Modul de funcţionare al catalizatorul pe trei căi (TWC)

În cazul motoarelor pe benzină, catalizatorul reprezintă sistemul principal de reducere

a emisiilor poluante.

Figura 1. Motor pe benzină V12 cu două catalizatoare

Rolul catalizatorului este de a modifica conținutul de substanțe chimice din gazele de

evacuare, prin transformarea elementele poluante (HC, CO și NOx), nocive mediului
înconjurător, în substanțe sigure, neutre. Transformările chimice din catalizator se realizează
cu ajutorul unor metale nobile cu ar fi platina (Pt), paladiu (Pd) sau rodiu (Rh).

Reacțiile chimice care au loc într-un catalizator:

Hidrocarburi (HC) + Oxigen (02) => Dioxid de carbon (CO2) + Vapori de apă (H2O)
Monoxid de carbon (CO) + Oxigen (O2) => Dioxid de carbon (CO2)
Oxid de azot (NO) + Hidrogen (H2) => Azot (N2) + Vapori de apă (H2O)

Procentul de transformare a emisiilor poluante în emisii neutre se numește eficiența

conversiei. Eficiența transformărilor din catalizator este optimă la temperaturi înalte. Punctul
la care eficiența catalizatorului depășește valoarea de 50% se numește punctul de „aprindere
al catalizatorului”. Pentru majoritatea catalizatoarelor punctul de aprindere se situează în jurul
temperaturii de 250...300 °C. Din acest motiv este important ca temperatura catalizatorului sa
atingă valoarea optimă de funcționare (400...800 °C) cât mai repede după pornirea motorului.
Poziționarea catalizatorului cât mai aproape de motor, pe galeria de evacuare, va facilita
încălzirea mai rapidă a acestuia.
Pentru a atinge temperatura optimă de funcționare unele catalizatoare sunt prevazute
cu rezistențe de încălzire amplasate înaintea monolitului metalic. Astfel, în momentul pornirii,
rezistența electrică este alimentată cu curent electric și produce căldură. Gazele arse preiau
căldura emanată de rezistența de încălzire și intră în catalizator accelerand procesul de
încălzire.

1
 Figura 2.Catalizator cu sistem de încălzire Emicat

1.înveliș metalic exterior

2.conector electric
3.disc de încălzire (rezistență electrică)
4.pini de fixare
5.carcasă metalică
6.pini de reținere
7.înveliș metalic interior
8.catalizator (monolit metalic)

Eficiența catalizatorului la temperatura optimă de funcționare (procentul de conversie)

Hidrocarburi (HC) Monoxid de carbon (CO) Oxid de azot (NO)
50...90% 90...99% 90...99%

Catalizatorul pe trei căi

(TWC) acționează asupra tuturor
elementelor poluante ale unui
motor pe benzină. Acesta combină
două reacții de oxidare, pentru
conversia HC și CO, plus o reacție
de reducere, pentru conversia NOx.
Reacțiile de oxidare și reducere au
loc doar în prezența oxigenului și
sunt accelerate de metalele nobile
(Pt, Pd, sau Rh).
Eficiența maximă a
catalizatorului este obținută atunci
când motorul funcționează cu
amestec stoichiometric (λ = 1.0).
Din acest motiv toate motoarele pe
benzină cu catalizator necesită un
sistem de control în buclă închisă
cu sondă lambda pentru amestecul
aer-combustibil.

Figura 3. Nivelul emisiilor poluante ale unui motor pe benzină în funcție de tipul amestecului aer-combustibil

Sistemul de reducere a emisiilor poluante cu catalizatorul este compus dintr-o sondă lambda
(1), un monolit din material ceramic (2), un ecran metalic flexibil de protecție (3), și un start
termoizolant (4).

2
 1.sondă lambda
2.monolit ceramic
3.ecran metalic flexibil de protecție
4.start termoizolant

Figura 4. Catalizator pe trei căi cu sondă lambda

Monolitul ceramic conține o multitudine de canale longitudinale prin care curg gazele
de evacuare. Acesta este rezistent la temperaturi foarte înalte fiind produs din silicat de
magneziu și aluminiu. Monolitul este înfășurat într-un strat de protecție care se dilată la
creșterea temperaturii și ajută la fixarea acestuia în carcasa metalică. De asemenea, stratul de
protecție are și rol de etanșare, împiedicând gazele de evacuare
să curgă pe lângă catalizator.
Există și catalizatoare cu monolit metalic, fabricat din
mai multe straturi metalice subțiri (foi) de aproximativ
0.03...0.05 mm grosime. Acestea sunt înfășurate într-un mod
special și fixate prin sudare. Datorită grosimii reduse a foilor
metalice, comparativ cu monolitul ceramic, monolitul metalic
poate conține mai multe canale de curgere pentru gazelor de
evacuare. Astfel se reduce și rezistența la curgere a gazelor, ceea
ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al performanțelor
motorului. Acest tip de catalizatoare se utilizează cu precădere la
motoarele de performanță.
Figura 5.Catalizator cu monolit ceramic (jos stânga), filtru de particule (sus), catalizator cu monolit metalic (jos
dreapta)

Monolitul ceramic este acoperit cu un strat din oxid de aluminiu (Al2O3) cu suprafața
neregulată. Rolul acestui strat este de a mări suprafața de contact cu gazele de evacuare de
aproximativ 7000 de ori. Acest strat conține și metalele nobile, platina și/sau paladiu și rodiu.
Platina și paladiul accelerează procesul de oxidare al hidrocarburilor și a monoxidului de
carbon în timp ce rodiul accelerează procesul de reducere al monoxidului de azot. Masa de
metale nobile dintr-un catalizator se situează
în jurul valorii de 1...5 g și variază în funcție
de cilindreea motorului și a normelor de
emisii poluante care trebuiesc îndeplinite.

1.monolit ceramic
2.strat din oxid de aluminiu
3.metale nobile

Figura 6. Catalizatorul pe trei căi

3
 Catalizatorul poate fi deteriorat sau chiar distrus dacă funcționează la temperaturi
excesive. Temperaturile foarte înalte pe galeria de evacuare sunt cauzate de amestecul aer-
combustibil nears care se aprinde în catalizator. Arderea amestecului aer-combustibil în
catalizator poate ridica temperatura acestuia până la valori de 1400 °C.
Expunerea catalizatorului la temperaturi ridicate are influență și asupra eficienței
acestuia. Dacă temperatura în catalizator depășește valoarea de aproximativ 1000 °C acesta se
deteriorează ireversibil și în timp, după expuneri multiple, nu mai realizează conversia
emisiilor poluante.
Sursa principala a deteriorării catalizatorului, datorită temperaturilor, înalte o
reprezintă așa numitele „rateuri la aprindere” (engine misfire). Rateurile la aprindere se
produc din urmatoarele cauze:
- bujii deterioarate: scânteia nu mai este produsă sau este produsă dar cu intensitate
scazută
- amestecul aer-combustibil este prea bogat (lipsă acuta de oxigen) sau prea sărac (lipsă
acută de combustibil)
- cilindrul pierde compresie
Un motor care funcționează cu rateuri la aprindere se va simți la turația de ralanti cu
șocuri şi vibrații puternice, iar la turații mari cu putere scăzută.
Eficiența catalizatorului este monitorizată cu ajutorul a două sonde lambda, o sondă
înainte de catalizator și una după catalizator. În funcție de nivelul de oxigen măsurat de cele
două sonde lambda calculatorul de injecție poate determina dacă catalizatorul se află în
parametrii nominali sau este defect.

Figura 7.Catalizator cu două sonde lambda

motorul Northstar V8 SC

Catalizatorul se mai poate deteriora şi datorită contaminării cu substanțe chimice.

Cele mai comune substanțe care pot contamina catalizatorul sunt :
- plumbul (Pb): chiar și în cantități mici poate cauza deteriorări semnificative ale
catalizatorului
- fosforul (P): prezent în combustibil sau în aditivi reduce eficiența catalizatorului
- sulful (S): prezent în combustibil reduce eficiența catalizatorului
- zincul (Zn): prezent în aditivii uleiului reduce eficiența catalizatorului
- siliconul (Si): prezent în combustibil sau în gazele de evacuare (datorită soluțiilor de
etanșare pe bază de silicon) reduce eficiența catalizatorului