FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

1.2 Facultatea Facultatea de Litere

1.3 Departamentul Românistică, Jurnalism şi Ştiinţele comunicării şi Literatură comparată

1.4 Domeniul de studii Filologie

1.5 Ciclul de studii Master

Profesor în învăţământul liceal şi postliceal, filolog, referent literar

1.6 Programul de studii / Calificarea

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Modernism poetic. Exerciţii de scriere creativă

2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Livia Iacob

Lector dr. Livia Iacob

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 An de studiu V 2.5 Semestru I 2.6 Tip de evaluare EVP 2.7 Regimul discipinei OB

* OB – Obligatoriu / OP – Opţional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3. seminar/curs practic 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5. curs 14 3.6. seminar/curs practic 28

125
Distribuţia fondului de timp
ore

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi altele 30

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 40

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 6

Examinări 4

Alte activităţi................................... 20

3.7 Total ore studiu individual 121

3.8 Total ore pe semestru 125

3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (dacă este cazul)

Cunoştinţe solide de teoria literaturii, literatură comparată şi universală,

4.1 De curriculum
istorie literară

4.2 De competenţe Exerciţiu pe text la prima vedere, aplicaţii şi interpretare pluridisciplinară

5. Condiţii (dacă este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului Nu este cazul

 6. Competenţe specifice acumulate

C1. Descrierea şi utilizarea adecvată a conceptelor din zona teoriei literare şi a informaţiei de natură istorico-literară
dobândite la cursuri şi seminarii
C2. Interpretarea de texte la prima vedere; analiza imaginarului poetic configurat de-a lungul secolului XX şi a nivelului
stilistic din textele în limba română, dublată de o critică fertilă a traducerii, acolo unde este cazul. Se va urmări cu
precădere obţinerea unei comunicări eficiente, scrise şi orale, formarea gândirii critice, deprinderea şi stăpânirea unei
Competenţe profesionale

terminologii adecvate şi a unui discurs autonom

C3. Prezentarea fenomenelor literare în contextul istoric, social, filosofic al epocii lor şi sub aspectul diferenţelor regionale
C4. Utilizarea adecvată a aparatului conceptual şi metodologic al ştiinţelor umaniste pentru investigarea interdisciplinară a
faptelor culturale complexe
C5. Abilitatea de a redacta texte specifice comunicării ştiinţifice în mediul universitar (referate, recenzii, comunicări,
pregătirea lucrării de licenţă)

CT1. Îndeplinirea la termen, în mod riguros, eficient şi responsabil, a unor sarcini profesionale cu grad ridicat de
Competenţe transversale

complexitate, în condiţii de autonomie decizională, cu respectarea riguroasă a deontologiei profesionale;

CT2. Aplicarea eficientă a tehnicilor de comunicare şi de relaţionare la nivel organizaţional în condiţiile asumării de roluri
specifice diferitelor niveluri ierarhice

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare şi evoluţie în cariera profesională, de dezvoltare a competenţelor dobândite şi de
adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

Familiarizarea cu noua terminologie din aria teoriei literare aferente secolului XX în spaţiul european, cu ecouri în
7.1. Obiectivul

postmodernismul american, cu metodele, principiile şi limbajul de specialitate din cadrul diverselor maniere discursive
aplicate textului literar; verificarea cunoştinţelor dobândite la cursuri prin diferite tipuri imaginative de exerciţii aplicative
general

desfăşurate la seminar în vederea dobîndirii unor competenţe specifice domeniului literaturii comparate şi universale

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

 Explice evoluţia conceptelor de modernism/postmodernism în lirica europeană şi americană a secolului XX (în legătură
cu diversele arii naţionale de apariţie a acestuia şi terminologia specifică, operantă în cazul fiecăreia în parte, fie
raportându-l la alte epoci, curente şi şcoli literare, tradiţii regionale, contexte politico-istorice etc.)
7.2. Obiectivele specifice

 Descrie particularităţile modernismului/postmodernismului spaniol, francez, englez, italian, rus, german, românesc,
american în funcţie de diferenţele şi apropierile dintre ele
 Cunoască şi să utilizeze în mod adecvat principalele noţiuni de teorie literară dobândite, aplicându-le unor texte la
prima vedere în limba română
 Utilizeze cele mai importante repere bibliografice de specialitate (studii de teoria literaturii, volume de exegeză, critică şi
istorie literară, dicţionare, enciclopedii, antologii de texte din literatura universală etc.)
 Analizeze şi să comenteze poeme moderniste/postmoderniste din perspectiva noilor criterii fixate la curs, cu un accent
special pe chestiunile stilistice ridicate de text şi evidenţiind originalitatea fiecărui autor studait în parte
8. Conţinut

Observaţii
8.1 Curs Metode de predare
(ore şi referinţe bibliografice)

Curs introductiv: Modern, modernism,

modernitate în poezia secolului XX. Postmodern, Prelegere, comentarii de text,
postmodernism, postmodernitate în poezia abordări interactive, conversaţie 2 ore
1. secolului XX. Romantismul şi simbolismul: euristică
categorii anticipative ale modernităţii poetice Referinţe bibliografice: v.infra

Prelegere, comentarii de text,

Precursorii modernismului de secol XX: E.A.
abordări interactive, conversaţie 2 ore
Poe, Ch. Baudelaire, A. Rimbaud, St. Mallarmé.
2. euristică
Modernismul spaniol, factor declanşator al
Referinţe bibliografice: v.infra
modernismului european: F. García Lorca

Prelegere, comentarii de text,

Modernismul italian: crepuscularism, futurism, abordări interactive, conversaţie 2 ore
3. ermetism; F.T. Marinetti, E. Montale, G. euristică
Ungaretti, S. Quasimodo Referinţe bibliografice: v.infra

Modernismul rus: condiţii specifice, dezvoltări

avangardiste; Vl. Maiakovski, Vl. Hlebnikov, S. Prelegere, comentarii de text,
Esenin. Modernismul german: condiţii specifice, abordări interactive, conversaţie 2 ore
4. dezvoltări avangardiste; R.M. Rilke, G. Trakl, B. euristică
Brecht Referinţe bibliografice: v.infra

Prelegere, comentarii de text,

abordări interactive, conversaţie 2 ore
Modernismul poetic românesc. Din lumea
5. euristică
avangardei în interbelic Referinţe bibliografice: v.infra

Prelegere, comentarii de text,

Modernismul în lirica americană: Walt Whitman, abordări interactive, conversaţie 2 ore
6. Ezra Pound, T.S. Elliot. Generaţia Beat şi euristică
rădăcinile postmodernismului Referinţe bibliografice: v.infra

Prelegere, comentarii de text,

Postmodernismul latino-american: generaţia El
abordări interactive, conversaţie 2 ore
Boom; J.L.Borges, Pablo Neruda.
7. euristică
Postmodernismul american şi iradierile lui în
Referinţe bibliografice: v.infra
spaţiul european
Bibliografie:

Referinţe principale (selectiv, orientativ):

Alexandrescu, Sorin, „Introducere în poetica modernă”, în vol. Mihail Nasta şi Sorin Alexandrescu, Poetică şi stilistică. Orientări
moderne, Editura Univers, Bucureşti, 1972.
Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.
Béguin, Albert, Sufletul romantic şi visul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză, traducere de Dumitru Ţepeneag,
postfaţă de Mircea Martin, Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangardă, postfaţă de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2002.
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu Ţurcanu, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.
Croce, Benedetto, Poezia. Introducere în critica şi istoria poeziei şi literaturii, traducere şi prefaţă de Şerban Stati, Editura Univers,
Bucureşti, 1972.
Eco,Umberto, Opera deschisă. Formă şi determinare în poeticile contemporane, ediţia a II-a, traducere şi prefaţă de Cornel Mihai
Ionescu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002.
Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, prefaţă de Mircea Martin, ediţia a II-a, Editura Univers,
Bucureşti, 1998.
Friedrich, Michael, Poetică şi poezie postmodernistă, Editura Septentrion, Iaşi, 1994.
Genette, Gérard, Figuri, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucureşti, 1978.
Grupul μ, Retorica poeziei, traducere şi prefaţă de Marina Mureşanu, Editura Univers, Bucureşti, 1997.
Heidegger, Martin, Originea operei de artă, traducere de Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.
Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, Bucureşti, 2002.
Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987.
Papu, Edgar, Evoluţia şi formele genului liric, Editura Albatros, Bucureşti, 1972.
Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, traducere de Leonid Dimov, studiu introductiv de Mircea Martin,
Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Ricoeur, Paul, Metafora vie, Editura Univers, Bucureşti, 1984.

Ce este literatura? Scoala formală rusă, antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti, 1983.
Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, coordonat de Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, traducere de Anca
Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu, Editura Babel, Bucureşti, 1996.

Referinţe secundare:

Antologii, traduceri şi selecţii de texte din fiecare literatură naţională în parte, la alegerea studenţilor, cu menţionarea, la fiecare
seminar, a ediţiei avute în vedere. Textul la primă vedere este selectat de profesorul de curs, înscrriindu-se, cel mai adesea, în
literatura canonică.

Observaţii
8.2 Seminar / Laborator Metode de predare
(ore şi referinţe bibliografice)

Expunere, conversaţie euristică,

Discuţie generală asupra conceptelor modern,
problematizare, învăţare prin
modernism, modernitate // postmodern, 2 ore
descoperire, algoritmizare (pentru a
1. postmodernism, postmodernitate (cauze
distinge, a aplica, a recunoaşte, a
specifice, raportări antitetice, forme de evoluţie Referinţe bibliografice: v.infra
analiza pe text la prima vedere
etc.); dezbatere axată pe exemplificări.
noţiunile dobândite)

Prezentarea critică a operelor "părinţilor"
modernismului european (bazată pe repere
2. biobibliografice); discutarea reperelor canonice
din poetica explicită şi implicită a acestora: E.A.
Poe, Ch. Baudelaire, A. Rimbaud, St. Mallarmé
3.
Modernismul spaniol, factor declanşator al
modernismului european. De la modernismul
sud-american la formula modernismului
moderat, exemplificări în evoluţia creaţiei lui F.
García Lorca.
Modernismul francez: de la individualităţile
puternice la suprarealism; de la formula
4. modernismului moderat la suprarealism;
exemplificări în evoluţia creaţiei lui G.
Apollinaire, A. Breton, P. Eluard
Modernismul italian: crepuscularism, futurism,
ermetism; exemplificări ale modernismului
5. violent, contestatar în poetica explicită şi
implicită a lui F.T. Marinetti. Evoluţia liricii la E.
Montale, G. Ungaretti, S. Quasimodo.
Modernismul rus: condiţii specifice, dezvoltări
avangardiste; forme de literatură tezistă,
6.
militantă la Vl. Maiakovski, Vl. Hlebnikov;
evoluţia internă a creaţiei lui S. Esenin
Modernismul german: condiţii specifice,
dezvoltări avangardiste; de la R.M. Rilke, la G.
7. Trakl şi B. Brecht
Modernismul poetic românesc. Din lumea
8. avangardei în interbelic; dadaism şi futurism,
conceptul de antipoezie.
9. Elemente simboliste la G. Bacovia;
expresionismul în lirica lui L. Blaga;
Expunere, conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin
2 ore
descoperire, algoritmizare (pentru a
distinge, a aplica, a recunoaşte, a
Referinţe bibliografice: v.infra
analiza pe text la prima vedere
noţiunile dobândite)
Expunere, conversaţie euristică,
problematizare, corelarea
principalelor noţiuni de teorie şi
2 ore
istorie literară cu selectarea, de
către studenţi, a celor mai potrivite
Referinţe bibliografice: v.infra
exemple din literaturi cunoscute de
ei (franceză, engleză, germană,
română etc.)
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere
Conversaţie euristică, 2 ore
problematizare, învăţare prin
 modernismul "minorilor" (G. Topârceanu, Ion descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice: v.infra
Vinea, Emil Botta) unui text ales de student şi analiza
unui text la prima vedere

Modernismul în lirica americană: linia internă de
10. evoluţie de la Walt Whitman la imagismul lui
Ezra Pound şi T.S. Elliot.
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere

Generaţia Beat şi rădăcinile postmodernismului:
11. poetica şi politica postmodernismului; condiţii
specifice, efecte generalizante
Conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin 2 ore
descoperire, algoritmizare, analiza
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere

Conversaţie euristică,
Postmodernismul latino-american: generaţia El problematizare, învăţare prin 2 ore
12. Boom; J.L.Borges, Pablo Neruda, noile mitologii descoperire, algoritmizare, analiza
poetice. unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere

Conversaţie euristică,
Postmodernismul american şi iradierile lui în
problematizare, învăţare prin 2 ore
spaţiul european; studiu de caz aplicat literaturii
13. descoperire, algoritmizare, analiza
române, principalii reprezentanţi ai
unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
Generaţiei'80.
unui text la prima vedere

Conversaţie euristică,
Exerciţii de scriere creativă: cronica de problematizare, învăţare prin 2 ore
14. întâmpinare şi rolul ei în dinamica literaturii descoperire, algoritmizare, analiza
actuale. unui text ales de student şi analiza Referinţe bibliografice: v.infra
unui text la prima vedere

Referinţe principale (selectiv, orientativ):

Alexandrescu, Sorin, „Introducere în poetica modernă”, în vol. Mihail Nasta şi Sorin Alexandrescu, Poetică şi stilistică. Orientări
moderne, Editura Univers, Bucureşti, 1972.
Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.
Béguin, Albert, Sufletul romantic şi visul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză, traducere de Dumitru Ţepeneag,
postfaţă de Mircea Martin, Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangardă, postfaţă de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2002.
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, traducere de Tatiana Pătrulescu şi Radu Ţurcanu, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.
Croce, Benedetto, Poezia. Introducere în critica şi istoria poeziei şi literaturii, traducere şi prefaţă de Şerban Stati, Editura Univers,
Bucureşti, 1972.
Eco,Umberto, Opera deschisă. Formă şi determinare în poeticile contemporane, ediţia a II-a, traducere şi prefaţă de Cornel Mihai
Ionescu, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002.
Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, prefaţă de Mircea Martin, ediţia a II-a, Editura Univers,
Bucureşti, 1998.
Friedrich, Michael, Poetică şi poezie postmodernistă, Editura Septentrion, Iaşi, 1994.
Genette, Gérard, Figuri, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucureşti, 1978.
Grupul μ, Retorica poeziei, traducere şi prefaţă de Marina Mureşanu, Editura Univers, Bucureşti, 1997.
Heidegger, Martin, Originea operei de artă, traducere de Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.
Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, Bucureşti, 2002.
Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987.
Papu, Edgar, Evoluţia şi formele genului liric, Editura Albatros, Bucureşti, 1972.
Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, traducere de Leonid Dimov, studiu introductiv de Mircea Martin,
Editura Univers, Bucureşti, 1998.
Ricoeur, Paul, Metafora vie, Editura Univers, Bucureşti, 1984.

Ce este literatura? Scoala formală rusă, antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti, 1983.
Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, coordonat de Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, traducere de Anca
Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu, Editura Babel, Bucureşti, 1996.

Referinţe secundare:

Antologii, traduceri şi selecţii de texte din fiecare literatură naţională în parte, la alegerea studenţilor, cu menţionarea, la fiecare
seminar, a ediţiei avute în vedere. Textul la primă vedere este selectat de profesorul de curs, înscrriindu-se, cel mai adesea, în
literatura canonică.

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor

reprezentativi din domeniul aferent programului

Aprofundarea unor cunoştinţe şi noţiuni solide de literatură, istorie şi teorie literară, poetică şi stilistică, necesare predării în
învăţământul preuniversitar şi universitar; însuşirea, consolidarea şi aprofundarea unor noţiuni din sfera istoriei culturii, în vederea
unui comparatism sistemic, abilităţi utile şi în alte domenii de angajare decât cel de învăţământ (ex. redactarea şi editarea de carte,
mass-media etc.). Dezvoltarea abilităţilor interpretative ale studenţilor şi depăşirea nivelului de comentariu literar prin abordări
sintetice, diacronice şi multiculturale ale fenomenului literar; însuşirea, consolidarea şi aprofundarea conceptelor din sfera criticii
literare; dezvoltarea abilităţilor studenţilor în domeniul analizei literare prin exemplificări elocvente şi prin aplicaţii pe texte liber alese
de student şi pe texte la prima vedere, necesare domeniilor de angajare mai sus menţionate, dar şi altora.

10. Evaluare

10.3 Pondere în
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
nota finală (%)

Prezenţa la orele de curs

Efectuarea temelor propuse şi
10.4 Curs Verificare parţială 50%
susţinerea unor teste (lucrări)
scrise (la sfârşitul semestrului)

10.5 Seminar/ Laborator Prezenţa şi participarea activă la Evaluare pe parcurs 50%

seminarii; prezentarea ( la cel puţin
 un seminar) unui autor la alegere
dintre cei studiaţi la curs, cu
posibilitatea de a opta,
suplimentar, şi pentru alţi autori

10.6 Standard minim de performanţă

Identificarea şi explicarea noilor concepte operaţionale în contextul modernizării ştiinţelor literare şi, implicit, în câmpul liricii din
secolul XX, de la elementele pregătitoare şi precursori (poezia romantică şi simbolistă), până la efectele formale şi culturale ale
mişcărilor de avangardă şi ale postmodernismului asupra evoluţiei poeziei.

Data completării Titular de curs Titular de seminar

Lector dr. Livia Iacob Lector dr. Livia Iacob

Data avizării în departament Director de departament

Lector dr. Ilie Moisuc