Depoluarea prin reţinerea particulelor din gazele evacuate

Filtre de particule.

Filtrul de particule este un sistem de filtrare utilizat pentru a reţine particulele fine, cu
efect cancerigen, continute în gazele de evacuare. Aceste articule de funingine sunt compuse
din carbon şi au mărimi tipice cuprinse între 10nm si 1µm. Particulele mai fine
(nanoparticulele) nu pot fi reţinute în totalitate de actualele soluţii constructive pentru FAP.
In construcţia filtrelor de particule (FAP) se folsesc materiale ceramice poroase de
tipul carburii de siliciu sau cordieritei, iar mai nou se folosesc fibrele metalice.
Monoliţii ceramici sunt permeabili la gaze şi au o porozitate de 52%. In general,
pentru o porozitate de 52%, monolitii au următoarele densităţi:
-pentru ceramica de tip cordieritic: 490 g/l
-pentru carbura de siliciu: 720 g/l.
Diferenta între cele două tipuri de monoliţi utilizaţi o constituie temperatura de topire
care este aproape de 1355 0C pentru suportul ceramic cordieritic, iar pentru carbura de siliciu:
720 g/l.
Filtrul de particule constituit din fibre metalice este realizat dintr-un pachet de foi
metalice, poroase. Pentru o bună funcţionare aceste filtre impun utilizarea de carburanti cu
concentraţie de sulf mai mică de 500 ppm. In aceste condiţii FAP reuşeşte să reţina este 90%
dintre particulele mecanice emise.
O problema specială o reprezintă regenerarea FAP. Regenerarea presupune aducerea
acestuia la starea de a fi capabil să reţină particule şi să asigure evacuarea lor. Pentru a avea o
regenerare eficace trebuie îndeplinite două condiţii de bază:
• temperatura la intrare în FAP să fie cuprinsa între 550 0C şi 650 0C
• procentul de O2 din gazul care traversează filtrul sa fie cuprins între 5 % şi
10 %.
In prima faza filtrul reţine particulele în permanenţă , iar cand se atinge un anumit prag
de încărcare se declansează regenerarea. Acest fenomen dureaza cca. 20 minute la fiecare
300-500 km, în funcţie de severitatea regimului de funcţionare.
Sunt cunoscute două modalităţi prin care se poate realiza regenerarea FAP:
- regenerare pasivă (naturală), realizabilă prin funcţionarea motorului la regimuri de sarcină şi
turaţie ridicate (regenerarea este consecinţa temperaturilor ridicate atinse de gazele din
tronsonul de evacuare);
- regenerare activă, care presupune fie injectie de combustibil în amontele FAP, fie injectie
întȃrziată (post injectie) în camera de ardere, comandată electronic.

Sunt întȃnlite mai multe metode de regenerare activă:

a. Regenerarea prin aditivare cu Ceriu (Ce) a motorinei
Experienta a aratat că prin aditivarea motorinei cu Ce (numai în perioada de
regenerare), particulele formate şi colectate de FAP pot fi oxidate prin ardere la o
temperatura mai coborata. Soluţia a fost dezvoltată pe unele motoare din gama
Peugeot- Citroen. Are însă o serie de dezavantaje: cost ridicat de întreţinere şi de
reciclare, durata de viaţă redusă, dificultăţi de implementare pe vehicul.

b. Regenerarea activă cu post-injectie în cilindru

1
 Mod inj normal
Mod regenerare
In figura sunt prezentate schematic diferenţele dintre modul normal de injectie şi
modul de regenerare. In zona încercuită cu verde injecţia principală şi post-injectia au rol de a
produce cuplu. In zona rosie, post-injecţia tȃrzie este folosită pentru a creste temperatura la
intrare în FAP datorită reacţiei exoterme din interiorul reactorului catalitic. Post –injecţia
tȃrzie are impact puternic asupra diluţiei uleiului, cu efecte nedorite în ceea ce priveşte
concentraţia de HC.

c. Regenerarea activă cu post injectie în amontele FAP-ului

Catalizator

bujie preincalzire

Se folosec două tehnologii de injectie de combustibil în amontele filtrului de particule.

In figura a, se injectează combustibil în amonte de catalizator prin intermediul unui injector.
In figura b, motorina este vaporizată cu ajutorul unei bujii preîncălzite, asemanatoare unui tub
cu rezistentă electrică.
Aceasta metodă de regenerare este costisitoare, iar injectorul sau bujia trebuie sa funcţioneze
în condiţii de solicitari termice şi chimice severe, fapt ce duce la o fiabilitate redusă.

d. Regenerarea mixtă (cu post injectie în amontele FAP-ului şi post-injectie în

cilindru
Această metodă constă în conlucrarea post-injectiei tȃrzii cu injectia de combustibil în
tronsonul de evacuare. Prin aceasta se încearcă reducerea efectului de diluţie a uleiului
datorită prelungirii arderii in destindere şi suplinirea necesarului termic pentru o regenerare
optima prin intermediul injectorului montat în esapament. Dezavantajul major al acestei
metode îl constituie introducerea unui nou actuator care trebuie comandat şi introdus în
sistemul de calcul al calculatorului de injectie, precum şi o crestere a consumului de
combustibil.

2
 Datorită tehnologiei de fabricatie şi materialelor utilizate, filtrere cu fibre metalice pot
fi regenerate prin aceleasi metode ca si filtrele de particule constituite din monoliti ceramici.
Aceasta mai prezinta avantajul posibilităţii regenerarii prin încalzire electrică a fibrelor.

Modul de funcționare al filtrului de particule diesel (DPF)

Emisia de particule este o particularitate a motorului diesel, în comparație cu motorul

pe benzină. În funcție de procesul de ardere și punctul de funcționare al motorului, emisiile
conțin în mare parte particule de carbon precum și aerosoli sau sulfiți.
Particulele sunt emisii poluante cu impact nociv asupra mediului (miros urât,
vizibilitate scăzută, depuneri) și a sănătății omului (efect cancerigen).
Datorită efectelor negative ale emisiilor de particule, organismele de reglementare a
transportului rutier a impus reducerea progresivă a acestora. Începând cu normele de poluare
Euro 1 până la Euro 6 emisiile de particule au fost reduse de 28 de ori.

Nivelul de emisii de particule [g/km] reglementat pentru comunitatea europeană

Producătorii, pentru a putea omologa și comercializa automobilele cu motoare diesel,

au dezvoltat sisteme de reducere a poluării pre și post-ardere.
Emisia de particule se datorează arderii incomplete a combustibilului. Acest fenomen
se poate diminua prin optimizarea procesului de injecție și ardere (pre-ardere) sau tratarea
gazelor de evacuare (post-ardere).
În categoria post tratării gazelor de evacuare intră și filtru de particule al unui motor diesel.
Rolul filtrului de particule este de a separa particulele solide de gazele de eșapament.
Filtrul este montat pe galeria de evacuare a motorului și pentru a funcționa corespunzător mai
are nevoie de o serie de senzori și de un catalizator de oxidare. Utilizarea unui filtru de
particule a devenit oarecum standard odată cu normele Euro 4 care a înjumătățit masa de
particule emise comparativ cu normele Euro 3. Din acest motiv majoritatea automobilelor
diesel Euro 4 sunt echipate și cu filtru de particule.

3
 Galeria de evacuare a unui motor diesel cu filtru de particule

1.injectoare piezoelectrice
2.rampă comună de combustibil (1600 bari)
3.radiator de răcire a gazelor arse recirculate (EGR)
4.catalizator de oxidare primar (DOC)
5.injector pentru regenerarea filtrului
6.senzor de presiune înainte de filtru
7.senzor de temperatură intrare catalizator
8.catalizator de oxidare secundar
9.senzor de temperatură catalizator
10.filtru de particule
11.senzor de temperatură ieșire filtru
12.senzor de presiune după filtru

Majoritatea filtrelor de particule sunt din

material ceramic poros în formă de fagure.
Volumul filtrului de particule depinde în
principal de debitul de gaze arse. Cu cît
cilindreea motorului este mai mare cu atât
volumul filtrului trebuie crescut.
Utilizarea unui filtru de particule a
devenit necesara odată cu normele Euro 4
care au înjumătățit masa de particule
emise comparativ cu normele Euro 3. Din
acest motiv masinile diesel Euro 4 au
inceput sa fie echipate cu filtru de
particule, iar la cele care se incadreaza in
normele EURO 5 si EURO 6 este nelipsit.
Filtru de particule – secțiune

Filtru de particule reduce emisiile de particule de funingine la motoarele diesel cu

80 % dar este o solutie constructiva complicata si creaza dificultati în exploatare.

4
Norma de poluare Data intrarii in Data intrarii in Cantitatea de particule
vigoare a normei * vigoare a normei * * admisa (mg/km)
Euro 1 01/1993 01/1994 140
Euro 2 01/1996 01/1997 DI : 100
IDI : 80
Euro 3 01/2000 01/2001 50
Euro 4 01/2005 01/2006 25
Euro 5a 09/2009 01/2011 5.0
Euro 5b 09/2011 01/2013 4.5
Euro 6 09/2014 09/2015 4.5

* Data intrarii in vigoare pentru masinile aflate in productie la acea data

** Data intrarii in vigoare pentru noile modelele de masini

Cerințele unui filtru de particule sunt extrem de severe:

o filtrarea particulelor extrem de mici de până la 0.01 µm
o reducerea la minim a rezistențelor la curgere a gazelor de evacuare
o filtrarea particulelor în proporție de 95%, în funcție de mărime
o rezistență la temperaturi înalte de până la 1050 °C

Datorită procesului de reținere a particulelo,r

după un anumit număr de kilometri filtrul
trebuie regenerat. Regenerarea filtrului
înseamna arderea particulelor stocate în filtru.
Dacă regenerarea filtrului nu se produce într-un
anumit interval de kilometri, cantitatea de
particule poate depăși un prag critic care atrage
după sine imposibilitatea regenerării.

Structura ceramică a unui filtru de particule

Procesul de regenerare presupune continuarea procesului de ardere în filtru.

Continuarea arderii în galeria de evacuare, în filtru, se poate face prin două moduri:
o utilizarea unui injector adițional pe galeria de evacuare (al 5-lea injector)
o divizarea injecției de combustibil și întîrzierea post-injecției
Sistemul cu al 5-lea injector utilizează un injector adițional care este montat înaintea
catalizatorului de oxidare. Când se dorește regenerarea filtrului se injectează motorină în
galeria de evacuare care, datorită prezenței oxigenului din gazele arse și datorită
catalizatorului de oxidare, începe să ardă. Temperatura în filtru de particule ajunge în jurul
valorii de 800 – 1000 °C particulele fiind arse.
Decizia de a regenera filtrul de particule este luată de calculatorul de injecție pe baza
informațiilor primite de la senzori. Cu ajutorul senzorilor de presiune, înainte și după filtru, se
estimează gradul de încărcare al filtrului. Cu cât filtrul este mai încărcat cu atât diferența de
presiune între cei doi senzori va fi mai mare. Există și sisteme cu un singur senzor montat
înaintea filtrului de particule care face diferența dintre presiunea gazelor de evacuare și
presiunea atmosferică.

5
 Procesul de regenerare a unui filtru de particule utilizînd sistemul cu al 5-lea injector

1.filtru curat
2.acumulare de particule
3.regenerarea filtrului

Pentru a permite regenerarea filtrului de particule motorul trebuie să se situeze între

anumiți parametrii. Temperatura gazelor de evacuare trebuie să fie peste o valoare minimă,
turația motorului trebuie de asemenea să fie peste o valoare minimă, pentru a asigura un
anumit debit de gaze arse. Dacă pragul de regenerare (cantitatea de particule stocată în filtru)
a fost depășit și motorul, datorită condițiilor de exploatare, nu intră în parametrii necesari,
calculatorul de injecție poate comanda regenerarea filtrului chiar și la turația de ralanti. În
acest caz sarcina motorului va fi crescută, funcționarea se va face cu amestec mai bogat și
turația de ralanti crescută.
Frecvența regenerărilor depinde de modul de exploatare al motorului. Cu cât motorul
va fi împins mai des către zona de sarcină maximă, cu cât exploatarea se va face la
temperaturi scăzute cu atît crește cantitatea de particule din filtru. Având în vedere că
regenerarea filtrului presupune utilizarea unei cantități adiționale de combustibil consumul
automobilului va crește proporțional cu numărul de regenerări.

6
 Secțiune printr-un filtru de particule și etapele regenerării

1.gaze arse nefiltrate

2.secțiune prin filtrul de particule
3.modul de reținerea a particulelor
4.senzor de presiune după filtru
5.senzor de temperatură
6.fazele funcționării filtrului (A - reținerea particulelor, B - arderea particulelor, regenerarea)
7.gaze arse filtrate

Al doilea mod de regenerare a filtrului de particule, fără utilizarea unui injector

adițional, presupune divizarea injecției și întârzierea post-injecției foarte mult astfel încât
arderea combustibilului să se producă în filtru.