Creşterea fără precedent a cantităţii de documente şi informaţii, fenomen care s-a amplificat

în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a pus în faţa celor care se ocupă cu stocarea, regăsirea şi
difuzarea acestora probleme extrem de complexe.
Incapacitatea oamenilor în a stăpâni această explozie informaţională a determinat apariţia
crizei informării, prezentă şi în zilele noastre.
Măsurile care au început a fi luate ca, de pildă, standardizarea tehnicilor de prelucrare a
documentelor în cadrul mai vastului proiect, controlul bibliografic universal, s-au dovedit a fi
insuficiente în condiţiile în care numărul de publicaţii şi documente a devenit tot mai mare.
Această situaţie se amplifică în secolul al XXI-lea când asistăm, de această dată, la
proliferarea informaţiei electronice. Necesitatea cunoaşterii aprofundate a structurii şi funcţionalităţii
acestui tip de informaţii deopotrivă de cei care sunt obligaţi să o gestioneze, dar şi de cei care o
utilizează, apare ca un imperativ. Specialiştii în ştiinţele informării încep să constate că accesul la
informaţiile electronice devine dependent de instruirea în tehnologiile de regăsire a informaţiei. După
anul 2000, se organizează pe lângă bibliotecile universitare cursuri de instruire în cultura informaţiei
dirijate îndeosebi spre valorificarea superioară a bazelor de date ştiinţifice.
Ghidul de cultura informaţiei - lucrare aşteptată cu mult interes de către comunitatea
bibliotecară românească - rod al efortului doamnei profesoare Angela Repanovici, preşedinta Secţiunii
de cultura informaţiei a ABR - este prima tentativă românească de a familiariza atât pe cei care
gestionează informaţia cât şi pe cei care o folosesc cu strategiile şi tehnicile de regăsire a informaţiei
documentare.

Creşterea fără precedent a cantităţii de documente şi informaţii, fenomen care s-a amplificat
în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a pus în faţa celor care se ocupă cu stocarea, regăsirea şi
difuzarea acestora probleme extrem de complexe.
Incapacitatea oamenilor în a stăpâni această explozie informaţională a determinat apariţia
crizei informării, prezentă şi în zilele noastre.
Măsurile care au început a fi luate ca, de pildă, standardizarea tehnicilor de prelucrare a
documentelor în cadrul mai vastului proiect, controlul bibliografic universal, s-au dovedit a fi
insuficiente în condiţiile în care numărul de publicaţii şi documente a devenit tot mai mare. Această
situaţie se amplifică în secolul al XXI-lea când asistăm, de această dată, la proliferarea informaţiei
electronice. Necesitatea cunoaşterii aprofundate a structurii şi funcţionalităţii acestui tip de informaţii
deopotrivă de cei care sunt obligaţi să o gestioneze, dar şi de cei care o utilizează, apare ca un
imperativ. Specialiştii în ştiinţele informării încep să constate că accesul la informaţiile electronice
devine dependent de instruirea în tehnologiile de regăsire a informaţiei. După anul 2000, se
organizează pe lângă bibliotecile universitare cursuri de instruire în cultura informaţiei dirijate
îndeosebi spre valorificarea superioară a bazelor de date ştiinţifice.
Ghidul de cultura informaţiei - lucrare aşteptată cu mult interes de către comunitatea
bibliotecară românească - rod al efortului doamnei profesoare Angela Repanovici, preşedinta Secţiunii
de cultura informaţiei a ABR - este prima tentativă românească de a familiariza atât pe cei care
gestionează informaţia cât şi pe cei care o folosesc cu strategiile şi tehnicile de regăsire a informaţiei
documentare.