INSTITUTUL INTERNAȚIONAL DE MANAGEMENT „IMI-NOVA”

REFERAT
la disciplina „Psihologia conducerii”

(lucrul individual)

TEMA: Influența inteligenței emoționale asupra stilului de conducere

Elaborat:

Carpovici Alexandru

Grupa: 262 BA

Chișinău - 2019

Inteligența emoțională – repere teoretice

 Inteligenţa emoţională se referă la abilităţile în baza cărora un individ poate
discrimina şimonitoriza emoţiile proprii şi ale celorlalţi, precum şi la capacitatea
acestuia de a utiliza informaţiiledeţinute pentru a-şi ghida propria gândire şi acţiune
(Salovey & Mayer, 1990). O altă definiţie, mai recentă, a fost dată de Daniel Goleman
(1995). Conform acestuia, inteligenţa emoţională desemnează o capacitate de control şi
autocontrol al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi
influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe
care le posedăm,inclusiv inteligenţa educaţională. Educaţia bazată pe inteligenţa
emoţională nu este o abordare în termeni de calcule. Metodele detaliate, pas cu pas pot
arăta bine pe hârtie şi sună atrăgător atunci când îi auzim pe autori şi pe exterţivorbind
despre ele. Dar aceste metode funcţionează rareori în şcoală. La fel ca majoritatea
lucrurilor care dau un sens vieţii noastre şi ne aduc satisfacţie, educaţia este un proces
extrem de complex şi de profund. Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de
la faptul că totalitatea acţiunilor noastre ne permitesă creăm un echilibru mai sănătos în
şcoală şi în relaţiile cu elevii. Acţiunile noastre trebuie să pună accent pe importanţa
sentimentelor şi să ne ajută să ne ţinem sub control emoţiile, în loc să acţionăm impulsiv
sau să ne lăsăm copleşiţi de sentimente.
Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de la faptul că totalitatea
acţiunilor noastre ne permite să creăm un echilibru mai sănătos în relaţiile cu copiii prin
accentuarea importanţei sentimentelor şi prin controlul emoţiilor. Inteligenţa
emoţională ţine de conştientizarea propriilor emoţii, stăpânirea acestor emoţii
(princontrolarea cauzelor generatoare), motivaţia interioară de a evolua, dublată de
iniţiativă, optimism şi dăruire, empatie (capacitatea de a înţelege emoţiile şi sentimentele
altora) şi, nu în ultimul rând, de aptitudinile sociale, adică de capacitatea de a stabili
relaţii pozitive, de a coopera şi colabora cu ceilalţi, dea rezolva conflicte, de a capta
atenţia. Capacitatea de a recunoaşte şi de a face faţă emoţiilor duce la performanţe mai
mari la şcoală, în muncă şi în relaţiile interumane.
Ce înseamnă inteligenţa emoţională?
Inteligenţa emoţională este un alt mod de a fi inteligent: inteligenţa inimii. Inseamnă:
- să cunoşti emoţiile, să le recunoşti
- să poţi să te pui în pielea celuilalt
- să ştii să iei decizii
- să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci
- să fii motivat
- să ştii să comunici cu ceilalţi pentru a avea relaţii armonioase

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii

* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii

2
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si
a imaginii personale
Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai
importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale
reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din
jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

Auto–Constientizarea
* Determinarea punctelor forte si a limitarilor
* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si
de impactul acestora asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor
* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata
cererilor.
* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare
personala.

Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de
ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Inteligența emoțională reprezintă un element fundamental in ceea ce numim

definirea comandantului. Autocunoasterea, motivarea, cunoasterea propriilor emoții si
modul de gestionare a acetora, empatia și altele sunt aspecte ce alcatuiesc portretul
psiho-moral al unui comandat, al unui lider.

Stilurile de conducere fundamentate pe inteligența emoțională

3
 Dintotdeuna lumea este caracterizată de diversitate, fie că vorbim de diversitate
etnică, religioasă, rasială, în gandire, în trăiri, în sentimente. Aceste discrepanțe sunt
intalnite atât la nivel individ cât și la nivelul organizatiilor.
Diferentele dintre oameni sunt date de modul propriu de gandire, de comportare,
de trăire a sentimentelor, emoțiilor, dar și de gestionare și de directionare către scop.
Astfel, fiecare în rolul unui lider poate adopta stiluri diferite de conducere.
Stilurile de conducere fundamentate pe inteligența emoțională sunt categoriste
astfel: stilul vizionar, stilul sfătuitor, stilul colegial, stilul democractic, stilul promotor
şi stilul democratic.

Stilul vizionar influenţează pozitiv climatul emoţional şi transformă spiritul

organizaţiei la multe niveluri în sensul că liderul este cel care formulează un scop pe
care trebuie să îl atingă organizaţia însă nu impune un mod de realizare a acestuia,
permiţând angajaţilor să inoveze, să experimenteze, să-şi asume riscuri.
Liderii vizionari sunt cei care ştiu cum să îşi păstreze angajaţii foarte buni, sunt
cei care îi ajută pe aceştia să înţeleagă cum se integrează munca lor la nivelul
organizaţiei. Abilităţile inteligenţei emoţionale pe care le are un lider vizionar sunt:
inspiratia, transparenţa şi empatia. Inspiraţia este importantă în stilul de conducere

4
vizionar deoarece prin intermediul acesteia liderii vizionari promovează viziunea în care
ei cred şi care este în concordanţă cu valorile organizaţiei. Existenţa transparenţei în
stilul vizionar este explicată prin faptul că pentru a fi credibili liderii trebuie să creadă
în ceea ce promoveză. Prin urmare, transparenţa presupune onestitate şi impărtăşirea
informaţiilor şi a cunoştinţelor pentru ca angajaţii să se simtă că fac parte din companie.
Ultima abilitate a inteligenţei emoţionale a stilului vizionar este empatia. Empatia este
necesară pentru a realiza o viziune corectă prin faptul că liderul în momentul în care
creează o viziune trebuie să ştie ce cred ceilalţi. Stilul vizionar nu este recomandat în
situaţia în care liderul formează o echipă de experţi sau de colegi mult mai buni decât
el.

Liderul care adoptă stilul sfătuitor stabileşte relaţii apropiate şi de încredere cu

angajaţii, acesta fiind realmente interesat de soarta oamenilor din jurul lui. Consilierea
presupune o comunicare continuă cu angajaţii şi totodată oferirea acestora a unui
feedback deschis. Liderul consilier îşi ajută oamenii să-şi identifice puncte forte şi
punctele slabe, încurajându-i pe aceştia să îşi construiască obiective de dezvoltare pe
termen lung. Prin faptul că liderii consilieri îşi ajută oamenii atât pe plan profesional,
cât şi pe plan personal îi motivează mult mai mult. Stilul de conducere sfătuitor poate să
îmbunătăţească capacităţile angajaţilor şi să sporescă încrederea în sine, dar în cazul în
care angajaţii nu sunt motivaţi sau au nevoie de foarte multe îndrumări şi feedback
eşuază. Abilităţile inteligenţei emoţionale care caracterizează acest stil de conducere
sunt autocunoaşterea emoţională şi empatia.
Autocunoaşterea emoţională este importantă deoarece creează liderii autentici, capabili
să dea sfaturi care sunt folositoare angajaţilor. Empatia este importantă pentru că liderii
ascultă şi abia apoi dau sfaturi.

Înclinaţia liderului mai mult spre oameni şi pe sentimentele lor şi mai puţin pe
nevoile lui emoţionale reprezintă stilul de management colegial. Liderul colegial doreşte
armonie, doreşte că angajaţii lui să fie fericiţi şi nu în ultimul rând îşi doreşte o echipă
rezonantă. Subordonaţii unui lider colegial sunt extrem de loiali acestuia. Abilitatea
inteligenţei emoţionale fundamentale în cadrul acestui stil de conducere este empatia
care îi permite liderului să menţină mulţumirea angajaţilor prin interesul său faţă de viaţă
profesională şi personală. Gestionarea conflictelor este folosită în stilul colegial atunci
când problema presupune relaţionarea unor indivizi diferiţi sau chiar aflaţi în conflict ,
pentru a crea un grup armonios.

Stilul democratic are un impact cât se poate de pozitiv asupra climatului,

caracterizându-se prin ridicarea moralului. Abilităţile inteligenţei emoţionale care se
regăsesc în acest stil de conducere sunt: spiritul de echipă şi colaborarea, gestionarea
conflictelor şi influenţa. Atuul liderului democratic este ascultarea. Liderul democratic
în momentul în care lucrează în echipă se comportă ca un membru al echipei şi nu îşi
impune autoritatea ca lider. Empatia este şi ea importantă pentru că dacă liderul nu ştie
cum să creeze un grup omogen, este pasibil de greşeli.

5
 Stilul de management promotor poate fi folosit însă în anumite limite. Liderul
promotor impune standarde înalte de performanţe, doreşte să facă lucrurile cât mai
repede şi cât mai bine, este axat pe obiectivele lui, nu oferă foarte multe îndrumări.
Subordonaţii acestui lider se pot simţi presaţi prea mult de cerinţele acestuia. Toate
aceste lucruri afectează climatul de la locul de muncă deoarece presiunile exercitate de
lider pot determina anxietate în rândul subordaţilor şi spiritul inovator al acestora.
Abilitatea inteligenţei emoţionale care stă la baza stilului promtor este ambiţia datorită
faptului că liderul promotor încearcă tot timpul să se depăşească pe sine, să găsească noi
abordări de îmbunătăţire a performanţei atât pentru el, cât şi pentru cei care îi conduce.
Iniţiativa este prezentă în stilul promotor prin faptul că liderul încearcă să creeze
oportunităţi pentru rezultate mai bune. În cazul în care ambiţia este singura componentă
a inteligenţei emoţionale care este folosită în stilul promotor atunci efecte generate de
acesta sunt negative. Alte competenţe care le lipsesc liderilor promotori includ abilitatea
de a colabora şi autocontrolul emoţional.

Ultimul stil de management este stilul dominator. Stilul dominator se bazează

pe realizarea ordinelor în tocmai, cu explicaţii prea puţine în ceea ce priveşte modul de
realizare a acestora. Liderul dominator este cel care controlează şi monitorizează orice
situaţie, feedback-ul oferit de acesta se bazează pe ceea ce nu au făcut subordonaţii, mai
mult decât pe rezultatele bune. Climatul care este creat de liderul dominator este
caracterizat de un grad redus de satisfacţie a angajaţilor şi stimă de sine scăzută. Stilul
dominator este bun dacă este aplicat în mod corect. În acest caz stilul dominator este
caracterizat de următoarele componente ale inteligenţei emoţionale: influenţa, ambiţia,
iniţiativa, autocunoaşterea, autocontrolul emoţional şi empatia. Liderul dominator
doreşte să obţină rezultate bune prin acţiuni dure, iar iniţiativa sa se manifestă în
exploatarea oportunităţilor. Autocontrolul emoţional este vital deoarece îl ajută pe lider
să îşi stăpânească furia şi nerăbdarea. În caz contrar, izbucnirile necontrolate vor avea
un impact emoţional devastator asupra angajaţilor.

Stilurile de conducere la nivelul organizației militare

Am zice că leaderul militar este caracterizat de dominanță și fără doar și poate

adoptă un stil de conducere dominator, însă în realiatea zilelor noastre armata a suferit
nu doar transformări fizice (eliminarea serviciului militar obligatoriu, introducerea
categoria soldaților gradați profesioniști) cât și la nivel ideologic având în vedere
apartenența la oganizația NATO. Pe de altă parte modificări au apărut și la nivel
tehnologic odată cu evoluția exponențială a acestui domeniu.

6
 Participarea la misiuni internaționale în teatrele de operații din zonele „fierbinți”
si-au adus un important aport la transformarea armatei. Situațiile riscante la care sunt
supuși în acest gen de misiuni au schimbat din punct de vedere al relaționării, punându-
se astfel un mare accent pe integritatea fizică și psihică a militarilor. Cu taote acestea nu
poate fi vorba de sublimarea ierarhiei militare sau de adoptarea unor stiluri familiale de
conducere de comunicare.
În concluzie, în organizațiile militare comadantii adoptă aceste stiluri de
conducere în functie de natura problemei pe care o au de rezolvat, în funcție de misiunea
de îndeplinit dar și de rezultatul dorit. Poate adopta, aleatoriu, chiar toate stilurile de
conducere ori le poate combina cu succes în diferitele stadii ale problemei de rezolvat –
misiunea.

CONCLUZII

⮚ Una dintre caracteristicile principale ale conducerii bazate pe inteligenţa

emoţională este aceea că rezonanţa amplifică şi prelungeşte impactul emoţional
al comandantului

⮚ Nivelul inteligenţei emoţionale a comandanţilor este cel care determină eficienţa

cu care ei identifică, gestionează şi canalizează sentimentele proprii şi ale celor
pe care îi conduc

⮚ Autocunoaşterea constituie baza conducerii emoţionale. Dacă nu putem depista

propriile emoţii, nu vom şti să le stăpânim, şi cu atât mai puţin să le înţelegem pe
ale celorlalţi.

⮚ Autocunoaşterea joacă de asemenea un rol crucial în empatie, adică în a simţi

cum priveşte altcineva situaţia: dacă cineva îşi ignoră în permanenţă
sentimentele, nu va putea să sesizeze nici sentimentele altora.

⮚ Nu se poate apreacia ca unul dintre stilurile de conducere să fie cel mai bun. In
funcție de misiunea, obiectivele și rezultatele dorite sau alti factori atât subiectivi,
cât și obiectivi, fiecare lider adopta un stil de conducere propriu sau paote adopta
chiar mai multe pe timpul deruării activităților astfel încât să ajungă la rezultatele
scontate.