Procese în turbine cu abur şi gaze 52

4. STUDIUL TERMODINAMIC AL CURGERII FLUIDELOR

COMPRESIBILE PRIN TREAPTA DE TURBINĂ

4.1. Curgerea fluidelor compresibile prin tuburi

Evoluţia fluidelor de lucru în turbinele cu abur sau cu gaze, înseamnă de

fapt curgerea printr-o succesiune de canale fixe sau mobile, care sunt realizate
prin alăturarea unui număr de profile aerodinamice, ce constituie reţelele de
palete fixe sau palete mobile.
Pentru studiul curgerii fluidelor de lucru prin reţelele de profile ale
turbinelor, trebuie cunoscute condiţiile ce caracterizează curgerea printr-un tub
de curent a unui fluid compresibil.
Pentru aceasta se consideră un tub de curent (Fig. 4.1.) cu secţiune
variabilă, a cărui axă curbă Ox este considerată axă de coordonate.

i,p,v,ρ,c

c x

Fig. 4.1.

Se consideră o secţiune oarecare, situată la distanţa x de origine. Dacă în

secţiunea considerată de arie A, parametrii fluidului de lucru sunt i, p, v, , c
53 Procese în turbine cu abur şi gaze

(entalpie, presiune, volum specific, densitate, viteză de curgere), atunci în

secţiunea aflată la distanţa x+dx de origine, aria va fi A+dA, iar parametrii
fluidului vor avea variaţii elementare fiind i+di, p+dp, v+dv, +d, c+dc.
Considerând că tubul de curent este limitat de pereţe imobili, deci fără
posibilitatea efectuării unui schimb de lucru mecanic cu exteriorul şi că nu există
nici schimb de căldură cu exteriorul, curgerea fiind adiabatică, ecuaţia energiei
scrisă sub formă diferenţială pentru regim staţionar va avea forma:

di  cdc  0 (4.1)

Dacă se exprimă primul principiu al termodinamicii pentru

transformarea adiabatică,

q  di  vdp  0 (4.2)

din relaţiile (4.1) şi (4.2) se obţine:

vdp  cdc  0 (4.3)

Se poate scrie în acelaşi timp şi ecuaţia adiabatei sub formă diferenţială:

dp dv
k 0 (4.4)
p v

Deasemenea, se scrie ecuaţia continuităţii curgerii sub formă

diferenţială, pentru regim staţionar:

d dc dA
  0 (4.5)
 c A

Întrucât densitatea este inversul volumului specific, rezultă că gradienţii

acestora au semne contrare.

d dv
 (4.6)
 v

Dacă se pleacă de la această ultimă relaţie şi se ţine seamă de relaţiile

(4.4) şi (4.3), atunci se obţine:

d dp 1 cdc
  (4.7)
 kp kp v

Înlocuind gradientul densităţii din relaţia (4.7) în relaţia (4.5) şi ţinând

seamă ca,
 Procese în turbine cu abur şi gaze 54

a kpv- viteza sunetului corespunzătoare parametrilor din secţiunea

considerată,
c
M  - numărul Mach (raportul dintre viteza de curgere şi viteza sunetului),
a

se va obţine:

dA  c 2  dc
 1  2   0
A  a  c
sau,
dA
A

 1 M 2dc
c
0 (4.8)

Din această relaţie se poate observa că în cazul curgerii adiabatice a unui

fluid de lucru, printr-un tub de curent, variaţia vitezei de curgere în raport cu
variaţia secţiunii tubului, depinde de regimul de curgere, subsonic sau
supersonic, după cum numărul Mach este subunitar sau supraunitar.
Funcţie de sensul de variaţie al secţiunii şi de regimul de curgere cu care
fluidul de lucru intră în tubul de curent, se vor deosebi mai multe cazuri
specifice, puse în evidenţă, în
continuare, prin reprezentarea
variaţiei secţiunii de curgere, a
vitezei şi presiunii de-a lungul
tubului. Se poate remarca faptul că M <1 M <1
totdeauna, pentru curgere adiabatică,
variaţiile presiunii şi vitezei au
sensur contrare, aşa cum reiese din
c
relaţia (3.30). Reprezentările
cazurilor specifice sunt valabile p
a
indiferent dacă sensul curgerii este în
sensul absciselor crescătoare sau
c
descrescătoare.
Cazul 1. Variaţia secţiunii nu-
şi schmbă sensul (secţiune
crescătoare - dA  0, sau secţiune p
descrescătoare dA  0).
1.a. Intrarea se face în regim x
Fig. 4.2
subsonic, M  1, Fig.4.2. În acest caz
viteza de curgere variază în sens
invers cu variaţia secţiunii pe direcţia de curgere, regimul de curgere păstrându-
se pe toată lungimea tubului.
55 Procese în turbine cu abur şi gaze

1.b. Intrarea se face în

regim supersonic, M  1, Fig.4.3. M >1 M >1
În cazul acesta variaţia vitezei de
curgere are acelaşi sens cu variaţia
secţiunii tubului de curent,
păstrându-se regimul supersonic c
de-a lungul întregului tub de p
curent.
Cazul 2. Tubul de curent c
prezintă o secţiune minimă Amin, în p
care evident dA = 0, ceea ce a
înseamnă că relaţia (4.8) este
satisfăcută fie dacă dc = 0 (viteza
atinge în secţiunea minimă un x
minim sau un maxim), fie dacă M Fig. 4.3
= 1 (în secţiunea minimă se
ajunge la viteza sunetului).
2.a. Intrarea se face în regim supersonic, M  1, iar viteza atinge un
extrem în secţiunea minimă, Fig. 4.4.

Amin Amin
M M M M
>1 >1 <1 <1

c c
p p a
c p c

a
p

x x
Fig. 4.4 Fig. 4.5

Viteza scade în porţiunea convergentă a tubului, atinge un minim în secţiunea

minimă, menţinându-se la valoare supersonică, după care creşte din nou în
porţiunea divergentă. Regimul de curgere supersonic se menţine deci pe toată
lungimea tubului de curent.
 Procese în turbine cu abur şi gaze 56

2.b. Intrarea se face în regim subsonic, M  1, iar viteza atinge un extrem

în secţiunea minimă, Fig. 4.5. Viteza creşte în porţiunea convergentă a tubului,
atinge un maxim în secţiunea minimă, menţinându-se la valoare subsonică, după
care scade din nou în porţiunea divergentă. Regimul de curgere subsonic se
menţine pe toată lungimea tubului de cutrent.

Amin Amin
M >1 M=1 M <1 M <1 M=1 M >1

c c
p p
c a a c

p
p
x x
Fig. 4.6 Fig. 4.7

2.c. Intrarea se face în regim supersonic, M  1, iar în secţiunea minimă

se atinge viteza sunetului, M = 1, Fig. 4.6. Viteza de curgere scade în porţiunea
convergentă a tubului, atinge valoarea vitezei sunetului în secţiunea minimă,
continuând să scadă sub această valoare în porţiunea divergentă. Regimul de
curgere supersonic din partea convergentă a tubului de curent se schimbă în
regim subsonic în partea divergentă.
2.d. Intrarea se face în regim subsonic, M  1, iar în secţiunea minimă se
atinge viteza sunetului, M = 1, Fig. 4.7. Viteza de curgere creşte în porţiunea
convergentă a tubului, atinge valoarea vitezei sunetului în secţiunea minimă,
continuând să crească peste această valoare în porţiunea divergentă. Regimul de
curgere subsonic din partea convergentă a tubului de curent se schimbă în regim
supersonic în partea divergentă.
Cazul 3. Tubul de curent prezintă o secţiune maximă Amax, în care la fel
ca în Cazul 2, dA = 0, ceea ce înseamnă că relaţia (4.8) este satisfăcută fie dacă
dc = 0 (viteza atinge în secţiunea minimă un minim sau un maxim), fie dacă M
= 1 (în secţiunea minimă se ajunge la viteza sunetului).
3.a. Intrarea se face în regim supersonic, M  1, iar în secţiunea maximă
viteza de curgere atinge un extrem, dc = 0, Fig. 4.8. Viteza de curgere creşte în
porţiunea divergentă a tubului, depărtându-se mai mult de valoarea vitezei
sunetului, atinge un maxim în secţiunea maximă, după care începe să scadă în
 57 Procese în turbine cu abur şi gaze

porţiunea convergentă. Regimul de curgere supersonic de curgere se păstrează

pe toată lungimea tubului de curect.

Amax Amax

M >1 M>1 M >1 M<1 M<1

M <1

c c a
p p
c
c

p a
p
x x
Fig. 4.8 Fig. 4.9

3.b. Intrarea se face în regim subsonic, M  1, iar în secţiunea maximă

viteza de curgere atinge un extrem, dc = 0, Fig. 4.9. Viteza de curgere scade în
porţiunea divergentă a tubului, depărtându-se mai mult de valoarea vitezei
sunetului, atinge un minim în secţiunea maximă, după care începe să crească din
nou în porţiunea convergentă. Regimul de curgere subsonic de curgere se
păstrează pe toată lungimea tubului de curect.
De remarcat că pentru tuburile cu secţiune maximă nu se poate realiza în
nici un caz M = 1 în secţiunea maximă, întrucât de fiecare dată viteza de curgere
se depărtează de valoarea vitezei sunetului.
Pentru studiul curgerii prin ajutajele şi paletele mobile ale turbinelor cu
abur sau cu gaze, interesează în mod deosebit Cazul 1.a., fiind cazul ajutajelor
convergente şi al canalelor interpaletare (curgere în sensul absciselor
descrescătoare), Cazul 2.d., fiind cazul ajutajelor convergent-divergente, iar mai
rar Cazul 1.b., fiind cazul canalelor interpaletare la care intrarea se face
supersonic.