ARTA $I OMUL 15
Epoca de our spaniolă
z Descoperirea şi cucerirea
Lumii Noi a adus Spaniei
secolului al 16-lea şi imperiu-
lui său in plină expansiune,
un nemăsurat prestigiu şi
bogălii materiale. În această
perioadă s-au pus bazele
"epocii de aur" a artelor.
şa-numitul "Siglo de Oro" sau "secolul
A de aur" al culturii spaniole a început la
jumătatea secolului a116-lea şi a durat
aproximativ o sută de ani . În timpul acestei
perioade Spania a atips o grandoare care i-a
adus un prestigiu considerabil, în cea mai
mare parte a Europei, cu proprietăţi şi legături
în Italia şi Olanda, precum şi o influentă mar-
cantă în Orientul îndepărtat .
Mai mult decât atât, imperiul se extindea
acum spre America, ca urmare firească a des-
coperirii şi cuceririi Lumii Noi . A fost o perioa-
dă când geniul creator spaniol a ie5it cu
adevărat la iveală, chiar dacă structura socială
intemă se apropia rapid de declin. Ca niciodată
până atunci, literatura spaniolă a luat un mare
avânt, îmbrăcând diferite stiluri . În literatură,
fără a reprezenta o mare surpriză, din moment
ce Spănia'eră o ţară adânc religioasă, credinla
a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie .
Numeroşi scriitori, urmând exemplul lui Filip
al II-lea (1527-1598), un rege pios, care se con-
sidera hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecat
asupra temelor mistice .
Fundalul religios
Sfânta Tereza de Avila (1515-1582) a fost una
dintre cele mai proeminente persoane mistice
care căuta să atingă uniunea cu Dumnezeu
prin contemplaţie . Ea a călătorit în multe
locuri din Spania, ducând o viaţă de peni-
tentă, postind şi rugându-se regulat şi, con-
form propriilor spuse, comunicând direct cu
Dumnezeu . Autobiografia ei, alături de nume-
roase poeme şi scrisori de instruire religioasă,
combină idealismul mistic cu sfaturi foarţe
practice pentru viala de zi cu zi .
Lucrarea ei cea mai cunoscută, Castelul
Spiritului (1577) compară sufletul uman cu
un castel cu şapte încăperi ce radiază spre
exterior . Mesajul este acela că trebuie înaintat
prin fiecare din cele şapte încăperi (repre-
zentând cele şapte stadii de rugăciune) până
când devine posibilă atingerea încăperii cen-
trale, unde poate fi întâlnit Dumnezeu .
Misticismul de acest gen s-a propagat şi în
teatru, nu doar în piesele puse în scenă pen-
tru regalitate ci şi în cele jucate în piele, de
actori ambulanţi . Aceste piese aveau rareori
parte de mai mult de o reprezentatie, astfel
0 Agonie in Paradis
de El Greco, o pic-
tură care exprimă
fervoarea religioasă
a artistului .
o Lope de Vega,
cel vestit pentru a fi
scris peste 1800 de
piese.
cererea publicului pentru noi piese a dus la
nenumărate realizări de excepţie din partea
scriitorilor şi dramaturgilor spanioli.
Reţeta succesului
Fără îndoială, Lope de Vega (1562-1635) a
fost cel mai prolific dramaturg al epocii de aur
spaniole . El pretindea a fi autorul a nu mai
pulin de 1800 de piese . A compus şi nume-
roase povestiri, nuvele si poeme .
Idealurile sale sunt foarte bine dezvăluite
în opera sa El Arte Nuevo de Hacer Comedias
("Noua artă a dramaturgiei ") : succesul public
şi de aici banii care să-i permită un nivel de
viată convenabil ; realizarea unei succesiuni
narative care aduce publicului satisfactie chiar
la final, astfel încât acesta să părăsească locul
de desfăşurare al piesei mullumit, şi
amestecul abil de dramă cu comedie .
Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a inspi-
43
15 EPOCA DE AUR SPANIOLA

0 0 gravură din prima edi~ie a comediei
dramatice Don Quijote, de Cervantes
(1547-1616), care-I reprezintă pe eroul
Don Quijote alături de slujitorul său prăpădit
Sancho Panza .
rat atât din contemporaneitate cât si din istorie
sau din legendele populare şi a călătorit în
numeroase locuri unde a întâlnit oameni din
toate straturile sociale . Idolatrizat de amatorii
de teatru, artistul nu a fost un creator de mari
personaje, ca Shakespeare, însă a pus adesea
în scenă proverbele cele mai cunoscute . Multe
din piesele sale îl prezintă pe Dumnezeu ca pe
un personaj, la fel ca şi pe majoritatea regilor
După moartea lui Lope de Vega, Calderon
de la Barca (1600-1681) a fost recunoscut ca
cel mai mare dramaturg al Spaniei şi a fost
privit ca un mare scriitor ale cărui lucrări erau
deosebite prin frumusetea limbajului utilizat .
Piesa lui celebră, La Vida es Sueno (Via(a
este un vis), se petrece în Polonia . Aici, regele
imaginar, un astrolog, citeşte în stele că fiul său
nou-născut va deveni un despot crud şi ia
măsura de a-1 întemnita . Câţiva ani mai târziu îi
oferă o şansă . După eliberare însă, tânărul este
confuz, şi incapabil de a decide dacă viata este
reală sau doar un vis . Sălbăticit complet, devine
violent şi este întemnitat din nou. În acest
moment el se hotărăşte să devină un bun
creştin, recunoscând că lucrurile materiale sunt
trecătoare şi doar sufletul este nemuritor .
Schimbări de stil
În perioada epocii de aur multe piese au fost
scrise în versuri, urmând tradiţia îndelungată
a baladelor populare . Acest stil liric a lăsat
însă loc, la începutul secolului al 17-lea, unui
nou stil, obscur, cunoscut sub denumirea de
gongorism, după numele întemeietorului, Luis
de Gongora (1561-1627) . El a inventat o bună
parte a vocabularului pe care-1 utiliza, optând
adesea pentru metafore complicate şi foarte
imaginative, în tocul utilizării denumirilor
comune a diferitelor obiecte .
oteciiInteriorul
palatului
biblio-
Între timp, Francesco de Quevedo (1580-
1645) a adoptat un stil mult mai simplu .
Maestni al parodiei, această "conştiinţă a
Spaniei" a realizat caricaturi usturătoare la
adresa regilor mincinoşi, a preotilor orgolioşi,
a nobilimii lacome şi a doctorilor ignoranti .
0 mare capodoperă comică
In contrast total cu cinismul este urnonil fin, de
foarte hung calitate regăsit în Don Quijote ai
marelui Miguel de Cervantes, opera scrisă în
două perioade distincte - în 1605 şi cu un an
înainte de moartea artistului, în 1615 . Satirizând
aventurile populare, în care erau implicati eroi
vicleni şi cavalerii cu idilele lor, opera repre-
zintă cea mai importantă lucrare din literatura
spaniolă şi a avut o influentă considerabilă
asupra dezvoltării romanului în Europa .
Don Quijote, un nobil de la tară, î5i pro-
pune să îndrepte toate relele, în calitate de
cavaler . În marele lui entuziasm el confundă
însă hanurile cu castelele, morile de vânt cu
uriaşii, oile cu soldaţii şi criminalii cu vic-
timele. Spre deosebire de slujitorul şi compa-
nionul lui, Sancho Panza, sărac dar istet, Don
Quijote vede doar lucrurile ideale din viată şi
visează tot timpul cu ochii deschişi . Sub formă
de episoade, cartea prezintă o serie de
tipologii ale societătii spaniole şi se spune că
ar fi chiar o paralelă a vietii lui Cervantes.

defuncţi ai Spaniei . Escorial. Filip al 11-lea

Filosof şi doctor în teologie, el a fost exilat a fost foarte intere-
din Madrid, ca urmare a unui duel în care sat de clădire şi i-a
5i-a rănit adversarul şi a faptului că s-a solicitat pictorului
căsătorit de două ori, timp în care mai avea Pellegrino Tibaldi
numeroase amante . La sfârşitul vieţii a devenit din Italia un număr
preot şi s-a retras din viaţa publică . impresionant de
fresce printre care şi
Loialitatea pe cele de pe peretii
În Fuente Ovejuna, una din piesele cele mai bibliotecii .
faimoase ale lui Vega, un oficial dezonoreză
un gnup de femei şi insultă populaţia mascu- O 0 vedere de sus
lină . In final, el este ucis, însă anchetatorii a Escorialului,
regelui, confruntati cu o conspiratie a tăcerii, construit de Filip în
sunt incapabili să descopere cine a pus la cale cinstea Sfântului
crima . Ori de câte ori locuitorii oraşului erau Laurentiu . Clădirea a
întrebaţi despre, făptaş ei răspurideau inva- servit ca mănăstire,
riabil cu numele oraşului : Fuente Ovejuna . palat, dar şi ca mau-
Întreaga Spanie a fost încântată de acest soleu pentru
exemplu dramaturgic de loialitate şi cama- înmormăntarea
raderie . regilor Spaniei .

ă
0

44
 ARTA şl OMUL 15

În această perioadă, Spania a produs şi încercat să redea realitatea ci s-a străduit să

compozitori de marcă . De exemplu, Antonio
de Cabezon a fost considerat echivalentul
spaniol al lui Bach şi mulli alti muzicieni
reprezentativi, ca de exemplu Luis de Victoria,
au compus multe lucrări pentru biserică .
Temele favorite ale cântecelor populare
erau dragostea, religia, legendele tradiţionale,
abordate uneori cu mult umor. Se cânta la
chitară, multe din melodiile compuse în acea
perioadă pot fi şi astăzi auzite în Spania .
Arhitectura
Arhitectura a luat o nouă directie la initiativa
regelui Carlos al V-lea, care a comandat un
nou palat, în Granada, în 1529 şi pentru care
a distrus o parte din mult mai renumitul palat
maur Alhambra . Proiectat cu influenţ l italiană,
El Escorial, lângă Madrid, reflectă clar tem-
peramentul sobru al succesorului său, Filip al
II-lea şi este cel mai mare monument constru-
it în timpul domniei acestuia . Construcţia a
servit atât ca palat cât şi ca mănăstire şi loc de
înhumare al membrilor familiei regale .
Deşi exteriorul clădirii este sever şi apă-
sător, comparat chiar o închisoare imensă,
interiorul este complet diferit . Ca un avizat
cunoscător al picturii, Filip a dorit să decoreze
clădirea corespunzător şi 1-a invitat pe
Pellegrino Tibaldi, din Italia, să realizeze fres-
cele Escorialului, comandând de asemenea
multe lucrări mari pentru colectia regală, de la
artişti la fel de renumiţi ca Tizian .
evoce, pe pânză, esenta experienţei mistice .
Imaginile reprezentate de el transmit o fer-
ventă devoţiune mistică .
Realismul lui Velasquez
La trei ani după moartea lui El Greco, un alt
artist, foarte diferit, Diego Velasquez (1599-
1660) î5i încheia studiile . Considerat de multi
drept cel mai mare pictor al generatiei sale, în
cariera sa timpurie Velasquez a urmat natura-
lismul pictorului italian Caravaggio, prezen-
tând lumea aşa cum este . Lucrările sale cele
mai cunoscute din perioada timpurie sunt
aşa-numitele "scene de bucătărie " . Ele ilus-
trează personajele alături de mâncare,
băutură, ustensile de bucătărie şi de alte
obiecte de uz casnic . Bătrână fierbând ouă şi
Vânzâtorul de apă din Sevilla sunt două din-
tre cele mai celebre tablouri . Complet detaşat
de tema principală, Velasquez nu a ironizat şi
nici nu a sentimentalizat scenele . Obiectele
sunt pictate foarte realist, cu multe detalii .
Reputaţia lui Velasquez 1-a adus în atenţia
nobilimii încă din tinereţe şi a fost adus la
Madrid ca pictor de curte, legând o prietenie
cu Filip al IV-lea care va deveni patronul său . 0 Velasquez a pictat o serie de portrete ale
Spre deosebire de El Greco, Velasquez a reali- regelui Filip IV, din tinerete până la bătrâ-
zat puţine lucrări religioase . El a preferat să nete . El I-a prezentat pe rege cu un amestec
picteze portretele formale ale familiei regale şi ciudat de afectiune sinceră şi detaşare .

El Greco
Asemenea lucrări au avut o mare influenţă
asupra artiştilor vremii din Spania, ei fiind
foarte diferiti, ca stil, de tendinţele artistice
care au precedat acea perioadă . Cu sigurantă,
ele au modelat in mod direct picturile lui El
Greco (1548-1614) care se pare că ar fi studi-
at în Venetia, sub îndrumarea lui Tizian .
El Greco s-a născut în insula Creta, de
unde şi numele lui care înseamnă "grecul",
adoptat u5or, fiind mult mai uşor de pro-
nunţat decât Domenico Theotocopuli .
Provenienţa bizantină a lui El Greco şi ex-
perienţa veneţiană în ceea ce priveşte utilizarea
culorii s-au îmbinat pentru a produce un stil
personal care prezenta chiar esenta compoziţi-
ilor renascentiste alături de spiritualitate, ca o
parte esentială a tradiţiilor religioase spaniole .
Intr-adevăr, cele mai multe lucrări ale lui El
Greco au fost realizate pentru biserică care 1-a
recompensat în mod corespunzător, permitând
artistului să ducă un trai confortabil . Agonia
din Paradis (1595) a fost pictat după douăzeci
de ani de la sosirea lui în Toledo, casa lui pen-
tru toţi anii ce au urmat .
Tabloul redă clar trăsăturile care au domi-
nat întreaga operă a lui El Greco . Personajele
sunt, ca de obicei, zvelte şi intens alungite, cu
formele ca ale unor vâlvătăi . Peisajul cuprinde
şi el forme în vârtej, ca o prelungire a unei
draperii . Utilizarea culorii este şi ea o particu-
laritate : tonuri acide de galben şi verde, cu
nuanle de mov care sunt într-un contrast evi-
dent cu cerul luminat de lună, ceea ce creează
o atmosferă foarte stranie . El Greco nu a

4) Las Meninas, pictat de Velasquez în 1656.

În această capodoperă artistul este ocupat cu
pictarea portretelor Regelui şi Reginei, a
căror reflectie poate fl observată în oglinda
din fundal .

45
15 EPOCA DE AUR SPANIOLĂ

a anturajului acesteia, lucrări pentru care era

foarte bine plătit şi datorită cărora a devenit
foarte popular la curte .
În portretele executate în ultimii ani de
viată, Velasquez a realizat un portret de grup
considerat a fi o capodoperă a artei spaniole
din secolul al 17-lea, Las Meninas (Domnişoa-
rele de onoare) . Acest tablou atrage imediat
atenţia prin aezarea în tablou, care intrigă . Se
vede studioul pictorului uncle Velasquez este
preocupat cu pictarea Regelui şi a Reginei . Ei
pot fi observaţi doar în fundal, în reflectia
oglinzii . Fiica lor cea mica împreună cu suita
care o însoteşte tocmai au intrat în încăpere şi
se îndreaptă către personajele regale, întreaga
scenă fund prezentată din unghiul persona-
jelor regale .

Stiluri contrastante
Bartolome Esteban Murillo (1617-1682) şi
Francisco de Zurburan (1598-1664) au fost
contemporanii lui Velasquez dar au pictat în
stiluri foarte contrastante .
Murillo a pictat atât tablouri religioase cât şi
tablouri inspirate din viaţa obişnuită a celor
săraci din Andaluzia, într-o manieră personală
care combină compozitia armonioasă eu un
patos evident . În celebrul tablou Bunică
despăduchind un copil, o femeie în vârstă
poate fi văzută într-o activitate obişnuită pen-
tru acele vremuri . Tabloul său cel mai faimos
este probabil Moise lovind stânca, una din
cele unsprezece lucrări executate pentru
Biserica Sf. Gheorghe . Zurburan s-a specializat
în naturi moarte însă era cunoscut si pentru
picturile figurilor religioase . Telul său, ca şi cel
al lui El Greco, a fost de a releva în tablourile
sale mai degrabă spiritul decât materia .
Însă, în timp ce artele înfloreau, societatea
spaniolă prezenta o schimbare a valorilor .
Spiritul naţional era într-o puternică şovăială,
într-un climat economic pe cale de deterio-
rare, având o slabă conducere oferită de regi
succesivi . Cam prin anul 1675, epoca de aur,
recunoscută atât pentru productiile ci literare
cât şi pentru artele sale vizuale, a început să
se prăbuşească .

0 Băieti zdrentăroşi
mâncând pepeni ;i
struguri de Murillo
(1617-1682) . Stilul
uşor şi dulce al ope-
rei târzii a lui Murillo
tintea o abordare
emotională directă
care se potrivea atât
scenelor cu "băietii
cerşetori" cât şi su-
biectelor religioase .

0 Zurburan (1598-
1664) este renumit
pentru scenele sale
religioase dar şi pen-
tru naturile moarte
pictate. Impactul pe
care-I are Natură
moartă cu portocale
provine mai ales din
stilul de tratare rea-
list a celor trei
grupuri, in contrast
cu fundalul rigid,
teapăn .

+6
mai vezi Arta şi omul 12 - RENAŞTEREA ÎN ARTĂ Arta şi omul 31 - FRANCISCO DE GOYA