Procese în turbine cu abur şi gaze 85

4.3. Curgerea fluidelor de lucru printre paletele mobile

4.3.1. Diagrama de viteze.

Aşa după cum este cunoscut, după ieşirea din reţeaua de palete fixe ce
formează ajutajele, fluidul de lucru pătrunde în reţeua de palete mobile.
Pentru studierea curgerii prin reţelele de palete mobile este necesar să se
cunoască mai întâi vitezele de curgere prin acestea şi direcţiile de curgere,
ţinându-se seamă şi de faptul că însăşi reţeaua de palete mobile se deplasează cu
o anumită viteză unghiulară de rotaţie.
La stabilirea vitezelor relative cu care se deplasează fluidul de lucru faţă
de paletele mobile se apelează la reţeaua plană de palete mobile obţinută printr-o
secţiune cilindrică la diametrul mediu d, al paletelor şi apoi desfăşurată în plan.
Astfel se consideră că reţeua de palete se deplasează faţă de un sistem de
coordonate fix cu viteza tangenţială:
d
u=  (4.58)
2
Din ajutaje, situate în faţa reţelei de palete mobile, fluidul de lucru iese
cu viteza absolută c1, care face unghiul 1 cu liniile frontale ale reţelei.
Faţă de reţeua de palete mobile, fluidul de lucru va avea viteza relativă
w1 egală cu diferenţa vectorilor c1şi u1.
w1= c1- u1 (4.59)

1 1
c1  u w1 1g c1u w1u c2u w2u
α2 β2
α1
u β1 c2 w2
c1 u
w1
u
a) b) c2a= w2a
c1a= w1a
2g  2 2
c2 w2 a

u
Fig. 4.22
86 Procese în turbine cu abur şi gaze

În Fig.4.22.a este reprezentată scăderea grafică a vectorilor c1şi u1,

obţinându-se vectorul viteză relativă de intrare w1, înclinat faţă de liniile
frontale cu unghiul 1, numit unghi de intrare în palete. În mod teoretic acest
unghi ar trebui să aibă aceeaşi valoare cu unghiul geometric de aşezare al
paletelor mobile la intrare 1g.
Deci, fluidul de lucru intră în paletele mobile cu viteza relativă w1 ce
formează unghiul 1 cu liniile frontale, după care este dirijat de forma canalului
interpaletar astfel încât la ieşire din paletele mobile va avea viteza relativă w2
dispusă după unghiul de ieşire 2, egal în mod teoretic cu unghiul geometric de
ieşire al paletelor 2g. Valoarea vitezei relative w2 se va determina prin studiul
energetic al paletelor mobile.
Pentru obţinerea vitezei absolute de ieşire din paletele mobile se
însumează vectorii viteză relativă w2 şi viteză tangenţială u.
c2= w2 + u (4.60)
Înclinarea vectorului c2este dată de unghiul 2 , numit unghi de ieşire a
vitezei absolute.
Deci, compunerea vitezelor s-a făcut prin două triunghiuri de viteze, de
intrare respectiv de ieşire. În mod obişnuit cele două triunghiuri se suprapun pe
acelaşi sistem de coordonate, formând aşanumita diagramă de viteze
(Fig.4.22.b).
Pentru aceasta se alege un sistem rectangular de axe de coordonate, axa
orizontală reprezentând direcţia de deplasare a paletelor, iar axa verticală
direcţia de curgere a fluidului. Cele două triunghiuri se aduc cu vârfurile în
origine, rezultând diagrama de viteze din care se vor putea calcula componentele
axiale şi tangenţiale ale vitezelor.
Astfel dacă se notează cu indice "u" componentele tangenţiale ale
vitezelor şi cu indice "a" componentele axiale din diagrama de viteze, se pot
scrie relaţiile:
- pentru triunghiul de intrare unde se cunoaşte c1 1 şi u:

c1u = c1 cos 1
c1a = c1 sin 1
w1u = c1u - u = c1 cos 1 - u
w1a = c1a = c1 sin 1
tg 1 = = =
w1 =
sau,
w 1 = = c1
w 1 = c1

- pentru triunghiul de ieşire unde se cunoaşte w2 2 şi u:

 Procese în turbine cu abur şi gaze 87

w2u = w2 cos 2
w2a = w2 sin 2
c2u = w2u - u = w2 cos 2 - u
c2a = w2a = w2 sin 2
tg 2 = = =
c2 =
sau,
c2 = =
c2 = w2

Cunoaşterea elementelor diagramei de viteze permite stabilirea forţelor

care acţionează asupra paletelor, precum şi stabilirea elementelor geometrice ale
reţelei de palete.

4.3.2. Studiul energetic al paletelor mobile

Pentru studiul energetic al paletelor mobile se consideră cazul general al

treptei cu reacţiune, a cărui proces teoretic şi real de destindere este reprezentat
în coordonate i- s în Fig.4.23.
Astfel, o treaptă cu reacţiune va prelucra o cădere adiabatică totală,
măsurată pe izentropă, corespunzătoare diferenţei de presiune dintre intrarea şi
ieşirea din treapta:

ht = i0 – i2’t (4.61)
unde i2’t este entalpia punctului 2’t.
Din această cădere totală o parte este prelucrată în ajutaje,

ha = i0 - i1t (4.62)
în urma căreia o parte de energie potenţială se transformă în energie cinetică,
fluidul de lucru ieşind din ajutaje cu viteza absolută,

c1 = 

înclinată cu unghiul 1, faţă de liniile frontale şi va intra în paletele mobile cu

viteza relativă w1 după direcţia 1, conform de triunghiul de viteze de la intrare.
88 Procese în turbine cu abur şi gaze

i
p0* p0

0*
h0 t0
0
p1
ha
1t 1
ht Δha p2
hp 3
2 ΣΔh
Δhp
2’t 2t
s
Fig. 4.23
O altă parte din căderea adiabatică totală a treptei, şi anume,

hp = i1t – i2’t = i1 - i2t (4.63)

va fi prelucrată de paletele mobile cu reacţiune, energia potenţială

transformându-se în continuare în energie cinetică şi totodată energia cinetică în
lucru mecanic. Deci,

ht = ha + hp (4.64)

Se defineşte gradul de reacţiune al treptei ca fiind raportul dintre căderea

adiabatică prelucrată de paletele mobile şi căderea adiabatică totală prelucrată de
treaptă.

= = (4.65)

Treptele de turbină cu reacţiune au  > 0, iar treptele cu acţiune, la care

întreaga cădere adiabatică este prelucrată în ajutaje, ha = ht, au gradul de
reacţiune  = 0, întrucât hp= 0.
După cum se observă din reprezentarea procesului desfăşurat în paletele
mobile, prelucrarea căderii adiabatice hp se face în mod real după o adiabată
ireversibilă 1 - 2, cu creştere de entropie, întrucât şi în paletele mobile apare o
pierdere de energie datorită ireversibilităţii proceselor de curgere hp.
Deasemenea, după punctul 2 s-a mai trasat un proces de încălzire izobară 2 - 3,
cauzat de o serie de pierderi de energie în paletele mobile ce însoţesc curgerea,
altele decât cele care dau pierderea hp şi care vor fi tratate în alt capitol.
 Procese în turbine cu abur şi gaze 89

În consecinţă, fluidul de lucru va ieşi din treapta de turbină cu parametrii

punctului final 3.
i
p0* p
0

0*
h0 t0
0

ha p1=p2
ht
3 ΣΔh
2
Δha
1,2t Δhp
1t,2’t
s
Fig. 4.24
La reprezentarea procesului desfăşurat într-o treaptă cu acţiune
(Fig.4.24), se consideră că aceasta este un caz particular al treptei cu reacţiune
( = 0), astfel încât punctul 2t se suprapune peste punctul 1, iar pierderile din
paletele mobile hp se reprezintǎ prin încălzirea izobară 1-2.
Acest lucru permite ca în continuare să fie studiat din punctul de vedere
energetic, cazul general al treptei cu reacţiune, iar pentru treapta cu acţiune să se
stabilească concluziile prin particularizarea celor de la treapta cu reacţiune.

Studiul energetic al paletelor mobile se face în două etape. Astfel, pentru

stabilirea vitezelor relative la ieşirea din palete şi a pierderilor de energie în
palete, se va face studiul energetic într-un sistem relativ de coordonate, iar
pentru determinarea lucrului mecanic produs în paletele mobile, se va face un
studiu energetic în sistem absolut de coordonate.