Ultimele gânduri ale acestui an (31.12.

2018)

Era o dimineața ca oarecare alta, liniște peste tot, liniuțe ceasului se apropiau de
ora 7. Era întuneric afară și frig, foarte frig! Mă culcasem târziu, stătusem la
povesti cu unele probleme, le luasem in brațe și când m-am trezit parcă s-au trezit
mai devreme decât mine și ma priveau insistente cu niște ochi maaaari. Le-am luat
în spinare și am ieșit pe ușa. Cred că suspinele îmi caracterizau fiecare pas de în
drumul spre camera de rugaciune a facultății. Toate acestea se întâmplau acum
vreo două săptămâni; mă îndreptăm spre “momentele de rugaciune” de dimineață.
Acolo, de obicei, un coleg se pregătea cu un mesaj inspirat și în acea zi colegul la
rand ne-a provocat să ne gândim și să impartasim un motiv de mulțumire pentru
anul ce tocmai se apropie cu pași rapizi spre concluzie, plus un motiv de rugăciune
pentru cel următor.
Parcă am primit o palmă! Într-o clipă m-am trezit din starea mea de plângere de
milă. Într-o fracțiune de secundă mi-am revăzut filmul anului 2018 în fața ochilor
și un zâmbet mi-a colorat față instant și necontrolat.
Anul 2018 a fost plin de prezență lui Dumnezeu! Cum de tristețea pentru câteva
nimicuri m-a făcut să uit? Mi-a fost alături în călătorii, era lângă mine în timp ce
scriam la licențe, m-a condus în proiectul de colportaj “Romanian youth
Challenge”, m-a adus de mânuță până la admitere la Cernica, mi-a dat două colege
de cameră cu care ne completăm așa de frumos, mi-a prezentat prieteni împreună
cu care să mă rog și care să mă ajute să cresc (m-am rugat stăruitor in ultimii 4 ani
pentru asta și acum, în sfârșit, am primit răspuns) si multe, multe altele…
Cu toate astea, în majoritatea interacțiunilor mele sociale povestesc despre
activități de zi cu zi, ma plâng, sunt pesimista… of!!!
În relatarea de față subiectul sunt eu dar sunt sigură că ar putea fi oricine
altcineva! Așa suntem noi de obicei, ne intristam mai mult pe bubița de pe măr
decât să ne bucurăm că restul mărului e foarte bun de mâncat și uităm ce a fost
minunat…

Astăzi, totuși, preferăm să privim cu optimism la noul an îmbrăcați în hainele cele

mai elegante din dulap, împreună cu ele am scos de la naftalină și zâmbetele un
pic prăfuite de anul trecut, zâmbim cu optimism dar simțind și un pic din gustul
amărui al melancoliei când înghițim; dorim cu toată inima să ne lăsăm multe
lucruri negative în spate, lucruri care ne-au rănit sau care au rănit pe alții, lucruri
care ne lezau autostima sau ne țineau departe de Domnul… Desigur mulți dintre
noi avem o listă de ținte pentru noul an, ne bucurăm să știm că va aduce vânturi de
noutate; o dietă, o limbă străină de învățat, un voiaj, o mașină, o casă, o licență, o
dependență de părăsit, și multe speranțe: “poate e anul potrivit să găsesc pe cineva/
să am o nouă slujbă/ să am un copil…”
Sunt sigură că, totuși, în această listă mai este spațiu pentru ceva și anume “relația
mea cu Dumnezeu”, nu printre speranțe ci printre ținte! “Să îmi încep fiecare
dimineață citind din Biblie și rugându-mă”. Poate nu m-am gândit nici o dată la
acest obiectiv dar simt că golul acela din inimă în formă de Dumnezeu abea
așteaptă să fie umplut! Poate acest obiectiv a mai fost pe listă și în anii trecuți dar
a fost părăsit… e anul potrivit pentru a-l lua în serios, nu doar pe obiectiv ci pe
Domnul!

Oare găsim un mic spațiu în capul listei să adăugăm acest motou

minunat? “Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate
aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Evanghelia după Matei 6.33) El are așa
de multe promisiuni pentru tine! Dacă decizi să lași totul în mâna Lui, El e dispus
nu doar să îți îndeplinească dorințele scrise pe acea listă ci dorește să îți dea mult
mai multe binecuvântări la care nici nu te-ai fi gândit vreodată!

Haidem să îl lăsăm pe Dumnezeu la cârma acestui nou an, nu norocului și nu

muncii noastre disperate și individuale. Multe obiective pe această listă vor muri
de singurătate, e firesc! Dar de ce să ne pierdem noi din autostimă când acest lucru
se va întâmpla? Haidem să lăsăm această listă de obiective flexibilă în mâna
Lui căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi
toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra!!!

Un alt mic sfat drăguț învățat la întâlnirea Impact de anul trecut a fost acea de a
ține un carnețel unde să scriem toate rugăciunile și să subliniem cu highliter când
Dumnezeu ne răspunde, așa, privind înapoi, să nu mai avem dubii despre
fidelitatea Sa. Acest carnețel va fi un bun memorial în momentele de descurajare și
de dubii!!!

Atitudinea noastră să fie hotărâtă spre înainte și privirea noastră ațintită înspre
Sus!

Să avem cu toții un an plin de binecuvântări cerești!!!