Sunteți pe pagina 1din 4

ARTA $I OMUL

15

Epoca de our spaniolă

z

Descoperirea şi cucerirea

Lumii Noi a adus Spaniei

secolului al 16-lea şi imperiu- lui său in plină expansiune, un nemăsurat prestigiu şi bogălii materiale. În această perioadă s-au pus bazele "epocii de aur" a artelor.

şa-numitul "Siglo de Oro" sau "secolul de aur" al culturii spaniole a început la A jumătatea secolului a116-lea şi a durat aproximativ o sută de ani . În timpul acestei perioade Spania a atips o grandoare care i-a adus un prestigiu considerabil, în cea mai mare parte a Europei, cu proprietăţi şi legături în Italia şi Olanda, precum şi o influentă mar- cantă în Orientul îndepărtat . Mai mult decât atât, imperiul se extindea acum spre America, ca urmare firească a des- coperirii şi cuceririi Lumii Noi.A fost o perioa- dă când geniul creator spaniol a ie5it cu adevărat la iveală, chiar dacă structura socială intemă se apropia rapid de declin. Ca niciodată până atunci, literatura spaniolă a luat un mare avânt, îmbrăcând diferite stiluri . În literatură, fără a reprezenta o mare surpriză, din moment

ce Spănia'eră o ţară adânc religioasă, credinla a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie . Numeroşi scriitori, urmând exemplul lui Filip al II-lea (1527-1598), un rege pios, care se con- sidera hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecat asupra temelor mistice.

Fundalul religios

Sfânta Tereza de Avila (1515-1582) a fost una dintre cele mai proeminente persoane mistice care căuta să atingă uniunea cu Dumnezeu prin contemplaţie . Ea a călătorit în multe locuri din Spania, ducând o viaţă de peni- tentă, postind şi rugându-se regulat şi, con- form propriilor spuse, comunicând direct cu Dumnezeu . Autobiografia ei, alături de nume- roase poeme şi scrisori de instruire religioasă, combină idealismul mistic cu sfaturi foarţe practice pentru viala de zi cu zi . Lucrarea ei cea mai cunoscută, Castelul Spiritului (1577) compară sufletul uman cu un castel cu şapte încăperi ce radiază spre exterior . Mesajul este acela că trebuie înaintat prin fiecare din cele şapte încăperi (repre- zentând cele şapte stadii de rugăciune) până când devine posibilă atingerea încăperii cen- trale, unde poate fi întâlnit Dumnezeu . Misticismul de acest gen s-a propagat şi în teatru, nu doar în piesele puse în scenă pen- tru regalitate ci şi în cele jucate în piele, de actori ambulanţi. Aceste piese aveau rareori parte de mai mult de o reprezentatie, astfel

0 Agonie in Paradis de El Greco, o pic- tură care exprimă fervoarea religioasă a artistului.

o Lope de Vega, cel vestit pentru a fi scris peste 1800 de piese.

cererea publicului pentru noi piese a dus la nenumărate realizări de excepţie din partea scriitorilor şi dramaturgilor spanioli.

Reţeta succesului

Fără îndoială, Lope de Vega (1562-1635) a fost cel mai prolific dramaturg al epocii de aur spaniole . El pretindea a fi autorul a nu mai pulin de 1800 de piese . A compus şi nume- roase povestiri, nuvele si poeme . Idealurile sale sunt foarte bine dezvăluite

în opera sa El Arte Nuevo de Hacer Comedias

("Noua artă a dramaturgiei ") : succesul public şi de aici banii care să-i permită un nivel de viată convenabil; realizarea unei succesiuni narative care aduce publicului satisfactie chiar la final, astfel încât acesta să părăsească locul de desfăşurare al piesei mullumit, şi amestecul abil de dramă cu comedie . Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a inspi-

43

15 EPOCA DE AUR SPANIOLA

 

După moartea lui Lope de Vega, Calderon

Între timp, Francesco de Quevedo (1580-

0 mare capodoperă comică

 

de

la Barca (1600-1681) a fost recunoscut ca

cel mai mare dramaturg al Spaniei şi a fost privit ca un mare scriitor ale cărui lucrări erau deosebite prin frumusetea limbajului utilizat. Piesa lui celebră, La Vida es Sueno (Via(a este un vis), se petrece în Polonia . Aici, regele

violent şi este întemnitat din nou. În acest

1645) a adoptat un stil mult mai simplu . Maestni al parodiei, această "conştiinţă a Spaniei" a realizat caricaturi usturătoare la adresa regilor mincinoşi, a preotilor orgolioşi, a nobilimii lacome şi a doctorilor ignoranti .

imaginar, un astrolog, citeşte în stele că fiul său nou-născut va deveni un despot crud şi ia măsura de a-1 întemnita. Câţiva ani mai târziu îi oferă o şansă. După eliberare însă, tânărul este confuz, şi incapabil de a decide dacă viata este reală sau doar un vis . Sălbăticit complet, devine

moment el se hotărăşte să devină un bun creştin, recunoscând că lucrurile materiale sunt trecătoare şi doar sufletul este nemuritor .

In contrast total cu cinismul este urnonil fin, de foarte hung calitate regăsit în Don Quijote ai marelui Miguel de Cervantes, opera scrisă în două perioade distincte - în 1605 şi cu un an înainte de moartea artistului, în 1615 . Satirizând aventurile populare, în care erau implicati eroi vicleni şi cavalerii cu idilele lor, opera repre- zintă cea mai importantă lucrare din literatura

Quijote, un nobil de la tară, î5i pro-

 

Schimbări de stil

spaniolă şi a avut o influentă considerabilă asupra dezvoltării romanului în Europa .

0 0 gravură din prima edi~ie a comediei

 

Don

În

perioada epocii de aur multe piese au fost

dramatice Don Quijote, de Cervantes (1547-1616), care-I reprezintă pe eroul

scrise în versuri, urmând tradiţia îndelungată

pune să îndrepte toate relele, în calitate de cavaler . În marele lui entuziasm el confundă

a

baladelor populare. Acest stil liric a lăsat

Don Quijote alături de slujitorul său prăpădit Sancho Panza .

rat atât din contemporaneitate cât si din istorie sau din legendele populare şi a călătorit în numeroase locuri unde a întâlnit oameni din toate straturile sociale . Idolatrizat de amatorii de teatru, artistul nu a fost un creator de mari

Loialitatea

însă loc, la începutul secolului al 17-lea, unui nou stil, obscur, cunoscut sub denumirea de gongorism, după numele întemeietorului, Luis

de Gongora (1561-1627) . El a inventat o bună parte a vocabularului pe care-1 utiliza, optând adesea pentru metafore complicate şi foarte imaginative, în tocul utilizării denumirilor comune a diferitelor obiecte.

însă hanurile cu castelele, morile de vânt cu uriaşii, oile cu soldaţii şi criminalii cu vic- timele. Spre deosebire de slujitorul şi compa- nionul lui, Sancho Panza, sărac dar istet, Don Quijote vede doar lucrurile ideale din viată şi visează tot timpul cu ochii deschişi . Sub formă de episoade, cartea prezintă o serie de tipologii ale societătii spaniole şi se spune că ar fi chiar o paralelă a vietii lui Cervantes.

personaje, ca Shakespeare, însă a pus adesea în scenă proverbele cele mai cunoscute . Multe din piesele sale îl prezintă pe Dumnezeu ca pe un personaj, la fel ca şi pe majoritatea regilor defuncţi ai Spaniei.

o Interiorul biblio- tecii palatului Escorial. Filip al 11-lea

a

fost foarte intere-

Filosof şi doctor în teologie, el a fost exilat din Madrid, ca urmare a unui duel în care 5i-a rănit adversarul şi a faptului că s-a căsătorit de două ori, timp în care mai avea numeroase amante . La sfârşitul vieţii a devenit preot şi s-a retras din viaţa publică.

sat de clădire şi i-a solicitat pictorului Pellegrino Tibaldi din Italia un număr impresionant de fresce printre care şi

O 0 vedere de sus

 

În Fuente Ovejuna, una din piesele cele mai faimoase ale lui Vega, un oficial dezonoreză un gnup de femei şi insultă populaţia mascu-

pe cele de pe peretii bibliotecii.

a

Escorialului,

lină . In final, el este ucis, însă anchetatorii regelui, confruntati cu o conspiratie a tăcerii, sunt incapabili să descopere cine a pus la cale crima . Ori de câte ori locuitorii oraşului erau

construit de Filip în cinstea Sfântului Laurentiu. Clădirea a servit ca mănăstire,

 

întrebaţi despre, făptaş ei răspurideau inva- riabil cu numele oraşului: Fuente Ovejuna .

palat, dar şi ca mau- soleu pentru

Întreaga Spanie a fost încântată de acest

înmormăntarea

exemplu dramaturgic de loialitate şi cama- raderie .

regilor Spaniei .

ă

0

Q

44

În această perioadă, Spania a produs şi compozitori de marcă . De exemplu, Antonio de Cabezon a fost considerat echivalentul spaniol al lui Bach şi mulli alti muzicieni reprezentativi, ca de exemplu Luis de Victoria, au compus multe lucrări pentru biserică. Temele favorite ale cântecelor populare erau dragostea, religia, legendele tradiţionale, abordate uneori cu mult umor . Se cânta la chitară, multe din melodiile compuse în acea perioadă pot fi şi astăzi auzite în Spania .

Arhitectura

Arhitectura a luat o nouă directie la initiativa regelui Carlos al V-lea, care a comandat un nou palat, în Granada, în 1529 şi pentru care a distrus o parte din mult mai renumitul palat

maur Alhambra . Proiectat cu influenţ l italiană,

El Escorial, lângă Madrid, reflectă clar tem-

peramentul sobru al succesorului său, Filip al II-lea şi este cel mai mare monument constru- it în timpul domniei acestuia . Construcţia a servit atât ca palat cât şi ca mănăstire şi loc de înhumare al membrilor familiei regale. Deşi exteriorul clădirii este sever şi apă- sător, comparat chiar o închisoare imensă, interiorul este complet diferit . Ca un avizat cunoscător al picturii, Filip a dorit să decoreze clădirea corespunzător şi 1-a invitat pe Pellegrino Tibaldi, din Italia, să realizeze fres- cele Escorialului, comandând de asemenea multe lucrări mari pentru colectia regală, de la artişti la fel de renumiţi ca Tizian .

El Greco

Asemenea lucrări au avut o mare influenţă asupra artiştilor vremii din Spania, ei fiind foarte diferiti, ca stil, de tendinţele artistice care au precedat acea perioadă . Cu sigurantă, ele au modelat in mod direct picturile lui El Greco (1548-1614) care se pare că ar fi studi- at în Venetia, sub îndrumarea lui Tizian. El Greco s-a născut în insula Creta, de unde şi numele lui care înseamnă "grecul", adoptat u5or, fiind mult mai uşor de pro- nunţat decât Domenico Theotocopuli.

Provenienţa bizantină a lui El Greco şi ex- perienţa veneţiană în ceea ce priveşte utilizarea culorii s-au îmbinat pentru a produce un stil personal care prezenta chiar esenta compoziţi- ilor renascentiste alături de spiritualitate, ca o parte esentială a tradiţiilor religioase spaniole . Intr-adevăr, cele mai multe lucrări ale lui El Greco au fost realizate pentru biserică care 1-a recompensat în mod corespunzător, permitând artistului să ducă un trai confortabil . Agonia din Paradis (1595) a fost pictat după douăzeci

de ani de la sosirea lui în Toledo, casa lui pen-

tru toţi anii ce au urmat. Tabloul redă clar trăsăturile care au domi- nat întreaga operă a lui El Greco . Personajele

sunt, ca de obicei, zvelte şi intens alungite, cu formele ca ale unor vâlvătăi . Peisajul cuprinde

şi el forme în vârtej, ca o prelungire a unei

draperii . Utilizarea culorii este şi ea o particu- laritate: tonuri acide de galben şi verde, cu nuanle de mov care sunt într-un contrast evi- dent cu cerul luminat de lună, ceea ce creează

o atmosferă foarte stranie . El Greco nu a

4) Las Meninas, pictat de Velasquez în 1656. În această capodoperă artistul este ocupat cu pictarea portretelor Regelui şi Reginei, a căror reflectie poate fl observată în oglinda din fundal.

încercat să redea realitatea ci s-a străduit să evoce, pe pânză, esenta experienţei mistice . Imaginile reprezentate de el transmit o fer- ventă devoţiune mistică.

Realismul lui Velasquez

La trei ani după moartea lui El Greco, un alt artist, foarte diferit, Diego Velasquez (1599- 1660) î5i încheia studiile. Considerat de multi drept cel mai mare pictor al generatiei sale, în cariera sa timpurie Velasquez a urmat natura- lismul pictorului italian Caravaggio, prezen- tând lumea aşa cum este . Lucrările sale cele mai cunoscute din perioada timpurie sunt aşa-numitele "scene de bucătărie". Ele ilus- trează personajele alături de mâncare, băutură, ustensile de bucătărie şi de alte

obiecte de uz casnic . Bătrână fierbând ouă şi Vânzâtorul de apă din Sevilla sunt două din-

tre cele mai celebre tablouri. Complet detaşat de tema principală, Velasquez nu a ironizat şi nici nu a sentimentalizat scenele . Obiectele sunt pictate foarte realist, cu multe detalii . Reputaţia lui Velasquez 1-a adus în atenţia nobilimii încă din tinereţe şi a fost adus la Madrid ca pictor de curte, legând o prietenie cu Filip al IV-lea care va deveni patronul său . Spre deosebire de El Greco, Velasquez a reali- zat puţine lucrări religioase . El a preferat să picteze portretele formale ale familiei regale şi

ARTA şl OMUL

15

0 Velasquez a pictat o serie de portrete ale regelui Filip IV, din tinerete până la bătrâ- cu un amestec ciudat de afectiune sinceră şi detaşare .

nete . El I-a prezentat pe rege

45

15 EPOCA DE AUR SPANIOLĂ

a anturajului acesteia, lucrări pentru care era foarte bine plătit şi datorită cărora a devenit foarte popular la curte . În portretele executate în ultimii ani de viată, Velasquez a realizat un portret de grup considerat a fi o capodoperă a artei spaniole din secolul al 17-lea, Las Meninas (Domnişoa- rele de onoare) . Acest tablou atrage imediat atenţia prin aezarea în tablou, care intrigă. Se vede studioul pictorului uncle Velasquez este preocupat cu pictarea Regelui şi a Reginei . Ei pot fi observaţi doar în fundal, în reflectia oglinzii. Fiica lor cea mica împreună cu suita care o însoteşte tocmai au intrat în încăpere şi se îndreaptă către personajele regale, întreaga scenă fund prezentată din unghiul persona- jelor regale.

Stiluri contrastante

Bartolome Esteban Murillo (1617-1682) şi Francisco de Zurburan (1598-1664) au fost contemporanii lui Velasquez dar au pictat în stiluri foarte contrastante . Murillo a pictat atât tablouri religioase cât şi tablouri inspirate din viaţa obişnuită a celor săraci din Andaluzia, într-o manieră personală care combină compozitia armonioasă eu un patos evident . În celebrul tablou Bunică

despăduchind un copil, o femeie în vârstă

poate fi văzută într-o activitate obişnuită pen- tru acele vremuri. Tabloul său cel mai faimos este probabil Moise lovind stânca, una din cele unsprezece lucrări executate pentru Biserica Sf. Gheorghe . Zurburan s-a specializat în naturi moarte însă era cunoscut si pentru picturile figurilor religioase . Telul său, ca şi cel a releva în tablourile sale mai degrabă spiritul decât materia . Însă, în timp ce artele înfloreau, societatea spaniolă prezenta o schimbare a valorilor. Spiritul naţional era într-o puternică şovăială, într-un climat economic pe cale de deterio- rare, având o slabă conducere oferită de regi succesivi . Cam prin anul 1675, epoca de aur, recunoscută atât pentru productiile ci literare cât şi pentru artele sale vizuale, a început să se prăbuşească .

al lui El Greco, a fost de

+6

mai vezi

0 Băieti zdrentăroşi mâncând pepeni ;i

struguri de Murillo (1617-1682) . Stilul uşor şi dulce al ope- rei târzii a lui Murillo tintea o abordare emotională directă care se potrivea atât scenelor cu "băietii cerşetori" cât şi su- biectelor religioase .

0 Zurburan (1598-

1664) este renumit pentru scenele sale religioase dar şi pen- tru naturile moarte pictate. Impactul pe care-I are Natură

moartă cu portocale provine mai ales din

stilul de tratare rea- list a celor trei grupuri, in contrast cu fundalul rigid, teapăn .

Arta şi omul 12 - RENAŞTEREA ÎN ARTĂ Arta şi omul 31 - FRANCISCO DE GOYA