Liceul de Informatică ,,Grigore Moisil” Iași

LUMEA RURALĂ ȘI URBANĂ ÎN EVUL MEDIU

SATUL:

 OCUPAȚIILE ȚĂRANILOR:
Ţăranii munceau la câmp, în agricultură, tăiau şi transportau lemne din păduri, ciopleau şi transportau
piatră pentru construcţii şi serveau ca gonaci la vânătorile aristocraţilor. Ei se ocupau cu creșterea animalelor
(oi, cornute și cai) și practicau meșteșuguri de tip casnic (țesut, olărit, cioplit).

 OAMENII CULTIVAU:
Principalele munci agricole care se efectuau în Evul Mediu erau:
1. Cultivarea cerealelor (meiul și grâul se cultivau pe pământuri arabile, care aveau un sol bine afânat).
2. Se sădeau pomi fructiferi și viță de vie.
3. Grădinăritul era o activitate desfășurată de către femei (varză, mazăre, ceapă, usturoi).

 ASOLAMENTUL:
Asolamentul este tehnica împărțirii unui teren cultivabil în mai multe loturi (în raport cu numărul de
plante care urmează a fi cultivate) și a repartizării prin rotație a fiecărei plante pe un alt lot. Astfel, în Evul
Mediu se aplica asolamentul bienal (terenul era împărțit în două parcele, una cultivată și cealaltă lăsată
pârloagă, anul următor făcându-se schimb) și asolamentul trienal (terenul agricol era împărțit în trei "sole", una
fiind cultivată cu cereale de toamna, cea de-a două cu cereale de primăvară și cea de-a treia era lăsată în
pârloagă, astfel, un ciclu complet dura trei ani).

ORAȘUL:

 OCUPAȚIILE ORĂȘENILOR:
În ceea ce privește stilul de viață, meșteșugurile și comerțul erau predominante ca activități de
subzistență, însă, la fel ca sătenii, orășenii practicau agricultura în apropierea zidurilor. Desigur, locuitorii
orașelor nu ocolesc munca fizică, însă prosperitatea lor se întemeiază pe spiritul întreprinzător, respectiv pe
folosirea a două instrumente de lucru inedite: banul și intelectul. Alte ocupații au fost: mineritul, metalurgia,
fabricarea sticlei, a săpunului. S-au înființat manufacturi producătoare de hârtie și postav. Diversitatea
meșteșugurilor a dus la apariția breslelor.

 STRUCTURA SOCIALĂ:
Evului Mediu orașul era condus de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 jurați și un jude (Transilvania) și 12
pârcălbi și un județ (în Moldova și Țara Românească). Structura socială a unei urbe era alcătuită din:
- patrician (care deținea puterea economic și politico-administrativă, care participa la viața politică a țării),
-meșteri, negustori și
-plebea (săracii).
Pe lângă aceștia erau profesorii, scribii, medicii și juriștii, care influențau viața laică (ștințifică) a orașului.

Elev: ONOFREI SILVIU, clasa a VIII-a A.