportul si manipularea recipientelor (buteliilor) pentru gaze comprimate si/sau lichefiate,
precum si amenajarea staţiilor de distribuţie a acestora se realizează conform prescripţiilor tehnice C,5.
II.5.2. Pardoseala atelierului trebuie sa fie din material incombustibil si cu conductibilitate termica mica.
In atelierele de sudura este interzisa executarea concomitenta a lucrărilor de sudura electrica si de sudura
sau taiere cu flacăra oxiacetilenica.
II.5.3 Generatorul de acetilena si recipientul de oxigen aferente alimentarii unui singur post de lucru pentru
sudura, se amplasează in boxe incombustibile prevăzute cu posibilităţi de aerisire, separate (despărţite) prin
pereţi plini si având usi spre exterior. In aceste incaperi nu se vor depozita nici un fel de materiale combustibile,
iar in cazul in care aceste boxe sunt lipite de atelierele pe care le deservesc, pereţii despărţitori nu vor avea goluri
si vor fi rezistenţi la explozie, iar generatorul de acetilena respectiv nu va depasi capacitatea de 20 mc/h.
II.5.4. încăperile (boxele) pentru generatoare de acetilena trebuie sa aibă in pereţii exteriori sau in acoperiş
panouri de decomprimare care sa poată ceda uşor in caz de explozie, cu suprafaţa totala de minimum 0,05 mp
(de panou) la 1 mc din volumul boxei.
Este interzisa alipirea incaperilor (boxelor) pentru generatoare de acetilena de săli aglomerate, clădiri inalte sau
foarte inalte, ori de construcţii de producţie si/sau depozitare încadrate in categoriile AB sau C pericol de incendiu.
12
 II.5.5. Panourile de decomprimare se pot realiza din ferestre cu geamuri simple (nearmate), luminatoare,
acoperiş de tip uşor zburător, panouri din azbociment, etc., amplasate in vecinătatea surselor de explozie
(deasupra sau alături de ele).
II.5.6. încăperea (boxa) generatorului de acetilena va fi asigurata cu ventilare natural-organizata.
II.5.7. Uşile generatorului sau ale staţiilor de acetilena vor fi marcate cu inscripţii de securitate si cu
indicatoare de avertizare a pericolului de explozie, conform prevederilor standardelor in vigoare.
II.5.8. La sudura oxiacetilenica, generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer liber, in afara
incaperii unde se sudează si ferite de razele solare si de sursele de foc deschis.
II.5.9. In cazuri justificate tehnic se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil cu
debit maxim de 3,2 mc/h, numai in incaperi in care se executa lucrări de reparaţii, montaj, sau de intretinere cu
caracter temporar, cu respectarea art. n.4.9. si a următoarelor condiţii:
a. generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;
b. incarcatura de carbid sa nu depăşească 4 kg, iar incaperea sa aibă un volum de minimum 300mc si sa fie bine ventilata;
c. utilizarea si supravegherea generatorului sa fie asigurata de un muncitor calificat in acest scop;
d. utilajele la care se lucrează cu flacăra sau produc scântei in timpul funcţionarii sa fie
oprite in perioada cat este amplasat generatorul in incapere.

II.5.10. Se interzice instalarea generatoarelor de acetilena transportabile in locul unde exista surse de căldura si foc deschis.
II.5.11. Atelierele de sudura vor fi dotate cu dispozitive de aprindere, vase cu apa rece curata pentru răcirea becului
arzătorului in caz de supraîncălzire, precum si cu suporţi cu cârlig pentru agăţarea arzătorului in timpul intreruperii lucrului.
II.5.12. Nu sunt admise in atelierele de sudura si de taiere a metalelor, recipiente sau vase care conţin
substanţe combustibile.
II.5.13. Arzătoarele (suflaiurile) de sudura se vor controla inainte de inceperea si la terminarea lucrului,
pentru ca robinetele de oxigen si acetilena sa se inchida perfect.
II.5.14. Este strict interzisa deplasarea cu arzătorul aprins in afara zonei de lucru, precum si urcarea pe scări, schele, etc.
II.5.15. Se vor inchide robinetele de oxigen si ale generatorului de acetilena la intreruperi ale lucrului care
depăşesc 10 minute. Daca alimentarea cu gaze se face de la conducte, se inchid robinetele de la punctele de
distribuţie. Generatorul incarcat nu va fi lăsat fara supraveghere.
II.5.16. In cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata (o noapte sau o zi de repaus) se va
evacua carbidul din generator.
II.5.17. In cazul şocurilor produse de intoarcerea flăcării, se vor lua următoarele masuri:
a. se inchid imediat robinetele pentru acetilena si oxigen;
b. se introduce becul intr-un vas cu apa rece curata;
c. se purjeaza furtunul pentru acetilena;
d. se desfunda becul cu sarma din metal moale sau se schimba;
e. se controlează daca nivelul apei din supapa de siguranţa este la inaltimea robinetului de control.
II.5.18. Lucrările de sudura in locurile cu risc de incendiu sau explozie, se vor executa numai cu "Permis de
lucru cu foc" sau « Autorizaţie de lucru ».
II.5.19. Lucrările de sudura la instalaţii, rezervoare, recipiente sau conducte prin care s-au vehiculat sau in
care s-au depozitat substanţe combustibile cu vapori inflamabili, nu se vor efectua decât după golirea, aerisirea,
spălarea, umplerea cu apa sau gaz inert, precum si izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalaţiilor si
numai după efectuarea analizelor de laboartor.
II.5.20. Locurile unde se sudează sau se taie cu oxigen si care prezintă pericol de incendiu, vor fi
inconjurate de paravane de protecţie din material rezistent la foc, cu inaltimea de minimum 2 m având pereţii
pana la nivelul pardoselii si bine consolidate. Lungimea paravanelor va depasi zona in care scânteile sau
particulele incandescente pot sa ajungă.
II.5.21. In spatiile unde se sudează, materialele si substanţele combustibile transportabile vor fi Îndepărtate
la o distanta de cel puţin 10 m de la locul sudării.
II.5.22. Se vor verifica si se vor lua masuri ca sursele de foc (scântei, granule incandescente) sa nu poată
pătrunde prin deschiderile existente in pereţi sau pardoseala, la materialele combustibile ce se pot afla in
incaperile alăturate sau in cele aflate la o cota inferioara.
II.5.23. Periodic si după terminarea lucrului se va cerceta cu atenţie daca nu s-au creat focare de incendiu.
In acest sens, toate materialele si elementele ce au fost protejate împotriva aprinderii se vor verifica daca sunt in
stare intacta, luandu-se masuri in consecinţa.
13
 II.5.24. Este interzisa efectuarea lucrărilor de sudare pe mese improvizate din butoaie goale de carbid sau
de lichide combustibile, pe lăzi sau pe alte obiecte combustibile
II.5.25. La sudarea conductelor sau a profilelor inchise se va verifica permanent ca la capetele acestora sa
nu apară amestecuri de gaze combustibile.
II.5.26. Lucrările de taiere si de sudura in spatii inchise (tuneluri, puţuri, rezervoare, etc.) nu se vor executa
decât după efectuarea analizei aerului si asigurarea ventilării acestor spatii de lucru.
II.5.27. La executarea lucrărilor de sudura sau de taiere oxiacetilenica a pieselor vopsite, acestea se vor
curata de vopsea pe o porţiune de cel puţin 0,10 m in jurul punctelor de lucru. Deasemenea, se vor curata in
prealabil urmele de uleiuri, ramasite din bumbac, calti, etc.
II.5.28. Operaţii de sudare si/sau taiere oxiacetilenica la instalaţii electrice se executa numai după
scoaterea de sub tensiune a acestora si luarea masurilor împotriva conectării lor accidentale la reţea.
II.5.29. La sudarea si tăierea metalelor cu aparate si instalaţii speciale, altele decât cele electrice sau oxiacetilenice,
vor fi respectate prevederile de mai sus, cat si cele stabilite de unitatea producătoare a instalaţiilor respective.
II.5.30. Atelierele de sudura vor primi spre utilizare numai recipiente omologate si verificate I.S.C.I.R. care
au capacele sigilate de producător.
II.5.31. Scoaterea capacului si montarea reductorului de presiune la recipientele (buteliile) cu oxigen se
realizează numai in momentul inceperii lucrului.
II.5.32. Este interzisa folosirea sau depozitarea recipientelor (buteliilor) in condiţii in care se pot produce
loviri, şocuri mecanice sau supraîncălzirea acestora. In timpul depozitarii cat si al transportului, recipientele
(buteliile) vor fi asigurate cu inele de cauciuc si cu capace de protecţie.
II.5.33. Recipientele (buteliile) incarcate vor fi amplasate la distanta de cel puţin 1,00 m de corpurile de
incalzire ale instalaţiilor de incalzire centrala.
Fata de sobe sau alte surse de foc deschis, scântei, etc, recipientele (buteliile) vor fi amplasate la cel puţin 10,00 m distanta.
II.5.34. Se interzice introducerea recipientelor (buteliilor) ce conţin oxigen in incaperi in care se lucrează cu ulei sau cu
grăsimi.
II.5.35. Recipientele (buteliile) de oxigen vor fi utilizate numai de personal imbracat cu echipament adecvat,
curat, fara pete de ulei sau unsoare si cu mâinile curate.
II.5.36. Se interzice depozitarea recipientelor (buteliilor) in aer liber sub acţiunea directa a razelor solare,
sau in locuri umede sau cu acţiune coroziva.
II.5.37. Transportul recipientelor (buteliilor) pline sau goale pe distante mici se va efectua cu ajutorul unui
cărucior construit pentru acest scop, având bandajul roţilor din cauciuc. Pentru alimentarea posturilor fixe de
sudare, buteliile de oxigen se vor aşeza in poziţie verticala, fixate in bratari speciale
II.5.38. Nu se admite repararea robinetului cu ventil si a reductoarelor de presiune de către persoane fara
autorizaţie pentru acest lucru. La robinetele cu ventil defecte ale recipientului (buteliei), se vor insuruba capacele
de protecţie, se va scrie pe capacul recipientului "DEFECT", urmând a se transmite la reparat.
II.5.39. Robinetele inghetate ale buteliilor de oxigen se vor dezgheţa cu cârpe curate udate cu apa fierbinte
sau săculeţe cu nisip incalzit, fiind interzisa utilizarea surselor de foc.
II.5.40. Reductoarele de presiune vor fi verificate inainte de folosire. Ele trebuie sa fie etanşe. Nu se admite
folosirea reductoarelor de presiune daca:
a. prezintă urme de ulei sau grăsimi;
b. au garnitura de etansare defecta;
c. filetul piuliţei olandeze de racordare este deteriorat;
d. manometrele lipsesc sau sunt defecte.
II.5.41. Nu este permisa strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune in timpul când robinetul cu ventil este deschis.
II.5.42. Se interzice folosirea alternativa a aceluiaşi reductor de presiune pentru gaze diferite.
II.5.43. Se interzice folosirea recipientelor (buteliilor) fara reductoare de presiune.
II.5.44. In cazul unor intreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de presiune trebuie păstrate sub
cheie in locuri uscate, ferite de praf si izolate de substanţe uleioase sau grase.
II.5.45. Se interzice folosirea reductoarelor de presiune de la recipientele (buteliile) de gaze combustibile la
cele cu oxigen si invers.
II.5.46. Furtunurile din cauciuc se vor folosi in mod corespunzător destinaţiei lor, cu respectarea
prevederilor standardelor in vigoare.
II.5.47. Este interzisa folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime, defecte, cu infasurari de banda
izolatoare sau cu alte materiale, precum si a celor deformate, răsucite sau inadite necorespunzator.
14
 II.5.48. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudura se face etanş prin coliere metalice bine strânse.
II.5.49. La supapele hidraulice de siguranţa, furtunurile vor fi racordate cat mai strâns, fara a se fixa in coliere.
II.5.50. Controlul etanşeităţii la furtunurile pentru acetilena este obligatoriu si se va face cu apa si săpun.
Se interzice folosirea flăcării pentru asemenea verificări.
II.5.51. Nu se permite sa se racordeze la un furtun derivaţii pentru alimentarea mai multor arzătoare.
II.5.52. Corpurile agregatelor pentru sudare electrica si al transformatoarelor, carcaselor tablourilor de
distribuţie, mesele pentru sudare si piesele supuse sudării, trebuie legate electric la pamant.
II.5.53. Punerea la pamant a instalaţiilor transportabile de sudura electrica se executa inainte de inceperea
lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat.
II.5.54. Se interzice lucrul cu agregate care au cablurile electrice si cleştele portelectrod defecte sau cu izolaţie deteriorata.
II.5.55. Capetele electrozilor in stare calda, se vor depune in vase metalice sau pe platforme incombustibile. In
cazul sudării efectuate la inaltime se vor lua masuri ca aceste capete sa nu cada pe materiale combustibile.
II.5.56. La sudarea electrica cu arc deschis se vor lua masuri ca scânteile sa nu ajungă pe materiale
combustibile, acestea protejandu-se pe o distanta de 10,00 m.
II.5.57. La intreruperea operaţiei de sudare, aparatele se scot de sub tensiune.

II.6. Alte ateliere

II.6.1. La atelierele de vopsitorie si finisaj se respecta următoarele:
a. instalaţiile electrice de forţa si lumina vor fi executate cu respectarea stricta a normelor in vigoare,
corespunzător riscului de incendiu stabilit;
b. evacuarea gazelor din ateliere se va asigura printr-un sistem de ventilare a aerului viciat si de
introducere a aerului proaspăt, independent de ventilarea altor ateliere;
c. incaperile de pulverizare a lacurilor pe baza de nitroceluloza vor avea obligatoriu o ventilare separata de
cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice;
d. sistemul de ventilare va fi pus obligatoriu in funcţiune cu cea. 10 minute inaintea inceperii lucrului si se va
menţine in funcţiune cea. 15 minute după terminarea programului de lucru, iar când se defectează sistemul de ventilare
lucrul va fi intrerupt, utilajele scoase de sub tensiune, iar activitatea reluandu-se numai după remedierea defecţiunii;
e. ventilatoarele aferente atelierelor de vopsitorie vor fi corespunzătoare pentru mediu exploziv stabilit;
f. depozitarea materialelor de lacuire se va asigura numai in incaperile special amenajate, izolate fata de
alte spatii conform normelor in vigoare si avandu-se grija ca intaritorul si grundul activ sa se depoziteze separat
de lacul poliesteric (care se poate depozita impreuna cu acceleratorul);
g. cantitatea totala de materiale si substanţe de lacuire admisa in atelier va fi egala cu cel mult necesarul pentru un schimb de lucru;
h. toate materialele si substanţele de lacuire vor fi ferite de expunerea la acţiunile razelor solare, iar
geamurile ferestrelor de la incaperile unde se folosesc asemenea materiale se vor vopsi cu vopsea alba;
i. transportul materialelor de lăcuit in vase deschise este interzis, urmând a se face numai in recipienti
metalici, iar imediat după golire recipientii vor fi evacuaţi din atelier in locuri special destinate spălării si depozitarii;
j. atunci când se schimba felul materialului de lacuire utilizat, toate instalaţiile si utilajele de preparare,
aplicare, uscare, ventilare, etc vor fi in prealabil curăţate de orice depuneri interioare;
k. materialul lemnos in curs de prelucrare va fi stivuit in mod ordonat in locurile stabilite si marcate (pe
cărucioare, palete, platforme, pardoseala, etc);
l. zilnic la terminarea programului de lucru al ultimului schimb se va face curăţarea utilajelor si a atelierelor;
m. personalul acestor ateliere va purta incaltaminte si îmbrăcăminte de protecţie corespunzătoare, care va fi menţinută curata;
n. se interzice intrarea muncitorilor in ateliere cu brichete, chibrituri sau alte obiecte similare;
o. prepararea materialelor de lăcuit se va face in incaperi separate de restul atelierelor si cu cel puţin o usa de acces direct in exterior;
p. acolo unde lacuirea se face prin pulverizare, cabinele respective vor fi prevăzute in mod obligatoriu cu
perdele de apa si filtru umed, iar pulverizarea se va face numai cu ajutorul aerului comprimat, in prealabil curăţat
de impurităţi prin filtre, interzicandu-se cu desăvârşire folosirea oxigenului sau a altor gaze (in cazul pulverizării
nitrolacului la cald, aerul comprimat va fi incalzit la temperatura de cel mult +50°C);

II.6.2. La atelierele de intretinere si reparaţii auto se iau următoarele masuri:

a. se va introduce numai numărul de autovehicule prevăzut in proiect, in funcţie de nevoile tehnologice si in
condiţiile asigurării evacuării rapide a acestora;
b. intre autovehicule trebuie sa se respecte spatiile minime impuse de procesul tehnologic respectiv;
c. degresarea, curăţarea si spălarea pieselor in atelierele de intretinere se va face numai in bai cu o soluţie
15
de soda caustica incalzita. Petrolul lampant sau benzina se pot folosi numai in cantităţi mici la spălarea pieselor si
numai in bai speciale, prevăzute cu capace si amenajate in locuri fara risc de incendiere sau aprindere. Băile care
folosesc cantităţi mari trebuie amplasate in incaperi separate, respectandu-se cu stricteţe normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice (interzicerea fumatului, a sudurii, lipirii, tăierii, a folosirii lămpilor de benzina etc.) si
care au asigurata o buna aerisire (hote de aspiraţie montate deasupra băii, instalaţii mecanice de ventilare, etc);
d. deseurile combustibile (uleiuri, unguenti etc), provenite de la mecanismele autovehiculelor aflate in
revizie sau reparaţii, vor fi colectate in vase speciale acoperite cu capac, care vor fi evacuate din atelier;
e. cârpele imbibate cu ulei, unsori, etc, se vor colecta in cutii metalice care, la sfârşitul zilei de lucru se vor
evacua in locurile stabilite si amenajate pentru aceasta. Scurgerile de lichide combustibile de pe pardoseli se
absorb cu nisip care se aduna si se evacuează din atelier;
f. este interzis a se depozita in interiorul atelierelor de intretinere si reparaţii auto bidoane care conţin
carbid, vopsele sau diluanti, cauciucuri, cherestea si, in general, orice material combustibil;
g. efectuarea lucrărilor de sudura la autovehicule este admisa numai după inlaturarea uleiului si curăţarea pieselor, iar
operaţia de sudura a rezervorului de benzina se poate face numai după purjarea acestuia cu aburi, apa calda, etc;
h. înainte de a se introduce autovehiculele in ateliere se scoate combustibilul din rezervoare, depozitandu-
se in afara atelierului si se desfac legaturile si bornele acumulatoarelor;
i. este interzisa folosirea canistrelor necorespunzatoare pentru benzina (fara capac etanş, nerezistente,
uzate, din material plastic);

II.6.3. In parcajele inchise destinate autovehiculelor este obligatorie respectarea capacităţii maxime simultane stabilita
in funcţie de gradul de rezistenta la foc a construcţiei si de tipul autovehiculelor, având in vedere si următoarele:
a. sistemele de ventilare si aerisire natural-organizata sau mecanica prevăzute pentru evacuarea noxelor,
trebuie menţinute in buna stare de funcţionare;
b. iluminarea se realizează electric, cu instalaţii adecvate, iar lămpile electrice portative vor fi cu grătar de
protecţie si cablul de alimentare nu va fi aşezat pe caile de acces si circulaţie;
c. instalaţiile de incalzire centrala cu apa calda, abur sau aer cald vor fi intretinute in stare de funcţionare
corespunzătoare. încălzirea cu sobe cu acumulare de căldura este admisa numai in parcajele cu capacitate de cel mult
cinci autocamioane sau zece autoturisme, caz in care, alimentarea sobelor se va face din exteriorul parcajului;
d. in interiorul parcajelor nu este admisa utilizarea sobelor metalice, a resourilor electrice in construcţie obişnuita
(neprotejate) sau cu improvizaţii, precum si executarea operaţiilor de vopsitorie ori spălare cu lichide combustibile;
e. este interzisa introducerea in parcaje a autovehiculelor atunci când:
- sunt incarcate cu materiale explozive, lichide combustibile sau uşor inflamabile ori gaze petroliere
lichefiate sau comprimate;
- au rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu capace lipsa sau neetanse;
- prezintă scurgeri de combustibil;
- au motoarele si ţevile de eşapament supraîncălzite sau sunt fara tobe de eşapament; au instalaţia
electrica defecta.
f. in interiorul parcajelor inchise nu este permisa păstrarea de bidoane cu combustibili lichizi, lubrifianti sau
alte materiale combustibile precum si depozitarea, chiar temporara, a altor obiecte sau materiale care nu fac
parte din inventarul parcajelor sau autovehiculelor;
g. alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto se face numai in locurile special amenajate conform
reglementarilor tehnice;
i. in cazul scurgerii carburanţilor sau a lubrefiantilor pe pardoseala parcajului, petele se vor acoperi imediat
cu nisip care, după imbibare va fi evacuat in exterior, in locuri ce nu prezintă pericol de incendiu;
j. este interzisa deversarea reziduurilor combustibile lichide direct in reţele publice de canalizare, aceasta
fiind admisa prin intermediul căminelor de separare;
k. cârpele, caltii si alte materiale textile folosite la curăţarea, ştergerea mâinilor sau a altor piese care sunt
imbibate cu carburanţi sau ulei, vor fi depuse in lăzi metalice prevăzute cu capace de inchidere si evacuate la
sfârşitul zilei de lucru in locuri stabilite pentru acest scop;
l. acumulatoarele autovehiculelor se incarca numai la instalaţiile special amenajate in incaperi separate; m.
folosirea focului deschis, precum si a lămpilor cu benzina, faclelor, etc pentru incalzirea motorului in interiorul
parcajelor inchise este interzisa;
n. folosirea benzinei si petrolului pentru curăţarea pardoselilor, mâinilor, imbracamintei sau a pieselor in
parcaje inchise, este interzisa;
16
 o. intocmirea planului de evacuare, cu indicarea precisa a operaţiilor ce trebuie efectuate in caz de
incendiu si a mijloacelor ce vor fi folosite, afişat in locuri vizibile si prelucrat cu personalul;
p. platformele exterioare de parcare se intretin in perfecta stare de curăţenie, fiind interzisa parcarea pe
platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil si utilizarea focului deschis pentru incalzirea
motoarelor sau in vederea menţinerii in stare calda a motoarelor autovehiculelor.
II.6.4. La staţiile de compresoare de aer se au in vedere următoarele:
a. compresoarele si aparatele de măsura si control aferente trebuie sa permită supravegherea fara dificultăţi;
b. aparatele de măsura si control vor fi bine luminate, iar parametrii de funcţionare limita marcaţi vizibil
(presiune temperatura);
c. este strict interzisa exploatarea unor instalaţii având aparatura de măsura si control defecta sau decalibrată;
d. uşile si ferestrele staţiei de compresoare se vor deschide in exterior;
e. prizele de aer proaspăt pentru alimentarea compresoarelor, vor fi ferite de surse de gaze combustibile
sau de vapori inflamabili;
f. este interzisa dezgheţarea conductelor de aer cu surse de căldura cu foc deschis, iar legarea la pamant
a tuturor pârtilor metalice ale instalaţiilor de comprimare a aerului se verifica si menţine permanent in funcţiune;
g. este interzisa utilizarea focurilor deschise sau a surselor de căldura în apropierea conductelor din
reţeaua de aer comprimat.

II.6.5. Amenajarea si exploatarea staţiilor pentru baterii de acumulatoare se realizează in conformitate cu

prevederile reglementarilor tehnice de specialitate, in funcţie de tipul si caracteristicile elementelor care se formează
sau incarca (baterii de acumulatoare acide, alcaline, nichel-cadmiu, etc), având in vedere si următoarele:
a. asigurarea in exploatare a masurilor corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu stabilita, iar
atunci când aceasta este "A" (pericol de explozie) se respecta următoarele masuri:
- interzicerea instalării in incaperea acumulatoarelor, a aparatelor care pot produce arcuri sau scântei
electrice capabile sa aprindă amestecurile explozive ( intreruptoare, comutatoare, prize, corpuri de iluminat, etc)
care nu sunt in construcţie antiexploziva;
- conexiunile electrice la bateriile de acumulatoare se realizează cu bare metalice neizolate sau cu
conductoare cu izolaţia rezistenta la umiditate si la electrolit (in cazul acumulatoarelor acide se recomanda cuprul
iar in cazul acumulatoarelor alcaline, otelul sau cuprul placat cu nichel si aliaje similare);
- conductele neizolate se vopsesc cu lac rezistent la electrolit sau se ung cu vaselina;
- legaturile electrice la acumulatoarele fixe se executa prin sudare;
- se interzice efectuarea conexiunilor electrice deasupra acumulatoarelor neetanse si se va evita, pe
cat posibil, montarea conductelor electrice deasupra acestora;
- trecerile elementelor instalaţiei electrice prin pereţii de compartimentare ai incaperii staţiei de baterii de
acumulatoare fata de restul construcţiei, se etanseaza cu materiale izolante rezistente la foc, umezeala si coroziune;
- este interzisa montarea (temporara sau definitiva) in incaperi comune sau cu ventilare comuna, a
bateriilor de acumulatoare cu plumb, acid sulfuric si a bateriilor de acumulatoare alcaline cu nichel-cadmiu. Fac
excepţie bateriile de acumulatoare formate din elemente etanşe;
- bateriile de acumulatoare cu elemente capsulate (fara intretinere) se pot amplasa in incaperi uscate,
intr-un dulap sau intr-o nisa prevăzuta cu ventilare natural-organizata sau mecanica, după caz, luandu-se masuri
adecvate de prevenire a incendiului;
- redresoarele se vor afla in afara incaperii de incarcare a acumulatoarelor;
- se menţine in funcţiune blocajul dintre pornirea instalaţiei de ventilare mecanica si sursele de curent
continuu, astfel incat acestea sa nu poată fi alimentate decât după intrarea in funcţiune a instalaţiei de ventilare,
iar oprirea instalaţiei de ventilare va fi semnalizata automat personalului;
- se menţine in funcţiune oprirea automata a alimentarii redresoarelor, in cazul in care se opreşte unul
dintre ventilatoare ori debitul sau presiunea din conducta de refulare a instalaţiei de ventilare scade sub valoarea
calculata;
- schema distribuţiei electrice si de interblocare va fi afişată, iar la intrarea in fiecare schimb se va verifica
funcţionarea corecta a instalaţiei de interblocare. In cazul defectării ei nu se permite incarcarea acumulatoarelor;
- se recomanda ca incarcarea acumulatoarelor sa se facă cu reglaj automat al tensiunii si curentului;
- circuitul de alimentare nu va fi pus in funcţiune decât după introducerea fisei cordonului in priza
respectiva si legarea celuilalt capăt al cablului la bornele bateriei de acumulatoare;
- pentru fiecare tip de baterie de acumulatoare se vor afişa instrucţiunile de incarcare si intretinere,
17
conform indicaţiilor intreprinderii furnizoare;
- corpurile de iluminat din camera de incarcare acumulatoare (de tip corespunzător mediului), vor fi
montate la cel puţin 1,00 m distanta de acumulatoare si la 0,50 m de tavan;
- dozele vor fi instalate, pe cat posibil, in exteriorul incaperii de incarcare a acumulatoarelor si a incaperii tampon de acces in
ea;
- când exista instalaţie de ventilare mecanica aceasta va trebui sa menţină in depresiune, incaperea
de incarcare a acumulatoarelor iar incaperea tampon, in suprapresiune ;
- prin ventilarea natural-organizata, se va asigura evacuarea continua a hidrogenului degajat, iar
golurile permanent deschise prevăzute in acest scop la partea superioara a incaperii, vor fi protejate împotriva
opturarii lor de către pasări, insecte, etc si vor fi verificate periodic;
- se interzice obturarea sau reducerea secţiunii gurilor si a tubulaturii de aspiraţie si de evacuare a aerului;
- încăperile pentru acumulatoare vor fi incalzite numai central, cu apa, abur sau aer cald, corpurile de
incalzire statice si conductele vor fi in execuţie complet sudata, flamele si ventilele montandu-se in afara incaperii.
Corpurile de incalzire se dispun astfel sa asigure încălzirea cat mai uniforma a acumulatoarelor, păstrând distanta
minima de cel puţin 0,80 m fata de acestea, iar in cazul încălzirii cu aer cald, ventilatorul si bateria (aeroterma) se
vor monta in afara incaperii de incarcare a acumulatoarelor;
- se interzice instalarea radiatoarelor electrice in încăperea de încărcarea acumulatoarelor si in
tamponul acesteia; pe uşile incaperii acumulatoarelor si in interior se vor monta indicatoare de interzicere "NU
INTRA CU FOC"; "FUMATUL SI FOCUL DESCHIS STRICT INTERZIS";
- in interior nu se vor păstra damigene cu acid sau materiale combustibile;
b. introducerea electrovehiculelor in încăperea de incarcare prin intermediul surselor proprii de tractare,
care produc scântei, este interzisa. In acest caz maneta controlerului se va bloca in poziţia "O" inainte de a se
introduce electrovehicolul in camera de incarcare;
c. se interzice încărcarea acumulatoarelor direct pe autovehicule in garaje.

II.7. Spatii de depozitare

II.7.1. Spatiile de depozitare (incaperi, compartimente, clădiri) vor avea precizata in documentaţia tehnica
categoria de pericol de incendiu, determinata conform prevederilor reglementarilor tehnice si clasa de
periculozitate a materialelor si substanţelor depozitate, determinata in funcţie de aportul pe care acestea ii pot
aduce la apariţia si dezvoltarea focului, precum si de sensibilitatea (comportarea) lor la efectul incendiilor.
II.7.2. Pe timpul transportului, depozitarii si manipulării materialelor si/sau a substanţelor combustibile se
tine seama de proprietăţile lor fizico-chimice si de compatibilitatea acestora cu produsele de stingere, astfel incat
la contactul dintre ele sa nu se producă ori sa se propage incendiul
II.7.3. Depozitarea si manipularea materialelor si substanţelor combustibile se face în ambalaje adecvate,
realizate si inscripţionate corespunzător, în vederea cunoaşterii si identificării riscurilor de incendiu ori pericolului
de explozie si a stabilirii procedeelor si produselor de stingere ori de neutralizare adecvata.
II.7.4. Aranjarea ( dispunerea ) materialelor si substanţelor periculoase în depozite se face potrivit planului
de depozitare, respectându-se prevederile art.n.7.3. Distribuirea lichidelor combustibile (prin transvazare) nu este
permisa în încăperile de depozitare, aceasta operaţie facându-se în spatii separate, conform normelor în vigoare.
II.7.5. Materialele si substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se păstrează în spatii care asigura
condiţii adecvate naturii lor, bine ventilate si cu masuri de control si preîntâmpinare a fenomenului de autoîncalzire.
II.7.6. Materialele, substanţele, produsele si obiectele, de valoare sau cu risc mare de incendiu se
depozitează, pe cât posibil, în încăperi compartimentate fata de restul construcţiei prin elemente rezistente la foc.
II.7.7. Cantitatea de materiale si de substanţe combustibile ori depozitate în construcţiile civile ( publice ) si
cele de producţie nu trebuie sa conducă la depăşirea densităţii termice stabilite prin reglementările tehnice sau
prin documentaţiile tehnice de proiectare a construcţiei.
II.7.8. Deseurile, rezidurile, scurgerile si depunerile de praf ori pulberi combustibile, se îndepărtează ritmic
prin metodele si mijloacele adecvate, precizate prin instructiumle specifice locului de munca.
II.7.9. Lichidele inflamabile necesare pentru întreţinere sau de uz gospodăresc, se păstrează numai în
ambalaje metalice special destinate, închise ermetic, în locuri protejate si fara a depasi cantităţile admise prin
instrucţiunile specifice.
II.7.10. Depozitarea si utilizarea în spatii publice a produselor si substanţelor inflamabile sau a altor
mijloace care pot produce incendiu sau explozii, se permite numai în locurile special amenajate în acest scop si
cu respectarea masurilor corespunzătoare de prevenire si stingere a incendiilor.
18
 II.7.11. Este interzisa depozitarea materialelor combustibile si explozive ale căror proprietăţi nu sunt cunoscute.
II.7.12. în încăperile închise, vor fi respectate distantele de siguranţa între elementele de încălzire,
neizolate si maerialele combustibile depozitate astfel:
a. 0,35 m pentru agenţi încălzitori cu temperatura peste 150°C;
b. 0,10 m pentru agenţi încălzitori cu temperatura între 95°C si 150°C;
c. 0,05 m pentru agenţi încălzitori cu temperatura sub 95°C.
Fata de corpurile de iluminat se respecta distanta minima conform normativului specific -17, iar fata de
capetele de debitare a apei ale instalaţiilor sprinkler si drencer, se asigura distantele necesare funcţionarii
eficiente a acestora, precizate în normativul I 9 si instrucţiunile producătorului.
II.7.13. Pentru asigurarea cailor de acces si de evacuare, spatiile de depozitare vor fi marcate cu banda de
vopsea alba pe pardoseala.
II.7.14. Rafturile pe care se depozitează vor fi, pe cât posibil, din materiale incombustibile sau, după caz,
greu combustibile. Stivuirea materialelor se realizează fara a produce deteriorarea ambalajului.
II.7.15. Se interzic utilizarea în depozite a lămpilor electrice portative care prezintă defecţiuni, cărora le
lipsesc globurile de sticla si grătarele de protecţie, precum si a oricărui aparat electric portativ care se încălzeşte
peste temperatura normala, ori produce scântei sau prezintă defecţiuni de izolaţie a cablurilor.
II. 7.16. Se interzice păstrarea diferitelor lichide combustibile destinate curăţeniei (motorină, petrol lampant,
petrosin etc), în depozite sau în încăperi unde există pericol de incendiu.
II.7.17. Personalul depozitului va supraveghea permanent, conform instrucţiunilor furnizorului, materialele
periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii cu alte substanţe.
II.7.18. Materialele provenite din ambalaje (lăzi, capace, stelaje, talas, paie, harţii etc.) vor fi evacuate zilnic
din magazii si depozitate în locurile stabilite în acest scop.
II.7.19. La terminarea lucrului, şeful depozitului sau magaziei va lua măsuri pentru deconectarea
instalaţiilor electrice existente de la reţeaua de alimentare cu energie electrica.
II.7.20. Depozitarea materialelor combustibile solide în aceleaşi încăperi (magazii), împreună cu lichide sau
gaze combustibile, de regulă, nu este admisă.
Este interzisă depozitarea în depozitele (magaziile) de materiale combustibile solide, a substanţelor si
reactivilor chimici, inflamabili sau explozivi ori a buteliilor sub presiune.
II.7.21. Este interzisă depozitarea mărfurilor pe rampele de încărcare - descărcare mai mult decât timpul necesar
efectuării operaţiilor de tranzit, precum si depozitarea buteliilor de gaze lichefiate în alte spatii decât cele special amenajate.
II.7.22. Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic care nu sunt omologate pentru păstrarea,
manipularea sau transportarea produselor petroliere.
II.7.23. Depozitarea pe platforme sau în magazii a ambalajelor cu lichide combustibile se face pe sorturi de
produse în stive si etichetate, asigurandu-se spatii de circulaţie între ele.
II.7.24. Este interzisă executarea la ambalajele matalice pentru produse petroliere a oricărui fel de reparaţii
cu foc sau scule care produc scântei prin lovire.
II.7.25. Ambalajele goale vor fi evacuate din depozite, magazii, platforme etc, iar repararea acestora se
execută în atelierele stabilite în acest scop.
înainte de reparare, ambalajele vor fi complet golite, degresate, bine spălate si aerisite.
II.7.26. Este interzisă păstrarea în depozitele si magaziile pentru produse petroliere a obiectelor de
îmbrăcăminte si a altor materiale, precum si spălarea obiectelor de orice fel în aceste spatii.
II.7.27. Se interzice executarea oricărei lucrări la instalaţiile electrice în timpul manevrării ambalajelor sau a
vehiculării lichidelor combustibile în încăperi, la rezervoare, rampe etc.
II.7.28. Deschiderea si închiderea ambalajelor ce conţin lichide combustibile se face numai cu scule
neferoase, pentru a evita producerea unor scântei.
II.7.29. Este interzisă folosirea sculelor care pot produce scântei (prin frecare sau lovire) la executarea
lucrărilor de demontări, montări sau reparaţii în locurile unde există pericolul aprinderii produselor inflamabile.
In locurile care vin în contact cu acetilena, este interzisă folosirea sculelor cu un conţinut mai mare de 70% cupru.
II.7.30. In locurile unde există emanaţii sau concentraţii de vapori si gaze inflamabile este interzisă folosirea
îmbrămintei si lenjeriei confecţionate din fibre sintetice care se încarcă electrostatic. Se interzice de asemenea,
utilizarea pieptenilor din material plastic sau purtarea încălţămintei cu blacheuri sau potcoave din materiale care
pot produce scântei prin lovire sau frecare.
II.7.31. Pentru depozitarea vopselelor, lacurilor si a altor materiale inflamabile, este obligatorie respectarea
instrucţiunilor furnizorului.
19
 II.7.32. Vopselele si lacurile pe baza de nitroceluloza se depozitează în compartimente separate fata de
lacurile poliesterice. Nitrolacul se poate depozita împreuna cu diluanti si white -spirt.
II.7.33. Lacul poliesteric se poate depozita împreuna cu bidoanele (de tabla) în care vine ambalat lichidul
de spălare, iar intaritorul, grundul activ si acceleratorul de poliesteri se depozitează separat.
II.7.34. Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul si acceleratorul se păstrează la întuneric si la o temperatură
redusă a mediului ambiant, iar lichidele inflamabile, în general, trebuie ferite de acţiunea razelor solare.
II.7.35. Dacă la un butoi se constată că poliesterul s-a gelifiat, lacul va fi evacuat imediat în exterior si
distrus prin ardere, intr-un loc anume stabilit pentru aceasta .Pentru a se evita gelifierea lacului poliesteric,
bidoanele sau butoaiele se folosesc în ordinea intrării lor în depozit.
II.7.36. Ambalajele golite de vopsele, lacuri, tiner etc vor fi bine scurse, acoperite cu capace si evacuate imediat din depozit.
După spălare, ambalajele se depozitează la un loc ferit de razele solare, prevăzut cu placa avertizoare de pericol
de explozie. Aceste locuri vor fi amplasate la cel puţin 5,00 m distanta de drumurile sau clădirile din incinta unităţii.
II.7.37. Orice scurgere de lichid combustibil pe pardoseala, rastel, ambalaj etc.va fi îndepărtată imediat,
prin acoperire cu nisip sau prin ştergere cu cârpe (care se vor evacua imediat si depozita în locuri bine stabilite).
Scurgerile de produse sau nisipul îmbibat cu produse rezultate din curăţiri, vor fi colectate si depozitate în
gropi de pământ. Se interzice distribuirea oricăror produse petroliere în vase deschise.

II. 8. Instalaţii utilitare aferente construcţiilor.

II.8.1. Sistemele, instalaţiile si dispozitivele, echipamentele, aparatele, maşinile si utilajele se exploatează
(utilizează) în conditile prevăzute în instrucţiunile de funcţionare întocmite de proiectanţi ori utilizatori si/sau în
instrucţiunile de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat să nu creeze riscuri de incendiu respectandu-se
procedurile de la art. II.1.8
Se interzice folosirea acestora în următoarele împrejurări:
a. cu improvizaţii care să prezinte risc de incendiu si/sau explozie;
b. fără asigurarea protecţiei la foc corespunzătoare fată de materialele si substanţele combustibile
existente în spaţiul în care sunt utilizate;

A. Instalaţii electrice
II.8.2. Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalaţiile electrice vor fi intretinute, verificate si utilizate în
condiţiile prevăzute în reglementările tehnice de specialitate si documentaţiile producătorilor de echipamente,
având în vedere următoarele:
a. pentru a se asigura protecţia utilizatorilor si siguranţa în exploatare, toate instalaţiile, materialele,
aparatele si echipamentele electrice folosite vor îndeplini nivelele de performanta necesare;
b. aprecierea si alegerea corecta a materialelor de instalaţii cat si a gradului lor de protecţie se face în
funcţie de încadrarea încăperilor în categorii si clase după influentele externe.
II.8.3. Se interzice exploatarea instalaţiilor, echipamentelor si a aparatelor electrice în condiţii în care se
generează supracurenţi sau suprasolicitări datorita unor consumatori care depăşesc puterea normala a
circuitelor. II.8.4. Se va asigura în exploatare protecţia conductoarelor active ale circuitelor electrice, împotriva curenţilor
datoraţi supratensiunilor sau a scurtcircuitelor în încăperile (spatiile) cu risc de incendiu si în cele cu pericol de explozie.
II.8.5. Se interzice, în principal:
a. înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie si a întreruptoarelor automate cu altele supradimensionate sau decalibrate;
b. racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor;
c. încărcarea instalaţiei electrice (conductoare, cabluri, întrerupătoare, comutatoare, prize, transformatoare
etc.) peste sarcina admisă;
d. nerealizarea unor contacte electrice perfecte, cu rezistentă de trecere comparabilă cu rezistenta ohmică
a conductoarelor legate, sigure în timp si uşor de verificat:
- legăturile electrice între conductoarele izolate (pentru îmbinări sau derivaţii) se refac numai în
accesoriile prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură etc);
- legăturile se realizează corespunzător, după caz, prin răsucire si matisare, prin cleme speciale, prin
metalizare asociată cu lipire sau prin presare cu scule si accesorii corespunzătoare;
- se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simplă răsucire;
e. neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca si al conductoarelor la legăturile electrice;
f. supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimentează
receptoare mobile si conductele electrice izolate liber, pe suporturi necorespunzător alcătuite si dimensionate;
20
 g. nepregătirea suprafeţelor de contact ale conductorilor înainte de execuţia legăturilor electrice prin mijloace adecvate;
h. nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice etc.
Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau
egale cu 10 mm2, si direct sau prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu
secţiuni egale sau mai mari de 16 mm 2. La conductoarele care se leagă cu elemente mobile, legăturile se prevăd
cu elemente elastice cu suprafaţă striată;

21
 i. lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor elastice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii;
j. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fără stecher, direct în prize;
k. utilizarea prizelor neprevăzute cu dispozitiv de protecţie diferenţială si de limitare a puterii amplasate la
distantă de minimum 1,00 ni de materiale combustibile (în depozitele si magaziile cu materiale combustibile);
l. utilizarea receptorilor de energie electrică (radiatoare, reşouri, fiare de călcat, ciocane de lipit etc.) fără
luarea măsurilor de izolare fată de materialele si elementele combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;
m. utilizarea lămpilor mobile (portative), alimentate prin cordoane improvizate si /sau uzate;
n. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururilor) improvizate, din carton, hârtie sau alte
materiale combustibile;
o. aşezarea pe motoare electrice, a unor materiale combustibile (cârpe, harţii, folii de mase plastice, lemn etc.)
p. utilizarea radiatoarelor si a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite prin instrucţiuni sau
agremente tehnice;
q. folosirea în stare defectă, uzată si /sau cu improvizaţii a instalaţiei electrice si/sau a receptorilor electrici;
r. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dacă aceasta nu este
prevăzută din fabricaţie;
s. agăţarea de, sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor
electrice, a obiectelor de orice fel;
t. adâpostirea de obiecte si /sau materiale combustibile în posturile de transformare si/sau încăperile
tablourilor generale de distribuţie electrică;
u. efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii si reparaţii de către personal necalificat si neautorizat;

II.8.6. Nu este admisă folosirea instalaţiilor neprotejate corespunzător în medii cu pericol de explozie si/sau
incendiu -categoriile "A" (BE3a), "B" (BE 3b) si "C"(BE2) de incendiu, precum si în sălile aglomerate.
II.8.7. Aparatele electrice portative (mobile) se folosesc numai cu stecher si conductoare corespunzător
echipate si în bună stare de funcţionare, iar pe timpul cat sunt sub tensiune se va asigura supravegherea lor.
II.8.8. Sursele de energie de rezervă pentru alimentarea consumatorilor cu rol de siguranţă la foc (vitali),
vor fi menţinute în bună stare de funcţionare si verificate periodic.
II.8.9. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune, cu excepţia
iluminatului de siguranţă si a instalaţiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc.
II.8.10. Revizia, înlocuirea sau repararea unor elemente ale instalaţiei electrice / iluminat forţă si curenţi
slabi ) în medii cu risc de expozie - categoriile "A" (A3a) si "B"(BE3b) de pericol de incendiu, este admisă numai
după întreruperea alimentării electrice.
II.8.11. Tablourile electrice generale de distribuţie vor fi închise în permanentă cu cheia, accesul la ele fiind
permis numai electricianului de serviciu, precum si organelor de control si verificare. încăperea si elementele
tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf, scame etc).
II.8.12. La toate tipurile de tablouri electrice, legăturile trebuie realizate conform reglementărilor, iar în
apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor si a substanţelor combustibile, precum si blocarea
accesului la acestea. Se va păstra curăţenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de etansare vor fi în bună stare
si bine strânse (fixate). Se interzice legarea directă la bornele de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor
electrice sau a altor consumatori de energie electrica
II.8.13. Tablourile electrice de distribuţie, releele, contactoarele etc vor fi prevăzute cu carcase de protecţie,
iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate conform normelor în vigoare. Se interzice înlocuirea
siguranţelor fuzibile arse cu fir de lită, staniol sau cu alte materiale cu rezistentă electrică supradimensionată.
Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale combustibile.
II.8.14. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi
pentru instalaţia respectivă. Se va urmări ca temperatura conductoarelor în sarcină să nu depăşească
temperatura admisă.
II.8.15. Toate utilajele si aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăci pe care sunt precizate caracteristicile
lor si schema de conexiuni.
II.8.16. Periodic, pe baza unui grafic aprobat, se realizează revizia instalaţiilor electrice de iluminat, de fortă
sau de curenţi slabi(tablouri de distribuţie, siguranţe, starea conductoarelor, a dozelor, a prizelor,
întrerupătoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistentei chimice si legătura la pământ etc.)
II.8.17. Nu este admisă folosirea motoarelor si a aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate
sau în condiţii în care nu se asigura răcirea lor printr-o circulaţie a aerului din jur.
22
 II.8.18. încălzirea lagărelor si a carcaselor motoarelor va fi controlată periodic pentru a nu depăşi
temperaturile admise.
II.8.19. Instalaţiile si sistemele de captare si scurgere la pământ a sarcinilor electrostatice se menţin în
bună stare de funcţionare, la parametrii prevăzuţi.
II.8.20. Este interzisă exploatarea instalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pământ sau cu instalaţii de
punere la pământ incomplete, defecte sau necorespunzătoare din punct de vedere al rezistentei chimice.
Motoarele, echipamentul aferent tablourilor de distribuţie, sau tablourile de comandă vor fi legate la pământ
în mod obligatoriu.
II.8.21. Prin instrucţiuni specifice se precizează acele utilaje care în timpul funcţionării produc electricitate
statică si măsurile luate pentru asigurarea descărcării la pământ a acesteia.
Verificarea instalaţiilor de punere la pământ a acestor utilaje si, în general, a tuturor echipamentelor
electrice, se va face periodic, conform reglementărilor în vigoare.
II.8.22. Instalaţiile de protecţie împotriva trăsnetului vor fi menţinute si exploatate în bună stare de
funcţionare.
Verificarea si întreţinerea acestora vor fi efectuate numai de personal,specializat si conform reglementărilor
tehnice în vigoare.
II.8.23. Instalaţiile de paratrâznet se vor controla periodic, conform unui grafic stabilit, urmărindu-se buna
funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare, conductoare de coborâre, prize de pământ etc).

B. Sisteme de încălzire.
II.8.24. La exploatarea sistemelor de încălzire centrală(cu abur, apă caldă, aer cald) si locală ( cu sobe,
radiatoare etc), se vor respecta prevederile reglemetărilor tehnice de specialitate si ale normativelor de prevenire
si stingere a incendiilor, precum si inctructiunile producătorilor.
II.8.25. In încăperile cu risc mare de incendiu în care există pericol de explozie nu se vor utiliza sisteme de
încălzire cu foc deschis, cu suprafeţe radiante sau incandescente.
II.8.26. Nu se admite utilizarea pentru încălzire a unor instalaţii, aparate, maşini, etc nestandardizate,
neomologate sau improvizate. Se interzice folosirea în stare defectă a sistemelor si instalaţiilor de încălzire
(cazane, radiatoare, sobe, aeroterme etc).
II.8.27. Toate cazanele, maşinile si aparatele cu foc deschis folosite pentru încălzire si care nu sunt dotate
cu sisteme automate de folosire pentru încălzire, vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor, iar la terminarea
programului de lucru se vor opri.
II.8.28. La trecerea pe lângă materiale sau elemente combustibile, conductele de transport ale agentului
termic cu o temperatură care depăşeşte 95° C, vor fi introduse în mansoane metalice si izolate termic. Distanta
de la izolaţia termică pană la materialele combustibile va fi de cel putin 0,10 m.

C. încălzire centrală.
II.8.29. Exploatarea centralelor termice, precum si a instalaţiilor de încălzire aferente, se efectuează numai
de personal calificat si instruit în ceea ce priveşte exploatarea acestora, respectandu-se prevederile "Normativului
pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală ", indicativ 1.13/1 si ale normelor de prevenire a incendiilor
specifice, precum si instrucţiunile producătorului.
In operaţiile de exploatare a instalaţiilor de încălzire centrală se vor asigura cel puţin nivelurile minime de
performantă specifice siguranţei la foc stabilite prin proiectare.
II.8.30. Instrucţiunile specifice de exploatare vor fi afişate la locul de muncă. In ele vor fi precizate si
prevederile de prevenire si stingere a incendiilor necesare.
Periodic, în timpul exploatării instalaţiilor se va asigura instructajul si verificarea cunoştinţelor personalului.
II.8.31. Depozitarea combustibilului lichid sau solid, pentru consumul zilnic necesar alimentării cazanelor,
se va face conform reglementărilor specifice.
Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu
exploatarea acesteia.
II.8.32. Aparatele pentru controlul temperaturii si presiunii din cazane si conducte, indicatoarele de nivel
pentru combustibil sau a agentului de încălzire, supapele de siguranţă etc, vor fi menţinute în perfectă stare de
funcţionare. Verificarea lor se va efectua zilnic la începerea fiecărui schimb de lucru.
II.8.33. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura etanşeitatea tuturor elementelor
instalaţiei, respectiv rezervoare, conducte pentru transport, pompe si îndeseobi a racordurilor la arzătoare.
23
 II.8.34. Izolaţia conductelor pentru combustibil si izolaţia cazanului, în special în jurul arzătoarelor, trebuie
să fie în perfectă stare si ferită de a fi îmbibată cu combustibil.
II.8.35. Cazanele de alimentare cu combustibil lichid vor fi prevăzute in fata focarelor, sub injectoare, cu
tăvi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea eventualelor scurgeri provenite din instalaţie. Scurgerile
accidentale de combustibil de pe toate utilajele, scările si platformele cazanului se vor colecta si inlatura.
II.8.36. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin, conducte de aerisire si
indicatoare de nivel, întreţinute în bune condiţii. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel din
sticlă.
II.8.37. Pentru fluidificarea prin încălzire a combustibilului din rezervoare se va folosi numai aburul de joasă
presiune sau apa caldă. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie.
II.8.38. înainte de aprinderea manuală a combustibilului la injectoare se va verifica focarul, se vor îndepărta
eventualele scurgeri de combustibil si înlătura cauzele acestora.
Focarele si canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute, folosindu-se instalaţia prevăzută pentru
aceasta, respectiv pentru evacuarea gazelor arse.
II.8.39. Aprinderea combustibilului în focarele cazanelor se poate efectua automat sau manual (cu ajutorul
unei torte fixate pe o vergea metalică lungă de circa 0,80 m). Nu sunt admise improvizaţiile ca : băt de chibrit, ziar
aprins, etc. Pentru stingerea tortei se prevede ladă cu nisip sau vas cu apă în apropierea cazanului.
Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător.
II.8.40. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se exploatează conform "Normativului pentru
exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale", indicativ 1.6/1, numai după verificarea arzătoarelor si
numai dacă presiunea în conductele de gaze se încadrează în limitele prevăzute de norme.
La utilizarea gazelor petroliere lichefiate se respectă prevederile normativului de exploatare specific.
II.8.41. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze se face zilnic folosindu-se o emulsie de apă si săpun. Se
interzice efectuarea acestui control cu flacără.
II.8.42. Aprinderea arzătoarelor cu gaze la focarele cazanelor termice, se efectuează prin respectarea
strictă a principiului "gaz pe flacără".
II.8.43. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele a căror instalaţie funcţionează cu o
presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă, va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă
rapid debitul de gaze atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă, sau în cazul în
care flacăra de control se stinge.
II.8.44. Circuitul de alimentare al fiecărui arzător, va fi prevăzut cu două ventile montate în serie, dintre care
unul cu acţionare manuală. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis", trebuie marcată vizibil.
II.8.45. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor, se va închide robinetul
de pe conducta principală din exteriorul clădirii si se vor deschide ferestrele si uşile pentru aerisirea intensă a
sălii.
II.8.46. Este interzisă exploatarea centralelor termice neautomate fără supraveghere permanentă si
încredinţarea cazanelor unor persoane fără calificare corespunzătoare.
II.8.47. Fiecare cazan va fi revizuit si reparat în termenele prevăzute de prescripţiile ISCIR.
II.8.48. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată:
a. întreruperea curentului electric sau defectarea motoarelor electrice ce servesc arderea;
b. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără a putea fi readus la nivelul normal;
c. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă;
d. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului;
e. aprinderea depunerilor de funigine si cocs în canalele de fum etc.
II.8.49. Oprirea manuală a funcţionării cazanelor se face respectând ordinea de închidere a circuitelor si
anume:
a. se închid întâi robinetele de alimentare cu combustibil;
b. se închid apoi robinetele de alimentare cu aer;
c. se închide circuitul agentului de încălzire;
Supravegherea cazanelor nedotate cu echipamente, aparate si sisteme automate de funcţionare poate
înceta numai după executarea operaţiilor prevăzute la alineatul 1 si scăderea presiunii aburului la nivelul zero.
II.8.50. La punctele de descărcare a carburanţilor lichizi se vor aplica următoarele măsuri:
a. autocisterna va fi legată mai întîi la borna de împămantare, în vederea descărcării electricităţii electrice;
b. operaţiile de conectare si deconectare, precum si descărcarea carburanţilor se realizează numai cu
24
motorul oprit;
c. şoferul va supravaghea permanent descărcarea si va începe operaţia numai dacă se asigură că
starea mijlocului de transport este corespunzătoare din punctul de vedere al siguranţei la foc;
d. pe timpul descărcării autocisternei, în zona gurii de descărcare este interzisă circulaţia altor vehicule,
accesul persoanelor neautorizate, precum si focul deschis sau fumatul;
e. la terminarea operaţiei de descărcare a combustibilului, racordul conductei de umplere a rezervorului va
fi închis etanş, cu dispozitivul special prevăzut în acest scop;
f. eventualele scurgeri accidentale de carburanţi se îndepărtează imediat (cu nisip uscat, spălare cu apă,
etc, după caz).
II.8.51. La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile si încăperile cu pericol de explozie sau incendiu,
agentul termic (abur, apă caldă sau apă supraîncălzită, aer cald) se va alege în raport de temperatura de
aprindere a substanţelor din încăperile respective. Conductele si corpurile de încălzire vor avea temperatura pe
fetele exterioare sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact.
II.8.52. Este interzisă depunerea pe radiatoare si pe conducte termice a vaselor cu lichide inflamabile a
îmbrăcămintei, si a altor materiale combustibile.
a. La instalaţiile de încălzire cu aer cald, conductele, aerotermele, bateriile de încălzire, vor fi curăţate
periodic de depunerile de praf combustibil.
II.8.53. Se interzice depozitarea lichidelor inflamabile, materialelor combustibile si recipientilor cu gaze sub
presiune în jurul bateriilor de încălzire sau a aerotermelor.
D. încălzirea locală
II.8.54. Exploatarea mijloacelor de încălzire locala (sobe de orice tip, cazane de spălătorie, maşini si
aparate de gătit etc.) se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice si a instrucţiunilor de folosire
emise de producător.
II.8.55. La exploatarea sobelor, cu sau fără acumulare de căldură si a maşinilor si aparatelor de gătit se
respectă următoarele reguli principale:
a. materialele sau elementele combustibile situate în fata focarelor si cenusarelor vor fi la distantă de
minimum 1,25 m fată de acestea, iar cele greu combustibile pot fi la 1,00 m;
b. în încăperile în care sunt amplasate sobele, nu se admite depozitarea materialului combustibil care să
depăşească consumul pentru 24 ore;
c. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distantă mai mare de 1,00 m fată de
sobele fără acumulare de căldură si de 0,50 m la sobele cu acumulare de căldură;
d. maşinile si aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze, precum si rezervoarele de consum ale
sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza
încercărilor efectuate si acceptată la omologarea produsului), pot fi amplasate la distante mai mici decât cele
prevăzute la art. de mai sus, dacă acest lucru este menţionat în instrucţiunile de folosire;
e. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobelor;
f. în fata usitei de alimentare a sobei, pardoseala combustibilă se protejează cu tablă metalică având
dimensiunile de 0,70 m x 0,50 m ;
g. înainte de utilizare, sobele si coşurile de fum trebuie verificate amănunţit, reparate, curăţate si date în
exploatare în perfectă stare de funcţionare;
h. nu este admisă utilizarea sobelor fără usite la focare si cenusare, defecte sau izolate necorespunzător
fată de elementele combustibile ale clădirilor;
i. în timpul funcţionării sobelor, usitele focarului si cenusarului trebuie menţinute închise si nezăvorate;
j. este strict interzisă aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină, petrol sau alte lichide
combustibile;
k. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustbile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;
I. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică
mai mare dacat cea stabilită de producător (cocs de furnal);
m. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea si stingerea focului în clădirile publice sau de
producţie;
n. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit si amenajat în acest scop, fără pericol de incendiu si
numai după ce se vor stinge resturile de jar;
o. se interzice funcţionarea sobelor supraîncălzite; p. este interzisă montarea dispozitivelor si a clapetelor
de reglare a tirajului.
25
 II.8.56. La utilizarea sobelor fără acumulare de căldură, se respectă si următoarele:
a. distanta dintre sobe sau burlane si materialele combustibile învecinate va fi de cel puţin 1,00 m, iar fată
de cele greu combustibile de 0,70 m;
b. la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 0,25 m, pardoseala de sub acestea se protejează printr-un
strat izolator de cărămidă plină având grosimea de 6 cm cu mortar de argilă, ori cu alt material incombustibil cu
aceeaşi capacitate termoizolatoare, peste care se pune tablă;
c. postamentul termoizolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 0,25m, iar în fata focarului cu
0,50m;
d. când sobele nu au picioare, sau picioarele sunt mai scurte de 0,25 m, pentru a se izola fată de
pardoselile combustibile, se protejează printr-un postament format din două rânduri de cărămidă (pe lat) cu
mortar de argilă, sau alcătuit din alte materiale incombustibile termoizolatoare echivalente termic.
II.8.57. La utilizarea sobelor cu acumulare de căldură se au în vedere si următoarele:
a. protejarea tavanelor din materiale combustibile se realizează prin tencuire sau acoperire cu un strat de
gips - carton, ori două straturi de pâslă îmbibată în soluţie de argilă, protejate cu tablă, iar porţiunea de tavan
protejată trebuie să depăşească în toate direcţiile perimetrul sobei cu cel puţin 0,15 m;
b. în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile, porţiunea de perete de lângă sobă se
execută din zidărie executata din materiale incombustibile care să depăşească marginile sobei, în toate direcţiile,
cu minimum 0,50 m.
II.8.58. Coşurile si canalele de fum se executa si exploatează în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice.
a. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic, funcţie de calitatea si cantitatea combustibilului folosit, iar usile
pentru curăţare vor fi bine etanşate.
b. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum pentru focare alimentate cu
altfel de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc).
II.8.59. Zidăria si tencuiala coşurilor, vor fi verificate periodic si bine întreţinute, astfel încât să se evite orice
crăpătură ce ar permite ieşirea în încăperi sau poduri, a gazelor calde, a fumului sau a scânteilor.
II.8.60. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri, limitarea,
respectiv reglarea tirajului urmând să fie făcută exclusiv prin usile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj
ale focarelor.
II.8.61. Pentru instalaţiile având alimentarea cu gaze naturale a sobelor sau aparatelor se vor respecta
prevederile "Normativului pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale", (indicativ 1.6/1),
respectandu-se si următoarele prevederi:
a. verificarea si întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte, robinete, arzătoare etc),
înlăturandu-se orice posibilitate de scurgere a gazelor;
b. în cazul în care se constată miros de gaze, înainte de a se aprinde focul se va aerisi
încăperea respectivă si se vor depista si înlătura defectele care au provocat scăpările de
gaze;
c. aprinderea si stingerea focului se va executa numai de către personal instruit în acest scop. Pentru
aceasta, la fiecare sobă se va pune cate o etichetă, pe care se va menţiona pe lângă ora de aprindere si stingere,
următorul text: "Pentru aprinderea si stingerea focului răspunde (numele si prenumele persoanei)";
d. înainte de aprinderea arzătorului de gaze, robinetul trebuie să fie închis, iar când arzătorul este în
funcţiune usa cenusarului va fi deschisă;
e. atât la aprinderea cat si la stingerea focului, gazele vor fi închise si deschise mai întâi de la robinetul
principal, apoi de la cel al arzătorului (aparatului);
f. se interzice folosirea scăpărilor de gaze în sobele sau aparatele nereparate si a căror etanşeitate nu este
asigurată;
g. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă si săpun si în nici un caz cu flacără.
II.8.62. Este strict interzisă efectuarea lucrărilor de reparaţii, revizii sau modificări la instalaţiile de gaze, de
către persoane neautorizate si fără avizul prealabil al întreprinderii distribuitoare.
II.8.63. In cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice:
a. folosirea de butelii defecte sau improvizate si neomologate;
b. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază intens căldură;
c. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie, prin agitarea sau încălzirea acesteia;
d. racordarea buteliei la mijloacele de încălzire, direct, fără reductor de presiune;
26
 e. utilizarea furtunului de racordare nefixat corespunzător, uzat sau în stare defectă;
f. folosirea furtunurilor neomologate, ori după caz, neagrementate.
E. Instalaţii de ventilare si climatizare
II.8.64. Exploatarea sistemelor si instalaţiilor de ventilare si climatizare se va realiza în conformitate cu
prevederile normativului 15/1.
Sistemele de ventilare natural - organizate si sistemele de ventilare mecanice ale încăperilor în atmosfera
cărora se degajă gaze, vapori, praf sau pulberi combustibile, vor fi întreţinute si utilizate astfel incat în
exploatarea normală să se evite posibilitatea acumulării acestor substanţe în cantităţi ce pot prezenta pericol de
incendiu sau explozie.
II.8.65. Prin instrucţiuni si scheme de funcţionare se precizează modul de acţionare a sistemelor si
instalaţiilor de ventilare în caz de incendiu.
Prizele de ventilare vor avea menţinute plasele de sârmă sau grătarele de protecţie în bună stare, astfel
incat să împiedice pătrunderea diferitelor corpuri străine în canalele de ventilare.
II.8.66. Amplasarea în încăperi a gurilor de absorbţie trebuie să fie menţinută - conform prevederilor
proiectului (în raport cu greutatea specifică a gazelor sau a vaporilor ce se evacuează), fără a se permite
modificări.
La ventilările locale, aceste guri trebuie să se afle cat mai aproape de locul de formare a vaporilor, a
gazelor sau a pulberilor combustibile.
II.8.67.Ventilatoarele montate în încăperile (zonele) cu degajări de substanţe combustibile (gaze, vapori
sau praf, care pot forma cu aerul amestecuri explozive) sau care vehiculează astfel de substanţe vor fi menţinute
în bună stare de funcţionare si vor avea protecţii corespunzătoare mediului.
II.8.68. Este interzisă evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare a substanţelor combustibile si a celor
inflamabile, precum si a substanţelor care în amestec pot provoca aprindere sau explozie.
II.8.69.La instalaţiile de ventilare care prezintă pericol de incendiu sau explozie se vor mai respecta
următoarele măsuri specifice.
a. tubulatura de aspiraţie trebuie să asigure posibilitatea curăţării ei fără dificultate;
b. conductele de ventilare vor fi bine întreţinute pentru a nu permite scăpări de particule si de vapori
inflamabili;
c. grătarele care se află deasupra canalelor de aspiraţie ce sunt dispuse sub podea trebuie executate din
materiale ce nu produc scântei la lovire.
II.8.70. La exploatarea instalaţiilor de ventilare se vor lua măsuri pemtru:
a. întreţinerea, verificarea si curăţarea periodică a canalelor, tubulaturii si a ventilatoarelor de
depunerile combustibile;
b. limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilare, prin întreţinerea în
bune conditiuni a clapetelor antifoc prevăzute;
c. menţinerea unei exhaustări continue si a vitezei constante de circulaţie a aerului în canale pentru a se
înlătura posibilităţile de formare a amestecurilor explozive;
d. suprimarea si izolarea diferitelor surse de căldură sau scântei la instalaţiile amplasate în medii în care
există praf, vapori sau gaze combustibile sau inflamabile;
e. asigurarea unei izolări termice corespunzătoare a canalelor prin care circulă gazele calde, fată de
materalele sau elementele combustibile din vecinătate;
f. interzicerea montării în interiorul canalelor de ventilare a conductelor de lichide sau gaze combustibile,
precum si a montării în interiorul canalelor prin care se transportă praf, vapori sau gaze combustibile a
conductelor de încălzire si a conductelor electrice;
g. ventilatoarele si motoarele elctrice ale instalaţiilor de ventilare vor fi astfel montate si exploatate incat să
evite producerea scânteilor sau a scurtcircuitelor.
II.8.71. Clapetele antifoc montate în tubulatura de ventilare vor avea elementul fuzibil cu temperatura de
declanşare mai mare cu 20 - 30° C fată de temperatura de regim din interiorul tubulaturii de aer respective.
Elementele fuzibile folosite la clapetele antifoc vor avea certificate de calitate emise de producător.
II.8.72. La clapetele antifoc montate în instalaţiile care vehiculează aer încărcat cu particule, se va asigura
curăţarea periodică a elementului fuzibil de impurităţile depuse.
Deasemenea, conform instrucţiunilor producătorului, periodic se va verifica funcţionarea organelor de
închidere (manuală si/sau automată) ale clapetei antifoc.
II.9. Instalaţii tehnologice
27
 II.9.1.Instalaţiile si utilajele tehnologice, maşinile - unelte si aparatura tehnologică din unităţile Ministerului
Tineretului si Sportului vor fi întreţinute si exploatate conform prevederilor instrucţiunilor producătorilor respectivi,
cărţilor tehnice si ale regulamentelor de fabricaţie; se vor controla, revizui si repara în termenele stabilite.
II.9.2. Sistemele de ungere ale agregatelor tehnologice si ale liniilor automate de producţie vor fi permanent
supravegheate pentriu evitarea pierderilor de lubrifianti din lagăre, cuzineţi, angrenaje, transmisii etc. si a
supraîncălzirii lor. Orice defecţiune va fi remediată de personal calificat.
II.9.3. Se interzice introducerea în secţiile de producţie a lubrifiantilor destinaţi ungerii în cantităţi mai mari
decât necesarul pentru maximum trei zile de lucru, de regulă, maximum 25 litri. Păstrarea acestora se asigură în
locuri special amenajate, ferite de surse de foc si marcate corespunzător.
II.9.4. Nu se admite introducerea în secţii a lichidelor combustibile utilizate în procesul tehnologic, în
cantităţi mai mari decât necesarul unui schimb de lucru.
II.9.5.In timpul funcţionării utilajelor si maşinilor din secţii, acestea vor fi supravegheate pentru a se înlătura
orice defecţiune care ar putea produce scântei sau flame (frecări, deformări, ruperi etc).
II.9.6. Periodic, se va verifica izolaţia conductelor termice pentru a se împiedica contactul acestora cu
materialele combustibile, pe porţiunile deteriorate.
II.9.7. La executarea operaţiilor de curăţare cu motorină sau cu petrol a utilajelor sau a unor piese
componente ale acestora, se va întrerupe curentul electric si înlătura orice sursă de foc deschis din încăpere,
asigurandu-se totodată si mijloacele necesare intervenţiei rapide în caz de incendiu. Acolo unde se efectuează
asemenea operaţii, se va folosi inscripţia: "Atenţie Se lucrează cu substanţe inflamabile".
II.9.8. Dacă se utilizează cârpe sau calti la curăţirea pieselor sau a utilajelor, acestea trebuie să fie
colectate în cutii metalice cu capac si evacuate zilnic, la terminarea lucrului.
II.9.9. Maşinile - unelte si utilajele fixe de orice fel, vor fi prevăzute cu instalaţii de legare la pământ, pentru
scurgerea sarcinilor electrostatice.
Se va asigura menţinerea în bună stare a sistemelor de captare si scurgere la priza de pământ a
electricităţii statice, precum si a instalaţiilor de protecţie ale construcţiei, instalaţiilor, utilajelor si echipamentelor
tehnologice.
II.9.10. In spatiile cu risc ridicat sau pericol de explozie, se interzice accesul salariaţilor si altor persoane
fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.
II.941. In spatiile cu risc de explozie, este interzisa folosirea îmbrăcămintei, lenjeriei si a altor obiecte din
fire sintetice sau materiale sintetice, precum si a încălţămintei care prin lovire sau frecare, poată să producă
scântei capabile să aprindă amestecurile explozive.
Este interzisă deasemenea, folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor si sculelor neprotejate
corespunzător si care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive.
II.9.12. La terminarea programului, conducătorii formaţiilor de lucru vor verifica si lua măsuri pentru:
a. oprirea tuturor maşinilor, utilajelor si aparatelor;
b. curăţarea locului de muncă si în special a motoarelor electrice;
c. evacuarea tuturor deşeurilor;
d. scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri flexibile;
e. întreruperea alimentării instalaţiei electrice de foită si lumină de la tabloul electric;
f. stingerea focurilor din sobe (acolo unde există);
g. închiderea încăperilor respective, si lăsarea cheilor la poartă în locurile sau punctele stabilite prin
instrucţiuni.
II.10. Căi de evacuare, acces si intervenţie
A. Căi de evacuare
II.10.1. Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor, căile de evacuare a utilizatorilor vor fi
menţinute libere si întreţinute corespunzător, astfel incat prin acestea, în caz de incendiu, persoanele să poată
ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt si în condiţii de siguranţă, direct în exterior
sau prin scări de evacuare.
II.10.2. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin usi, coridoare, degajamente, holuri, vestibuluri, încăperi
tampon, scări, atriumuri etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate, astfel incat să asigure posibilitatea
recunoaşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior, cat si circulaţia lesnicioasă.
Când este cazul, vor fi marcate si căile de circulaţie care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special
amenajate.
II.10.3. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se
28
vor menţine în bună stare de funcţionare.
Este interzisă blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări, a încăperilor tampon, coridoarelor etc,
prevăzute cu sisteme de autoînchidere.
II.10.4. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic
si întreţinute în stare de funcţionare.
In cazul defectării lor, înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp si în condiţii de calitate
corespunzătoare, neadmitându-se improvizaţiile.
II.10.5. Uşile de evacuare vor fi astfel întreţinute incat deschiderea lor să fie sigură si uşoară. Este interzisă
utilizarea, la uşile de pe căile de evacuare, a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării.
II.10.6. Circulaţiile orizontale si verticale ale clădirilor prevăzute pentru evacuare in caz de incendiu, vor fi
menţinute libere pentru circulaţie, nefiind permisa blocarea lor si reducerea gabaritelor acestora, fiind interzise :
a. amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe caile de evacuare si care ar impiedica sau periclita
evacuarea in caz de incendiu sau accesul personalului de intervenţie in caz de incendiu;
b. depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare sau rampele scărilor
c. aşezarea pe caile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor, fisetelor, mobilierului etc, daca se
reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementarilor tehnice
d. incuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor;
e. scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţa pentru evacuare;
f. deteriorarea sau distrugerea indicatoarelor de siguranţa
II.10.7. Uşile de evacuare trebuie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare, mentinandu-se
descuiate pe toata durata programului de activitate.
Cheile incaperilor care stau încuiate în timpul programului de activitate, vor fi ţinute la poarta sau la accesul
în clădire.
La incetarea programului de activitate toate cheile incaperilor se predau la poarta sau accesul în clădire,
unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop.
Cheile vor fi prevăzute cu marca de recunoaştere uşoara.
Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în
circulaţia funcţională curentă) vor fi echipate cu dispozitive de spargere a geamului, plasate în apropiere.
II.10.8. Este interzisa înlocuirea în exploatare a finisajelor incombustibile de pe traseele cailor de evacuare
cu materiale combustibile ce se aprind uşor, propaga rapid flacăra sau emana mult fum ori gaze si care nu sunt
admise prin reglementările tehnice.
II.10.9. Se interzice prevederea pe caile de evacuare a oglinzilor, pragurilor sau a altor elemente care pot
crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculadă,
panică etc.)
II.10.10. Marcarea cailor de evacuare (usi, coridoare, scări etc) trebuie astfel realizata incat persoanele sa
nu se deplaseze spre spatii din care evacuarea nu poate fi continuata
Ramificaţiile din caile de evacuare care conduc către asemenea spatii trebuie semnalizate corespunzător,
iar circulaţia dirijata pe traseele care conduc spre exterior (direct sau prin case de scări)
II.10.11. In cazul coboririi în subsol a scărilor de evacuare ale nivelurilor supraterane, se iau masuri
adecvate pentru indrumarea circulaţiei de evacuare numai spre ieşirea în exterior.
II.10.12. Iluminatul de siguranţa pentru evacuare cu care este echipata construcţia va fi verificat, întreţinut
si menţinut în buna stare de funcţionare.
II.10.13. Pentru asigurearea evacuării rapide si sigure a persoanelor si a bunurilor din clădire se întocmesc
planuri de evacuare în caz de incendiu.
Acestea se afişează în locuri vizibile din spatiile pentru care au fost întocmite.
II.10.14. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie sa cuprindă:
a. mijloacele prin care se realizează anunţarea persoanelor care răspund de executarea si dirijarea
evacuării în caz de incendiu;
b. numele si prenumele, precum si locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare;
c. ordinea în care urmează a se face evacuarea persoanelor si a bunurilor, in funcţie de valoarea lor si de
vulnerabilitatea la incendiu;
d. traseele pe care se face evacuarea persoanelor, materialelor si bunurilor, urmarindu-se ca acestea să se
organizeze astfel încât sa nu se îngreuneze intervenţia pompierilor aflaţi la stingere;
e. locurile în care urmează să fie evacuate persoanele si adăpostite bunurile, precum si persoanele
29
însărcinate cu paza acestora;
f. măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor si a materialelor care
prezintă pericol deosebit (explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune), ori a materialelor cu
deosebita valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.)
g. numărul si locul în care se afla mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum si alte materiale
auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării.
II.10.15. Planurile de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite, prin grija şefilor respectivi, iar
conducătorii unităţilor si cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este insusit si cunoscut de
către cei numiţi sa participe la evacuarea persoanelor si a bunurilor.
Periodic se efectuează exerciţii practice, astfel încât în permanenta sa fie asigurat succesul operaţiilor de
evacuare.
B. Căi de acces si intervenţie
II.10.16. Intrările în incintele unităţilor, complexurilor, amenajărilor sportive si circulaţiile carosabile din
interiorul acestora prin care se asigura accesul la clădiri si instalaţii, la racordurile de alimentare cu apa (reţele,
bazine, râuri, lacuri etc), traversările de cale ferată etc vor fi bine intretinute, indiferent de sezon, curate si libere
de orice obstacole (materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă etc), care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru
stingerea incendiilor.
II.10.17. Peste şanţurile si săpăturile făcute pe căile de circulaţie (în cazul efectuării unor lucrări), se vor
executa podeţe provizorii bine consolidate sau se vor asigura căi de acces si de circulaţie ocolitoare.
Liniile de cale ferată de pe teritoriul unităţilor nu trebuie să împiedice accesul liber si rapid al maşinilor si
utilajelor pentru stingerea incendiilor, iar eventualele intersecţii se vor menţine libere. Atunci când nu este posibil,
se va stabili modul in care se asigura degajarea rapida a intersecţiei, precum si locul prin care, în primă urgentă,
poate fi ocolită o astfel de intersecţie. In acest sens, prin placi avertizoare adecvate, la asemenea intersecţii se
vor planta semne cu inscripţii clare pentru pompieri.
II.10.18. Caile de acces si de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase (incendiu, explozie,
electrocutare, radiaţii etc), locurile în care sunt amplasate utilajele si instalaţiile pentru stingerea incendiilor si
orice alte instalaţii care în caz de incendiu presupun manevre obligatorii, vor fi marcate vizibil, cu indicatoare
standardizate.
II.10.19. Accesul la hidranti, mijloace si instalaţii speciale de stingere, stingâtoare de incendiu, vane
principale ale conductelor de apă, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de distribuţie
etc. trebuie lăsat liber pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestanjenit.
II.10.20. Este interzisă depozitarea materialelor combustibile lingă clădirile si instalaţiile din incintă sau din
vecinătate la distante mai mici decât cele admise de reglementările tehnice în vigoare, sau în podurile realizate
din materiale combustibile ale clădirilor precum si amenajarea unor depozite de materiale combustibile în
încăperile de producţie. Se admite introducerea în spatiile de producţie a materialelor numai în cantităţile strict
necesare fluxului tehnologic, evitandu-se stocurile tampon.
II.10.21. Pe coridoarele de evacuare în caz de incendiu, pe căile de acces si scările de evacuare, este
obligatorie marcarea prin inscripţii si plăci indicatoare a avertizoarelor de incendiu a direcţiei spre uşile de
evacuare etc.
II.10.22. In imediata vecinătate a elementelor de protecţie care asigură închiderea golurilor din pereţii
antifoc, nu se admite prezenta materialelor combustibile.
II.10.23. In vederea asigurării folosirii nestingherite în orice moment si în orice anotimp a căilor exterioare
de evacuare din clădiri, precum si a scărilor exterioare de incendiu, se va asigura curăţarea lor de zăpadă si
gheată.
II.10.24. Se vor asigura libere căile de acces pentru autospeciale de intervenţie la sursele de alimentare cu
apă în caz de incendiu, precum si posibilităţile de folosire a acestor surse în orice anotimp.
II.10.25. Caile de acces si circulaţiile a autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu (autovehicule de
tip greu) în incintele unităţilor, precum si căile de acces în clădiri a personalului de intervenţie vor fi marcate,
întreţinute si luminate corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice.
II.10.26. Platformele de acces si de amplasare a autospecialelor pentru intervenţie si salvare de la înălţimi,
prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, vor fi marcate corespunzător si menţinute libere.
II.10.27. Ascesoarele de intervenţie în caz de incendiu vor fi menţinute permanent în buna stare de
funcţionare pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate.
II.10.28. Se interzice blocarea sau neîntretinerea în bune condiţii a drumurilor, platformelor si căilor de
30
acces si circulaţie necesare pentru intervenţia în caz de incendiu.
II.10.29. Personalul unităţilor va fi instruit asupra modului de indeplinire a sarcinilor ce le revin din planul de
evacuare si a celor de intervenţie, atât la angajare si la schimbarea locului de muncă, cat si periodic.
Salaratii au obligaţia de a participa la instruiri, exerciţii si aplicaţii tactice de prevenire si stingere a
incendiilor organizate potrivit dispoziţiilor legale.
II.10.30. Planurile de evacuare si cele de intervenţie vor fi reactualizate si reafisate, conform
reglementărilor specifice.
II.11. Sisteme si instalaţii de protecţie împotriva incendiilor
II.11.1. Toate sistemele, instalaţiile, dispozitivele, aparatele si alte mijloace de prevenire si stingere a
incendiilor cu care sunt dotate si echipate construcţiile, incintele {complexurile si amenajările sportive), vor fi bine
întreţinute si vor avea întocmite scheme si instrucţiuni de funcţionare la parametrii proiectaţi, precum si reguli de
verificare si întreţinere în exploatare a acestora .
II.11.2 Este strict interzisă :
a. scoaterea din funcţiune sau dezafectarea instalaţiilor, a aparatelor, dispozitivelor si - în
general - a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor, în alte situaţii decât cele
permise de reglementările tehnice ;
b. neasigurarea parametrilor necesari operării acestora în condiţii de eficientă;
II.11.3. Verificările, reviziile si reparaţiile care impun scoaterea temporară din funcţiune a mijloacelor
tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, se planifică si se realizează in termene cat mai scurte, asigurandu-
se în perioada respectivă măsuri compensatorii de prevenire si stingere a incendiilor.
Pentru înlocuirea si/sau repararea elementelor defecte sau uzate ale mijloacelor tehnice de prevenire si
stingere aincendiilor se vor utiliza numai echipamente omologate, avizate si după caz, agrementate tehnic si care
îndeplinesc condiţiile de calitate potrivit legii. Se vor asigura piesele si echipamentele de rezervă necesare.
II.11.4. Schemele si instrucţiunile de funcţionare, precum si regulile de verificare si întreţinere a mijloacelor
tehnice de prevenire si stingere a incendiilor (sisteme, instalaţii, dispozitive, aparate etc) actualizate, vor fi afişate
la locurile de operare.
II.11.5. Conducătorii de unităţi vor asigura condiţiile care să permită efectuarea operaţiilor si lucrărilor de
verificare si reparare, conform instrucţiunilor specifice.
II.11.6. Spatiile si locurile în care sunt amplasate mijloacele tehnice de prevenire si stingere a inecndiilor
( statii de pompare a apei de incendiu, grupuri electrogene, încăperi pentru centrale de semnalizare, spatii ale
serviciilor de pompieri, dispecerate etc.) vor avea asigurată funcţionarea iluminatului de siguranţă pentru
intervenţie si de continuare a lucrului pe timpul teoretic de funcţionare a acestora, conform reglementărilor tehnice
si a instrucţiunilor specifice.
A. Alarmarea si alertarea în caz de incendiu
II.11.7. Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare
(acustice si optice) care să asigure anunţarea personalului si alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când
exista). Totodată, se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp si a celei mai apropiate subunităţi
militare de pompieri (prin telefon, radiotelefon, curier etc.)
II.11.8.Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare si alertare în caz de incendiu,
precum si codul de semnale stabilit.
II.11.9. Unităţile importante si vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura cu subunitatea militară de
pompieri cea mai apropiată, sistemul de alertare respectiv stabilindu-se de comun acord (telefon, radiotelefon,
alertare automată a instalaţiei de semnalizare a incendiilor etc).
II.11.10. In încăperile serviciilor de pompieri civili, în centralele si posturile telefonice ale unitătiloe se vor
afisa, la loc vizibil, numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari, precum si numerele de telefon ale
pesonalului de conducere din unitatea respectivă.
II.11.11. Se va asigura alertarea în prima urgentă a servicului de pompieri civili, a conducerii unităţii si a
subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv.
II.11.12. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de inqendiu să fie
închise sau încuiate, astfel incat să nu se poată realiza legătura cu aceştia.
B. Instalaţii de semnalizare a incendiilor
II.11.13. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanentă în stare de funcţionare.
ExTipatarea, întreţinerea, revizia si repararea acestora se asigură de către personalul .'Mi^n'Ml^ reşffffctaftţjjUi-se
prevederile proiectelor de execuţie, instrucţiunile |Lirnizorului si regjejtnentările de prevenire si stingere a
31
incendiilor.
II.11.14.La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afisa schema circuitelor detectoarelor
automate si a butoanelor manuale, precum si instrucţiunile de folosire.
II.11.15.Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanentă supravegheate de către personal
competent, capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. La centrală se va asigj^a. posibilitatea de alertare
a pompierilor.
II.11.16. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea, după cazi, a*"
butoanelor si detectoarelor de rezervă.
II. 11.17. Este interzisă blocarea cu diferite materiale a accesului la butoanele de acţionare a semnalizării
în caz de incendiu, precum si a zonelor de acţiune a detectoarelor.
II.11.18. In cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive, accidentale, scurtcircuite, lipsă de alimentare
cu energie etc.) se iau măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora si a a cauzelor care le-au generat. Pe timpul
cat din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune, se vor lua măsuri compensatorii de
siguranţă (supraveghere, ronduri, posturi fixe, etc).
II.11.19. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate
atestate în condiţiile legii, care vor executa verificările, intretinerile, reviziile si reparaţiile pe baza unui grafic
întocmit si aprobat, sau se incheie contracte cu aooiotâti Bpocialiaato.
Toate constatările si măsurile luate se menţionează în caietul (registrul) instalaţiei de semnalizare a
incendiilor.
II.11.20. Punctele de concentrare a circuitelor (firide, cutii terminale etc.) vor fi marcate corespunzător,
asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate si uşor accesibile personalului de întreţinere.
Cablurile, conectoarele, bornele etc. trebuie marcate astfel incat să poată fi uşor identificate.
C. Instalaţii de stingere a incendiilor.
II.11.21. Toate instalaţiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor (cu apă, spumă, pulberi,
dioxid de carbon, alte gaze inerte, etc.) vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare, asigurandu-şe jn mod
permanent debitele si presiunile necesare pentru stingerea incendiilor, precum si dotarea corespunzătoare a
acestora cu accesorii de intervenţie în caz de incendiu. La exploatarea acestor instalaţii se vor respecta
prevederile normativului I.9/l.asigurandu-se verificări si revizii periodice pe baza planului aprobat (prin personal
propriu sau service), consemnate în registre special întocmite.
II.11.22. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, utilajelor, mijloacelor si materialelor pentru
stingerea incendiilor din echiparea si dotarea construcţiilor si instalaţiilor.
II.11.23. Se va sigura în permanentă accesul la sursele de alimetare cu apă (rezervoare, bazine, hidranti
interiori si exteriori, staţii de pompe, rampe de alimentare etc), precum si la celelalte instalaţii si mijloace pentru
stingerea incendiilor. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare corespunzătoare.
II.11.24. Dacă în apropiere există surse naturale de apă (râuri, lacuri, iazuri, etc), la acestea se vor
amenaja rampe de acces pentru alimentarea maşinilor de intervenţie în caz de incendiu.
II.11.25. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor care se păstrează în rezervoare si/sau castele de apă
nu va fi utilizată în alte scopuri. Rezervoarele si castelele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel,
precum si cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor.
II.11.26. Sursele si reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute si
exploatate incat să fie ferite de îngheţ, iar reviziile si eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă si în cel
mai scurt timp, fără a se scoate din funcţiune întreaga instalaţie.
II.11.27. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse
obiecte, materiale, elemente sau dispozitive. De asemenea, în apropierea acestor instalaţii nu se vor monta
conductoare electrice care pot veni în contact cu conductele instalaţiilor.
II.11.28. Pompele si hidrofoarele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, precum si agregatele
de acţionare a acestora (electromotoare, motoare cu ardere internă etc.) vor fi întreţinute în perfectă stare de
funcţionare, având asigurată atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi, cat si incalzirea pe timp de
iarnă a încăperilor în care sunt amplasate.
II.11.29. Echipamentul hidrantilor interiori trebuie să fie corespunzător debitului si presiunii din instalaţia
respectivă.
După caz, aceştia vor fi dotaţi în funcţie de ajutajul orificiului, cu furtun cu lungimea de 20 m, cu tevi de
refulare de mană, simple sau cu robinet si cu roată de manevră pentru deschiderea si închiderea apei.
In clădirile în care este indicată folosirea apei pulverizate, ţevile de refulare pot fi prevăzute si cu dispozitive
32
de pulverizare.
II.11.30. Accesul la hidrantii interiori nu va fi blocat cu materiale, mobilier sau utilaje, iar uşile cutiilor
hidrantilor trebuie să se deschidă uşor. Ele vor fi marcate conform STAS 297.
II.11.31. Persoanele care activează în spatiile prevăzute cu hidranti interiori trebuie să cunoască poziţia si
modul de folosire al acestora.
11.11.32. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru marcarea hidrantilor interiori de
incendiu vor fi menţinute în bună stare de funcţionare.
II.11.33. Hidrantii exteriori de incendiu vor avea menţinută dotarea cu furtunuri cu lungimea necesară care
sa permită acţionarea în punctele stabilite, cu racorduri si garnituri de asamblare, ţevi de refulare, chei pentru
hidranti si hidranti portativi corespunzători.
Aceste materiale de intervenţie vor fi protejate de intemperii si păstrate în cutii montate la cel puţin 0,50 m
de sol, pe cărucioare mobile sau în încăperi situate în apropierea hidrantilor.
II.11.34. Hidrantii de incendiu trebuie să fie întreţinuţi curaţi, feriţi de lovituri si vopsiţi corespunzător.
II.11.35. înainte de începerea perioadei de inghet si periodic se va controla buna funcţionare a ventilului
interior si a orificiului de golire de la baza hidrantilor exteriori si se va goli corpul acestora de apă.
Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidranti.
II.11.36. Vanele (robintele)de pe conductele care alimentează hidrantii de incendiu vor fi sigilate în poziţie
deschisă pentru asigurarea în permanentă a debitului de apă si a presiunii necesare în caz de incendiu. In caz de
avarii, când este necesară închiderea acestor vane, nu se vor scoate din circuit un număr mai mare de 5 hidranti
de incendiu.
II.11.37. Drumurile si platformele de acces la bazine, castele, rampe, rezervoare si hidranti exteriori
prevăzute pentru accesul maşinilor si utilajelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, se întreţin practicabile
în tot cursul anului.
II.11.38. Instalaţiile automate de stingere tip sprinkler, drencer si apa pulverizată, precum si echipamentele
lor aferente trebuie minuţios controlate, săptămânal, de personalul competent desemnat de conducere, care să
cunoască întreg sistemul, defecţiunile curente si să fie în măsură să stabilească fără întârziere cauza acestora,
luând în consecinţă, măsurile corespunzătoare de remediere. Constatările si măsurile luate se consemnează în
caietul (registrul) instalaţiei.
II.11.39. Vanele instalaţiilor automate de stingere tip sprinkler vor fi sigilate în poziţie normală de
funcţionare, iar vana principală de alimentare a instalaţiei se va bloca si sigila în poziţie deschisă (prin curea cu
lacăt).
II.11.40. In caz că sigiliul este rupt, vana trebuie să fie controlată si resigilată în poziţie normală de
funcţionare. Pentru sigilare, se recomandă folosirea sârmei de 1,2 mm.
II.11.41. Vanele aparente (de suprafaţă) vor avea marcat clar sensul în care se deschid, iar la vanele
subterane acest sens trebuie marcat în căminul de vizitare sau pe placă indicatoare.
II.11.42. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare si pentru facilitarea inspectării, având
totodată un semn distinctiv care să indice ramura de sprinklere sau alimentarea pe care o controlează.
II.11.43. Vanele instalaţiilor trebuie să fie acesibile în orice moment, iar dacă vanele sunt montate la
înălţime, trebuie asigurate scări permanente de acces.
II.11.44. Căminele vanelor subterane vor fi ferite de inundaţii, iar capacele trebuie să fie degajate de
pământ, zăpadă, gheată si alte materiale.
II.11.45. Acolo unde există pericol de blocare a vanelor prin depozitarea de materiale etc, ele vor fi
protejate prin balustrade sau accesul spre ele va fi marcat pe pardoseală, spre a fi lăsat liber.
II. 11.46. Funcţionarea dispozitivelor si aparatelor de control si semnalizare ale instalaţiilor sprinklere,
precum si vanele principale vor fi verificate cel puţin o dată pe lună.
Personalul de serviciu pe fiecare schimb va verifica starea echipamentelor principale ale instalaţiilor
speciale de stingere si semnalizare a incendiilor si va face menţiuni în registrul instalaţiei.
II.11.47. Lunar, la instalaţiile de stingere tip sprinkler se verifică :
a. temperatura din apropierea capetelor sprinkler, mai ales în jurul unor utilaje tehnologice, vitrari
exterioare, instalaţii de ventilare si încălzire (aeroterme, canale de aer cald, radiatoare, registre montate sus etc);
b. posibilitatea de îngheţare a conductelor pe timp de ger;
c. acţiunea corozivă a mediului ambiant;
d. posibilitatea producerii unor avarii mecanice (în cazul producerii unor avarii se schimba imediat capul
sprinkerului avariat);
33
 e. depunerile de praf, scame, etc. pe capetele sprinkerilor, luandu-se măsuri de curăţare a acestora;
f. funcţionarea sistemului de evacuare a apei (atunci când este prevăzut).
II.11.48. Este interzisă efectuarea oricăror modificări în construcţia instalaţiilor automate de stingere de tip
sprinkler, drencer sau apa pulverizată fără documentaţia tehnică aprobată si fără acordul proiectantului.
II.11.49. Capetele de sprinkler declanşate sau deteriorate vor fi imediat înlocuite cu altele noi de acelaşi tip
(in funcţie de diametru si temperatura). Pentru aceasta, se asigura si menţine rezerva de capete ( sprinklere,
drencere, pulverizatoare ), calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, astfel:
a. daca instalaţia are pana la 30 de capete sprinkler, rezerva va fi egala cu numărul celor montate;
b. daca instalaţia are peste 30 de capete sprinkler, rezerva va fi cuprinsa intre 5 si 25 % din totalul
acestora, insa nu mai puţin de 30 de bucati ( procentul mare se aplica la instalaţiile cu număr mic de capete ).
Atunci când instalaţia are sprinklere cu rezistenta la coroziune sau care declanşează la temperaturi mai
mari de 90°C, rezerva acestora trebuie sa fie egala cu numărul capetelor de sprinklere montate in sectorul cel
mai mare.
Pentru fiecare instalaţie de drencere se asigura o rezerva de capete de drencer ( pentru fiecare tip din cele
montate ), in proporţie de 2-5% fata de numărul capetelor montate, insa nu mai puţin de 10 bucati.
II.11.50. Cel puţin o data pe săptămâna se verifica etanşeitatea vanei de inchidere de pe conductele de
alimentare a instalaţiei de drencere cu acţionare manuala ( prin deschiderea robinetului de golire).
II.11.51. Personalul de serviciu trebuie sa verifice la fiecare schimb poziţia normala de funcţionare a
robinetelor de acţionare si sa impiedice blocarea cu materiale a accesului la acestea.
II.11.52. In fiecare schimb se verifica starea de funcţionare a sistemelor de acţionare (robinete, fuzibile,
resorturi, mufe si cabluri de intindere ) si a supapei de acţionare in grup.
II. 11.53. Instalaţiile de drencere cu acţionare automata se verifica in fiecare săptămâna, prin deschiderea
robinetelor de acţionare manuala. Astfel de verificări se fac numai cu aprobarea conducerii unităţii si in
conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale instalaţiei.
II.11.54. La rezervoarele de inmagazinare a rezervei de apa de incendiu se asigura:
a. sigilarea vanelor in poziţie normala de lucru ;
b. buna funcţionare a vanelor de incendiu ;
c. manevrarea vanelor numai de către personalul special destinat pentru aceasta si cu respectarea
instrucţiunilor specifice;
d. controlul calităţii apei ( in cazul rezervoarelor ce conţin numai apa pentru stingerea incendiilor se vor lua
masuri de primenire a ei in cazul apariţiei de microflora, microfauna sau mirosuri neplăcute);
e. controlul anual al etanşeităţii si curăţirea cuvei rezervoarelor;
f. protecţia împotriva accesului persoanelor străine de exploatare ;
g. masurile de funcţionare corespunzătoare pe timp de iarna, stabilite in instrucţiunile specifice;
h. funcţionarea instalaţiei de semnalizare ( optica si acustica ) a nivelului rezervei de incendiu astfel incat in
caz de necesitate sa permită luarea masurilor de utilizare a instalaţiilor hidro in regim de avarii stabilite prin
instrucţiunile de exploatare ( restrângerea sau suprimarea unor consumuri, inlaturarea operativa a avariei,
intarirea regimului de control si supraveghere P.S.I. etc. ). Se verifica atât indicatoarele locale de nivel ale
rezervoarelor si castelelor de apa ( care trebuie sa fie vizibile de la nivelul solului ) , cat si sistemele prevăzute
pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apa de incendiu in staţiile de pompare si la serviciul de pompieri
civili, sau la punctul central de supraveghere al unităţii ( care are asigurat personal de serviciu permanent) ;
i. accesul autovehiculelor de intervenţie la punctul de alimentare cu apa direct din rezervor. Racordurile fixe
ale conductei de aspiraţie vor avea garnituri de absorbţie, racord infundat ( prevăzut cu lanţ si asamblat la
racordul fix pentru a se evita pătrunderea corpurilor străine in conducta de aspiraţie si infundarea acesteia ).
Punctele de staţionare si alimentare a pompelor mobile de incendiu direct din rezervoare, vor fi marcate cu
indicatoare conform STAS 297 si menţinute libere.
II. 11.55. La staţiile de pompare a apei de incendiu se respecta si următoarele masuri specifice :
a. pornirea pompelor de incendiu se realizează conform prevederilor proiectului si/sau a instrucţiunilor de
funcţionare ale instalaţiei, in unul din următoarele moduri :
- manual din staţia de pompare si ( manual ) de la distanta prin acţionarea butoanelor de pornire
amplasate in acest scop langa fiecare hidrant interior de incendiu - in cazurile pompelor de incendiu prevăzute sa
lucreze independent de presiunea din hidrofor, precum si prin comanda din staţia de pompare, serviciul de
pompieri civili ( când exista ) si din diferite puncte ale construcţiilor din incinta, in cazul pompelor de incendiu ce
servesc reţelele hidrantilor de incendiu exteriori, iar acţionarea se face in timp util ( cel mai târziu in 5 minute de la
34
darea semnalului de alarma ) . In acelaşi timp trebuie sa fie manevrate vanele ce permit utilizarea rezervei de apa
pentru incendiu si pornirea pompelor fixe de rezerva;
- automat. in mod obişnuit la scăderea presiunii din reţea, (presiunea de pornire a pompelor de
incendiu fiind mai mare decât presiunea minima necesara pentru funcţionarea instalaţiei de stins incendiul) ;
b. intrarea succesiva in funcţiune a pompelor ( temporizat ), in cazul staţiilor de pompare cu mai multe
agregate, pentru a se evita suprasarcinile si declanşarea aparaturii de protecţie, conform instrucţiunilor de
funcţionare ;
c. oprirea pompelor de incendiu se realizează in toate cazurile , numai manual din staţia de pompare ( fiind
prevăzuta pentru protecţia agregatelor, oprirea lor automata in cazul lipsei de apa ) ;
d. asigurarea in exploatare a funcţionarii in regim de "pompa inecata " a agregatelor de alimentare cu apa
pentru stingerea incendiilor sau după caz, se asigura funcţionarea corecta a sistemului de autoamorsare a
pompelor prevăzute cu acest sistem ( conform indicaţiilor producătorului);
e. asigurarea bunei funcţionari si intretineri in exploatare a pompelor pilot pentru debite mici cu care sunt
echipate staţiile de pompare a apei de incendiu, pentru acoperirea eventualelor pierderi in reţea si menţinerea
presiunii in instalaţie ( in cazul pornirilor dese , anormale , se analizează cauzele si se iau masuri pentru
reducerea pierderilor din reţea ) ;
f. menţinerea in poziţie "normal inchisa" si cu dispozitivele de autoinchidere in stare de funcţionare, a uşilor
( rezistente la foc 90 de minute ) de comunicare a staţiei de pompare cu restul clădirii civile ;
g. utilizarea prin rotaţie a pompelor de rezerva ( atunci când acestea exista ) , astfel incat numărul de ore
de funcţionare sa se repartizeze uniform;
h. efectuarea inspecţiei si reviziei preventive de către personalul de serviciu al instalaţiilor hidraulice,
asigurandu-se:
- verficarea etanşeităţii imbinarilor ( presetupe, flanse etc.);
- controlul temperaturii lagărelor pompelor si electromotoarelor ;
- detectarea unor eventuale zgomote sau vibraţii anormale ;
- ungerea lagărelor si a pieselor in mişcare ;
- verificarea indicaţiilor aparatelor de măsura si control ( manometre, ampermetre etc.), pentru a se
convinge ca instalaţiile funcţionează corect, la parametrii prevăzuţi;
- efectuarea incercarilor periodice de funcţionare a pompelor de incendiu etc.
II.11.56. Electrovanele instalaţiilor de drencere sau ale reţelelor hidrantilor de incendiu apa-aer, care
delimitează reţeaua de apa de cea de aer , se menţin in buna stare de exploatare, asigurandu-se:
a. temperatura mediului in spaţiul in care sunt montate, superior temperaturii de 4°C , pentru a se evita
inghetul;
b. funcţionarea iluminatului de siguranţa ;
c. accesul uşor in caz de incendiu ;
d. buna funcţionare a electro vanei precum si a robinetului de incendiu pentru acţionarea manuala ( montat
in paralel cu electrovana ) ;
e. eliminarea apei din conductele de aer înainte de venirea sezonului rece , precum si periodic in timpul
acestui sezon ;
f. existenta si buna funcţionare a manometrului montat in avalul vanei (pentru confirmarea deschiderii
electrovanei) si /sau a robinetului de incendiu montat in paralel etc.

II.11.57. Pentru corecta intretinere si siguranţa in operare , la staţiile de pompare , camerele rezervoarelor
de acumulare a apei, electrovanele si robinetele de incendiu , la aparatele de control si semnalizare ale
instalaţiilor de sprinklere ( ACS ), se asigura in exploatare si următoarele masuri:
a. condiţii de identificare uşoara a elementelor componente (agregate, robinete, ventile de reţinere, ACS,
manometre etc. ), prin marcare cu simboluri, etichete si după caz, colorare, corespunzător notaţiilor din schemele
si instrucţiunile de funcţionare ale instalaţiei respective ;
b. menţinerea robinetelor ( vanelor ) sigilate in poziţia normala de lucru ( "Normal deschis" sau "Normal
inclus" - stabilita in scheme si instrucţiuni ) ;
c. marcarea (culoare roşie) pe cadranul manometrelor montate pe conducta de refulare a fiecărei pompe
de incendiu si a celor generale ( montate pe distribuitoare, hidrofoare, ramificaţii, etc, pentru controlul parametrilor
funcţionali ), a presiunii minime necesara funcţionarii normale, precum si - in cazuri speciale - a presiunii maxime
admise;
35
 d. indicarea prin scheme si etichete, a parametrilor funcţionali ai agregatelor de
pompare, electrovanelor, aparatelor de control si semnalizare etc.;
e. recomandarea ca la staţiile de pompare fara personal de supraveghere permanent ( 24 din 24 ore ), sa
se asigure translarea semnalelor funcţionale ( optice si acustice ) si la serviciul de pompieri civili sau punctul de
comanda si supraveghere permanenta (atunci când exista).
II.11.58. In incaperile grupurilor electrogene si ale pompelor acţionate cu motoare termice , care constituie
surse de rezerva pentru alimentarea cu energie a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, se asigura si
următoarele reguli si masuri specifice :
a. asigurarea alimentarii cu aer proaspăt si a evacuării gazelor de ardere ( esapare ), astfel poziţionate si
realizate incat sa nu conducă la recircularea gazelor evacuate ;
b. menţinerea parametrilor funcţionali pentru acumulatoarele de acţionare, conform instrucţiunilor
producătorilor;
c. legarea corecta la priza de pamant a instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid;
d. menţinerea in buna stare a rezervoarelor de alimentare cu combustibil lichid, a conductelor de
alimentare si distribuţie, a conductelor de preaplin, a indicatoarelor de nivel ( care nu vor fi din sticla ) si a
conductelor de aerisire direct in exterior (având opritoare de flăcări corespunzătoare);
e. asigurarea rezervei de combustibil pentru funcţionarea agregatelor minimum 8 ore ;

II.11.61. La ascensoarele de intervenţie in caz de incendiu cu care sunt echipate clădirile inalte si foarte
inalte, se respecta prevederile reglementarilor tehnice si instrucţiunilor specifice ale producătorilor, precum si
regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor in exploatare menite sa asigure nivelurile de
performanta necesare si sa conducă la menţinerea:
a. capacităţii de transport a 3-5 servanţi cu echipamentul respectiv ( minimum 500 kg);
b. condiţiilor de funcţionare a cel puţin 2 ore de la izbucnirea incendiilor;
c. accesului pompierilor la toate nivelurile clădirii;
d. echipării cu dispozitive de apel prioritar al acestora in caz de incendiu;
e. racordării la tabloul general a coloanei de alimentare a tabloului ascensorului de intervenţie, înaintea
intreruptorului general;
f. alimentarii cu energie electrica pe doua cai independente care sa nu poată fi periclitate simultan in caz de
incendiu si avarierea pe timpul de funcţionare normat.
II.11.62. Cortinele de siguranţa vor fi intretinute corespunzător pentru a se asigura buna lor funcţionare si
se vor verifica ( prin acţionare ) cel puţin înaintea fiecărui spectacol, urmarindu-se in exploatare:
a. asigurarea etanşeităţii împotriva propagării fumului si a gazelor pe toate laturile ( nu sunt admise goluri in
cortine sau in pereţii de separare in care sunt montate);
b. interzicerea depozitarii unor materiale sau montarea de decoruri sub zona de acţionare a cortinei de
siguranţa ( care pot bloca inchiderea acesteia ) , precum si blocarea cortinei in poziţie deschisa ;
c. stabilirea personalului care pe timpul spectacolului si al repetiţiilor asigura in caz de incendiu intrarea in
funcţiune a cortinei;
d. menţinerea in stare de funcţionare a dispozitivelor de acţionare a cortinelor (obloanelor ) de siguranţa:
e. automate, la declanşarea instalaţiei de semnalizare a incendiului sau la declanşarea unui dispozitiv
termosensibil;
f. manuale, conform prevederilor instrucţiunilor;
g. semnalizarea acţionarii cortinelor de siguranţa ( optic si acustic ) , local si la serviciul de pompieri civili;
h. menţinerea in stare de funcţionare si a posibilităţilor de acţionare manuala prevăzute (atât de la serviciul
de pompieri civili, cat si local, de langa cortina de siguranţa ).
f. menţinerea temperaturii minime in circuitul de răcire al agregatelor (când instrucţiunile acestora o impun).
II.11.59. Instalaţiile electrice care alimentează receptoare cu rol de siguranţa la foc, vor fi exploatate astfel
incat sa asigure alimentarea corespunzătoare cu energie electrica a tablourilor pompelor de incendiu, a
electrovanelor de incendiu, a instalaţiilor de desfumare, a ascensoarelor de intervenţie si a altor dispozitive de
prevenire si stingere a incendiilor, in limitele parametrilor proiectaţi si cu respectarea prevederilor reglementarilor
tehnice de specialitate, a instrucţiunilor producătorilor si ale normelor specifice de P.S.I. respectandu-se in
exploatare:
a. funcţionarea tabloului general din care se face racordul, sa nu fie periclitata de un incendiu declanşat in
clădirea respectiva;
36
 b. verificarea periodica si asigurarea protecţiei la foc a traseelor pe caile de alimentare cu energie electrica
a tablourilor de distribuţie;
c. menţinerea legării coloanelor de distribuţie inaintea intreruptorului general sau a siguranţelor generale;
d. menţinerea sigilata a dispozitivului de blocare, pentru a se evita erorile umane si a nu permite
intreruperea alimentarii decât in caz de necesitate.
II.11.60. Pentru coloanele uscate, montate in interiorul construcţiilor conform prevederilor reglementarilor
tehnice se au in vedere si următoarele:
a. sunt destinate utilizării numai de către pompieri;
b. se asigura permanent accesul maşinilor de pompieri ( astfel incat distanta de la calea de acces si
staţionare a acestora fata de racordul de alimentare sa nu depăşească 40 m )
c. racordul de alimentare a coloanei uscate ( tip B ) amplasat pe peretele exterior al clădirii, se menţine
obturat cu racord înfundat, cu ventil de reţinere montat la baza coloanei, robinet de golire si garnitura racordului
fix de refulare, in buna stare de funcţionare;
d. pentru recunoaştere uşoara, racordul de alimentare de la baza coloanei va fi marcat (conform STAS
297) cu textul " COLOANA USCATA ";
e. ventilul montat pe fiecare nivel construit ( inaintea racordului pentru furtun tip C ) , va fi menţinut cu roata
de manevra si sigilat in poziţie " NORMAL ÎNCHIS ";
f racordurile fixe tip C montate la fiecare nivel vor avea garnituri de refulare corespunzătoare si marcaje
conform STAS cu inscripţia " RACORD INCENDIU ".
II.11.63. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) in caz de incendiu vor fi menţinute si
corespunzător intretinute in exploatare astfel incat sa asigure nivelurile de performanta specifice, urmarindu-se:
a. funcţionarea acţionarii automate si manuale a dispozitivelor de evacuare a fumului;
b. menţinerea dispozitivelor de evacuare a fumului ( si după caz a gazelor fierbinţi ) in permanenta
deblocate, pentru a se asigura intrarea lor uşoara in funcţiune ( automata si/sau manuala);
c. neadmiterea următoarelor:
- depozitarea unor materiale la mai puţin de 2,00 m de sistemele de acţionare a deschiderii
dispozitivelor de desfumare sau executarea unor paravane sau alte obstacole care sa limiteze tirajul normal;
- agăţarea unor materiale de sistemele de acţionare a deschiderii dispozitivelor de desfumare sau
deasupra acestora si care ingreuneaza acţionarea lor ;
- blocarea deschiderii dispozitivelor de desfumare ( cu cârlige, lacăte sau alte sisteme de inchidere,
sarma etc);
- decuplarea sistemelor de acţionare automata sau modificarea acestora pentru a fi trecute pe
acţionare manuala;
d. verificarea, cel puţin o data pe săptămâna si inaintea fiecărui spectacol la teatre, opere, circuri si altele
similare, a funcţionarii dispozitivelor de desfumare, luandu-se masuri pentru inlaturarea eventualelor defecţiuni
sau avarii constatate.
II.11.64. La uşile rezistente la foc si uşile etanşe la fiim vor fi aplicate in exploatare următoarele reguli si
masuri specifice:
a. dispozitivele de autoinchidere sau inchidere automata vor fi menţinute permanent in stare de
funcţionare;
b. se interzice blocarea uşilor in poziţie "Normal deschisa" in cazurile când instrucţiunile nu prevăd aceasta;
c. pentru fiecare usa se specifica - prin indicatoare - poziţia normala de funcţionare ( închisa sau deschisa),
rezistenta la foc asigurata (in minute), precum si felul dispozitivelor de inchidere (autoinchidere sau inchidere
automata in caz de incendiu);

37
 d. pe sau in apropierea tamplariei speciale ( usi sau ferestre ) care au asigurate masurile de protecţie
menite sa nu producă scântei ( prin lovire , frecare etc. ) care sa poată provoca aprinderea amestecurilor
explozive de praf sau gaze si aer , se fixează indicatoare cu textul "USA ANTIEX" , " FEREASTRA ANTIEX " ,
"OBLONANTIEX " etc.
II.11.65. Pentru robinetele de incendiu ale instalaţiilor de gaze sau lichide combustibile se vor asigura:
a. marcarea poziţiei acestora prin indicatoare corespunzătoare ( STAS 297 ) , cu textul " ROBINET DE
INCENDIU " si specificaţia " in caz de incendiu se inchide ( deschide)" ;
b. manevrabilitatea acestora , care se va verifica periodic conform instrucţiunilor specifice;
c. roata de manevra va fi astfel fixata incat sa nu poată fi uşor detaşată ; in cazurile când este necesar , se
asigura protecţia robinetului in nise , dulapuri sau carcase astfel incat sa nu poată fi acţionate decât de personalul
autorizat in acest scop ;
d. pentru o uşoara identificare, robinetul de incendiu se vopseşte in culoarea roşie.

II.12. Marcarea cu indicatoare de siguranţa

II.12.1. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de siguranţa executate si montate conform standardelor
de stat STAS 297/1/2 , astfel :
a. cu indicatoare de interzicere ( alb cu roşu ), a locurilor cu pericol de incendiu si explozie in care este
interzis fumatul si focul deschis , precum si locurile unde este interzisa utilizarea unor anumite substanţe
stingatoare ;
b. cu indicatoare de avertizare ( negru cu galben ), a uşilor si obloanelor de protecţie a golurilor din
elementele de compartimentare împotriva incendiilor , a obturatoarelor de pe instalaţiile de ventilare , exhaustare
si transport pneumatic care trebuie inchise in caz de incendiu , lipsa ieşirii in caz de incendiu intr-o anumita
direcţie , utilajele si aparatele care trebuie oprite in caz de incendiu , locurile unde se găsesc lichide si gaze
combustibile , precum si alte substanţe si materiale explozive , locurile unde se degaja gaze toxice in caz de
incendiu , caile de acces ce nu pot fi utilizate in caz de incendiu , elementele de construcţii ce se pot prăbuşi
(darama) in caz de incendiu;
c. cu indicatoare de siguranţa ( alb - verde ) , a scărilor , ieşirilor si traseelor cailor de
evacuare in caz de incendiu , spatiilor de refugiu, telefon, ascensorul de intervenţie in caz
de incendiu, locurile unde este necesara protejarea cailor respiratorii;
d. cu indicatoare de informare (alb - albastru si alb - roşu ) , a instalaţiilor de prevenire si stingere a
incendiilor ( butoane de semnalizare manuale , hidranti de incendiu interiori si exteiori , mecanisme de acţionare a
cortinelor metalice , dispozitivelor pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinţi, vanelor , drencerelor, tabloul
electric general si intreruptorul general , încăperea serviciului de pompieri civili , staţia pompelor de incendiu ,
grupul electrogen , instalaţiile de spuma , abur si gaze inerte etc. , centrale de semnalizare a incendiilor , aparate
de control si semnalizare aferente instalaţiilor sprinkler , panouri de incendiu, rezervoare, bazine si rampe de
alimentare cu apa in caz de incendiu).
In situaţii justificate, se pot monta si alte indicatoare de siguranţa privind prevenirea si stingerea incendiilor.
II.12.2. Indicatoarele de siguranţa din interiorul clădirilor in care activitatea se desfăşoară si noaptea sau in
timpul zilei cu lumina artificiala ori cu iluminat natural insuficient vor avea asigurata iluminarea artificiala necesara,
corespunzător reglementarilor tehnice de specialitate.
II.12.3 Indicatoarele de siguranţa se pot executa pe tăblii metalice sau de placaj ( ori direct pe pereţi), pe
carton, hârtie groasa, placi de sticla sau pe alte materiale.
Indicatoarele se montează in locuri vizibile , la inaltime convenabila fata de nivelul pardoselii sau al solului
din dreptul lor.
II.12.4. Conductele care transporta fluide vor fi marcate cu culori convenţionale, conform STAS 8589.
Culorile convenţionale fundamentale in care trebuie vopsite conductele , sunt următoarele :
a. verde, pentru apa;
b. cenuşiu - argintiu, pentru abur;
c. maron, pentru uleiuri ( animale, vegetale, minerale) si lichide combustibile;
d. galben inchis, pentru gaze combustibile si gaze lichefiate;
e. violet, pentru acizi si baze;
f. albastru deschis, pentru aer si gaze combustibile;
g. negru, pentru alte lichide.

38
 II.12.5. Recipientele transportabile incarcate cu gaze tehnice comprimate se vor marca cu culori conform
STAS 5189 , corespunzătoare caracteristicilor principale ale incarcaturilor transportabile, respectiv:
a. roşu - inflamabilitate ;
b. galben - toxic ( otrăvitor ) ;
c. violet - amestec de gaze;
d. albastru - intretine arderea;
e. brun - combustibil;
f. argintiu - incombustibil;
g. portocaliu - stare lichida a incarcaturii;
h. alb si negru - culori contrastante pentru inscripţii.
11.13. Lucrări de constructii-montaj in timpul exploatării
II.13.1. La executarea lucrărilor de construcţii - montaj in timpul exploatării , respectiv a lucrărilor de
intretinere si reparaţii se respecta prevederile Normativului de prevenire si stingere a incendiilor la exeutarea
lucrărilor de construcţii si instalaţii - indicativ C.300 si instrucţiunile producătorilor.
II.13.2. Lucrările de intretinere , reparaţii si verificări periodice la construcţiile si instalaţiile aflate in
exploatare se efectuează numai de către personal autorizat si calificat corespunzător.
II.13.3. Lucrările de reparaţii , amenajări sau modernizări care necesita modificări la construcţie si instalaţii
ori schimbări de destinaţie ale spatiilor se vor efectua numai cu respectarea prevederilor legale referitoare la
acestea.
II.13.4. Conducătorii unităţilor au obligaţia sa verifice direct sau prin imputerniciti , daca persoanele din
exterior care executa lucrări si au acces in unitate , cunosc si respecta instrucţiunile de apărare împotriva
incendiilor stabilite, precum si cele specifice lucrărilor .
La incheierea contractelor de execuţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii ( antrepriza ) , părţile sunt
obligate sa consemneze in actele respective obligaţiile si răspunderile ce le revin , potrivit legii , in ceea ce
priveşte asigurarea apărării împotriva incendiilor.

II.14. Tratarea cu substanţe termoprotectoare

II.14.1. In toate unităţile , complexurile si amenajările sportive in care se folosesc construcţii, elemente si
materiale combustibile care trebuie tratate cu substanţe ignifuge conform reglementarilor in vigoare, verificarea
ignifugarii se face conform prevederilor cuprinse in Normele tehnice C. 58. Ignifugarea se realizează de personal
atestat si numai cu substanţe avizate , omologate si după caz agrementate de către organele abilitate.
Executarea ignifugarii nu exclude luarea altor masuri de prevenire si stingerea incendiilor stabilite prin
reglementari.
II.14.2. Părţile lemnoase ale decorurilor si finisajelor utilizate in construcţii , precum si panourile din lemn
ale expoziţiilor vor fi tratate cu substanţe ignifuge , cel puţin pe părţile neaparente.
II.14.3. Deasemenea , este obligatorie ignifugarea pârtilor neaparente ale elementelor decorative interioare
si a tratamentelor termice si acustice combustibile ale sălilor aglomerate , infrastructura din lemn a scenei,
materialele lemnoase si textile utilizate ( daca aceasta operaţie nu le schimba aspectul).
II.14.4. Panourile , decorurile , recuzita etc. care sunt supuse operaţiilor de tencuire bruta, driscuire ,
tencuire fina , gletuire cu ipsos etc. se vor ignifuga numai pe partea care nu este supusa acestor operaţii.
Periodic si la expirarea termenului de garanţie , se va analiza starea ignifugarilor , iar in cazul când acestea
si-au pierdut eficacitatea vor fi reignifugate.
II.14.5. Materialele textile ( pânza , plusuri etc. ) folosite la decoruri , orizonturi, panouri de expoziţie ,
cortine , fundale , draperii etc. , vor fi ignifugate cu produse realizate anume pentru aceste categorii de materiale.
Ignifugarea materialelor textile se realizează conform instrucţiunilor producătorului substanţei , asigurandu-
se ca reţetele respective sa nu influenţeze calitatea si rezistenta fizico - mecanica a ţesăturilor.
II.14.6. înainte de utilizare , produsele ignifuge se păstrează in locuri uscate , ferite de acţiunea directa a
soarelui sau de inghet . Temperatura de păstrare a substanţelor ignifuge va fi cuprinsa intre +5°C si +25 °C. Se
vor respecta si instrucţiunile producătorului. Durata maxima de depozitare a substanţelor de ignifugare este cea
stabilita de producător.
II.14.7. Calitatea lucrărilor de ignifugare executate se certifica prin buletine de incercare emise de
laboratoare autorizate conform legii.
II.14.8. Lucrarea de ignifugare se recepţionează numai după prezentarea buletinului de incercare
corespunzător.
39
 II.15. Masuri pentru sezonul rece
II.15.1. înainte de sezonul rece se vor controla si repara defecţiunile constatate, asigurandu-se buna
funcţionare in caz de inghet, după caz , a următoarelor sisteme:
a. instalaţiile si sistemele de incalzire existente ( surse de căldura , conducte , corpuri si elemente de
incalzire, sobe, coşuri si canale de fum etc.);
b. instalaţiile de incalzire din incaperile si spatiile in care sunt montate instalaţii de stingere a incendiilor tip
apa - apa (staţii de pompe, sprinklere, vane, hidranti interiori de incendiu, etc)
c. serpentinele de incalzire a căminelor si rezervoarelor de apa pentru incendiu;
d. dispozitivele de incalzire a armaturilor instalaţiilor cu apa;
e. conductele si furtunurile instalaţiilor de stingere , precum si a celor de producţie si auxiliare.
II.15.2. Elementele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apa expuse inghetului in timpul iernii si
neprevăzute cu dispozitive fixe de incalzire , vor fi protejate împotriva inghetului ( acoperire cu materiale
izolatoare termic , protecţii special amenajate in acest scop etc. ).
II.15.3. Căminele in care sunt montate robinetele de inchidere de la instalaţiile de apa ce pot ingheta, vor fi
protejate cu materiale izolatoare termic.
II.15.4. Când este necesar, se va asigura recircularea apei la rezervorul de apa pentru incendiu luandu-se
masuri pentru inlaturarea cauzelor care ar impiedica aceasta recirculare.
II.15.5. Se va asigura dotarea cu mijloace si materiale pentru curăţirea zăpezii si combaterea poleiului de
pe drumurile si caile de acces , de pe platforme si scări exterioare.
II.15.6. Când este cazul, la punctele de alimentare cu apa din râuri , lacuri , iazuri si bazine descoperite , in
timpul iernii se vor amenaja copci, care vor fi verificate periodic si menţinute in stare corespunzătoare de utilizare.
II.15.7. înainte de inceperea perioadei de inghet si apoi periodic , se va controla buna funcţionare a
ventilului interior si a orificiului de golire de la baza hidrantilor de incendiu exteriori.

40
 CAPITOLUL III
REGULI SI MASURI SPECIFICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

III.1. Săli de competiţii sportive (specializate sau polivalente), cluburi sportive si săli de spectacole, expoziţii

III.1.1. In sălile de competiţii sportive, biblioteci, săli de spectacole si expoziţii nu se admite accesul unui
număr mai mare de utilizatori ( persoane ) decât cel stabilit prin proiect, in funcţie de destinaţia construcţiilor in
care acestea sunt amplasate .
III.1.2. Se interzice fumatul si utilizarea focului deschis in astfel de incaperi , precum si iluminarea cu
flacăra deschisa ( lumânări, chibrituri , facle etc ) in poduri , magazii , alte incaperi , spatii si locuri cu risc de
incendiu din aceste construcţii.
III.1.3. In sălile si incaperile in care incalzirea se face cu sobe , alimentarea cu combustibil a acestora se va
intrerupe inainte de accesul utilizatorilor in interiorul lor. Pentru acele incaperi care sunt destinate copiilor de
vârsta preşcolara, alimentarea sobelor cu combustibil se face numai din exteriorul încăperilor.
III.1.4. Foaierele sălilor de competiţii sportive, sălilor de spectacole, expoziţiilor, holurile si culoarele
acestora, precum si cele ale bibliotecilor si cluburilor se dotează cu scrumiere cu picior pentru colectarea
resturilor de tigari si chibrituri , care se amplasează la o distanta de minimum 1,5 m fata de draperii si perdele.
III.1.5. Covoarele , mochetele , presurile etc utilizate in aceste incaperi, pe holuri, coridoare , culoare si
scări se fixează in pardoseala , pentru a nu impiedica evacuarea utilizatorilor in caz de incendiu.
III.1.6. La amplasarea mobilierului in cluburi, săli de competiţii sportive, săli de spectacole si expoziţii se vor
asigura culoare de circulaţie corespunzător directionate si se va tine seama de următoarele recomandări:
a. se interzice cu desăvârşire introducerea scaunelor suplimentare fata de numărul prevăzut in proiect,
precum si staţionarea persoanelor in picioare pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive , spectacolelor,
expunerilor, prezentărilor etc .;
b. scaunele si băncile se fixează de pardoseala daca aceste incaperi se incadreaza in categoria sălilor
aglomerate ( cu suprafaţa care revine utilizatorului mai mica de 1,5 mp/loc ) , fiind admise maximum 12 scaune
mobile in logii , balcoane si maximum 20 in discoteci, cluburi, săli de dans etc;
c. daca incaperile respective sunt din categoria celor cu aglomerări de persoane dar nu săli
aglomerate , iar in aceste locuri exista mai mult de 20 de scaune , acestea se solidarizează
intre ele pe pachete, fara a se fixa de pardoseala.
III.1.7. Pentru toate categoriile de incaperi si săli prevăzute in prezentul subcapitol, nu se admit denivelări
la capetele circulaţiilor dintre rândurile de banei ori scaune .
III. 1.8. Se interzice amplasarea meselor , scaunelor , băncilor , fisetelor sau a altui mobilier in apropierea
uşilor de evacuare sau pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie cai de evacuare in caz de incendiu.
III.1.9. In sălile dotate cu cabine de proiecţie se vor repecta următoarele reguli si masuri:
a) înainte de inceperea proiecţiei se verifica starea aparatelor de proiecţie, a mecanismelor de derulare,
vizorilor de proiecţie si control si, după caz, funcţionarea obloanelor rezistente la foc de protecţie a golurilor cabinei;
b) Pe timpul proiecţiei filmului operatorul este obligat sa stea in permanenta langa aparatul de proiecţie;
c) In cabina de proiecţie se pot păstra cel mult 2 bobine de film , restul depozitandu-se in camerele de
derulare sau in dulapuri metalice inchise ;
d) Eventuale capete de pelicule se colectează in cutii metalice inchise care după proiecţie vor fi
inlaturate;
e) La orice oprire a aparatelor de proiecţie acestea trebuie scoase de sub tensiune ;
III.1.10. In cabina de proiecţie se interzice:
a) Fumatul si folosirea focului deschis sub orice forma ;
b) Utilizarea radiatoarelor, resourilor sau a oricăror mijloace de incalzire locala improvizate;
c) Accesul peroanelor neautorizate ;
d) Păstrarea materialelor, obiectelor care nu aparţin inventarului strict necesar .

III.1.11. Pentru evacuarea utilizatorilor din sali si incaperi in condiţii de siguranţa se vor lua următoarele masuri:
a) Conducerile obiectivelor respective vor intocmi planuri de evacuare a utilizatorilor
a) Pe tot timpul desfăşurării activităţilor in aceste sali , uşile interioare si exterioare de pe traseul de
evacuare vor fi descuiate, ele trebuind sa se deschidă spre exterior prin simpla apăsare a dispozitivului de
deschidere ;
41
 b) Se va controla si asigura in permanenta buna funcţionare a instalaţiilor pentru iluminatul de siguranţa
inlaturandu-se operativ improvizaţiile si neregulile constatate;
c) Traseele spre caile de evacuare se marchează corespunzător , potrivit prevederilor STAS 297/2 si
SR ISO 6309 ;
d) Stabilirea persoanelor care sa organizeze si sa supravegheze operaţiunile de evacuare a
utilizatorilor ( persoane si bunuri materiale ) in caz de incendiu ;
e) In caz de incendiu evacuarea utilizatorilor se asigura obligatoriu pe toate caile prevăzute in planul de
evacuare al sălii;
f) Pentru sălile de competiţii sportive, spectacol, cluburi sportive, expoziţii prevăzute cu inscripţii
luminoase " IEŞIRE " poziţionate deasupra uşilor de evacuare se va asigura păstrarea acestora in locurile
precizate prin proiect si iluminarea corespunzătoare;
h) Periodic se vor efectua exerciţii de evacuare potrivit planului stabilit;
III.1.12. Pentru sălile care se incadreaza in categoria sali aglomerate , cu scene amenajate se vor respecta
in exploatare si masurile specifice acestora, astfel:
a) Instalaţia electrica se utilizează conform programului stabilit de către conducerea unităţii impreuna
cu tehnicianul de specialitate. Programul trebuie sa cuprindă in mod obligatoriu circuitele care sa acţioneze
inainte de inceperea spectacolului , intre acte , in timpul spectacolului si după terminarea lui, evitandu-se
suprasolicitarea instalaţiei.
b) Nu se admit nici un fel de improvizaţii in instalaţiile electrice , iar acţionarea acesteia , precum si a
aparaturii electrice si electronice se face numai de către electricieni de serviciu anume angajaţi;
a) Reflectoarele se amplasează fata de elementele combustibile din sala la distante indicate de
tehnicieni ( in raport cu puterea radiaţiei calorice, recomandandu-se intreruperi periodice pentru răcire ), iar
conectările cablurilor pentru aparatele aferente filmărilor directe din sala se face numai in exteriorul acesteia;
c) La terminarea spectacolelor si repetiţiilor , instalaţia electrica a sălii se scoate de sub tensiune , cu
excepţia circuitelor care alimentează iluminatul strict necesar si pe cel de siguranţa;
d) Toate corpurile de iluminat din scena vor avea plase metalice de protecţie , iar după terminarea
programului cele mobile vor fi scoase din scena ;
e) Corpurile de iluminat din scena si fose se amplasează la distanta de minim 1 m fata de materialele
combustibile ( perdele , draperii, cortina , decoruri , recuzita etc ), iar daca in mod justificat aceste materiale sunt
la distante mai mici , se protejează cu materiale incombustibile pe o porţiune care sa depăşească cu minim 0,5 m
suprafaţa corpului de iluminat;
f) Pe tot timpul spectacolelor si al repetiţiilor se asigura supravegherea permanenta a orgii de lumini,
de către personal numit in acest scop ;
h) In scena se introduc numai decorurile si recuzita necesara pentru repetiţia din ziua respectiva;
i) Între decoruri ori pereţii de pe scena se asigura distante de minim 1 m fata de reflectoare, corpuri de
iluminat, tablouri , doze etc;
j) Fumatul in scena se admite numai atunci când textul si acţiunea spectacolului o cer, asigurandu-se in
aceasta situaţie scrumiere amplasate corespunzător atât in scena cat si la intrările si ieşirile din scena ( minim
1,5 m fata de draperii , cortine , materiale combustibile);
k) Când subiectul spectacolului reclama focuri, lumânări sau explozii pe scena, acestea se vor simula pe
cat posibil prin efecte luminoase , electrice , sonore , utilizandu-se numai in condiţii deosebite cloratul de potasiu
si folosirea focului deschis . Daca totuşi acest lucru este absolut necesar se vor lua masuri de siguranţa pentru
inlaturarea oricăror posibilităţi de izbucnire a incendiului;
l) Se interzice introducerea in scena sub orice forma a lichidelor inflamabile;
m) Materialele combustibile ale scenei vor fi ignifugate conform reglementarilor in vigoare;
n) Toate trecerile , culoarele , intrările si ieşirile buzunarelor laterale ale scenei, in care se tin decorurile
pentru spectacolele următoare, trebuie menţinute libere;
o) După terminarea spectacolelor toate decorurile , materialele , recuzita si costumele se depozitează in
magaziile pentru astfel de destinaţii , nepermitandu-se depozitarea lor sub scena, in fose, pe platforme, coridoare;
p) In cabinele de coafura , perucherie , masaj si in cabinele artiştilor se pot folosi lichide inflamabile ( eter,
uleiuri, vaseline, grime ) numai in cantităţile strict necesare , daca se păstrează in vase de sticla bine inchise si
aşezate in sertare si dulapuri;
r) Se interzice folosirea focului deschis si a fumatului pe timpul efectuării operaţiilor de grimaj in cabinele
artiştilor ( daca in compoziţia acestora intra substanţe inflamabile ) ;
42
 s) Toate deseurile de vata si hârtie imbibate cu grime , uleiuri , eteruri se colectează in cutii speciale
prevăzute cu capac si se evacuează zilnic, după terminarea programului.
III.1.13. In depozitele de costume se vor respecta următoarele masuri :
a) Este interzisa folosirea aparatelor electrice de incalzit , a maşinilor de călcat , resourilor, radiatoarelor
etc, precum si fumatul si utilizarea focului deschis;
b) Curăţirea obiectelor de garderoba prin utilizarea lichidelor inflamabile se face numai in afara
depozitelor, in locuri ferite de surse de căldura, scântei etc;
III.1.14. La magaziile si depozitul pentru recuzita se asigura următoarele :
a) Decorurile si recuzita se păstrează pe grupe , asigurandu-se accese , circulaţii si cai de evacuare
libere care sa permită intervenţia operativa in caz de incendiu ;
b) Depozitarea decorurilor se face astfel incat sa se păstreze o distanta de cel puţin 0,30 m fata de
tablourile si dozele electrice si minim 0,50 m fata de corpurile de iluminat;
c) Corpurile de iluminat se prevăd cu globuri de protecţie si grătare împotriva loviturilor;
d) Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice improvizate ori folosirea lămpilor portative . Se pot
folosi lanterne cu baterii ( acumulatori ) .
III.1.15. La terminarea programului de lucru toate spatiile , incaperile si locurile din clădiri in care a avut
acces publicul se controlează de către personalul cu atributiuni in acest domeniu , pentru depistarea si inlaturarea
eventualelor surse de aprindere sau focare de ardere.
Cu acest prilej se vor scoate de sub tensiune instalaţiile si echipamentele electrice a căror funcţionare nu
este necesara pe timpul intreruperii activităţii.
III. 1.19. Este strict interzisa executarea lucrărilor cu foc deschis pe timpul desfăşurării activităţilor cu
public.
III. 1.20. Echipele de intervenţie in caz de incendiu se instruiesc privind cunoaşterea si punerea operativa
in aplicare a masurilor de evacuare , salvare si stingere cuprinse in planurile de intervenţie.

III.2. Clădiri administrative si complexuri sportive

III.2.1. Pe timpul exploatării incaperilor, compartimentelor si spatiilor aferente clădirilor administrative si
complexurilor sportive trebuie luate masuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu prin limitarea la
strictul necesar a cantităţilor de materiale combustibile si a eventualelor surse cu potenţial de aprindere a
acestora.
III.2.2. Nu se admite depozitarea pe culoare, coridoare, case de scări si alte trasee de evacuare ale clădirii,
a materialelor care sa impiedice evacuarea utilizatorilor in caz de incendiu . Se interzice amenajarea de boxe sau
depozitarea de materiale in casele de scări si sub rampele scărilor.
III.2.3. In clădirile administrative precum si in clădirile complexurilor sportive pot fi păstrate pentru curăţenie,
igienizare, deparazitare , dezinsectie , in bidoane ermetic inchise si locuri special amenajate, lichide inflamabile in
cantitate totala de maxim 25 1.
III.2.4. Curăţirea pardoselii ( parchet, duşumele , mochete etc . ) cu benzina , neofalina sau alte produse
inflamabile este interzisa .
Aceasta operaţiune de curăţire se poate face cu materiale special destinate, numai la lumina zilei, cu
respectarea instrucţiunilor precizate de producător, a prevederilor generale din prezentele norme si a
următoarelor reguli si masuri :
a) Interzicerea fumatului si a oricăror lucrări cu foc deschis pe toata perioada desfăşurării activităţii;
b) Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice si intreruperea iluminatului electric , precum
si a utilizării gazelor naturale ori lichefiate ;
c) Asigurarea ventilării necesare ;
d) Utilizarea unor ustensile si materiale (vase, cârpe, perii etc .) care nu produc electricitate statica, fiind
interzise cele din mase plastice si fire sintetice ;
e) Introducerea in incaperi numai a cantităţilor de lichide inflamabile strict necesare ;
f) Montarea de indicatoare avertizoare la intrarea din incaperile respective ;
g) Verificarea incaperilor vecine pentru a nu exista surse de foc deschis si avertizarea personalului din
acestea despre operaţiunile ce se executa;
h) Verificarea evacuării vaporilor inflamabili din incaperi.
III.2.5. Materialele , substanţele si ustensilele folosite pentru operaţiunile menţionate la art. III.2.3 si III 2.4
vor fi evacuate la terminarea lucrului din incaperi , urmând ca cele ce nu mai sunt necesare sa fie distruse prin
43
ardere in locuri special amenajate si fara pericol de incendiu , iar celelate se vor curata de lichide combustibile si
depozita la locurile destinate .
III.2.6. Se interzice folosirea aparatelor electrocasnice ( radiatoare , resouri , fiare de călcat etc .) in birouri ,
spatii de depozitare, ateliere, laboratoare, arhive si alte incaperi din aceste clădiri.
III.2.7. Se interzice fumatul si utilizarea focului deschis pentru executarea unor lucrări in poduri , magazii si
depozite de materiale combustibile , precum si in oricare alte incaperi cu risc mijlociu, mare si foarte mare de
incendiu (pericol de explozie).
In caz de stricta necesitate , lucrările cu foc deschis se executa pe baza permisului de lucru cu foc si numai
după luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice acestor lucrări.
III.2.8. Locurile si zonele in care este permis fumatul se stabilesc si se aproba de către conducerile
obiectivelor respective , acestea marcandu-se si amenajandu-se corespunzător . Se interzice aruncarea la
intamplare a resturilor de tigari , chibrituri sau golirea scrumierelor in coşuri pentru colectat deşeuri de hârtie .
III.2.9. Caile de acces si evacuare in /din clădirile administrative si complexurile sportive se menţin
permanent in stare libera pentru a putea fi utilizate in caz de incendiu.

III.3. Spatii de cazare pentru sportivi

III.3.1. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor in spatiile de cazare se va asigura respectarea
următoarelor reguli si masuri:
a. In camerele de cazare nu se folosesc resouri si radiatoare electrice cu suprafeţe incandescente, precum
si alte aparate consumatoare de energie electrica (fiare de călcat, fierbatoare etc.) fara aprobarea conducerii
unităţii respective si luarea masurilor specifice de psi;
b. Fiecare incapere in care este permis fumatul se dotează cu scrumiere care se amplasează
fata de perdele si draperii la cel puţin 1,5 m distanta;
c. Înainte de cazare se verifica starea de funcţionare a instalaţiilor utilitare (incalzire, electrice, ventilare,
climatizare, gaze etc.) inlaturandu-se operativ defecţiunile care ar putea genera incendiu;
d. In fiecare camera se vor pune la dispoziţia utilizatorilor informaţii clare privind posibilităţile de alertare,
alarmare, evacuare in caz de incendiu, precum si modul in care aceştia trebuie sa acţioneze in caz de incendiu;
e. Se vor asigura condiţii de evacuare in siguranţa a persoanelor cazate .
III.3.2. Extrase din prevederile de la art. III. 3.1., precum si regulile de utilizare a aparatelor respective,
precizate de producător, vor fi incluse in instrucţiunile ce se afişează la locurile de cazare.
Utilizarea aparatelor pentru prepararea hranei (aragaze, cuptoare cu microunde, resouri etc.) este permisa
numai in incaperi special amenajate. De asemenea servitul mesei, spălarea, uscarea si călcarea imbracamintei
se face in spatii special amenajate .
III.3.3. In incaperile destinate spălării, uscării si a călcării imbracamintei este interzisa depozitarea
articolelor care depăşesc o şarja, iar la terminarea lucrului toate aparatele electrice vor fi deconectate de la sursa
de energie electrica.
III.3.4. In incaperile in care incalzirea se face cu sobe, arderea focului se va intrerupe inainte de intrarea
copiilor sportivi.
Uşile de alimentare cu combustibil a sobelor, precum si robinetele instalaţiilor de gaze se amplasează in
exteriorul incaperilor, daca in acestea se desfăşoară activităţi cu preşcolari. Este interzis sa se aprindă focul cu
benzina, petrol sau alte lichide inflamabile .
III.3.5. Pe holurile si culoarele unităţilor de cazare (cantine, hoteluri, moteluri, vile etc.) se amplasează
scrumiere pentru colectarea resturilor de tigari si chibrituri, pastrandu-se o distanta de cel puţin 1,5 m fata de
draperii si perdele.
III.3.6. Se interzice fumatul si utilizarea focului deschis in incaperile pentru cazarea elevilor si copiilor
sportivi.
In incaperile in care sunt cazaţi sportivi sau alţi utilizatori care fumează se asigura scrumiere, iar resturile
de tigari si chibrituri se colectează in locuri special destinate, pe holuri, culoare, interzicandu-se aruncarea
acestora in coşurile din camere pentru colectarea deşeurilor de hârtie .

44
 III.3.7. In clădirile cu destinaţie pentru cazarea sportivilor se va controla permanent starea de funcţionare a
instalaţiilor electrice. Nu se admit improvizaţii si modificări fata de proiect la aceste instalaţii. Orice lucrări de
intretinere, reparaţii se executa numai de către persoane calificate.
III.3.8. Nu se admit pe caile de evacuare usi false, oglinzi, draperii, precum si materiale sau mobilier care
sa contribuie la derutarea, impiedicarea sau blocarea evacuării utilizatorilor. De asemenea sunt interzise
amenajarea de boxe in casele de scări si sub rampele de scări. Amplasarea paturilor in camerele de cazare,
precum si a mobilierului se va face astfel incat sa se asigure culoare de trecere pentru evacuarea utilizatorilor in
caz de incendiu.
III.3.9. Se interzice incuierea uşilor de pe caile de evacuare, chiar si in condiţiile in care in clădire exista si
alte trasee accesibile evacuării. Deasupra uşilor pentru evacuare spre exterior din casele de scări si pe culoare se
vor afişa indicatoare care sa marcheze ieşirea spre exterior. Pentru fiecare nivel din clădiri se vor intocmi planuri
de evacuare, iar pentru verificarea aplicabilităţii acestuia se vor executa exerciţii periodice de evacuare.
III.3.10. In aceste categorii de clădiri este interzisa depozitarea lichidelor combustibile. Echipamentul
sportiv si alte obiecte ori materiale care prezintă pericol de incendiu se păstrează in locuri special amenajate, fara
a se permite blocarea cailor de evacuare si acces din incaperi.
III.3.11. Este interzisa curăţarea duşumelelor, pardoselilor din parchet, a mochetelor sau a altor obiecte de
mobilier si dotare cu substanţe combustibile ori lichide inflamabile, in incaperi in care este focul aprins, se
fumează ori exista condiţii care ar putea conduce la producerea unor incendii. Păstrarea substanţelor pentru
curăţenie, dezinfectare, deratizare, dezinsectie, precum si a lichidelor combustibile se face in locuri special
amenajate si marcate corespunzător, in afara spatiilor si incaperilor din aceste clădiri.
III.3.12. Se interzice utilizarea lucrărilor cu foc deschis in incaperi, in prezenta sportivilor de vârsta şcolara
si preşcolara. Aceste lucrări se executa numai pe baza de permis de lucru cu foc sub supravegherea persoanelor
autorizate si cu luarea masurilor ce se impun pentru executarea unor astfel de lucrări.
III.3.13. Se vor asigura masuri pentru interzicerea accesului copiilor sportivi in incaperile destinate pentru
prepararea hranei, in depozite, magazii, poduri, precum si in alte spatii si locuri in care aceştia ar putea provoca
incendii.
III.3.14. Administraţiile spatiilor de cazare sportivi pot stabili, in raport de specificul lor, si alte restricţii si
masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor, pe care le supun pentru aplicare aprobării conducerilor
instituţiilor respective.
III.3.15. In incaperile in care se desfăşoară activităţi de spălare, uscare si calcare a lenjeriei si altor
materiale textile se vor asigura următoarele reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor :
a) Utilajele, echipamentele, instalaţiile si aparatele folosite pentru spălare se curata in permanenta de
eventualele depuneri de fibra, fire, scame sau alte deşeuri pe organele de mişcare ale acestora (axe, valturi,
cilindri, lagăre, cuve, etc). Curăţirea se face de către personal calificat si autorizat in acest scop.
b) înainte de introducerea in maşina a produselor textile pentru spălat, acestea se vor examina pentru
inlaturarea eventualelor corpuri metalice care prin lovire pot constitui surse de iniţiere a unor incendii;
c) Se interzice depozitarea in incaperile de lucru a articolelor si produselor textile pentru spălat, curăţat,
călcat care depăşesc cantităţi mai mari decât pentru o şarja;
d) Lubrifiantii necesari ungerii utilajelor se păstrează si depozitează in bidoane sau cutii metalice
inchise ermetic, in locuri special amenajate si marcate corespunzător, iar pentru utilizare la locul de munca, nu se
admit cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru;
e) Este interzisa montarea pe maşini a salterelor de pornire-oprire, acestea se vor monta pe stelaje
metalice la o distanta de cel puţin 2,5 m de maşini;
f) La operaţiunile de apretat, impregnat cu maşini care folosesc substanţe inflamabile sau explozibile
se verifica zilnic modul de funcţionare a instalaţiei de ventilare iar in aceste incaperi este strict interzis utilizarea
focului deschis sau a fumatului. Canalele de evacuare a gazelor vor fi curăţate periodic respectandu-se cu
stricteţe graficele de realizare a acestor lucrări;
a) Uscatoarele si ventilatoarele se curata zilnic de scame, praf;
h) Părţile lemnoase din camerele de uscare se tratează cu materiale ignifuge potrivit prevederilor
reglementarilor specifice;
i) La maşinile de uscat, presele hidraulice cu incalzire electrica, calandrele si alte utilaje
incalzite cu abur sau rezistenta electrica se verifica ca, după terminarea lucrului, sa nu ramana
nici un fel de produse textile.

45
 j) Materialele scoase de la uscat nu trebuie sa depăşească temperatura de 70 °C;
k) înaintea inceperii operaţiunilor de călcat se verifica starea tehnica a maşinilor electrice de
călcat, stecherelor, cordoanelor, fiselor, iar pe timpul intreruperii călcatului fiarele de călcat se
aseaza numai pe suporturi special construite din materiale incombustibile;
1) La călcarea obiectelor din materiale textile in a căror compoziţie intra fibre sintetice, care
nu permit o temperatura ridicata cordoanelor vor fi prevăzute cu intreruptoare, spre a se opri
curentul atunci când se depăşeşte temperatura necesara, sau se utilizează aparate de călcat cu
sistem de reglaj pentru diverse tipuri de materiale;
m) La introducerea si scoaterea din priza se va mânui fisa (stecherul) fierului de călcat fara a se
trage de cordon:
n) La terminarea lucrului fiarele electrice de călcat si presingurile vor fi deconectate de la
sursele de curent electric;
o) Se interzice părăsirea locului de munca la terminarea programului, inainte de efectuarea
următoarelor operaţiuni:
- oprirea tuturor maşinilor;
- evacuarea tuturor deşeurilor si curăţirea locului de munca;
- deconectarea de la priza a tuturor aparatelor electrice din incaperi.
III. 4. Echipamente de calcul electronic
III.4.1. In incaperile in care se găsesc echipamente de calcul electronic se vor asigura respectarea
următoarelor reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor:
a. Limitarea la maximum posibil a materialelor combustibile si inlaturarea cu operativitate a eventualelor
surse potenţiale de incendiu;
b. Se recomanda dotarea cu mobilier din materiale incombustibile si greu combustibile ignifugate (CI, C2);
c. Materialele de construcţii utilizate pentru finisaje la pereţi si plafoane false vor fi incombustibile,
admitandu-se pentru pardoseala speciala (tip estrada) placi demontabile greu combustibile (CI, C2), tratate cu
produse termospumante;
d. Se interzice introducerea unor materiale combustibile, cu excepţia celor strict necesare
desfăşurării activităţii - rechizite pentru un schimb de lucru;
e. Se interzice depozitarea lichidelor inflamabile;
f. Este interzisa folosirea resourilor, radiatoarelor electrice, fara aprobarea scrisa a organelor de conducere
si respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
g. Se va controla si asigura buna funcţionare a instalaţiei electrice, neadmitandu-se nici un fel de
improvizaţii;
h. In locurile in care incalzirea se face cu sobe, alimentarea acestora se va întrerupe inainte de accesul
utilizatorilor in incapere. Nu se admite aprinderea focului cu petrol, benzina sau alte produse inflamabile.
III.4.2. La trecerea prin pereţi a canalelor de ventilare, conductelor si cablurilor electrice, golurile din pereţi
se etanseaza cu materiale incombustibile asigurandu-se rezistenta la foc identica cu cea a peretelui. Canalele de
ventilare se prevăd in dreptul trecerii prin pereţii rezistenţi la foc cu sisteme de obturare cu inchidere automata in
caz de incendiu, indiferent de compartimentul in care s-a produs incendiul.
III.4.3. Toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor trebuie realizate din materiale incombustibile.
III.4.4. Sub pardoseala falsa nu se vor folosi prize, doze de derivaţie si nu se vor executa imbinari de
cabluri. Atunci când sunt absolut necesare astfel de lucrări, dozele de derivaţie trebuie sa fie de tip etanş, legate
la pământ si fixate de pardoseala .
III.4.5. In pardoselile inalte tip estrada se prevăd panouri uşor demontabile, amplasate in zone cu
aglomerări mari de cabluri si in apropierea echipamentului, astfel incat spaţiul de sub pardoseala sa fie uşor
accesibil pentru intervenţii in caz de incendiu. Aceste panouri vor fi marcate vizibil.
III.4.6. La terminarea programului de lucru se deconectează de la reţea toate echipamentele de calcul
electronic.
III.4.7. Executarea operaţiilor de intretinere, revizii si reparaţii se realizează numai de către personal
specializat, cu calificare in domeniu.
III.4.8. In planurile de intervenţie se vor stabili regulile, masurile si responsabilităţile privind salvarea si
evacuarea utilizatorilor (bunuri si persoane), precum si cele pentru stingere (funcţie de produsele folosite la
stingere), precizandu-se ordinea operaţiunilor care se executa, inclusiv interdicţiile pentru stingere cu C02 sau
alte gaze, bunurile si materialele care se evacuează, cele care se protejează si mijloacele utilizate.
46
 III.5. Depozite, magazii, arhive, încăperi pentru multiplicare
III.5.1. In incaperile depozitelor, magaziilor si arhivelor pe langa regulile si masurile de prevenire si stingere
a incendiilor precizate la cap.II se vor respecta următoarele :
a. Depozitarea produselor, materialelor si bunurilor se face in funcţie de caracteristicile fizico-chimice si
reacţia acestora cu produsele de stingere, evitandu-se pericolul apariţiei si propagării incendiului;
b. La introducerea in depozite sau magazii a diverselor produse se va stabili clasa de periculozitate in
care se incadreaza pentru a se depozita corespunzător;
c. Se va asigura menţinerea compartimentărilor precizata prin proiect, orice modificări se pot face
numai pe baza unor documentaţii tehnice elaborate potrivit reglementarilor specifice;
d. Produsele inflamabile se depozitează in locuri special amenajate, marcate corespunzător si in
cantităţile precizate prin proiect;
e. Produsele textile si alte materiale combustibile se depozitează la distante de cel puţin 1 m fata de
surse de căldura (atunci când acestea exista si sunt stabilite prin proiect);
f. Hârtia, cărţile, documentele de arhiva se depozitează in stive sau rafturi, asigurandu-se spatii,
culoare pentru intervenţie in caz de incendiu;
g. La depozitarea hârtiei, documentelor de arhiva in rafturi sau stive se vor asigura distante fata de
corpurile de iluminat si alte instalaţii, potrivit reglementarilor tehnice;
h. Deseurile de hârtie, ambalaje rezultate in urma despachetărilor, sortărilor si livrărilor se vor indeparta
zilnic din spatiile de depozitare .
III.5.2. Este strict interzis accesul persoanelor străine, neinsotite in depozite, magazii si arhive.
III.5.3. Se interzice păstrarea in magazii si depozite a buteliilor de gaze petroliere lichefiate sau a
recipientelor de oxigen, precum si a unor cantităţi de carbid mai mari 150 kg (in compartimente special
amenajate).
III.5.4. Vopselele si lacurile se păstrează in incaperi separate, fara umezeala, mentinandu-se pe cat posibil
o temperatura de 7-20°C, ferite de razele solare, acizi si alte emanaţii de gaze.
III.5.5. Corpurile de iluminat incandescente din depozite, arhive, magazii se protejează cu globuri de
protecţie, iar atunci când prin natura activităţii exista posibilitatea de a fi lovite se vor monta si apărători de
protecţie.
III.5.6. Se va asigura menţinerea permanent libera a spatiilor de siguranţa, precum si a celor destinate
circulaţiei, intervenţiei si evacuării in caz de incendiu.
III.5.7. Se interzice fumatul in aceste incaperi. Conducerile unităţilor respective vor stabili locurile special
amenajate pentru fumat, cu dotările necesare si vor preciza regulile care se impun in astfel de situaţii.
III.5.8. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrica din depozite, arhive, magazii se
deconectează de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţa si a celui care alimentează
sistemele si instalaţiile de semnalizare si stingere a incendiilor.
III.5.9. Personalul de pe locurile de munca trebuie sa cunoască regulile, masurile de prevenire si stingere a
incendiilor specifice acestor activităţi si sa fie instruit pentru a interveni cu mijloace tehnice din dotare in caz de
incendiu.
III.5.10. In incaperile in care se lucrează cu substanţe ori soluţii inflamabile, operaţiile de lucru se
desfăşoară numai cu sistemul de ventilaţie in funcţiune interzicandu-se depozitarea si păstrarea acestor produse
in incaperile respective, in cantităţi peste cele necesare unui schimb de lucru.
III.5.11. Curăţirea maşinilor cu produse inflamabile ori combustibile este permisa numai după deconectarea
acestora de la sursa de energie electrica si cu respectarea interdicţiilor privind fumatul si utilizarea focului
deschis.
III.5.12. In incaperile de legatorie, cartonaj si multiplicare, depozitarea materialelor pentru lucrările in curs
de execuţie se va face la distanta de minimum 1 m fata de maşini iar straifurile si deseurile rezultate se vor
colecta si elimina pe măsura ce se produc. De asemenea, se interzice depozitarea ori păstrarea acestora in
spatiile destinate incalzirii cleiului.
III.5.13. La terminarea programului de lucru aparatele pentru multiplicare se deconectează de la sursa de
energie electrica, verificandu-se totodată si starea celorlalte aparate din incapere, care ar putea constitui
eventuale surse potenţiale de incendiu .

III.6. Unităţi de alimentaţie publica aferente complexurilor si cluburilor sportive sau spatiilor de cazare
III.6.1 In cantine, oficii si spatiile destinate preparării hranei, precum si in cele tehnice aferente unităţilor de
47
alimentaţie publica se asigura :
a. Verificarea si menţinerea condiţiilor de prevenire si stingere a incendiilor stabilite;
b. Interzicerea funcţionarii fara supraveghere a sistemelor, instalaţiilor si aparatelor din
dotarea acestor funcţiuni, precum si folosire lor cu defecţiuni care pot provoca incendii
si/sau explozii;
III.6.2. Amplasarea meselor si scaunelor in cantine restaurante, baruri si alte incaperi destinate pentru
servicii publice se face astfel incat sa se asigure culoare de trecere pentru evacuarea persoanelor in caz de
incendiu.
III.6.3. In unităţile de alimentaţie publica unde este permis fumatul, se vor asigura scrumiere de masa si pe
holuri scrumiere cu picior, in număr suficient, amplasate la o distanta de cel puţin 1,5 m de perdele, draperii,
exponate, etc.
III.6.4. In unităţile de alimentaţie publica sunt interzise următoarele :
a. Folosirea focului deschis fara supraveghere (sobe de gatit, aragaze, resouri, etc);
b. Păstrarea produselor inflamabile sau a altor categorii de materiale combustibile in spatiile de depozitare
alimente;
c. Folosirea pentru iluminat a lumânărilor, faclelor, chibriturilor, lămpilor de petrol, etc .
III.6.5. Langa maşinile de gatit alimentate cu gaze naturale sau GPL se vor afişa instrucţiuni de utilizare a
gazelor si de exploatare a utilajelor respective .
III.6.6. Maşinile de gatit se vor dota cu hote prevăzute cu sisteme de protecţie corespunzătoare.
Tubulaturile si hotele din dotarea maşinilor de gatit, grătarelor pentru fript, cuptoarelor pentru copt, etc. vor fi
curăţate si degresate cel puţin săptămânal si ori de cate ori este nevoie.
III.6.7. Se interzice curăţarea hotelor prin ardere.
III.6.8. In bucătarii, oficii, laboratoare, restaurante etc. se interzice :
a. Pregătirea direct pe plita a diverselor preparate, astfel incat sa poată prezenta pericol de incendiu;
b. Prelingerea grăsimilor pe plita din tăvi sau vase umplute peste limita ori din cauza manipulării
necorespunzatoare a acestora;
c. Păstrarea produselor alimentare in cantităţi mai mari decât strictul necesar preparării culinare din ziua
respectiva.
III.6.9. Revizia, intretinerea ori repararea instalaţiilor frigorifice, electrice, gaze si ventilare se face numai de
personal autorizat si instruit privind regulile si masurile de p.s.i. care se asigura in exploatare .
III.6.10. La terminarea programului de lucru se efectuează următoarele operaţiuni:
a. Se intrerupe alimentarea cu energie (electrica, gaze, abur etc.) a maşinilor, utilajelor, aparatelor,
dispozitivelor;
b. Se verifica daca sunt inchise toate robinetele de gaz de pe conducte si recipiente;
c. Se evacuează deseurile rezultate in urma desfăşurării activităţii si se curata locul de munca;
d. Se sting luminile, rămânând in funcţiune instalaţia de iluminat de siguranţa;
e. Se verifica siguranţa cailor de acces, intervenţie si evacuare din incaperile respective;
f. Se predau cheile la locurile stabilite de conducerea unităţii.

III.7. Săli de antrenamente pentru diferite sporturi si popicarii

III.7.1. In aceste incaperi se vor asigura masuri si reguli de reducere la minim a riscului de incendiu prin
limitarea la strictul necesar a materialelor combustibile care se introduc in acestea si care constituie densitate de
sarcina termica mobila de incendiu .
III.7.2. Se interzice fumatul si utilizarea focului deschis atât in sălile de antrenamente , popicarii, cat si in
spatiile aferente acestora (depozite, magazii, subsoluri, poduri, vestiare etc).
III.7.3. Se interzice depozitarea in sălile de antrenamente si popicarii a materialelor combustibile ,
produselor inflamabile si buteliilor de gaze . Depozitarea acestor materiale si substanţe se face in cantităţile
admise in proiect, in locuri special amenajate si marcate corespunzător.
III.7.4. Depozitarea de produse, echipamente si materiale sportive in podurile clădirilor in care funcţionează
aceste sali ori popicarii , in boxe , magazii sau alte incaperi care nu sunt corespunzător alcătuite, echipate si
dotate privind prevenirea si stingerea incendiilor este strict interzisa .
III.7.5. Curăţirea pardoselii cu produse inflamabile este interzisa, cu excepţia petrosinului, parchetinului si a
produselor special destinate, respectandu-se regulile si masurile precizate la art. ni.2.4.
III.7.6. La efectuarea deratizărilor si dezinfectărilor cu insecticide inflamabile se vor respecta prevederile
48
precizate la art. HI.2.4.
III.7.7. Pentru asigurarea evacuării sportivilor in condiţii de siguranţa din sali ori popicarii se vor respecta
următoarele:
a. Se va intocmi si afişa un plan de evacuare a sălii;
b. Se va controla si asigura in permanenta buna funcţionare a iluminatului de siguranţa cu care este
echipata incaperea;
c. Pe timpul desfăşurării antrenamentelor, uşile de pe traseele cailor de evacuare vor fi menţinute
descuiate, ele trebuind sa se deschidă uşor;
d. Aparatele , materialele si alte ustensile folosite la antrenamente vor fi astfel aranjate si
amplasate incat sa nu blocheze caile de evacuare .
III.7.8. La terminarea programului de antrenament se vor strânge materialele utilizate care nu fac parte din
dotarea curenta a sălii si se vor depozita in locuri special destinate . Se vor deconecta de la sursa de energie
electrica toate aparatele consumatoare .
III.7.9. Sportivii vor fi instruiţi pentru cunoaşterea si aplicarea regulilor si masurilor specifice de prevenire si
stingere a incendiilor, precum si pentru punerea in aplicare a prevederilor planurilor de intervenţie in caz de
necesitate.

III.8. Patinoare artificiale si piscine acoperite

III.8.1. In spatiile , încăperile si locurile din patinoarele artificiale si piscinele acoperite , in care au acces
sportivi si publicul se vor respecta in exploatare regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice
funcţiunilor precizate la cap. III. 1., III.2., III.7.
Pentru depozite , magazii si alte incaperi in care se depozitează produse inflamabile , materiale
combustibile (inclusiv materiale si echipamente sportive ) se aplica si respecta precizările de la cap. III.5..
III.8.2. Instalaţiile frigorifice care utilizează agent frigorific amoniac se spală de uleiul antrenat de amoniac
numai cu petrol lampant ( incalzit cu abur sau apa calda pana la maximum 70°C ) , fiind interzisa folosirea
benzinei.
III.8.3. La purjarea cu aer comprimat a instalaţiilor spălate cu petrol lampant temperatura aerului nu trebuie
sa depăşească 50 ° C. In încăperile si spatiile in care se evacuează aerul din instalaţii , precum si in locurile si
incaperile vecine unde pot ajunge vapori de petrol se interzic fumatul , utilizarea focului deschis ori acţionarea
unor aparate , echipamente , utilaje etc. care pot produce scântei.
III.8.4. In timpul efectuării operaţiunilor de curăţare cu petrol si suflare cu aer comprimat se asigura
ventilarea permanenta a incaperilor . Presiunea de curăţare trebuie sa fie inferioara celei de proba a instalaţiei
admisa de prescripţiile ISCIR.
III.8.5. Se interzice executarea operaţiunilor de sudare sau lipire a recipientelor si conductelor care conţin
agent frigorific . Aceste lucrări se vor efectua numai după ce s-a evacuat fluidul din ele si numai pe baza unui
permis de lucru cu foc .
III.8.6. Se interzice detectarea eventualelor scăpări de amoniac cu fitil sulf sau cu orice altfel de flacăra .
Controlul scăpărilor de gaze se face numai cu emulsie de apa si săpun si de către persoanele autorizate .
III.8.7. Atunci când se constata scăpări de gaze la instalaţii, utilaje, agregate, etc. se iau următoarele
masuri:
a. se opresc imediat aceste sisteme ;
b. se aerisesc încăperile, spatiile respective ;
c. se înlătură cu operativitate materialele combustibile si produsele inflamabile din zona
precum si eventualele surse potenţiale de incendiu.
III.8.8. Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o raza de 1 m în jurul agregatelor, utilajelor si
conductelor instalaţiei frigorifice .
III.8.9. La scoaterea agregatelor si instalaţiilor frigorifice din funcţiune pentru o perioada mai lunga, se
recomanda evacuarea agentului frigorific din instalaţie si crearea vidului de 620-600 mm col Hg, pentru evitarea
pericolului de incendiu.
III.8.10. Sunt interzise utilizarea aparatelor si dispozitivelor, precum si executarea lucrărilor mecanice care
pot produce scântei si a celor cu foc deschis ce pot conduce la atingerea unor temperaturi mai mari de 400 ° C.
III.8.11. Se interzice utilizarea alcoolului metilic cu agent intermediar in instalaţii.
III.8.12. Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice precum si a tablourilor electrice care nu sunt etanşe si
nu se admit nici intervenţii la astfel de instalaţii si aparate daca in spaţiul si incaperile respective sunt prezente
49
scăpări de agent frigorific.
III.8.13. Se vor lua masuri pentru evitarea scurgerii uleiului pe pardoseli , iar in caz de necesitate acestea
se vor indeparta operativ , spalandu-se apoi locul respectiv cu detergenţi. Este strict interzis folosirea in acest
scop a benzinei sau a oricărui alt produs inflamabil.
III.8.14. In sala de maşini precum si in alte incaperi in care exista posibilitatea scăpărilor de agenţi frigorifici
sunt interzise utilizarea unor surse cu foc deschis ( sobe , rezistente electrice , resouri , flacăra libera, facla,
lumânări etc. ), precum si fumatul.
III.8.15. Se interzice folosirea oricăror surse de căldura pentru incalzirea carterului sau cilindrilor
compresoarelor, in scopul golirii agentului frigorific.
III.8.16. Temperatura lagărelor , pompelor , electropompelor de agent frigorific nu va depasi 60-70 °C.
III.8.17. Pentru controlul interior al compresoarelor si al altor utilaje si agregate se utilizează lămpi portative
de 12V sau lămpi cu baterii in sistem capsulat . Se vor lua toate masurile pentru protecţia becurilor de evantualele
scăpări de agent frigorific lichid care prin spargerea sticlei becului in contact cu filamentul incandescent pot
produce incendii sau explozii.
III.8.18. Compresoarele de aer se asigura pentru funcţionare cu aparate de măsura de control a tensiunii si
presiunii, având marcaţi vizibil pe cadran parametrii maximi. Orice aparat de măsura si control defect se
inlocuieste cu maxima operativitate.
III.8.19. Prizele pentru aer proaspăt trebuie astfel amplasate incat sa nu aspire gaze sau vapori inflamabili.
III.8.20. Pentru evitarea cocsificării depunerilor de ulei si a aprinderilor acestora pe conducta de refulare a
aerului comprimat, se va asigura răcirea continua a aerului si buna funcţiune a supapelor
III.8.21. Se interzice curăţirea conductelor instalaţiei cu produse inflamabile precum si desghetarea
acestora cu foc deschis .
III.8.22. Se verifica legătura la centura de împamantare a părţilor metalice a instalaţiei de comprimare.
III.8.23. Se interzice utilizarea pompelor care nu corespund parametrilor de temperatura si presiune pentru
care au fost fabricate.
m.8.24. Se interzice punerea in funcţiune a pompelor daca pe conductele de refulare nu au fost montate
manometre si rischlanguri de unic sens.
III.8.25. Scoaterea din funcţiune a pompelor pentru reparare se face de către persoane autorizate , potrivit
operaţiunilor din cartea tehnica numai după ce acestea au fost izolate prin vane , s-a scurs lichidul si, după caz,
au fost blindate conductele .
III.8.26. Recipientele din care sunt alimentate pompele trebuie sa fie echipate cu indicatoare de nivel cu
semnalizare in tabloul de comanda pentru nivelul minim de lichid .
III.9 . Poligoane de tir
III.9.1. In poligoanele de tir se asigura dispunerea obiectelor necesare precum si a celorlalte amenajări , in
condiţii de siguranţa a utilizatorilor , construcţiilor din cadrul poligonului si a vecinătăţilor.
Este interzisa amenajarea oricăror improvizaţii si efectuarea de lucrări fara documentaţie tehnica de
specialitate.
III.9.2. Se interzice depozitarea altor materiale si produse cu excepţia celor absolut necesare efectuării
operaţiilor de tragere .
III.9.3. Muniţia se păstrează in poligon , in condiţii de siguranţa , in ambalaje special destinate
III.9.4. In poligoane trebuie sa se asigure distanta minima fata de vecinătăţi , conform reglementarilor
specifice , precum si fata de alte obiecte din jur . Se vor asigura masuri obligatorii de protecţie împotriva
producerii eventualelor schije.
III.9.5. Este interzisa utilizarea poligonului de tir pentru executarea tragerilor cu alta categorie de armament
si muniţie, daca acesta nu este amenajat corespunzător.
III.9.6. Se interzice executarea concursurilor de tir sau antrenamentelor in poligoane neamenajate
corespunzător.
III.9.7. La depozitarea muniţiei se vor respecta următoarele :
a. pentru cantităţi de cartuşe pana la 50.000 buc. , se poate asigura depozitarea in fichete, dulapuri
metalice sau lazi metalice , prevăzute cu incuietori si sigilate , amplasate in incaperi din materiale incombustibile
si prevăzute cu usa de acces metalica ;
b. incaperile nu trebuie sa prezinte umiditate , vor fi ferite de căldura sau prezenta unor vapori;
c. se interzice depozitarea in aceste incaperi a oricăror materiale combustibile sau produse inflamabile;
d. pe o raza de circa 5 m , in jurul fichetelor, lăzilor ori dulapurilor metalice unde se păstrează muniţia se
50
interzice depozitarea oricăror materiale incombustibile .
e. pentru cantităţi de cartuşe mai mari de 50.000 buc se vor realiza amenajări speciale , in conformitate cu
prevederile reglementarilor specifice din MAp N ;
f. se interzic incalzirea incaperilor cu sobe , resouri, radiatoare sau alte surse cu foc deschis
g. pentru iluminatul depozitelor se admite folosirea lămpilor electrice de tip etanş , corespunzător mediilor
cu pericol de explozie sau a lămpilor tip miner ;
h. sursele electrice de alimentare, inclusiv eventuale prize si intreruptoare se montează numai in exteriorul
camerei de depozitare;
i. incaperile se marchează corespunzător cu inscripţiile " STRICT INTERZIS PREZENTA SURSELOR DE
FOC SUB 20 m " , " FUMATUL SI FOCUL DESCHIS STRICT OPRITE ";
j. depozitarea armamentului in aceeaşi incapere se poate face numai in lazi ori dulapuri special amenajate;
k. eventuale operaţii de revizii, intretinere, reparaţii la construcţie si nstalatie se fac numai după
eliberararea in intregime a incaperilor si depozitarea armamentului si muniţiei in locuri special amenajate si
marcate ;
l. păstrarea muniţiei se face in ambalajul original in rafturi amenajate , din materiale incombustibile , fara
suprapunerea lăzilor ; m. cartuşele care au dat rateuri la utilizare se păstrează separat de celelate , in lazi si
rafturi distincte pana la returnarea lor;
III.9.8. La terminarea antrenamentelor ori concursurilor de tragere , muniţia utilizata si armamentul se
predau obligatoriu la magazie.
III.9.9. Sportivii vor fi instruiţi pentru acţionare in caz de incendiu , in poligoane afisandu-se principalele
reguli si masuri care trebuiesc executate in caz de evenimente.
III.9.10. In poligoanele de tir se vor respecta toate masurile si regulile necesare desfăşurării operaţiunilor
de tragere prevăzute de regulamentele specifice acestor categorii de activităţi.

III.10. Stadioane
III.10.1. La stadioanele prevăzute cu tribune pentru public, inaintea fiecărei manifestări (activitate sportiva,
concert pop-rock, etc.) se vor lua următoarele masuri:
a) verificarea uşilor si porţilor de evacuare, inclusiv a mecanismelor si dispozitivelor de inchidere a
acestora, pentru a se asigura ca acestea pot fi deschise imediat in caz de necesitate;
b) testarea tuturor instalaţiilor si sistemelor de detectare, semnalizare si anunţare a incendiilor, pentru
iluminat de siguranţa si a celorlalte sisteme de comunicare ce se adresează publicului;
c) colectarea si evacuarea tuturor deşeurilor combustibile si depozitarea acestora in locuri special
amenajate, in afara zonelor de acces al publicului;
d) menţinerea libera si uşor accesibila a cailor de evacuare, astfel incat acestea sa poată fi utilizate in
condiţii de siguranţa;
e) verificarea existentei indicatoarelor de direcţionare a publicului in caz de necesitate si a iluminării
corespunzătoare a acestora (in cazul activităţilor desfăşurate in "nocturna");
f) asigurarea unui număr suficient de persoane cu atribuţii de indrumare a publicului si de intervenţie in
caz de incendiu;
g) verificarea existentei si funcţionarii mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor din dotarea
stadionului;
h) verificarea, acolo unde este cazul, a tuturor spatiilor amenajate sub tribunele stadionului si eliminarea
tuturor surselor potenţiale de incendiu.
III.10.2. După fiecare manifestare, se vor lua următoarele masuri:
a) inspectarea intregului stadion pentru depistarea oricărei situaţii necorespunzatoare apărute,
asigurandu-se inlaturarea imediata a acesteia;
b) colectarea si evacuarea din incinta stadionului a tuturor deşeurilor combustibile.

CAPITOLUL IV
METODE SI PROCEDURI PENTRU IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU

IV. 1. Identificarea riscului de incendiu

IV. 1.1. Riscul de incendiu, ca unul din criteriile de performanta al cerinţei de calitate a construcţiilor "
siguranţa la foc " trebuie identificat si evaluat corespunzător conditilor existente in spatiile, incaperile,
51
compartimentele si clădirile sau instalaţiile analizate, funcţie de care se stabilesc masurile de apărare împotriva
incendiilor necesare.
IV.1.2. Masurile de apărare împotriva incendiilor urmăresc limitarea , localizarea si lichidarea incendiilor in
cazul in care s-au produs, prin reducerea, neutralizarea si, pe cat posibil, eliminarea factorilor de risc potrivit
prevederilor reglementarilor tehnice generale si specifice fiecărui domeniu de activitate.
IV.1.3. Pentru identificarea si determinarea riscului de incendiu in conformitate cu prevederile
reglementarilor tehnice in vigoare , trebuie stabiliţi si luaţi in considerare factorii care pot genera , contribui si/sau
favoriza izbucnirea incendiilor.
IV.1.4. Principalii factori de determinare a riscului de incendiu ce se iau in considerare , sunt următorii:
a. sarcina termica si densitatea sarcinii termice din spaţiul, incaperea, compartimentul,
clădirea sau instalaţia analizata;
b. clasele de combustibilitate ale materialelor si elementelor de construcţie utilizate;
c. clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor, materialelor depozitate;
d. sursele de aprindere existente ;
e. imprejurarile care pot genera sau favoriza aprinderea ;
f. erorile umane sau acţiunile intenţionate.
IV.1.5. Sarcina termica , densitatea sarcinii termice , clasele de combustibilitate si de periculozitate se
stabilesc si determina in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice de specialitate.
IV.1.6. La stabilirea surselor de aprindere existente se are in vedere clasificarea acestora după natura lor,
respectiv :
a. cu flacăra ( foc deschis, foc inchis);
b. de natura termica ( materiale, obiecte etc incandescente , radiaţie termica etc);
c. de natura electrica ( arcuri si scântei electrice , electricitate statica , efect termic datorat electricităţii);
d. de natura mecanica ( scântei mecanice, frecări etc. );
e. de natura atmosferica (traznet, radiaţie solara);
f. autoaprindere (de natura chimica, fizico-chimica, biologica);
g. datorate exploziilor si materialelor incendiare ;
h. indirecte ( radiaţie incendiu, flama a exploziei etc. ) .

IV.1.7. împrejurările care pot genera si/sau favoriza izbucnirea , dezvoltarea si/sau propagarea incendiilor,
de regula, pot fi constituite din :
a. instalaţii, echipamente si aparate electrice defecte , improvizate sau cu improvizaţii;
b. receptori electrici sub tensiune nesupravegheati;
c. sisteme, instalaţii si mijloace de incalzire defecte, cu improvizaţii sau nesupravegheate;
d. contactul materialelor combustibile cu jarul , cenuşa sau scânteile provenite de la sistemele de
incalzire ;
e. jocul copiilor cu focul;
f. fumatul in locuri cu risc de incendiu
g. sudura , lipirea si alte lucrări cu foc deschis , fara respectarea regulilor si masurilor specifice de
prevenire si stingere a incendiilor ;
h. reacţii chimice necontrolate urmate de incendiu ;
i. utilizarea sculelor, dispozitivelor, utilajelor si a echipamentelor neadecvate sau executarea operaţiunilor
mecanice de polizare , rectificare , şlefuire etc. in medii periculoase;
j. nerealizarea lucrărilor de intretinere si reparaţii a maşinilor, echipamentelor si aparatelor cu piese in
mişcare, conform graficelor stabilite ;
k. scurgeri de produse combustibile ;
l. defecţiuni tehnice la executarea lucrărilor de constructii-montaj;
m. defecţiuni tehnice in exploatare;
n. nereguli organizatorice in exploatare ;
o. explozie urmata de incendiu ;
p. avarie sau accident tehnic urmate de incendiu ;
q. traznet sau alte fenomene atmosferice naturale ;
r. acţiune intenţionata ( arson) si alte imprejurari.
IV.1.8. Acţiunile si erorile umane care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea incendiului,
52
au in vedere :
a. numărul de persoane ;
b. vârsta si starea fizica a acestora;
c. nivelul lor de instruire.
IV.1.9. In acţiunea de identificare a riscului de incendiu se pot avea in vedere si nivelurile de performanta
ale construcţiei privind siguranţa la foc asigurata , fiabilitatea instalaţiilor si a echipamentelor utilizate , nivelul de
dotare cu mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor si alţi factori.
IV.2. Nivele ale riscurilor de incendiu
IV.2.1. Nivelele riscurilor de incendiu in clădiri civile ( publice ) , stabilite pe baza factorilor de risc conform
prevederilor reglementarilor tehnice ( pe zone , incaperi , compartimente si clădiri), sunt următoarele :
a. risc mare de incendiu , atunci când densitatea sarcinii termice este peste 840 Mj/mp sau
in care se utilizează ori depozitează materiale sau substanţe combustibile ( depozite ,
arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc .);
b. risc mijlociu de incendiu , atunci când densitatea sarcinii termice este cuprinsa intre 420
Mj/mp si 840 Mj/mp sau in care se utilizează foc deschis ( bucătarii, centrale termice ,
oficii cu preparări calde etc. ) ;
c. risc mic de incendiu , atunci când densitatea sarcinii termice este sub 420 Mj/mp si sunt
alte destinaţii ( funcţiuni) decât cele menţionate la risc mare si risc mijlociu.
IV.2.2. In incaperile si spatiile clădirilor civile ( publice ) echipate cu instalaţii automate de stingere a
incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.
IV.2.3. Nivelele riscurilor de incendiu in construcţiile de producţie si/sau depozitare stabilite pe baza
factorilor de risc conform prevederilor reglementarilor tehnice ( pe zone , spatii , incaperi , compartimente si
construcţii ) , se exprima prin categorii de pericol de incendiu astfel:
a. risc foarte mare de incendiu , exprimat prin categoriile A si B de pericol de incendiu (
posibilităţi de incendiu si/sau explozie volumetrica);
b. risc mare de incendiu , exprimat prin categoria C de pericol de incendiu (posibilităţi de
incendiu);
c. risc mediu de incendiu, exprimat prin categoria D de pericol de incendiu (existenta
focului deschis sub orice forma, in absenta substanţelor combustibile);
d. risc mic de incendiu , exprimat prin categoria E de pericol de incendiu (existenta
materialelor si substanţelor incombustibile in stare rece sau a substanţelor combustibile in
stare de umiditate inaintata, peste 80% ).
IV.2.4. Nivelul riscului de incendiu pentru intreaga clădire ( construcţie , compartiment de incendiu ) se
considera cel mai mare dintre riscurile existente care reprezintă minimum 30% din volumul acesteia.
IV.3.EvaIuarea riscurilor de incendiu
IV.3.1. Prin evaluarea riscurilor de incendiu se estimează, cuantifica si ierarhizează probabilitatea izbucnirii
incendiilor si princialele lor consecinţe , având in vedere agenţii care pot acţiona asupra construcţiilor, instalaţiilor
si a utilizatorilor in caz de incendiu (termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici) , exprimaţi prin nivele de
gravitate (0 - fara consecinţe, 1 -consecinţe minore , 2 - consecinţe semnificative , 3 - consecinţe grave , 4 -
consecinţe foarte grave, 5 - consecinţe catastrofale ).
IV.3.2. Estimarea posibilităţilor de izbucnire a incendiilor se realizează de către evaluatori, utilizând metode
specifice de valorificare a băncilor de date avute la dispoziţie sau, atunci când acestea nu exista, prin estimări
globale (improbabile, extrem de rare, rare, probabile, frecvente).
IV.3.3. Cuantificarea posibilităţilor de izbucnire a incendiilor se materializează in exprimarea numărului de
evenimente produse in unitatea de timp (ore, ani etc.).
IV.3.4. Ierarhizarea riscurilor de incendiu in corelare cu probabilitatea producerii acestora conduce la
stabilirea limitelor admise ale acestora in raport cu nivelele de performanta la foc asigurate , având in vedere
importanta construcţiei, instalaţiilor si echipamentelor , natura si valoarea pierderilor ce se pot produce in caz de
incendiu , precum si impactul asupra societăţii, economiei, mediului etc. Din punctul de vedere al acceptabilitatii,
riscurile pot fi acceptabile si inaccepatabile.
IV.3.5. In fiinctie de pobabilitatea de apariţie si gravitatea consecinţelor incendiilor, precum si a modului de
repartizare in timp si spaţiu a riscurilor de incendiu , acestea se mai pot clasifica in următoarele categorii:
a. riscuri curente si riscuri deosebite
b. riscuri reale si riscuri potenţiale
53
 c. riscuri directe si riscuri asociate
IV.4. Metode de evaluare a riscurilor de incendiu
IV.4.1. Pentru evaluarea riscurilor de incendiu , in raport de fazele determinante ale sistemului supus
evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) si funcţiile acestuia (civila, de producţie, mixta etc.) se pot
utiliza următoarele tehnici, procedee si metode matematice, analitice, grafice si/sau combinate.
IV.4.2.(1) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu constau in determinarea unei valori
numerice ataşata sistemului supus evaluării. Valoarea numerica in cauza se calculează cu o formula de calcul in
care intervin ca necunoscute factorii de risc , consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale
masurilor de protecţie la foc prevăzute , precum si posibilitatea de activare a factorilor de risc , fiecare dintre
aceşti factori fiind cuantificaţi ( exprimaţi prin valori numerice ) cu ajutorul unor scări convenabil alese.
(2) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferenţiază prin formula de calcul si
scările de cuantificare adoptate.
(3) Generic , formulele de calcul pot fi de forma :
PxC
K-incendiu — X aM
Unde:
Rincendiu -riscul de incendiu al obiectivului;
P x C - pericolul potenţial de incendiu generat de factorii de risc existenţi;
M - totalitatea masurilor de protecţie la foc asigurate;
a - coeficient care exprima probabilitatea de activare a factorilor de risc , specific pentru tipul de
obiectiv si natura factorilor de risc.
(4) Factorii P,C,M si a - sunt la rândul lor exprimaţi prin relaţii de calcul in care necunoscutele sunt
elemente specifice categoriei de factori . Formulele de calcul pot fi de tip aditiv ( sume de termeni ) sau
multiplicativi (produs de factori) in funcţie de modul in care se aleg scările de cuantificare.
(5) Valoarea obţinută pentru riscul de incendiu Rincendiu se compara cu anumite valori ale riscului
admis ( acceptat) pentru tipul de obiectiv, notat generic cu R admis.
(6) Valorile riscului admis se stabilesc de către autorii metodei de evaluare a riscului.
(7) Se considera ca situaţia analizata este acceptabila daca :
^incendiu — ^M admis
IV.4.3. (1) Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau in analizarea , pe baza unor
algoritmi logici, a tuturor disfunctiilor ce pot apare in sistemul supus evaluării si a căror finalitate este incendiul sau
un eveniment urmat de incendiu.
(2) Metodele analitice utilizate , de regula , pentru evaluarea riscului de incendiu sunt : analiza modurilor de
defectare si efectele acestora ( " Fault Mode and Effect Analysis " ) , analiza arborelui defectărilor (" Faults Tree
Analysis " ) , analiza arborelui de evenimente ( " Events Tree Analysis " ), metodologia de analiza a disfunctiilor
sistemelor ( " Methodologie d'Analyse des Dysfonctionnements des Systemes " ) , metoda organizata si sistemica
de analiza riscurilor ( " Methode Organisee et Sistemique d'Analysee de Risques " ) , studiul de hazard si operare
( " Hazard and Operability Study " ) s.a.
IV.4.4. (1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului de
incendiu ca o funcţiune de doi parametrii globali si compararea fiinctiei cu anumite domenii de acceptabilitate.
(2) De regula , parametrii globali acceptaţi sunt probabilitatea P de apariţie a evenimenului si nivelurile de
gravitate G a consecinţelor , ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de valori.
(3) Astfel, riscul de incendiu se exprima generic printr-o relaţie de forma :
Rincendiu =r(P,G)
(4) Scara de evaluare a nivelelor G de gravitate poate fi adoptata conform pct. IV.3.1. , iar cea de
estimare a probabilităţii P globale de apariţie poate fi adoptata conform pct. IV.3.2.
(5) Daca se reprezintă intr-un sistem de coordonte P-G cu scările propuse se obţine un anumit număr
de zone , care pot fi grupate in doua domenii: riscuri acceptabile si riscuri inacceptabile.
(6) Domeniile de acceptabilitate sau de neacceptabiliate se stabilesc pe baza experienţei anterioare sau
raţionamentelor previzionate.
(7) Riscul de incendiu ataşat unui obiectiv aflat intr-o situaţie data va corespunde unui punct in una din
zonele reprezentării P-G, situandu-se astfel in unul din domeniile amintite.
IV.4.5. In situaţiile in care riscul de incendiu rezultat in urma evaluării prin una din metodele prezentate
depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite , este obligatorie reducerea acestuia prin masuri de prevenire
54
( reducerea factorilor de risc , respectiv a probabilităţii de producere a incendiului ) si/sau prin masuri de limitare ,
localizare si lichidare a incendiului (reducerea nivelului de gravitate a consecinţelor).
IV.5.Stabilirea priorităţilor de acţiune
IV.5.1. Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare, de către evaluatori, a deciziilor
referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar sa se acţioneze.
IV.5.2. La stabilirea priorităţilor de acţiune se vor avea in vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de
incendiu , respectiv probabilitatea de apariţie si gravitatea consecinţelor incendiilor.
IV.6. Controlul/reducerea riscurilor de incendiu
IV.6.1. (1) Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate
menţinerii riscurilor in limitele de acceptabilitate stabilite.
(2) In ordinea eficacităţii lor , acestea sunt : evitarea ( prevenirea ) riscurilor , implementarea masurilor de
control si transferarea riscurilor.
IV.6.2. Evitarea riscurilor de incendiu se realizează prin masuri de reducere sau eliminare a factorilor
determinanţi de risc, menţionaţi la Cap . 2 . sau , după caz, prin activitatea de avizare si/sau autorizare privind
prevenirea si stingerea incendiilor.
IV.6.3.Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează , după caz , prin :
a. asigurarea unei examinări sistematice si calificate a factorilor determinanţi de risc ;
b. stabilirea si elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor si masurilor
privind apărarea împotriva incendiilor si aducerea acestora la cunoştinţa salariaţilor,
utilizatorilor si persoanelor interesate ;
c. stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea in aplicare si supravegherea masurilor
de apărare împotriva incendiilor;
d. asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului
necesar intervenţiei si a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;
e. reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea
condiţiilor preliminate.
TV.6.4. Transferul riscurilor de incendiu se realizează, de regula, prin societăţile specializate de
asigurare/reasigurare.
IV. 7. Gestionarea riscurilor de incendiu. Monitorizarea gestionarii riscurilor
IV.7.1. Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare si
implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare si combatere a riscurilor de incendiu, incluzând si
procesul de luare a deciziilor in situaţiile de producere a unui astfel de eveniment.
IV.7.2. Monitorizarea gestionarii riscurilor de incendiu reprezintă procesul de supraveghere a modului de
desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, de analizare a eficientei
masurilor întreprinse in raport cu rezultatele obţinute si de luare a deciziilor care se impun.
IV.7.3. Riscurile de incendiu identificate si evaluate se gestionează obligatoriu in unităţile respective ,
integrandu-se in strategia de prevenire, limitare si combatere a riscurilor de incendiu elaborata pentru exploatarea
normala a unităţii si in situaţia producerii unui incendiu.
IV.7.4. Riscurile de incendiu, eficienta masurilor asigurate in raport cu rezultatele obţinute , precum si
deciziile ce se impun in caz de necesitate ( gestionarea riscurilor de incendiu), se monitorizează corespunzător
posibilităţilor si condiţiilor unităţii respective.

CAPITOLUL V
CRITERII DE DOTARE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
V.l. Prevederi generale
V.l.l. Unităţile coordonate de Ministerul Tineretului si Spoitului ca si cele cu profil sportiv, indiferebt de forma
de proprietate se dotează cu necesarul de instalaţii, masini, utilaje, aparatura, substanţe chimice, echipamente de
salvare si protecţie, precum si mijloace de prima intervenţie la incendii, potrivit prevederilor reglementarilor
tehnice specifice si ale prezentelor norme.
Pentru unităţile date in exploatare inaintea intrării in vigoare a acestor norme, soluţiile de dotare cu
mijloacele tehnice de prvenire si stingere a incendiilor se vor adapta in raport de necesitaţi si posibilităţi de
aplicare la specificul fiecărei situaţii in parte.
V.1.2. La stabilirea necesarului de dotare a obiectivelor se vor avea in vedere următoarele criterii
orientative:
55
 a. importanta din punct de vedere economic si social;
b. amplasarea fata de obiective invecinate, unităţi militare de pompieri sau alte forte care
intervin in sprijin la incendii sau alte calamităţi;
c. categoria si starea drumurilor de acces;
d. riscul de incendiu, densitatea sarcinii termice data de materialele si bunurile existente in
construcţii si gradul de rezistenta la foc al clădirilor;
e. suprafaţa unităţilor, volumul si inaltimea clădirilor;
f. numărul de persoane care isi desfăşoară activitatea sau sunt cazate in aceste clădiri;
g. caile de evacuare pentru oameni si bunuri materiale, cai de acces si intervenţie, mijloace
de salvare;
h. numărul de incendii ce pot izbucni simultan;
i. posibilităţi de alarmare si transmisiuni;
j. numărul personalului existent in obiectiv si organizarea lui pe schimburi;
k. existenta instalaţiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor;
I. sursele de alimentare cu apa (debite, presiuni, rezerve, etc.)

V.2. Echiparea cu instalaţii de semnalizare si stingere a incendiilor.

V.2.1. Echiparea cu instalaţii de semnalizare si stingere a incendiilor se asigura , in funcţie de destinaţie, tip
de construcţie si vulnerabilitate la incendiu, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice de proiectare si executare
a construcţiilor si instalaţiilor, precum si a altor reglementari specifice.
V.2.2. Toate obiectivele trebuie sa dispună de un sistem sigur de anunţare si alarmare in caz de incendiu
(telefon, staţii radio emisie-receptie, sonerii polarizante, etc.) la:
a. serviciul de pompieri civili, care au permanenta asigurata prin personal operativ;
b. locurile de munca ale pompierilor cu activitate obşteasca;
c. unităţile militare de pompieri si serviciile de pompieri civili care intervin in sprijin;
d. incaperile din clădirile de cazare, după caz, conform normativelor specifice.
V.2.3. Obiectivele importante si vulnerabile la incendii vor fi dotate cu legaturi directe de anunţare a
incendiilor la unităţile militare de pompieri (serviciul public de pompieri civili) din zona de intervenţie.
Necesitatea prevederii acestor legaturi si tipul sistemelor respective se stabilesc de comun acord cu
unităţile de pompieri militari.
V.2.4. In exploatare este obligatorie verificarea periodica si întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de
semnalizare si stingere cu care sunt echipate spatiile , construcţiile , instalaţiile , utilajele si echipamentele , astfel
incat sa se asigure funcţionarea acestora la parametrii proiectaţi, conform instrucţiunilor intocmite de proiectant si
producătorii de echipamente , precum si ale anexei la prezentele norme.
V.3. Dotarea cu mijloace tehnice de prima intervenţie.
V.3.1. încăperile, spatiile, construcţiile si incintele se dotează cu mijloace tehnice de prima intervenţie in
caz de incendiu in fiinctie de destinaţia, natura si nivelul riscului de incendiu al acestora.

V.3.2. piadirile se dotează cu stingatoare corespunzătoare claselor de incendiu din incaperile sil* . spatiile
respective.
Pentru dotarea cu stingatoare portative se are in vedere asigurarea unui stingator la o arie desfăşurata
maxima de :
a. 200-250mp , in clădirile civile ( publice);
b. 200mp , in spatiile cu pericol de incendiu din categoriile D si E ( BE 1 a,b);
c. 150 mp , in spatiile cu pericol de incendiu din categoriile A, B sau C ( BE 3a,b sau BE2 )
In toate situaţiile este obligatorie asigurarea a minimum doua stingatoare portative pentru fiecare nivel
al construcţiei.
V.3.3. Stingatoarele portative trebuie sa conţină produsul de stingere si cantitatea corespunzătoare clasei
de periculozitate stabilita in spaţiul respectiv si naturii ( tipului ) incendiului ( anexele 2 si 3).
V.3.4. In spatiile inchise destinate parcării autovehiculelor , se asigura cel puţin un stingator portabil la
fiecare 10 locuri de parcare.
V.3.5. In spatiile si incaperile cu risc mare de incendiu ( parcaje, depozite, arhive etc. ) cu aria mai mare de
500 mp se prevăd si stingatoare transportabile.
In incaperile in care se pot afla lichide combustibile se recomanda dotarea cu un stingator transportabil de
56
minimum 50 kg la fiecare 500mp.
V.3.6. Normele de dotare diferenţiate in funcţie de destinaţia spatiilor sunt precizate in Anexa 2.
V.3.7. Incintele precum si spatiile de producţie si/sau depozitare se dotează, in funcţie de substanţele
utilizate si condiţiile specifice, cu panouri(posturi) de incendiu având inventarul indicat in anexa 4, recomandându-
se un panou la 5000 mp.

V.4.Dotarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu accesorii de trecere a apei si a spumei.

V.4.1. Hidrantii de incendiu interiori, se dotează cu accesoriile prevăzute in completul Hi ( Anexa 5).
V.4.2. Hidrantii de incendiu exteriori de inalta presiune (la care intervenţia se poate asigura prin racordarea
liniilor de furtun direct la hidrantii subterani sau după caz, supraterani ), se dotează conform completului He
( Anexa 5).
Materialele prevăzute in completul He se păstrează, după caz, in cutii, dulapuri, sau la serviciul de
pompieri, astfel amplasate incat sa se poată interveni operativ in caz de incendiu.
V.4.3. Instalaţiile de hidranti interiori si exteriori vor fi dotate si cu aparatura necesara veirificarii debitelor si
presiunilor din reţele (manometre, debitmetre ).
V.4.4. La instalaţiile semifixe sau mobile de spuma , inventarul dotării , este după caz , cel stabilit de
reglementările specifice.
Inventarul se păstrează intr-o incapere situata in apropierea locului de utilizare sau la serviciul de pompieri
civili.
In cazurile când nu se dispune de mijloace auto , pentru transportul lor la locul de intervenţie se asigura
cărucioare ( cu posibilităţi de remorcare sau tractare ) pe care sa se aşeze intreg inventarul.
V.4.5. In cazurile particulare in care nu se recomanda utilizarea apei sub forma de jeturi sau când accesul
in incaperile incendiate este greoi ( depozite in subsoluri, tuneluri si poduri de cabluri etc. ), se recomanda
dotarea cu moto , electro sau hidrogeneratoare de spuma cu coeficient mare de infoiere.
V.4.6. Calculul cantităţilor necesare de substanţe pentru stingerea incendiilor si a rezervelor din dotare se
efectuează conform reglementarilor tehnice in vigoare.

V.5. Dotarea de rezerva

V.5.1. Pentru inlocuirea operativa in caz de nevoie a materialelor din dotare, atunci când nu se incheie
contracte de service cu societăţi specializate, după caz, unităţile vor avea asigurata următoarea rezerva minima:
a. 5% din cantitatea de furtun existenta in dotarea instalaţiilor de hidranti interiori si/sau
hidranti exteriori, insa nu mai puţin de 5 role a 20m fiecare;
b. 5% ţevi de refulare , chei pentru hidranti, garnituri si alte accesorii;
c. 50% din cantităţile de substanţe chimice necesare pentru incarcarea stingatoarelor
portabile si transportabile;
d. 100% din necesarul de substanţe pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile in
rezervoare ( pentru 3 operaţii de stingere );
e. 10% din totalul stingatoarelor ( portative si transportabile );
f. 5-25% din totalul capetelor de sprinkler montate , calculata separat pentru fiecare tip , dar
nu mai puţin de 30 bucati ( procentul mai mare se asigura la un număr mai mic de capete
montate);
g. 2-5% din fiecare tip de capete de drencere montate , dar nu mai puţin de 10 bucati (
procentul mai mare se asigura la un număr mai mic de capete montate);
h. 10% din totalul elementelor fuzibile de declanşare automata folosite la dispozitivele de protecţie la foc
(dispozitivele de evacuare a fumului, a gazelor fierbinţi ,clapete antifoc, usi sau obloane antifoc etc. ) ;
i. 5-25% din totalul de detectoare si/sau butoane de semnalizare a incendiilor , dar nu mai puţin de 15
bucati din fiecare.
V.6. Dotarea serviciilor de pompieri civili cu maşini si utilaje de intervenţie la incendii
V.6.1. Unităţile (obiectivele) coordonate de Ministerul Tineretului si Sportului si cele cu profil sportiv deţinute
de alte persoane fizice sau juridice indiferent de forma de proprietate se dotează cu utilaje mobile (motopompe,
autopompe cisterna, etc.) potrivit criteriilor orientative specificate la pct. V.1.1., pe baza scenariilor de siguranţa la
foc sau a analizei capacităţii de apărare împotriva incendiilor si cu respectarea criteriilor minime de performanta
privind organizarea si funcţionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autorităţile abilitate prin lege

57
 V.6.2. In cazul in care este obligatorie constituirea serviciului de pompieri civili la unităţile neechipate cu
instalaţii fixe de stingere având presiune directa, se va prevedea dotarea cu mijloace mobile de stingere a
incendiilor din exterior, in funcţie de debitul de apa calculat conform STAS 1478 (Anexa 1).
V.6.3. Pentru protecţia personalului care intervine la stingerea incendiilor se asigura echipamentul si
mijloacele de protecţie si salvare adecvate.
După caz, se prevăd următoarele aparate si echipamente de protecţie, iluminat si lucru :
a. aparate izolante
b. masti contra fumului si gazelor
c. costume de protecţie anticalor
d. lămpi electrice cu acumulatoare
e. trusa electrica
f. găleata stingator
Se asigura dotarea cu masti contra fumului si gazelor, astfel:
a. cate 3 masti pentru serviciile de pompieri civili dotate cu motopompe sau care acţionează direct de la
hidrantii exteriori;
b. cate 2 masti la recepţiile unităţilor mari de cazare, pentru personalul din echipele de intervenţie.
V.6.4. Recepţiile de cazare se vor dota cu cate 2 lanterne electrice de buzunar cu baterii in funcţiune.
V.6.5. La rezerva de dotare cu substanţe chimice se vor asigura si cele necesare pentru instructajele
membrilor serviciului de pompieri civili, astfel:
a. cate 10 incarcaturi pentru fiecare tip de stingatoare ( cu spuma chimica, dioxid de carbon, pulbere si
dioxid de carbon etc .);
b. praf unic sau spumogen pentru trei reprize de stingere la o suprafaţa incendiata de 150 mp lichide
combustibile.

V.6.6. In scopul asigurării funcţionarii corespunzătoare a serviciului de pompieri civili trebuie ■• asigrate
spatiile necesare pentru:
a. adapostirea tehnicii de intervenţie;
b. păstrarea echipamentului de protecţie si de lucru;
c. sala de pregătire si instruire a personalului;
d. magazii si alte spatii necesare funcţionarii si păstrării substanţelor si echipamentelor de protecţie
specifice, care se pun la dispoziţia forţelor de intervenţie chemate in sprijin;
e. aparatura de comunicaţii;
f. scule si accesorii de protecţie
V.6.7. Inventarul necesar utilajelor de intervenţie se stabileşte in funcţie de specificul acestora (APC, MP,
etc.) si de ipotezele de stingere adoptate prin proiect si/sau de către beneficiar.

CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE

VI. 1. La asigurarea organizării apărării împotriva incendiilor pe locurile de munca, intocmirea planurilor de
executare in caz de incendiu, a permiselor de lucru cu foc, planului de intervenţie, scenariului de siguranţa la foc
precum si la efectuarea verificărilor ce se executa la mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se
vor avea in vedere si precizările din cuprinsul anexelor nr.6,7,8,9 si 10.
VI.2. Categoriile de construcţii, instalaţii tehnologice si alte amenajări care se supun avizării si/sau
autorizării privind prevenirea si stingerea incendiilor sunt precizate in Anexa nr. 11.
VI.3. Lista principalelor acte normative si reglementari tehnice care reglementează ori au cotangenta cu
activitatea de apărare împotriva incendiilor este precizata in Anexa nr. 12.
VI.4. Anexele 1-14 fac parte integranta din prezentele norme.

58
 ANEXA NR. 1 *
DOTAREA CU UTILAJE MOBILE DE INTERVENŢIE LA INCENDII

Debitul de apa in I /s
Grupa de dotare Dotarea ce trebuie asigurata
rezultat din calcul
I 5-10 1 MP cu debit de 800 l/minut

II 11-20 1MP cu debit de 1500 l/minut

III 21-30 1 APC sau 2MP din care una cu debit de 1500 l /minut

IV 31-40 1 APC si 1MP cu debit de 1500 l /minut

V Peste 40 2 APC
Observaţii:
1. Debitul se stabileşte conform STAS 1478, in funcţie de caracteristicile clădirii (destinaţie, grad de
rezistenta la foc si volum)
2. Se poate reduce cu o treapta (cu o MP) dotarea grupelor IE si IV, in următoarele situaţii:

a) daca clădirea care a determinat încadrarea in grupa respectiva este prevăzuta cu instalaţii automate
de stingere;
b) daca obiectivul se afla la o distanta mai mica de 10 km fata de unitatea de pompieri militari sau daca
in apropiere (max. 5 km) exista obiective care sunt dotate cu cel puţin doua utilaje de stingere a incendiilor si sunt
asigurate legaturi pentru anunţarea operativa a incendiilor.
La stabilirea dotării serviciului de pompieri civili cu utilaj de intervenţie se va tine seama si de existenta unor
reţele de hidranti exteriori in incinta obiectivelor respective sau in vecinătatea acestora.

59
 DOTAREA ORIENTATIVA A ÎNCĂPERILOR SI SPATIILOR CU STINGĂTOARE SI ALTE MIJLOACE

Nr. Destinaţia incaperii Unit Denumirea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendii
Crt de Stingatoare
mas. Portabile cu Transportabile cu
Apa Spuma Pulb Dioxi Halon Spum Pulber
pulveri ere dde i sau a e
zata Chimi Mecani nr/ca carbo inlocu Chimi Mecani nr/cap
nr/capa cit ca ca nr/cap P n itor ca ca
nr/cap
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
A încăperi comune mai
multor sectoare de
activitate

Al încăperi in care se 150 1-SM 6* 1-P6

utilizează sau
manipulează substanţe
a căror temperatura de
inflamabilitate este sub
45 °C

A2 încăperi in care se 150 1-AP 1-SM 6* 1-P6

prelucrează sau 10
depozitează materiale
combustibile (incadrate
in nivel

60
 de risc mare si
mijlociu)
A încăperi in care 2 2-
3 se prelucrează sau 00 SM 6*
depozitează materiale
incombustibile
(incadrate in nivel de
risc mic)

A Garaje si parcaje 1 1- 0 SM
4 50 SM6 = SC90) 50) 500m2
5
00m2

A Laboratoare si 1 1- 1
5 ateliere 50 SM6 -P6
A Biblioteci si 1 1- 1 IP
6 depozite de cârti 50 AP -P6 20
A Arhive 1 10
1- 1- 1- 500m2 IP
7 50 AP 10 SM6 G6 20
A Săli de 2 2- ( 500m2
8 antrenament pentru 00-250 AP 2-P3)
diferite sporturi si 10
popicarii
A încăperi 2 1
9 administrative si 00-250 -P6*
complexuri sportive

A Spălătorii, 2 1
10 Abucătarii
încăperi pentru 00 2 -P6 1
II 00- -P6

61
 alimentare 2
publica si cele aferente 50
patinoarelor,
poligoanelor de tir,
popicariilor
A Centrale termice 2 1- 1
12 00 SM6 -P6
A Staţii de 1 1
l3 acumulatori 50 -P6
A Centrale 1 1 1-
A Galerii si tuneluri 1 1-
l5 de cabluri 50 G6
A Podurile 1 1-
16 combustibile ale 50 SM 6*
construcţiilor
A Subsoluri 2 1- 1
17 tehnologice 00 SM 6 -P6
B Muzee si
Bexpoziţii
Spatii de cazare 2 1
l 00-250 -P6*

B Cu exponate 2 1- (1 1-
2 combustibile 00 SM 6 -G3)* H3*
100M
2
B Cu exponate 2 1- 1-
3 combustibile 50 SM 6* G6*
C Săli de
spectacole,
cinematografe, săli de
concerte,

62
 sali polivalente,
sali pentru competiţii
sportive, etc

C Sala de 2 1-
I spectacol 00 SM 6*

C Vestibul, foaier, 2 1-
2 bufet 50 SM 6*

C Scena si 5 1-
3 anexele scenei 0 SM 6*

C Galerii de lucru, 1 1
4 culise 0 ml -P3
C încăperi de 2 1- 1
5 serviciu (toalete, 00 SM 3 -P3
camere de artişti,
camere pt. costume)
C Fosa orchestrei 1-
6 C Orga de lumini SM 6 1
7 -P3*

D Producţia de
Dfilme Fabrica de 1 2- 1 a- h
l pelicula 50 SM 6* -P6 . SM
S 50* *
C90) 500
300m2 m 2

63
 D Depozit de 1 2- 1- 0: 1-
2 pelicula 50 SM 6* G6 SC90) SM
6 50
D Platouri de 2 3- 2- 00m2 0 600
1= IP
3 filmare 00 SM G6 = SM 50 1000
6* S 50* * m
C90) 500
D Cabine de 1- 1- 5 m2
4 proiecţie AP 10 G3*

F Patinoare (spatii 2 1
tehnice, vestiare, 00-250 -P6*
clădiri anexe, etc)

64
 ANEXA NR.3 LISTA CU PRINCIPALELE TIPURI DE STINGATOARE SI DOMENIUL LOR DE
UTILIZARE STINGATOARE CLASD7ICARE SI D3ENTD7ICARE

Nr. crt. Stingator cu Capa Simbol Culoarea de Temperatura Observaţii

citate izare fond a la care se poate
etichetei păstra

0 1 2 3 4 5 6
1 Apa pulverizata 101 AP 10 Albastru +4...+60 *cu aditiv
-15...+60*
2 Spuma chimica 91 SC 9 Galben +4...+60
901 SC90 Galben +4...+60
1801 SC 180 Galben +4...+60
3 Spuma 1,51 SM1,5 Galben +4...+60 * cu aditiv
mecanica
-15...+60*
31 SM3 (SA Galben +4...+60 SA se poate folosi in loc
3) de SM (spuma
-15...+60 aeromecanica

51 SM5 Galben +4...+60 SA se poate folosi in loc

de SM (spuma
-15...+60* aeromecanica)

61 SM6 Galben +4...+60 SA se poate folosi in loc

de SM (spuma
-15...+60*
aeromecanica)

91 SM9 Galben +4...+60 SA se poate folosi in loc

de SM (spuma
-15...+60*
aeromecanic)

501 SM50 Galben +4...+60 Sa se poate folosi in loc

de SM (spuma
-15...+60*
aeromecanic)
Transportabil

65
4 Dioxid de Ikg Gl negru -20...+55 *;
carbon
2kg G2 negru -20...+55
3kg G3 negru -20...+55
5kg G5 negru -20...+55
6kg G6 negru -20...+55
lOkg G10 negru -20...+55
21kg G21 negru -20...+55 Transportabil
5 Pulbere Ikg PI alb -20...+55
l,5kg* Pl,5 alb -20...+55 * opţional
2kg P2 alb -20...+55
3kg P3 alb -20...+55
5kg* P5 alb -20...+55 * opţional
6kg P6 alb -20...+55
lOkg P10 alb -20...+55
12kg P12 alb -20...+55
20kg P20 alb -20...+55
50kg P50 alb -20...+55
125kg P125 alb -20...+55
NOTE:
1 .In aceasta categorie nu sunt incluse stingatoarele cu pulberi speciale pentru metale proforice.
Stingatoarele nu pot fi reincarcate decât cu pulberea ( pulberile ) omologate sau avizate. 2. Stingatoarele cu
haloni sau inlocuitori care nu au fost realizate in tara sau importate , se pot utiliza dar pe măsura realizării sau
avizării lor.

66
 ANEXA NR.3
DOMENIUL SI EFICIENTA PRODUSELOR DE STINGERE A INCENDIILOR

Produse de Focare de:

stingere Materiale solide a Lichide Gaze Metale Observaţii
căror combustibile combustibile piroforice
ardere formează sau
jar materiale
solide care
se topesc
uşor
0 1 2 3 4 5
Apa Eficient (E) Eficienta Eficienta Interzisa Cu aditivi se pot folosi si
pulverizata limitata limitata utilizarea spatiile in care
(EL) (EL) temperatura coboară
panala-15°C
Spuma chimica EL Eficient EL Nu se Interzisa utilizarea in cazul
recomanda echipamentelor electrice
sub tensiune (pericol de
electrocutare).

Spuma EL E EL Nu se Interzisa utilizarea in cazul

mecanica recomanda echipamentelor electrice
sub tensiune (pericool de
electrocutare ). Pentru
alcooli se utilizează spume
mecanice speciale.

Dioxid de Eficienta numai in Eficienta numai Eficienta Eficienta limitata pentru

carbon spatii inchise in spatii inchise limitata echipamente electrice.
(EL)

Pulbere EL E EL E* Pentru fiecare metal

piroforic se utilizează un
anumit tip de pulbere.

Haloni sau EL E EL EL Eficient pentru

înlocuitori echipamente electrice si
electronice.

67
 ANEXA NR 4
COMPLETUL De dotare a panoului (postului) de incendiu

Nr. crt DENUMIREA MIJLOACELOR U.M. CANTITATEA

1 Galeţi de tabla vopsita in culoare rosie si cu inscripţia " buc. 2

găleata de incendiu nr."

2 Topoare, târnăcop buc. 2

3 Răngi de fier buc. 2
4 Căngi cu coada buc. 2
5 Stingatoare portative de tipul prevăzut in tabela de dotare buc. n
(anexa nr. 17)

6 Stingatoare carosabile cu spuma, C02 sau praf si C02 buc. 2

adecvate

68
 ANEXA NR. 5
COMPLETELE DE DOTARE CU ACCESORII ALE HIDRANTILOR DE INCENDIU COMPLET Hi
(de dotare a hidrantilor de incendiu interiori)

Nr. crt Denumirea accesoriilor U.M. Cantitatea

1 Furtun tip C (0 50 mm) sau, după caz tip B m Max20

(0 75 mm) cu racorduri de asamblare si garnituri de
etansare
2 Ţeava de refulare de mana simpla sau cu robinet tip C, buc. 1
după caz B, conform STAS sau cu ajutaje de pulverizare
acolo unde s-a stabilit astfel.
Se recomanda ca furtunul hidrantilor de pe scenele sălilor de spectacole sa nu depăşească lungimea de
10,00 m
C O M P L E T He.
(de dotare a hidrantilor de incendiu exteriori)

Nr. crt Denumirea accesoriilor U.M. Cantitatea

1 Chei pentru racordări ABC. buc 2

2 Fesi pentru furtun tip B buc. 1
3 Ţevi de refulare tip B buc. 2
4 Hidranti portativi tip B cu 2 robinete - 1
5 Chei pentru hidranti si mufe buc 1
6 Furtun de refulare cauciucat tip B (0 75 mm) cu racorduri si m.l. *)
garnituri pentru asamblare si etansare, in role de cate 20 m.l.

*) In funcţie de ipotezele de stingere

69
 ANEXA NR. 6
Organizarea apărării împotriva incendiilor pe locurile de munca

Denumirea locului de munca. Nivelul riscului de incendiu...

A. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
a. Folosirea focului deschis si fumatului in locurile de pericol de explozie si incendiu
este interzisa.
b. Nu se admite păstrarea sau amplasarea diferitelor utilaje, mobilier sau alte materiale
pe caile de evacuare, in dreptul accesului spre sursele de alimentare cu apa si
mijloacele iniţiale de stingere a incendiilor.
c. Este interzisa utilizarea in alte scopuri a mijloacelor destinate stingerii si prevenirii
incendiilor
Masuri specifice
B. Anunţarea incendiilor
In caz de incendiu se anunţa:
a. Serviciul de pompieri civili prin telefon nr. sau
b. Subunitatea de pompieri militari prin telefon nr. sau
c. Conducătorul de unitate prin
d. Electricianul de serviciu prin

70
 C. Echipa de stingere

Responsabilitatea Schimbul
in m
- Sef de echipa
- anunţa incendiul
- mânuieşte hidrantul nr. 1 nr. 2
nr. ...

- mânuieşte stingatorul cu
spuma, cu praf si CO2

- mânuieşte găleţile cu apa

- evacuează materialele*)
- pe traseul I
- pe traseul II

- alte masuri (mânuirea

cortinelor de protecţie, trape de
evacuarea fumului, drencere,
etc.)

D. Masuri de securitate
a) pentru personal
b) pentru bunuri
E. Schiţa de evacuare**)
*) Pentru sectoarele de activitate unde conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor se
intocmesc planuri de evacuare, nu se completeaza>
**) Se întocmeşte schiţa incaperii, etajului, etc. cu traseele de urmat (pe diferite culori).

71
 Plan de evacuare in caz de incendiu

A. Echipa de evacuare

Nr. crt. Responsabilităţi Schimbul

i n m
1 Seftil echipei
2 Responsabil traseu I
3 Responsabil traseu II

B. Traseul de evacuare si ordinea evacuării

Traseul Descrierea traseului Personalul si Ordinea evacuării Locul de evacuare

materialele ce se
evacuează

I
n
m
C. Masuri si mijloace de protecţie
a) pentru persoane
b) pentru bunuri
D. Schiţa de evacuare**)
*) Se intocmeste schiţa cu traseele de urmat (in culori distincte).

72
 ANEXA NR. 7
PERMIS DE LUCRU CU FOC
Nr din
Se eliberează prezentul Permis de lucru cu foc dlui ajutat
de dl care urmează sa execute
folosind
la (in) Lucrările incep la data deora si se
incheie la data de , ora
Premergător, pe timpul si la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele masuri:
1. îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaţiilor, utilajelor,
aparatelor, conductelor si a recipientelor din zona de executare a lucrărilor si din apropierea
acesteia, pe o raza de metri, astfel:
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin
3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrările se realizează
4. Verificarea zonei de lucru si a vecinătăţilor acesteia, inlaturarea surselor de aprindere si a condiţiilor
care favorizează producerea incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.
începerea lucrărilor cu foc s-a făcut in baza buletinului de analiza nr
din liberat de (acol unde este cazul).
5. Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, specifice tehnologiei
de lucru
6. Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor
7. Anunţarea şefului sectorului in care se executa lucrarea despre inceperea, intreruperea si incheierea
acesteia.
8. Controlul masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de
către dl
9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigura de către dl.
10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la prin
11. Alte masuri p.s.i. specifice
12. Personalul de execuţie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor p.s.i.

Responsabili Nume si prenume Semnătura

Emitentul
Şeful sectorului in care se
executa lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc
Serviciul de pompieri civili

73
 ANEXA NR. 8 PLANUL DE INTERVENŢIE
- Structura cadru -
Date de identificare
♦ Denumirea agentului economic sau a instituţiei;
♦ Sediul, număr de telefon, fax ;
♦ Profilul de activitate
1. Planul general al unităţii care se marchează :
♦ Amplasarea clădirilor, inst;
♦ Caile de acces si de intervenţie din incinta si cele adiacente acesteia ;
2. Concepţia de organizare si de desfăşurare a intervenţiei in caz de incendiu
a. Concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de rezistenta la foc sau din evaluarea
capacităţii de apărare împotriva incendiilor ;
b. Particularităţi tactice de intervenţie pentru :
- localizarea si lichidarea incendiilor
- protecţia personalului de intervenţie ;
- protecţia vecinătăţilor
- inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu ;
3. Forte de intervenţie in caz de incendiu :
♦ Serviciul propriu de pompieri civili ( dotare , incadrare ) ;
♦ Servicii de pompieri civili cu care se cooperează ( categoria , localitatea , distanta, itinerariul de
deplasare , telefonul sau alte mijloace de alarmare si alertare ) ;
♦ Subunitatea de pompieri militari de raion ( localitatea , distanta , itinerariul de deplasare , telefonul
sau alte mijloace de alarmare si alertare ) ;
♦ Alte forte cu care se cooperează si modul de anunţare ( ambulanta, protecţia civila etc.)
4. Surse de alimentare cu apa in caz de incendiu , exterioare unităţii:

74
 ♦ reţele de alimentare cu apa
- debite; presiuni;
- amplasarea hidrantilor si stabilirea distantelor fata de incinta unităţii;
♦ alte surse artificiale sau naturale de apa;
- felul si capacitatea acestora;
- platforme (puncte) de alimentare si distantele fata de unitate .

♦ reţele si sursele proprii de alimentare cu apa si alte substanţe stingatoare ;

♦ rezervele de agenţi stingatori si de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie ;
*t* reţele si racordurile de alimentare cu energie electrica , agent termic , gaze si alte fluide (la
scara ) , pe combustibile ;
♦ reţele de canalizare
♦ vecinătăţile;
5. Planul flecarei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scara ), pe care se
marchează ori se inscriu date privind :
♦ Destinaţia spatiilor (incaperilor )
♦ Suprafaţa construita si aria desfăşurata ;
*l* Regimul de inaltime ( numărul de niveluri ) ;
♦ Numărul de persoane care utilizează construcţia pe niveluri si pe total
♦ Caile interioare de acces, evacuare si de intervenţie;
*l* Natura materialelor si a elementelor de construcţii;
♦ Nivelurile criteriilor de performanta privind siguranţa la foc , asigurate ;
♦ Instalaţiile utilitare aferente ;
♦ Instalaţiile , sistemele , dispozitivele si aparatele de prevenire si stingere a incendiilor cu care
este echipata;
*l* Dispozitivul de intervenţie in caz de incendiu .
NOTA:
a. In cazul agenţilor economici si al instituţiilor având numai construcţii , instalaţii tehnologice sau platforme
de depozitare cu risc mic (redus ) de incendiu si care nu se incadreaza in categoriile de clădiri inalte si foarte
inalte , fara săli aglomerate ori cu aglomerări de persoane si fara depozite de mari valori, nu este obligatorie
intocmirea * planurilor detaliate prevăzute la pct. 6 din structura -cadru. In aceste situaţii in conturul construcţiilor ,
instalaţiilor tehnologice si al platformelor de depozitare , marcate in planul general al incintei unităţii ( pct. 2 ) ori
intr-un tabel separat , se inscriu suplimentar : suprafaţa , numărul de niveluri , gradele de rezistenta la foc sau
nivelurile de stabilitate la foc, si după caz, categoriile pericolului de incendiu . b. O copie autentificata ( avizata )
de pe planul de intervenţie se pune la dispoziţie brigăzii sau grupului de pompieri militari , pentru efectuarea
recunoaşterilor si a studiilor tactice si pentru punerea acestora in aplicare cu prilejul exercitiilor , aplicaţiilor tactice
de intervenţie , precum si in situaţiile de urgenta publica , in caz de incendiu ori de alte dezastre .

75
 ANEXA NR. 9 SCENARIU DE SIGURANŢA LA FOC
A. CARACTERISTICILE CONSTRUCŢIEI (INSTALAŢIEI TEHNOLOGICE)
l.Date de recunoaştere
♦ Denumire construcţie (instal.):
Amplasat in jud./sect. Localitatea: str. Nr. tel.
Cod postai
♦ Beneficiar
Cu sediul in jud./sect. Localitatea str. Nr. tel.
Cod postai
♦ Destinaţia construcţiei ( instal. ) :
având funcţiuni:
a. principale
b. secunadare
♦ Categoria de importanta a construcţiei:
♦ Clasa de importanta a construcţiei:
♦ Tip si particularităţi specifice construcţiei
a. Civila (inalta, foarte inalta, obişnuita);
b. De producţie si/sau depozitare ( monobloc, blindata, obişnuita);
c. Cu funcţiuni mixte ( civile - producţie - depozitare) ;
d. Arie construita - Ac = mp;
e. Arie desfăşurata - Ad= mp;
f. Nr. compartimente de incendiu : ariile compartimentelor de incendiu : mp;

76
 g. Regimul de inaltime al construcţiei ( compartimentelor )S + P + M + E(m inaltime
fata de teren / carosabil);
h. Volumul construcţiei ( compartimentelor de incendiu ) mc.
Utilizatorii construcţiei
a. Oameni (capacitate maxima simultana):
1. Persoane in clădire ( compartiment)
2. Persoane pe niveluri:
S = pers.
P = pers.
El = pers.
E2 = pers.
Ex = pers.
b. Animale (capacitate maxima simultana):
- In clădire ;
- Pe niveluri ;
c. Tip si capacităţi de depozitare (pentru depozite);
d. Caracteristici ale proceselor tehnologice ( pentru producţie);
♦ Numărul cailor de evacuare :
( si după caz al refugiilor)
B. NIVELURI DE PERFORMANTA SI TEVIPH DE SIGURANŢA LA FOC ASIGURAŢI
CONFORM REGLEMENTARELOR TEHNICE
2. Riscul de incendiu ( categoria de pericol ) determinat in funcţie de :
a. densitatea sarcinii termice;
b. clasele de combustibilitate si periculozitate ale principalelor materiale si substanţe
utilizate in clădire;
c. sursele potenţiale de aprindere;
d. imprejurari favorizante producerii incendiilor ( după caz ) :

77
 ♦ Nivelul riscului de incendiu ( categoria de pericol ) a construcţiei (compartimentului)
sau instalaţiei tehnologice ♦♦♦ Posibilităţi de reducere a riscului de incendiu după caz, potrivit
reglementarilor tehnice si
a condiţiilor funcţionale)
3. Rezistenta la foc a construcţiei

Combustibilitatea si rezistenta la foc a elemente de

a. stâlpi, coloane, pereţi portanţi C... min.

b. pereţi interiori neportanti C... min.

c. pereţi exteriori neportanti C... min.
d. grinzi, plansee, nervuri, acoperişuri, terase C... min
e. acoperişuri autoportante fata de pod C... min.
f. panouri invelitoare si suport continuu
al invelitorii combustibile C... min.
♦ Gradul de rezistenta la foc al construcţiei:
♦ Compartimentul antifoc si elementele de protecţie a golurilor din pereţi si planseele antifoc :

- Pereţi Co min
- Plansee Co min
- Usi, obloane etc., rez. la foc Co min.
♦ Masuri suplimentare de protecţie la foc ( după caz, justificate tehnic):
4. Preîntâmpinarea propagării incendiilor
♦ La vecinătăţi si in construcţie :
a. distante de siguranţa ( masuri compensatorii când nu sunt asigurate ):
b. masuri constructive ( pereţi, plansee si protecţia golurilor din acestea):
c. estimarea timp de propagare a incendiilor la clădirile vecine :
d. sisteme de evacuare a fumului ( după caz, a gazelor fierbinţi;
5. Stabilitatea Ia foc : ( estimata in funcţie de cea mai mica rezistenta la foc a principalelor
elemente structurale prevăzute, respectiv stâlpi, coloane, pereţi portanţi, grinzi, nervuri,
acoperişuri terasa, acoperişuri autoportante fara pod ).
min

78
 6.Cai de acces , evacuare si intervenţie
♦♦♦ Caracteristici tehnice si funcţionale ale acceselor si circulaţiilor carosabile :
a. dimensiuni (gabarit);
b. trasee;
c. realizare si marcare.
♦ Caracteristici ale cailor interioare de evacuare a persoanelor
- alcătuire constructiva C... min.
- protecţia golurilor din pereţii ce le limitează:
usi ; obloane
- tipul scărilor:
- forma si modul de dispunere a treptelor :
- geometria cailor de evacuare:
latime: m;
inaltime m;
- - timpi de evacuare sec;
-lungime m;
- -număr fluxuri de evacuare : ;
- -existenta iluminatului de evacuare ;
-sursa de alimentare de rezerva ;
- marcare cai de evacuare ;
- timp de siguranţa pe caile de evacuare min
- timp de supravieţuire in caile de evacuare min ♦ Ascensoare de intervenţie;
a. capacitate kg
b. număr
c. caracteristici
d. amplasare
e. posibilităţi de acces
f. sursa de alimentare si rezerva
g. timp de siguranţa a ascensoarelor min
h. timp de supravieţuire min.

79
 C. ECHIPAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
7. Echipare si dotare cu :
♦ Sisteme, instalaţii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
a. tip;
b. acţionare;
c. timp de alarmare; sec.
d. timp de alertare; sec.
e. zone protejate.
♦ Sisteme, instalaţii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor :
a. tip ( apa, gaze, spuma, pulberi);
b. acţionare ( automata, manuala);
c. debit;
d. presiune;
e. rezerva;
f surse de alimentare;
g. timp teoretic ( normal) de funcţionare; min.
h. zonele, incaperile, spatiile, instalaţiile echipate cu astfel de instalaţii;
♦ Stingatoare si alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace iniţiale de
intervenţie :
a. tip;
b. acţionare;
c. mod de amplasare ( funcţie de parametrii specifici):
arie maxima:mp;
- clase de incendiu;

80
 D. CONDIŢII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENŢIEI
♦♦♦ Surse de alimentare:
a. cu apa (rezervoare, bazine, râuri, iazuri, lacuri, mare );
b. alte substanţe de stingere ;
c. poziţionare racorduri de alimentare cu energie electrica;
d. asigurarea serviciului de pompieri ( când este obligatoriu), respectiv :
categoria serviciului;
dotarea acestuia ( mijloace mobile de intervenţie si salvare).
e. zone , incaperi si spatii in care sunt necesare produse de stingere si echipamente
speciale;
f. tip;
g. cantităţi mc (tone);
h. starea acestora : ( solida, lichida, gazoasa); i. tipul echipamentului de protecţie ;
E. CONCLUZII SI MASURI TEHNICO ORGANIZATORICE
♦ Condiţii si masuri necesare a fi luate :
a. aprecierea incadrarii in nivelurile de performanta ;
b. propuneri de imbunatatire a parametrilor si nivelelor de performanta;
♦ Evidenta condiţiilor si recomandărilor ce rebuie avute in vedere la intocmirea
documentelor de apărare împotriva incendiilor.
Data întocmit,

81
ANEXA NR.10
NOMENCLATORUL verificărilor ce se executa Ia mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
Nr. Obiectivul urmărit de Condiţia in care se Periodicitatea
cit. incercare si control executa
I. INSTALATA DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR a) CENTRALA DE AVERTIZARE
1 Starea de funcţionare in Prin acţionare de la fiecare Lunar
ansamblu a instalaţiilor punct de alarmare
b) DETECTOARE DE FUM

82
 2 Condiţiile de mediu in zonele Prin control in instalaţie Săptămânal unde sunt instalate
(umiditate, praf) cu luarea masurilor de remediere a situaţiei
3 Starea de funcţionare individuala a fiecărui detector de fum si a instalaţiei automate de avertizare in
ansamblu
c) DETETOARE DE TEMPERATURA
4 Starea de funcţionare (cu Prin simularea de incendiu (cu Trimestrial
excepţia sesizoarelor de sursa de raze infrarosii conform
Prin simularea de incendiu Tnmestnal
conform instr. furnizorului
temperatura de la instr. furnizorului)
transformatoare

83
IL INSTALAŢII DE STINGERE a) HIDRANTI INTERIORI
1 Aspectul exterior (daca Prin control vizual In fiecare schimb inventarul corespunde)
2 Valoarea presiunii la hidrantii Prin citirea indicaţiilor Săptămânal din punctul cel mai inalt sau
manometrelor (cu pornirea
indepartat pompelor de incendiu in treapta
a-2-a daca este cazul)

3 Verificarea funcţionarii Efective Cu apa sub presiune Semestrial

primavara-toamna
b) HIDRANTI DE INCENDIU EXTERIORI
1 Verificarea funcţionarii Efective Cu apa sub presiune Semestrial
primavara-toamna
2 Determinarea presiunii si a In special la hidrantii de Semestrial
debitului capăt primavara-toamna
3 Etanşeitatea valvei principale Prin examinarea hidrant, sub Idem
presiune in poziţia inchis
4 Etanşeitatea valvei de drenare Prin examinarea hidrant, sub Idem
presiune in poziţia deschisa si
capacul hidrantului pus
5 Protecţia contra inghet Prin control vizual Anual toamna
c) INSTALAŢII DE SPRINKLERE DRENCERE SI APA PULVERIZATA
1 Starea exterioara a instalaţiilor Prin control vizual In fiecare schimb
2 Funcţionarea efectiva a Prin punerea in funcţiune a In fiecare schimb
instalaţiei, realizarea distribuţiei instalaţiei
necesare a jeturilor de apa
3 Disponibilitatea de funcţionare Prin pornirea pompelor si Lunar
a instalaţiei si realizarea presiunii punerea sub presiune a reţelei de
necesare in reţea alimentare cu apa cu vane manuala
spre linia de distribuţie a apei
inchisa a apei inchisa
Formarea suprafeţei de Prin punerea in funcţiune a Semestrial
pulverizare realizata de diuze. intregii instalaţii primavara-toamna
Funcţionarea acestora.
Realizarea presiunii necesare
la
duzele de pulverizare.
Asigurarea necesarului total de
apa

84
85
d) INSTALAŢII DE STINGERE CU ABUR

86
 Starea exterioara a instalaţiei de Prin examinare vizuala si intreg. In fiecare schimb aductiune si a

Idem
drenarii acestuia Parametrilor aburilor
Starea ventilului din exteriorul Prin examinare vizuala clădirii pt. deschiderea aburului
Prin deschiderea vanei si Semestrial
Funcţionarea
efectiva a instalaţiei

inundarea cu abur a obiectivului (la obiectivele care permit acest lucru)

e) INSTALAŢII DE STINGERE CU SPUMA
Starea exterioara a instalaţiei si Prin control vizual Săptămânal
presiunea apei la diuza
amestecului
Funcţionarea efectiva a intregii Prin stabilirea unui traseu de Anual
instalaţii, pentru fiecare evacuare a spumei in exterior
generator de spuma

f) INSTALAŢII DE STINGERE CU DIOXID DE CARBON SI ALTE GAZE

87
 1 Funcţionarea armaturilor de Conf. instr. furnizorului Conf. instr. comanda, a dispozitiv, de
furnizorului alarma, etc.
2 Funcţionarea dispozitiv. Idem Idem anexe: instalaţii de ventilaţie, de
inchidere si blocare usi, clapete, semnalizare, etc.
3 Etanşeitatea camerei care se Prin control vizual Anual inunda cu gaz inert;
4 Funcţionarea efectiva a instalaţiei cu excepţia instalaţiilor de evacuare a H.2 din generator
Prin descărcarea unei singure La 2
ani butelii

5 Starea de umplere a buteliilor Prin cântărire butelia la care se Trimestrial cu gaz inert constata
o scădere neta de 10%
va fi inlocuita
V. MIJLOACE DE STINGERE
g) STINGEREA DE INCENDIU CU SPUMA CHIMICA

1 Controlul orificiului sa nu fie Prin control vizual Lunar

infundat
2 Prezenta etichetelor cu data Idem Idem
incarcarii si verificării
3 Eficacitatea soluţiilor Prin proba soluţiilor La 6 luni si la 1 an de
la incercare.
Trimestrial prin
sondaj la 1-3
de la incercare.
Trimestrial prin sondaj la 1-
3 stingatoare din cele
incarcate la aceeaşi data
h) S1TNGATOARE
1 Prezenta etichetei de Prin control vizual Lunar
incarcare
2 Starea efectiva de incarcare Prin cântărire si/sau Trimestrial
- portabile incercare(sondaj)
- carosabile
3 Umiditatea si aglomerarea Prin examinarea pulberii Semestrial
prafului
i) REZERVOARE DE APA INCENDIU
1 Menţinerea nivelului, Prin control in instalaţie Zilnic
verificarea etanşeităţii
armaturilor si racordurilor
2 Funcţionarea ventilelor cu Prin stimularea variaţiei Săptămânal
plutitor si a indicatoarelor de nivel nivelului
3 Nivelul depunerilor in Prin golirea rezervorului La 1-4 ani in funcţie
rezervor si curăţirea depunerilor cu luarea masurilor de asigurare de depuneri
intervent.
j) RTDROFOARE LA INSTALATELE DE APA mCENDDJ
1 Asigurarea presiunii de lucru Citirea indicaţiilor In fiecare schimb
stabilite manometrelor
2 Indicaţia corecta a Prin purjarea Idem
manometrelor pe partea de aer manometrelor
3 Funcţionarea supapelor de Prin ridicarea presiunii Lunar
siguranţa conf.instr.ISCIR

88
 k) STAŢII DE POMPARE PENTRU APA DE INCENDIU

1 Disponibilitatea de funcţionare Prin punerea in funcţiune timp Săptămânal

a pompelor de 5 min.a flecarei pompe (prin
comanda locala

2 Funcţionarea sistemului de Prin acţionarea de la distanta Idem

comanda de Ia distanta a comenzilor

3 Funcţionarea dispozitivelor de Idem Idem

semnalizare la distanta

4 Indicaţia corecta a Purjarea manometrelor in Idem

manometrelor pompelor de incendiu timpul funcţionarii pompelor

5 Verificarea presiunii de lucru a Prin citirea indicaţiilor Idem

pompelor manometrelor in timpul funcţionarii
pompei

6.1. POMPE CU MOTOR CU COMBUSTIE INTERNA

1 Disponibilitatea in funcţionare Prin punerea in funcţiune timp Săptămânal

de 5 min (daca prospectul pompei
nu indica altfel)

2 Indicaţia corecta a Prin purjarea manometrelor in Idem

manometrelor pompelor timpul funcţionarii

3 Verificarea presiunii de lucru a Purjarea manometrelor in Săptămânal

pompelor timpul funcţionarii pompelor

V. MIJLOACE DE PROTECŢIE m) USI REZISTENTE LA FOC

1 Menţinerea in stare inchisa Cu ocazia controlului Zilnic

89
2 Funcţionarea sistemului de inchidere
Prin manevrarea la inchidere si Trimestrial deschidere

90
n) OBLOANE, CLAPE DISPOZITIVE DESFUMARE

91
1 Mod de funcţionare Prin acţionare manuala si control vizual Anual

92
V. SUBSTANŢE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
a) SUBSTANŢE DE PREVENIRE
b) SUBSTANŢE DE STINGERE

93
 ANEXA NR. 11
H O T A R A R E^nr. 571/1998
pentru aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice
si alte amenajări care se supun avizării si/sau autorizării privind prevenirea si stingerea
incendiilor In temeiul prevederilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea
împotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997.
Guvernul României hotărăşte:
Art. 1 - Se aproba următoarele categorii de construcţii, instalaţii tehnologice si alte amenajări care se
supun avizării si/sau autorizării privind prevenirea si stingerea incendiilor:
1. Construcţii administrative:
a) sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construita sau desfăşurata;
b) sedii de birouri pentru construcţii administrative, indiferent de aria construita sau desfăşurata.
2. Construcţii financiar-bancare:
a) sedii de instituţii financiare, banei, CEC, societăţi de asigurare si reasigurare si filialele acestora, cu
aria desfăşurata mai mare de 500 m2.
b) Sedii pentru burse de valori si mărfuri, cu aria desfăşurata mai mare de 750 m .
3. Construcţii comerciale:
a) centre comerciale, magazine, depozite en gros cu vânzare pentru public, precum si alte construcţii
comerciale cu aria desfăşurata mai mare de 300 m 2
b) construcţii pentru alimentaţie publica si de prestări servicii pentru populaţie, cu aria desfăşurata mai
mare de 200 m2 sau cu capacitatea de peste 50 de persoane.
4. Construcţii de cult:
a) biserici, case de rugăciuni si alte clădiri pentru culte, destinate publicului, indiferent de aria construita
sau desfăşurata;
b) Mănăstiri si schituri care au in incinta spatii pentru cazare, indiferent de aria construita sau
desfăşurata si de capacitatea de cazare;
5. Construcţii de cultura:
a) expoziţii, muzee, biblioteci si alte centre de cultura având spatii pentru public, indiferent dearia
construita sau desfăşurata si de numărul de persoane;
b) cazinouri, discoteci, cluburi si alte asemenea clădiri având spatii pentru public, indiferent dearia
construita sau desfăşurata si de capacitate;
c) teatre (dramatice, de comedie, muzicale, de revista, de papusi, etc), circuri si studiouri de film, radio
si televiziune, idiferent de aria construita sau desfăşurata si de capacitate;
d) cinematografe, case de cultura si clădiri cu săli polvalente sau de intruniri, indiferent de aria
construita sau desfăşurata
6. Construcţii de invatamant:
a) scoli, licee, universităţi si alte clădiri de invatamant, cu aria desfăşurata mai mare de 700 m 2;
b) grădiniţe cu capacitate de peste 40 de locuri, situate la parterul construcţiilor si, respectiv, 20 de
locuri, pentru cele situate la nivelurile superioare.
7. Construcţii de sănătate
a) spitale, clinici si sanatorii cu peste 40 de paturi;
b) crese si leagăne de copii, precum si cămine sau aziluri de batrani ori alte persoane cu handicap, cu
capacitate de peste 20 de locuri;
c) policlinici, dispensare si alte clădiri de sănătate, cu aria desfăşurata mai mare de 300 m 2
8. Construcţii si amenajări sportive

94
 a) săli de sport, arene si alte clădiri si amenajări pentru activităţi sportive, cu capacitate de peste 600 de
locuri;
b) stadioane având tribune de peste 5.000 de locuri;

9. Construcţii de turism - orice structura de primire si de alimentaţie din turism, indiferent de capacitate
sau de alte criterii, cu excepţia celor destinate activităţilor de agroturism.
10. Alte tipuri de construcţii, instalaţii tehnologice si amenajări

a) clădiri civile inalte (peste 28 m) si foarte inalte (peste 45 m);

b) clădiri civile cu săli aglomerate (cu 150 de persoane si mai mult);
c) spatiile accesibile publicului din staţiile de metrou;
d) clădiri civile cu funcţiuni mixte pentru comerţ, birouri, reuniuni, producţie sau depozitare, cu aria
desfăşurata mai mare de 1.500 m2;
e) clădiri pentru parcaje publice si "service" de autoturisme, cu capacitate de peste 50 de locuri;
f) galeţii comerciale, săli de reuniuni sau de conferinţe si alte construcţii subterane civile pentru public,
cu aria desfăşurata mai mare de 500 m 2;
g) gări, autogari si aerogări, cu aria desfăşurata mai mare de 700 m 2;
h) spatii de depozitare (receptie-expeditie) amenajate pe langa puncte vamale (vămi), cu aria desfăşurata
mai mare de 750 m2;
i) circuri mobile si alte amenajări temporare pentru spectacole, mitinguri sau intruniri, la care participa peste
300 de persoane;
j) depozite si sisteme de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.), cu capacitate totala de stocare in
rezervoare mai mare de 5 m3, precum si staţii (puncte) de desfacere a buteliilor cu G.P.L., având capacitatea
totala de 750 kg;
k) staţii de distribuţie a carburanţilor pentru public (benzinării), cu capacitate de stocare mai mare de 50 m 3
produse petroliere;
1) spatii de producţie si depozitare, inglobate sau alipite clădirilor civile publice si imobilelor de locuit,
clasificate in categoriile A si B de pericol de incendiu ori cu risc mijlociu sau mare de incendiu, cu aria desfăşurata
mai mare de 100 m2;
Art.2. - (1) Prezenta hotărâre intra in vigoare la 30 de zile de la data publicării ei in Monitorul Oficial al
României.
(2) Cu aceeaşi data se abroga art. 1-5 si anexa la Hotărârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele masuri
pentru imbunatatirea activităţii de prevenire si stingere a incendiilor, republicata in Monitorul Oficial al României,
Parte I, nr.49 din 7 martie 1996.
PRIM MINISTRU: RADU VASILE
Contrasemnează: Ministru de interne, Gavril Dej eu Ministrul lucrărilor publice si amenajării teritoriului,
Nicolae Noica Ministrul industriei si comerţului, Radu Berceanu

95
 ANEXA NR. 12
LISTA
Actelor normative care reglementeza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor
1. Legi, ordonanţe si hotărâri ale Guvernului, ordine
a. Ordonanţa Guvernului nr.60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor.
b. Legea nr. 212/1997 pentru modificarea si aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor.
c. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii.
d. Legea nr. 50/1991, republicata in 1996, privind autorizarea executării construcţiilor si
unele masuri pentru realizarea locuinţelor.
e. H.G.R. nr. 678/1998 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele de
prevenire si stingere a incendiilor.
f. H.G.R. nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii
tehnologice si alte amenajări care se supun avizării si/sau autorizării privind
prevenirea si stingerea incendiilor.
g. H.G.R. nr. 525/1996, modificata, pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism.
h. H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor reglemente privind calitatea in
construcţii. i. H.G.R. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente acestora. j. H.G.R. nr..?? .?.*...l/.JJ/.J.. Privind organizarea si
funcţionarea Ministerului
'' Tineretului si Sportului. k. Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor
generale de
prevenire si stingere a incendiilor.

96
 1. Ordinul ministrului de interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizarea si
autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor.
m. Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari nr. 1118/1999 pentru aprobarea Metodologiei privind
identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu.
n. Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari nr. 1119/1999 pentru aprobarea Metodologiei pentru
elaborarea scenariilor de siguranţa la foc.
2. Reglementari tehnice
a. Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor, indicativ PI 18.
b. Normativ de proiectare a arenelor de sport, stadioanelor si terenurilor sportive,
indicativ P61.
c. Normativ de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţe utilizatori, indicativ
NP006.
d. Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare, indicativ 19.
e. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare, indicativ 19/1.
f. Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de telecomunicaţii si
semnalizare din clădiri civile si de producţie, indicativ 118.
g. Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la
1000 V ca. si 1500 V c.c, indicativ 17.
h. Normativ privind proiectarea si executarea instalaţiilor de ventilare si climatizare,
indicativ 15. i. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului, indicativ 120. j. Normativ
pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de incalzire centrala, indicativ
113. k. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de incalzire centrala, indicativ 113/1. 1. Normativ pentru
proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
indicativ 16. m. Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, indicativ
16/1. n. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente acestora, indicativ C300.

97
 o. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in
construcţii, indicativ C58.
3. Standarde
a. STAS 297/2. Culori si indicatoare de securitate. Reprezentări.
b. SR ISO 6309. Protecţia împotriva incendiilor. Indicatoare de securitate.
c. STAS 1343. Determinarea cantităţilor de apa de alimentare.
d. STAS 1478. Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale.
e. STAS 6793. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile.
f. STAS 9072. Masuri de siguranţa contra incendiilor. Masuri constructive pentru sobe.
g. STAS 10903/2. Determinarea sarcinii termice in construcţii.

98
 ANEXA NR. 13
FISA
de prevenire si stingere a incendiilor
pentru stadionul
1. Adresa stadionului
2. Numele si adresa proprietarului
3. Numele clubului/adresa
4. Preşedintele clubului
5. Capacitatea maxima/stabilita prin proiect) a stadionului
Locuri, din care:
- locuri pe scaune
- locuri pe banei
- locuri in picioare
6. Caracteristici privind comportarea la foc (combustibilitatea) a elementelor constructive,
pentru:
a) zonele ocupate de public (tribune, peluze, etc):
- structura de rezistenta (beton, beton armat, elemente metalice, structura mixta)
- banei, scaune (metalice, din lemn, din mase plastice, alte materiale)
b) tribuna oficiala:
structura de rezistenta
- elemente de închidere
- banei, scaune
c) spatii anexe (amplasate sub tribune/adiacente stadionului):
- structura de rezistenta
- compartimentări

99
 7. Posibilităţi de propagare a incendiului din locurile (spatiile) cu pericol (menţionate la
pct.8) către zonele ocupate de public/masuri:
8. Locuri (spatii) cu pericol (risc) de incendiu/masuri preventive/ cine răspunde:
a) locuri (spatii) de colectare, Masuri Cine răspunde
depozitare si distrugere
a gunoaielor si deşeurilor com
bustibile provenite de la
spectatori (ziare, programe,
ambalaje pentru mâncare si
răcoritoare)
b) locuri (spatii) in care se pot acumula, accidental, deşeuri combustibile
c) magazii de echipament
d) vestiare
e) alte spatii amplasate sub tribune sau adiacente acestora
f) cabine de transmisie (TV, radio)
g) bufete (mobile, fixe)

100
 h) magazii (depozite) de materi
ale si lichide combustibile
(carburanţi, vopsele, ierbi-
cide, etc.)
i) alte spatii cu pericol
j) funcţionarea instalaţiilor electrice, pentru (cine răspunde):
- iluminat teren joc (nocturna)
- iluminat general
- iluminat de siguranţa
k) dotarea cu sisteme si mijloace destinate stingerii incendiilor
(necesar/existent/starea de funcţionare):
a) hidranti interiori
b) hidranti exteriori
c) panouri pentru incendiu
d) stingatoare (pe tipuri)
1) existenta si practicabilitatea cailor de evacuare:
a) scări de evacuare
b) cai de circulaţie
c) porţi, usi, bariere
d) gradul de ocupare a tribunelor
m) alertarea forţelor de intervenţie prin:
- legătura directa cu subunitatea de pompieri
- telefon urban
- oficiu postai
- alte mijloace

101
 9. Asigurarea accesului la sursele de apa pentru intervenţie pentru maşinile de lupta ale pompierilor
militari:
a. drumuri de
acces/practicabilitate
b. parcări
rezervate
c. marcare cu indicatoare a surselor de
apa

102
10. Organizarea primei intervenţii: a. apeluri in caz de urgenta (instalaţie

103
de

104
radioficare

105
106
 planuri b.
(min.) c. (min.)_
d.
timp
intervenţie e. evacuare
f. zone cu public care prezintă handicapuri fizice si evacuarea acestora
echipa

echipe

107
de

108
de
de
de

109
situaţie/evacuare
evacuare
prima
salvare-

110
11. Alte menţiuni, concluzii:

111
 ANEXA NR. 14
Regulamentul UEFA "Securitatea in stadion pentru toate meciurile din
competiţiile UEFA" -
ediţia a 8- a 1996 si pana la noi ordine
Aceste instrucţiuni dovedesc puterea disciplinara a UEFA. Sancţiuni vor fi impuse in caz de
nerespectare
Meciuri
Sunt de 2 feluri:
Meciuri de risc ridicat - definiţie
Daca una - sau mai multe - din condiţiile de mai jos sunt indeplinite, meciul va fi considerat ca un meci de
risc ridicat:
1. Orice finale de Cupe Europene intercluburi, semi si sferturi, ca si toate meciurile de calificare si din
turneul final al Camp.European.
2. Daca intalnirea e declarata astfel pe baza precedentelor incidente provocate de una din echipe sau
daca ea este astfel declarata de federaţia naţionala;
3. Daca se prevede ca oaspeţii sa aibă 10 % din bilete sau numărul lor sa fie superior la 3000. Daca se
joaca pe teren neutru, ambele echipe vor fi echipe vizitatoare.
4. Daca se prevede ca stadionul va cuprinde mai mult de 25.000 spect.
5. Daca se prevede ca meciul va atrage un număr important de emigranţi din tara echipei vizitatoare,
care rezideaza in tara unde se joaca meciul sau intr-o tara vecina.
Toate meciurile de la petele 2,3,4,5 trebuie sa fie anunţate la secretariatul general al UEFA
de asociaţii sau cluburi.
Meciuri de risc ridicat - definiţie
Meciurile care nu sunt considerate de risc ridicat cf. Criteriilor de mai sus, vor trebui
considerate meciuri de risc normal, cu excepţia cazului in care anumite circumstanţe

112
 neprevăzute nu transforma meciul intr-un sens contrar, despre care UEFA trebuie imediat
informata.
Stadioane care nu comporta decât locuri aşezate - definiţie
Un stadion care nu cuprinde decât locuri aşezate este un stadion in care nu sunt disponibile
decât sectoare echipate cu locuri aşezate si/sau in care spectatorii nu au acces in sectoarele cu
locuri in picioare....
Locuri aşezate pentru spectatori - definiţie
Locurile aşezate trebuie sa fie fixate individual de sol, separate intre ele, formate si
identificate cu un număr.
Din sezonul 1998/99 toate locurile aşezate trebuie sa fie prevăzute cu spătar. Banca din
beton sau din lemn, ca si banei din beton cu locuri din lemn nu bor fi acceptate.
Instrucţiuni imperative
1. Meciuri care trebuie jucate doar in fata unor spectatori aşezaţi
/. Campionatul Europei de fotbal - Toate meciurile turului de calificare si din turneul final trebuie sa fie
jucate doar in fata spectatorilor aşezaţi. Spectatorii in picioare nu vor fi admişi.
2. Competiţii intercluburi ale UEFA - Finalele Cupei Cluburilor Campioane Europene sau
Cupei Cupelor trebuiesc jucate doar in fata spectatorilor aşezaţi. Spectatorii in picioare nu
vor fi admişi.
In afara de aceasta, articolul 2, aliniatul c) după aceasta sunt valabile pentru toate celelalte meciuri de risc
ridicat;
2. Bilete
Vânzarea biletelor trebuie sa fie strict controlata pentru toate meciurile. a) la meciurile din turneele finale
ale Campionatului Europei si din finalele CCE si Cupei cupelor, numărul biletelor care vor fi livrateasociatiilor sau
cluburilor participante si asociaţiilor organizatoare respective va fi determinat in fiecare caz de către comisia
competenta a UEFA. Numărul de bilete, care nu trebuie in mod obligatoriu sa fie acelaşi, va fi calculat in funcţie
de numărul probabil de suporteri care efectuează deplasarea, de experienţa anterioara in cursul meciurilor acelor
echipe la meciurile di deplasare. Deciziile comisiilor competente ale UEFA sunt definitive si irevocabile.

113
 Comisia competenta a UEFA are dreptul sa eşaloneze livraea contingentului de bilete in
transe; transa de bilete următoare nu va putea fi livrata inainte ca Comisia sa aibă
certitudinea ca transa precedenta a fost vânduta corect.
Fiecare asociaţie sau club va trebui sa se asigure ca contingentul sau de bilete va fi distribuit
exclusiv suporterilor sai, in propriul lor folos, iar ca biletele destinate agenţiilor de voiaj le
vor fi livrate numai contra unei dovezi scrise certificând ca aceste bilete au fost vândute unor
persoane din grupul de suporteri care fac parte din transportul la locul meciului. Nu este
posibil ca aceste agenţii de voiaj sa transfere aceste bilete spre alte surse asupra cărora
asociaţia sau clubul nu ar avea control.
In acelaşi timp, asociaţia organizatoare va trebui sa se asigure ca nici un bilet in contingentul
sau nu va fi revandut la suporteri a celor doua echipe in competiţie.
Responsabilii distribuitorii biletelor vor trebui sa tina o evidenta detaliata a vânzărilor,
cuprinzând numele si adresele tuturor persoanelor cărora le-au fost vândute bilete.
b) Pentru toate meciurile altele decât cele definite la punctul a) asociaţiile si cluburile se vor
pune de acord asupra unei cantităţi de bilete care vor fi acordate suporterilor echipei
vizitatoare, organizatorii fiind abilitaţi, din raţiuni de securitate sa ia următoarele masuri
referitoare la biletele de intrare:
- sa acorde o cantitate limitata de bilete unei anumite echipe
- sa acorde bilete numai pentru un anumit sector sau sectoare de stadion pentru o echipa anumita
- sa refuze orice atribuire de bilete de echipa determinata, aceasta neputand totuşi ca acest lucru sa
se facă decât cu acordul UEFA, cel puţin ca părţile implicate, adică cele doua cluburi sau asociaţii si organizatorii
o decid.

c) începând cu sezonul 1998/99 toate meciurile UEFA trebuie sa fie jucate doar in fata spectatorilor
aşezaţi. Pana atunci, la meciurile de risc ridicat, numărul de spectatori in picioare admis nu trebuie sa
depăşească 20 % din capacitatea autorizata a stadionului. Repartizarea acestor spectatori in picioare in stadion
trebuie sa fie determinata de către organizatorul de meci cu consimţământul comandantului politiei si trebuie sa
se asigure ca capacitatea autorizata a fiecărui sector nu poate fi depăşita.
d) începând cu sezonul 1993/94, pentru meciurile cu risc normal, numai procentajele limitate in
continuare ale capacităţii totale autorizate a stadionului pot fi ocupate de spectatori in picioare:

114
 pentru sezonul 1993/94 - nu mai mult de 60 %
pentru sezonul 1994/95 - nu mai mult de 50 %
pentru sezonul 1995/96 - nu mai mult de 40 %
pentru sezonul 1996/97 - nu mai mult de 30 %
pentru sezonul 1997/98 - nu mai mult de 20 %
începând cu sezonul 1998/99 - doar spectatori aşezaţi e) după ce s-au pus de acord cu politia,
organizatorii de meciuri vor trebui sa se asigure ca biletele sunt distribuite in asa fel incat sa garanteze o separare
optima a diverselor grupuri de suporteri, amantindu-si ca in cazul meciurilor disputate pe terenuri neutre, pot fi trei
categorii de spectatori, adică suporteri ai fiecăreia din cele doua echipe in competiţie si suporteri locali neutri. In
cadrul masurilor de separare, spectatorii ar trebui sa fie informaţi pentru ce sectoare trebuie sa cumpere bilete. Ar
trebui deasemenea sa se facă cunoscut ca spectatorii aflaţi intr-un sector fals, in mijlocul suporterilor adversi, vor
fi scoşi afara din stadion. In funcţie de edcizia autorităţilor de politie, aceşti spectatori pot sa fie transferaţi intr-un
sector adecvat. O data ce strategia de separare a fost stabilita impreuna cu politia, iar biletele au fost distribuite in
consecinţa, nici o consideratiune, indiferent de ce natura ar fi, nu va fi admisa pentru a tulbura aceasta strategie,
chiar daca ea s-ar putea dovedi necesara, pentru moment, de a retine vânzarea unui anumit număr de bilete
pentru un anumit sector in vederea garantării unei separări eficiente a suporterilor.
Atunci când 10 % sau mai mult din totalul biletelor de vânzare sunt atribuite unei organizaţii, de exemplu
cluburile in competiţie, numele organizatorului in cauza va trebui sa figureze drept supraimprimat pe bilete de
maniera sa uşureze o identificare rapida a distributorului si sa uşureze procesul de separare.
f) Biletele nu pot fi vândute la stadion in ziua meciului decât cu autorizaţia politiei si orice limitare a
numărului de bilete care pot fi acordate unui cumpărător va trebui hotărâta după consultarea cu politia.
g) masurile cele mai rafinate in materie de lupta contra falsificării de bilete vor trebui luate in cazul
meciurilor de risc ridicat si toate forţele de politie, de securitate, si funcţionarii in activitate in interiorul stadionului
vor trebui puse la curent pentru a facilita cat mai repede posibil o identificare a biletelor false.

115
 Imediat ce se constata ca sunt in circulaţie bilete false, organizatorii meciului ar trebui sa
informeze despre aceasta imediat politia cu scopul de a stabili o strategie pentru a regla
problema.
3. Masuri care trebuiesc luate la stadion
înainte de meci, in timp util, organizatorul va trebui sa se pună de acord cu autorităţile
competente pentru a asigura ca următoarele masuri au fost luate pentru a garanta securitatea
a) ca stadionul in cauza a fost inspectat complet de către responsabilii locali de securitate si ca un
certificat care atesta ca corespunde cerinţelor de securitate a fost eliberat de anumiţi responsabili. Un astfel de
certificat nu trebuie sa fie mai vechi de doi ani de data meciului.
b) ca ofiţerul de politie care va fi responsabil de meci de tot ceea ce se refera la securitatea meciului sa
fie desemnat si ca persoanele insarcinate nominal cu ordinea, securitatea, serviciile medicale si cu focul sa fie
deasemenea desemnate.
c) ca sa fie desemnat, pentru meciurile de risc ridicat, un grup de criza, condus de serul politiei si care
sa cuprindă un reprezentant superior al serviciilor de ordine, de securitate, ai serviciilor medicale si de pompieri,
un reprezentant al fiecărei echipe participante, responsabilii stadionului si de organizarea meciului si delegatul
oficial ai UEFA si ca un loc pentru o şedinţa a acestui grup sa fie stabilit intr-un loc corespunzător in interiorul
stadionului, unde grupui sa se poată reuni in caz de urgenta. Membrii grupului vor trebui sa fie familiarizaţi cu un
semnai de apel care ar fi difuzat ia staţia de amplificare a stadionului in scopul de a se reuni la locui convenit in
eventualitatea unei urgente serioase, care necesita intervenţia grupului in cauza.
d) ca stadionul sa fie anterior prevaut ca nici un obiect periculos sa poată fi introdus cu câteva zile
inainte si ca un filtru serios de securitate sa funcţioneze la stadion pentru căutarea obiectelor periculoase la
intrarea in stadion.
e) ca politia, serviciul de ordine si securitate, personalul de serviciu, personalul medical, foitele de
pompieri si speakerul(ii) sa se găsească ia locurile care le-au fost repartizate in interiorul si in jurul stadionului,
inainte ca stadionul sa fie deschis publicului, si ca ei sa ramana acolo tot timpul cat publicul se găseşte in stadion,
si pana ce mulţimea s-a dispersat, toate acestea conform instrucţiunilor şefului politiei.
f) ca toate intrările in stadion sunt corect semnalate pentru a ghida spectatorii spre sectoarele
ce le-au fost repartizate si ca toate intrările sunt clar semnalizate prin semne universal lizibile

116
si de inteles. Daca sistemul de bilete este codat cu culori, culorile respective trebuie sa fie
repartizate pe toate indicatoarele de direcţie.
g) ca un triaj iniţial al spectatorilor sa fie efectuat de foitele de securitate in incinta
exterioara a stadionulu, daca ea exista, sau in locul unde forţele de securitate si-au creat
cordonul lor exterior in stadioanele care nu au împrejmuire exterioara, pentru a se asigura ca
numai deţinătorii de bilete ajung la porţile de intrare si pentru a proceda la primele controale
destinate împiedicării introducerii in stadion a unor obiecte periculoase, a alcoolului, a
focurilor de artificii, etc.
h) ca triajul final si procedurile de control sa fie operate de serviciile de securitate in afara
gardurilor pentru a se asigura ca:
(i) spectatorii sa pătrundă in sectorul bun al stadionului
(ii) spectatorii sa nu introducă in stadion obiecte putând fi utilizate pentru acte de violenta, a
alcoolului sau a oricărui tip de foc de artificiu.
(iii) accesul sa fie interzis provocărilor notorii de probleme sau celor potenţiali sau unor
persoane aflandu-se sub influenta alcoolului sau a drogurilor.
i) ca toate intrările si porţile de acces sau de ieşire sa funcţioneze si ca un personal competent
sa fie postat acolo.
j) ca forte de securitate adecvate si personal sa fie disponibil la toate porţile de acces ale
stadionului, la intrări si in interiorul stadionului, sub controlul serului politiei.
Tot personalul de securitate si de serviciu ar trebui sa cunoască configuraţia si procedurile de
securitate, de salvare si de evacuare
k) ca sa fie suficient personal in funcţie in interiorul stadionului pentru a garanta plasarea
eficienta, rapida si fara incidente a spectatorilor.
1) atâta cat o permit circumstanţele, separarea diferitelor grupe de suporteri ar trebui sa
inceapa de cat mai departe posibil de stadion, pentru a se evita un amestec nedorit al
diverselor grupări pe drumul spre stadion si in apropierea porţilor de intrare.
Ar trebui sa se prevadă pentru grupurile de suporteri locuri de parcare separate pentru maşini
si autobuze, de preferinţa in parti diferite ale stadionului si deasemenea cat mai aproape de
respectivele sectoare atribuite suporterilor. Strategia de parcare trebuie elaborata in
cooperare cu şeful politiei.
In interiorul stadionului, n-ar trebui sa fie posibil spectatorilor sa circule dintr-un sector in
altul. Daca e necesar sa fie mai multe grupuri de spectatori intr-un anumit sector, o separare

117
 intre ele ar trebui făcuta, printr-o bariera insurmontabila sau un gard controlat de foitele de
securitate, sau prin crearea unui spaţiu "interzis", liber de spectatori si ocupat doar de
personalul de securitate.
Diversele sectoare ale stadionului trebuie sa aibă propriile lor toalete (doamne si domni),
propriile lor instalaţii de prim ajutor si baruri unde publicul sa poată consuma băuturi
răcoritoare, etc.
Strategia generala de separare trebuie sa fie fixata in colaborare cu sefiil politiei.
m) este esenţial sa se protejeze jucătorii si oficialii de posibilitatea pătrunderii spectatorilor
pe terenul de joc. Pentru a garanta aceasta, pot fi aplicate, printre altele si de exemplu, una
sau mai multe din următoarele masuri, tinand cont de cazul special:
(i) prezenta forţelor de politie si/sau de ordine in interiorul sau in apropierea zonei de joc;
(ii) gropi de lungime si adâncime suficiente
(iii) o dispunere a locurilor situând in asa fel spectatorii, din primul rând la inaltime deasupra
terenului incat sa facă intrarea pe teren improbabila, chiar imposibila;
(iv) ziduri de separare de netrecut din plexiglas sau garduri de neescaladat care fie sa fie
instalate in permanenta fie sa fie puse in asa fel incat la nevoie sa poată fi scoase daca
folosirea lor nu este apreciata necesara pentru un anume meci. Sub rezerva ca securitatea este
garantata, o ambianta mai civilizata si mai agreabila poate fi creata intr-un stadion lipsit de
ziduri de separare sau de garduri.
(v) oricare ar fi forma de protecţie utilizata împotriva intrării spectatorilor, trebuie ca ea sa
includă si o forma de ieşire de urgenta pentru spectatori spre terenul de joc, cu excepţia
cazului in care autorităţile de securitate locale nu certifica ca exista mijloace de evacuare de
urgenta de buna utilizare, in spatele si/sau in parti, prin tribune, suficiente pentru a nu
necesita utilizarea suprafeţei de joc;
(vi) oricare ar fi posibilitatea aleasa pentru protecţie împotriva intrării spectatorilor pe teren,
autorităţile locale competente trebuie in toate cazurile sa-si dea consimţământul lor. In afara
de aceasta, acest lucru nu va trebui sa constituie nici un pericol pentru spectatori in caz de
panica sau de evacuare de urgenta.
n) toate culoarele si scările situate in zonele spectatorilor ar trebui sa fie vopsite intr-un galben viu, la fel ca
si porţile care conduc de la zonele spectatorilor spre terenul de joc.

118
 4. Cluburile suporterilor vor trebui incurajate sa instaureze si sa intretina o strânsa colaborare
cu asociaţia sau clubul in cauza si sa desemneze persoane din rândul lor care sa ajute la
conducerea si la informarea spectatorilor in timpul meciurilor si la escortarea grupelor de
suporteri atunci când ele călătoresc in străinătate.
In afara de asta, asociaţiile si cluburile trebuie sa ceara cluburilor suporerilor sa insiste pe langa membrii lor
asupra comportamentului care trebuie adoptat si sa prevadă excluderea oricărei persoane care adopta o conduita
de huligan sau un comportament antisocial sub diverse forme.
5. Asociaţiile si cluburile vor trebui sa susţină si sa incurajeze bunele relaţii cu cluburile lor de suporteri
recunoscandu-le existenta lor ca suporteri admişi oficial, tratandu-I intr-un mod preferenţial la atribuirea biletelor,
aranjandu-le vizite la stadion si intalniri cu jucătorii si conducătorii, etc, oerindu-le asistenta in timpul voiajelor in
străinătate, inclusiv un birou de contact in caz de urgenta, si de o maniera generala rămânând in contact cu ei
prin intermediul unor scrisori de informare si prin alte mijloace eficace de comunicare.
6. Asociaţiile si cluburile trebuie sa insiste pentru ca propriile cluburi de suporteri sa garanteze ca
alcoolul nu este disponibil in timpul călătoriilor pe care le organizează.
7. Atunci când imprejurarile o cer, din motive de securitate, trebuie ca suporterii sa nu se deplaseze la
meciurile jucate in deplasare, asociaţiile si cluburile vor trebui sa facă tot posibilul pentru a impiedica o astfel de
deplasare.
8. Asociaţiile si cluburile ar trebui sa furnizeze suporterilor care au intenţia de a se deplasa in
străinătate informaţii utile asupra tarii vizitate, inclusiv asupra obiceiurilor si particularităţilor sale, de exemplu:
a. necesitatea unei vize, in cazul in care e nevoie;
b. restricţii si limitări vamale;
c. unitaea monetara si schimbul;
d. distanta care separa un anumit număr de locuri de sosire (aeroport, gara, port) de
centrul oraşului si de stadion;
e. adresa punctului de contact in caz de urgenta a asociaţiei sau clubului din străinătate
si numele persoanei care trebuie contactata;
f. adresa si numărul de telefon al ambasadei sau consulatului corespunzător;
g. harta stadionului unde se indica diversele sectoare rezervate, caile de acces plecând
din oraş si amplasarea locurilor de parcare;

119
 h. informaţii privind transporturile publice din oraş la stadion;
i. indicaţii asupra preţului mediu al mâncării, al taxiurilor si al transporturilor publice;
j. indicaţii sanitare privind apa potabila, etc.
9) In interesu securităţii, asociaţiile si cluburile trebuie sa colaboreze cat mai strâns posibil
cu organizatorii meciurilor jucate in propria lor tara sau in străinătate si cu autorităţile
publice competente. In acelaşi timp, organizatorii meciurilor trebuie sa facă tot ce le este in
putere atunci când tratează cu asociaţiile si cluburile vizitatoare ca si cu toate autorităţile in
cauza pentru a garanta derularea fara tulburări a manifestării.
10) Organizatorii meciurilor ar trebui sa se asigure ca spectatorii sunt avertizaţi inainte de
meci, prin intermediul mass-mediei si a tuturor altor mijloace adecvate, asupra tuturor
interdicţiilor si controalelor care se vor efectua la meci.
In afara de asta, ar trebui sa se reamintească suporterilor importanta de a nu incerca sa introducă obiecte
sau substanţe interzise in interiorul stadionului, de a se comporta sportiv si cu o anumita reţinere, si lucrurile
grave la care ar putea conduce comportamentul nesportiv asupra echipelor si jucătorilor pe care ii susţin, aceasta
putând merge pana chiar la eliminarea din competiţii. 5) Colaborarea cu autorităţile publice
1. In cooperare cu autorităţile publice, organizatorii de meciuri ar trebui sa se asigure ca forţele de
politie vor fi suficiente si ca ele vor fi ajutate, sau daca aceasta se dovedeşte necesar, de către personal de
securitate, in scopul prevenirii oricărei manifestări de violenta sau de debordare a publicului, si de a asigura
securitatea publicului in general si a spectatorilor meciului, in interiorul stadionului, in zonele sale imprejmuitoare
si de-a lungul cailor de acces si de tranzit.
2. Toate partile angajate intr-un meci trebuie sa facă tot ce este in puterea lor pentru a le putea permite
autorităţilor publice si de politie sa procedeze la un schimb eficace de informaţii specifice, in orice tara ar fi.
3. Organizatorii de meciuri trebuie sa colaboreze cu autorităţile de politie pentru a asigura ca orice
persoana căreia I-a fost refuzata intrarea in stadion pentru un motiv sau altul sau care a fost expulzata din stadion
pentru orice fel de motiv sa nu mai fie apoi admisa sau readmisa si ca ea sa ramana departe de stadion in timpul
meciului si asta cel puţin pana când spectatorii s-au dispersat.

120